Program de Sanatate Privind Reducerea Mortalitatii Si Morbiditatii Prin Boli Cardiovasculare In Judetul Dolj

Medicina

Program de Sanatate Privind Reducerea Mortalitatii Si Morbiditatii Prin Boli Cardiovasculare In Judetul Dolj

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE DISERTAȚIE

PROGRAM DE SĂNĂTATE PRIVIND REDUCEREA MORTALITĂȚII ȘI MORBIDITĂȚII PRIN BOLI CARDIOVASCULARE ÎN JUDEȚUL DOLJ

Introducere

Promovarea și evaluarea sănătății reprezintă domenii fundamentale ale sănătății

publice în toate sistemele de sănătate.

Definiția sănătății publice ,dată de O.M.S (Organizația Mondială a Sănătății) este “știința și arta prevenirii bolilor, prelungirea vieții și promovării sănătății prin eforturile organizate ale societății”.

Scopul sănătății publice este să reducă : disconfortul, boala, invaliditatea, handicapul și decesul prematur.

21239cb0-ddf7-4118-bccf-ddcc35a02a2a

Starea de sănătate a individului este definită ca: “ starea de bine completă din punct de vedere fizic, mintal și social, ea nu înseamnă numai absența bolii sau a infirmității”.

Factorii care influențează starea de sănătate a populației sunt grupații astfel:

Factori biologici :

– ereditate;

– caracteristici demografice ale populației: sex, vârstă, rasă;

– caracteristici biologice;

– receptivitate la infecții.

Factori ambientali :

mediu : temperatură, radiații, zgomot;

factori geo-climatici: altitudine, zonă geografică, mediu înconjurător, locuință;

factori chimici : substanțe organice și anorganice din aer , apă, sol sau alimente;

factorii mediului social-cultural și educațional

Factori comportamentali, atitudine, obiceiurile

Stilul de viață cuprinde totalitatea comportamentelor și atitudinilor care la rândul lor sunt condiționate de factorii sociali si comportamentali.

Serviciile de sănătate(profilactice ,curative, recuperatorii).

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât în România, cât și în Europa, potrivit ultimului raport al Societății Europene de Cardiologie.

CAPITOLUL I

BOLI CARDIOVASCULARE – NOȚIUNI GENERALE

1. GENERALITĂȚI

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de deces prematur în Europa. Sunt o cauză importantă de invaliditate și contribuie în mod substanțial la creșterea costurilor din sistemul sanitar.

Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă o multitudine de boli ce afectează inima și vasele de sânge, printre care este și cardiopatia ischemica (CI) cu variantele sale:infarctul miocardic acut, angina pectorală de efort, angina pectorală instabilă, hipertensiunea arteriala esențială și secundară, miocarditele, insuficiența cardiacă acută și cronică, boala arterială periferică și afecțiunile cardiovasculare.

Alte boli cardiovasculare sunt miocardita (afecțiune a inimii cauzata de febra reumatica) si bolile cardiace congenitale (malformații ale inimii prezente de la naștere).

BCV sunt asociate cu infarctul miocardic, angina pectorală și accidentele vasculare cerebrale.

În România marea majoritate a cauzelor deceselor ă o reprezintă bolile cardiovasculare.

Prima cauză de mortalitate la persoanele de vârsta a treia(peste 65 ani) o reprezintă cardiopatiile și accidentele vasculare cerebrale.

Infarctul miocardic și accidentele cerebrale sunt predominant cauzate de ateroscleroza, (depunerea de colesterol, trombocite si reziduuri celulare) pe peretele arterial al vaselor de sânge ce irigă inima sau creierul. Acumulările reziduale determina formarea leziunilor sau a ateromatozei. În timp, aceste leziuni se măresc și se dilată, îngustând artera și astfel limitând cantitatea de sânge ce circulă prin vase. Vasul de sânge poate devenii rigid și poate pierde din elasticitate.

Dacă inima și creierul nu sunt irigate corespunzător, aceste limitări ale fluxului sangvin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina.

Dilatate, arterele se pot rupe, mobilizând cheaguri de sânge ce pot bloca complet vasele, determinând atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Nu există simptome distincte bolilor cardiovasculare, primul semn fiind, în majoritatea cazurilor, un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral. Acest lucru conduce la conștientizarea populației asupra riscurilor și a profilaxia bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, unele persoane prezintă anumite simptome.

Cardiopatie ischemica (CI), o afecțiune a vaselor de sânge ce iriga inima. Implicațiile CI cuprind:

– Infarctul miocardic (IM, sau atac de cord)

– Angina (dureri ale pieptului)

– Unele aritmii (ritmuri anormale ale inimii).

– Bolile cerebrovasculare, afecțiuni ale vaselor de sânge ce iriga creierul. Implicațiile bolilor cerebrovasculare includ:

– Accidentele cerebrale (afecțiuni ale celulelor creierului cauzate de insuficienta irigare cu sânge)

– Atacul ischemic tranzitoriu (alterare temporara a vederii, vorbirii, simțului tactil sau mișcării)

– Boala arteriala periferica (BAP), o afecțiune a vaselor de sânge ce iriga brațele si picioarele, ce poate rezulta in dureri intermitente sau crampe, mai ales in timpul exercițiului fizic, la nivelul mușchilor picioarelor.

Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimțit in zona retrosternală, în brațe, umărul stâng, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rău, voma, apatia sau leșinul, transpirația rece, paliditatea.

Cel mai frecvent întâlnit simptom ale accidentului cerebral este senzația brusca de slăbiciune a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declanșarea rapida următoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre părțile corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau înțelegere; dificultate in vederea cu unul sau ambii ochi; dificultate in deplasare, amețeala, pierdere a echilibrului sau coordonării; migrene pronunțare fora cauza precisa; leșin sau stare de inconștienta.

Exista un număr de factori de risc bine definiți, ce pot fi împărțiți in doua categorii principale: modificabili (cei care pot fi influențați) si nemodificabili (aceia care nu pot fi influențați sau tratați).

Principalii factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre cardiopatiile ischemice si afecțiunile cerebrovasculare.

Factori de risc modificabili

– Hipertensiunea

– Dislipidemia (niveluri anormale ale colesterolului)

– Diabetul/perturbări ale tolerantei la glucoza

– Fumatul

– Obezitatea (IMC 30)

– Lipsa activității fizice

– Microalbuminuria sau RFG <60 ml/min (boala a rinichiului diabetic)

Factori de risc nemodificabili

– Vârsta (>55 ani pentru barbari, >65 ani pentru femei)

– BCV premature in istoria familiei

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), exista peste 300 de factori de risc asociați cu BCV și accidentul vascular cerebral, iar factorii de risc pentru BCV afectează în prezent oamenii din întreaga lume.

Contrar unei convingeri generale potrivit căreia BCV afectează in special bărbați din tarile dezvoltate, peste 80% din decesele produse de BCV au loc in tari cu un nivel mediu si scăzut de viața, aproape in mod egal in rândul bărbaților si al femeilor.

Intervențiile farmacologice pot contribui in tratarea aproape tuturor tipurilor de BCV, inclusiv hipertensiune, colesterol ridicat si a diabetului/ perturbărilor tolerantei la glucoza.

Diferitele clase de medicamente existente pentru tratarea tipurilor de BCV cuprind:

– Anti-hipertensive

– Anti-agregante plachetare

– Anticoagulante orale

– Statine (medicamente pentru reducerea lipidelor)

– Inhibitori de absorbție a colesterolului

– Antidiabetice orale

– Insulina.

În urma unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, riscul producerii unui nou atac/accident poate fi considerabil redus, prin administrare medicamentoasă – statine pentru reducerea colesterolului, medicamente pentru reducerea tensiunii și aspirina.

Steatoreea a fost descrisă la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, insuficiență circulatorie a arterei mezenterice superioare și pericardită constrictivă. La pacienții cu pericardită constrictivă au fost descrise limfatice mucoase dilatate și pierdere crescută de proteine la nivel intestinal. Mecanismul steatoreei la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică rămâne încă nesigur. Poate fi determinat de congestia și edemul mucoasei, de hipoxia mucoasei sau de tulburări ale funcției pancreatice. Cu toate că o steatoree pronunțată este neobișnuită la pacienții cu insuficiență cardiacă congestivă, acești pacienți sunt frecvent anorexici, iar aportul scăzut de grăsimi poate masca o steatoree latentă. Steatoreea nu este frecventă la pacienții cu vasculită și se presupune că este determinată de infarcte segmentare ale intestinului subțire, secundare ischemiei intestinale.

FIBRILAȚIA ATRIALĂ (FA) Această tulburare de ritm frecventă poate surveni paroxistic sau în formă persistentă.

Poate apărea la subiecți normali, în special în timpul stresului emoțional sau postoperator, după efort sau în intoxicația alcoolică acută. Ea poate apărea la pacienții cu boli cardiace sau pulmonare, care prezintă hipoxie acută, hipercapnie, tulburări metabolice sau hemodinamice.

FA persistentă apare de obicei la pacienții cu boli cardiovasculare, cel mai frecvent boală cardiacă reumatismală, boli nonreumatismale ale valvei mitrale, cardiopatie hipertensivă, boli pulmonare cronice, defect septal atrial și o serie de alte anomalii cardiace. FA poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze. Așa-numita FA izolată, care apare la pacienții fără o boală cardiacă de fond, este considerată a reprezenta faza de tahicardie a unui sindrom tahicardie-bradicardie

Morbiditatea asociată cu FA depinde de:

frecvența ventriculară excesiv crescută care, la rândul ei, poate duce la hipotensiune, congestie pulmonară sau angină pectorală la pacienți susceptibili,

pauza care urmează întreruperii FA și care poate produce o sincopă,

emboliile sistemice care apar mai frecvent la pacienții cu boli cardiace reumatismale,

pierderea contribuției contracției atriale la debitul cardiac, ce poate duce la oboseală

anxietate secundară palpitațiilor.

Boala cardiovasculara este situata pe locul 1 ca si cauza de mortalitate in Europa atât la femei cat si la bărbați.

Este responsabila de aproximativ jumătate din totalul deceselor, in Europa cauzând peste 4,35 milioane de decese in fiecare an in cele 53 de state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății – Regiunea Europeana si peste 1,9 milioane de decese in fiecare an in Uniunea Europeana. Boala cardiovasculara este de asemenea o cauza majora de dizabilitate și de scădere a calității vieții.

Cu toate acestea, boala cardiovasculara poate fi prevenita in totalitate.

OMS estimează ca reducerea valorilor tensionale, a obezității, fumatului si colesterolului va scade cu mai mult de jumătate incidenta bolilor cardiovasculare.

In timp ce mortalitatea si incidenta bolilor cardiovasculare sunt in scădere in tarile din nordul, sudul si vestul Europei, in tarile centrale si estice nu numai ca nu sunt in scădere, dar in unele cazuri sunt chiar in creștere.

Chiar daca in U.E. rata de mortalitate prin afecțiuni cardiovasculare este in scădere, in prezent numărul de pacienți (bărbați si femei) cu boli cardiovasculare este in creștere. Acest paradox se datorează creșterii longevității si îmbunatățirii supraviețuirii la persoanele cu boli cardiovasculare.

Boala cardiovasculara ucide mai mulți oameni decât toate formele de cancer la un loc, cu un procentaj mai crescut in rândul femeilor (55% din decese), decât in rândul bărbaților (43% din decese) si o mortalitate mai crescuta in rândul pacienților cu o poziție economico-sociala scăzuta( 8).

Promovarea sănătății în bolile cardiovasculare

Cu suportul Comisiei Europene si a OMS, EHN- European Heart Network si Societatea Europeana de Cardiologie invita concernurile europene si Organizatiile Internationale:

– sa se inscrie la Carta Europeana a Sanatatii Cardiovasculare;

– sa se angajeze pentru combaterea decesului prematur si a suferintei prin boli cardiovasculare prin programe de preventie;

– sa adere la declaratia Sfantului Valentin din 14 februarie 2000 ( Conferinta Winning Heart)

ARTICOLUL 1

Scopul Cartei este de a reduce substanțial impactul bolilor cardiovasculare in U.E. si in regiunea Europeana a OMS si de a reduce inechitățile si inegalitățile intre state in ceea ce privește bolile cardiovasculare.

In acest document termenul de sănătate cardiovasculara se refera la bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale si la alte manifestări ale bolii vasculare aterosclerotice.

ARTICOLUL 2

Carta recomanda semnatarilor sa promoveze si sa susțină masuri care acorda prioritate intervențiilor orientate către stilul de viața care va ajuta reducerea considerabila a numărului de îmbolnăviri cardiovasculare.

ARTICOLUL 3

Boala cardiovasculara este o condiție multifactoriala si este esențial ca toți factorii de risc si determinanții cardiovasculari sa fie tratați atât la nivel individual cat si social.

Caracteristicile asociate cu sănătatea cardiovasculara include:

– statusul de nefumător

– activitate fizica adecvata: cel puțin 30 minute de 3 ori/săptămână;

– obiceiuri alimentare sănătoase;

– fără kilograme in plus;

– tensiunea arteriala sub 140/90 mmHg;

– colesterolul sanguin <5 mmol/l (< 190 mg/dl);

– metabolism al glucozei adecvat;

– evitarea stresului excesiv.

ARTICOLUL 4

Factorii de risc asociați cu riscul pentru evenimente cardiovasculare pot fi divizați in 3 categorii:determinanți biologici, determinanți ai stilului de viață, determinanți generali: vârsta venit, glicemia crescută, dieta nesănătoasa,sex, educație,colesterolul sanguin crescut, abuz de alcool,predispoziție genetica, condiții de viața,obezitate, inactivitate fizica, etnie, condiții de munca.

ARTICOLUL 5

Factorii de risc pot fi influențați prin acțiunea:

– persoanelor politice prin asigurarea unui mediu de viața corespunzător – prin legislație (incluzând taxe si marketing) sau prin alte masuri specifice;

– individuala, printr-un comportament adecvat in favoarea unei diete sănătoase, menținerea statusului de nefumător si activitate fizica regulata;

– medicilor, prin susținerea, identificarea si tratamentul persoanelor cu risc crescut.

ARTICOLUL 6

Este necesara începerea abordării acestor factori de risc încă din copilărie.

ARTICOLUL 7

Răspunderea pe care o ridica boala cardiovasculara poate fi de asemenea redusa prin diagnostic timpuriu, un management adecvat al afecțiunii, recuperare si prevenție, inclusiv consiliere in legătura cu organizarea stilului de viața.

ARTICOLUL 8

Este necesara considerarea aspectelor legate de sexul pacientului in domeniul sănătății si patologiei cardiovasculare.

ARTICOLUL 9

Implementarea politicilor si masurilor asupra cărora s-a convenit in normativele politice europene:

– Concluziile Consiliului Uniunii Europene asupra sănătății cardiace (iunie 2004)

– Declarația de la Luxemburg (iunie 2005) legata de implementarea promovării sănătății cardiovasculare;

– Rezoluția OMS cu privire la prevenția si controlul bolilor netransmisibile in Regiunea Europeana a OMS.

Implementarea va avea loc la nivel european, național si regional.

ARTICOLUL 10

Obiective.

1. Întocmirea unei baze de date privind bolnavii cu boli cronice din colectivități

2. Creșterea eficientei asistenței medicale în bolile cronice;

3. Calcularea unor indici de prevalență pentru principalele categorii de boli cronice în

vederea descrieri situației morbidității prin boli cronice în rândul populației din România.

ARTICOLUL 17

Evaluarea stadiului actual al sănătății cardiovasculare ( inclusiv prevalenta factorilor de risc) pentru a cuantifica progresele la nivel populațional si individual in atingerea scopurilor stabilite in articolul 2.

ARTICOLUL 18

Evaluarea in mod regulat a modalității prin care planurile si politicile naționale sunt larg adoptate si implementate.

Organizarea in parteneriat cu Comisia Europeana si OMS a unor întruniri bazate pe Carta Europeana a Sănătății Cardiovasculare, care va deveni astfel o platforma pentru schimburi de idei si experiențe si care va stabili pe viitor progresele realizate.(8)

Cauzele bolilor cardiovasculare

Bolile metabolice populaționale cunosc în ultimele decenii o creștere alarmantă pe plan mondial. Ele sunt direct responsabile de cele aproximativ 18 milioane de decese de cauză cardiovasculară care se înregistrează anual, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială fiind principalele incriminate (16).

Vârsta este un factor important de risc în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Se estimează că 87 % dintre oameni care mor de boli cardiace coronariene au peste 60 de ani.(9) În același timp, după vârsta de 55 de an riscul de accident vascular cerebral se dublează.

Nivelul seric de colesterol total crește pe măsură ce crește vârsta. La bărbați această creștere devine semnificativă jurul vârstei de 45-50 de ani. La femei, creșterea continuă brusc până la vârsta de 60-65 de ani. Îmbătrânirea este de asemenea, asociată cu modificări ale proprietăților mecanice și structurale ale peretelui vascular, care duce la pierderea elasticității arteriale și poate duce ulterior la boli coronariene.

Bărbații sunt expuși la risc mai mare de boli de inimă decât femeile aflate la vârstă înainte de menopauză. Cu toate acestea, odată cu menopauza, riscul și la femei este similar ca la un bărbați. Printre oamenii de vârstă mijlocie, boala coronariană este de 2 până la 5 ori mai frecventă la bărbați decât la femei. Într-un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății, s-a constatat că sexul contribuie cu aproximativ 40% la raportul mortalității în boli coronariene de inimă în funcție de sex.(10)

Semne și simptome

Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimțit in zona retrosternală, în brațe, umărul stâng, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rău, voma, apatia sau leșinul, transpirația rece, paliditatea.

Cel mai frecvent întâlnit simptom ale accidentului cerebral este senzația brusca de slăbiciune a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declanșarea rapida următoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre părțile corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau înțelegere; dificultate in vederea cu unul sau ambii ochi; dificultate in deplasare, amețeala, pierdere a echilibrului sau coordonării; migrene pronunțare fără cauza precisa; leșin sau stare de inconștienta.

Durerea semnalează o leziune tisulară prezentă sau iminentă permițând prevenirea sau agravarea leziunii având un rol protector. Singurul stimul extern cauzator de leziune care nu este recunoscut decât foarte târziu prin durere este radiația.

Durerea toracică cu debut acut va atenționa și orienta culegerea datelor clinice obiective pentru diagnosticul urgențelor cardiovasculare și digestive majore, cu prognostic grav și risc vital:

Sindroamele coronariene acute: infarctul miocardic (IM) acut și angina instabilă

Tromboembolismul pulmonar

Durerea cu debut brusc și caracter acut poate fi semn de debut și în alte boli cu evoluție potențial gravă: pericardita.

Durerea de cap in casca frecvent matinala apare in hipertensiunea arteriala, pe lateral in arterita temporala, durerea de cap difuza in cordul pulmonar cronic datorita hipoxiei.

Dispneea se manifestă prin respirație grea, modificarea ritmului respirației, cu senzația de lipsă de aer, iar obiectiv se manifestă prin tulburarea frecvenței, amplitudinii și a ritmului mișcărilor respiratorii.

În cadrul bolilor pulmonare este susținută de asocierea cu “wheezing”-ul, tusea și expectorația.

Dispneea cardiacă este de tip inspirator și este însoțită de polipnee(creșterea anormală a frecvenței respirației) și are mai multe forme: dispnee de efort; dispnee permanentă, de repaus cu ortopnee; dispnee paroxistică (astm cardiac) și edem pulmonar acut; dispneea Cheyne-Stokes(hiperpnee care alterneaza cu perioade scurte de apnee)

Palpitațiile sunt bătăile inimii care sunt conștientizate de bolnav și îi incomodează.

Palpitațiile pot apărea și la indivizii aparent sănătoși după eforturi fizice mari, consum de alcool,tutun ,cafea, mese copioase și emoții puternice.

Tusea poate fi uscată sau însoțită de expectorație translucid albicioasă, vâscoasă, aderentă, perlată sau mucopurulentă. Dispneea este cu bradipnee în astmul ușor și polipnee în astmul moderat/sever și este însoțită de wheezing.

Febra apare la un pacient cunoscut cu boli valvulare sau congenitale, proteze valvulare sau “device”-uri(aparate medicale) intracardiace.

Starea febrilă agravează evoluția și/sau diagnosticul bolnavului cu suferință cardiacă.

Hemoptizia reprezintă expectorația cu sânge roșu-deschis, spumos din faringe, arborele traheobronsic sau din alveolele pulmonare.( infarct pulmonar, plămânul din insuficiența cardiacă stângă- plămânul de "stază";stenoza mitrală)

Epistaxisul – (curgere de sânge pe nas) se asociază frecvent salturilor tensionale sau poate fi fin cauza unui supradozaj cu anticoagulante.

Disfagia, sughițul, disfonia(răgușeala) pot fi cauzate de compresiunea data de atriul stâng mărit de volum.

Tulburările de vedere: vederea încețoșată în hipotensiunea arteriala, “muște ”(puncte negre) in hipertensiunea arteriala. Tulburările de vedere brusc instalate ar putea avea ca si cauza accidente embolice sau neurologice.

Lipotimia – sincopa pot apare la efort(prin scăderea debitului cardiac), spontan(în cazul prezentei tulburărilor de ritm, aritmiilor), posturală în hipotensiunea ortostatica, mixomul atrial(tumora cardiaca primara, benigna, dezvoltata pe septul atrial care separa cele doua parți ale inimii).

Diferite forme de boli cardiovasculare

Cardiopatia ischemică este suferința cardiaca dată de ischemie, adică scăderea fluxului de sânge către miocard (mușchiul inimii). Ischemia se produce din cauza stenozării, (micșorării calibrului arterelor coronare mari), prin formarea în interiorul pereților lor a plăcii aterosclerotice.

Cardiopatia ischemică se asociază deseori altor afecțiuni cardiace generând stări de șoc cardiogen, ca de exemplu în intervențiile pe cord, stenoză aortică, aritmii grave, proteze valvulare cu disfuncții, embolii pulmonare.(12)

Cardiopatia ischemica poate fi deci dureroasa si nedureroasă.

Simptomul clinic principal al cardiopatiei ischemice este durerea, care poate fi în crize repetate, cu caracter tipic si care durează câteva minute în angina pectorala sau peste 15 minute în infarctul miocardic.

Cardiopatia ischemica cuprinde:

Cardiopatia ischemica dureroasă cu:

Infarctul miocardic cu durerea este violenta

Angina instabila este o angina pectorala agravată

Cardiopatia ischemica nedureroasă sau cronică cu:

tulburări de ritm( atriale, joncționale, ventriculare);

tulburări de conducere( blocuri);

tulburări de contractilitate(grade variate de insuficiență de pompă);

ischemia silențioasă(cu modificări pe electrocardiogramă)

Bolile cerebrovasculare includ totalitatea afecțiunilor care au la bază leziuni ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral,determinate de afectarea primară sau secundară a uneia sau mai multor artere cu destinație cerebrală (extra- sau intracraniene)

Procese vasculare primare

leziuni congenitale: anevrisme, angioame

leziuni dobândite:

– de pereți arteriali: ateroscleroză, microanevrism

– de lumen: tromboze, embolii

Procese vasculare secundare- arteriopatii în diferite boli generale

Boala arterială periferică este termenul clinic ce definește stenoza, ocluzia sau anevrismul aortei sau ramurilor sale, excluzând arterele coronare și arterele cerebrale.

Pacienții cu boală arterială periferică asociază frecvent afecțiuni cardiace sau cerebrovasculare, astfel încât au un risc crescut pentru infarct miocardic sau accident vascular cerebral ischemic , având o mortalitate crescută datorată acestor cauze.

Factori de risc

Epidemiologia factorilor de risc

Cardiopatia ischemică(CI) este una din bolile cele mai studiate sub raport epidemiologic, datorită răspândirii sale extensive în populație, mai ales după al II-lea război mondial. Au devenit clasice studiile Framingham, Seven Country, Nord Carelia, MONICA etc., care și-au propus obiective multiple, printre care cercetări asupra prevalenței și incidenței bolii ischemice, istoriei sale naturale, mortalității specifice, factorilor care explică marile variații de apariție și dezvoltare a bolii in diferite țări etc. Studiile epidemiologice au avut un impact major in dezvoltarea cardiologiei modeme și au fundamentat științific conceptul factorilor de risc – baza cardiologiei preventive.

Prevalența cardiopatiei ischemice și a diverselor sale forme anatomo-clinice este relativ puțin cunoscută, din cauza dificultăților de diagnostic riguros in cadrul anchetelor de sănătate. In SUA, prevalența ar fi de 2,9% din populație, dar ea crește la 8,59% la bărbații intre 45-64 ani și la 16,8% la vârstă de peste 65 ani. In țara noastră, o anchetă de sănătate la persoane adulte (1989) a arătat o prevalență de 10,9%.

Incidența Cl ca și a altor boli cardiovasculare este extrem de diversă in raport cu distribuția geografică a țărilor și a stilului de viață al locuitorilor.

Astfel, in studiul clasic „Seven Country" rata incidenței anuale (apariția de noi

cazuri) printre bărbații intre 40-59 ani – inițial fără boală ischemică – a variat intre 15 per 10 000 persoane in Japonia și 198 per 10 000 persoane in Finlanda.

Incidența CI este maximă in Finlanda, Suedia, Irlanda de Nord, Anglia, și este

mult scăzută in Italia, Spania, Franța, Grecia. Dintre toți factorii de risc, in studiul amintit, colesterolul seric apare a fi factorul critic in determinarea nivelului de risc comunitar pentru boală coronară; optimum de nivel de colesterol seric, sub care cardiopatia ischemică este neobișnuită este de 190 mg/dl(5,00 mmol/l).

Incidența CI este mai mare la bărbați decât la femei și aceasta crește cu vârstă la ambele sexe. Raportul bărbați/femei se îngustează progresiv cu avansarea în vârstă.

La femei prima manifestare a CI este, mai frecvent, angina, pe când la bărbați prima manifestare este, mai frecvent infarctul. Cel puțin 1/4 din infarctele miocardice – la ambele vârste – rămân nediagnosticate, fie că sunt total asimptomatice („silent"), fie sunt atipice, nepermițând decât tardiv un diagnostic ECG.

Studiile privind mortalitatea, exprimă cel mai fidel problemele la nivel populațional, ale CI. Se știe că bolile aparatului cardiovascular reprezintă una din cele mai importante cauze de deces în țările dezvoltate – în special in țările Europei. Ele au generat in Romania (1994) 60,6% din totalul deceselor.

Proporția deceselor prin boli cardiovasculare a marcat o creștere constantă și alarmantă, de la aprox. 588 la 100 000 locuitori in 1980 la 709 la 100 000 locuitori, in 1994. Spre deosebire de majoritatea țărilor europene, in Romania s-a observat cel mai mult ritm de creștere a mortalității prin boli cardiovasculare.

Acest element este in discordanță cu ceea ce se înregistrează in SUA, Australia, Finlanda, unde rata mortalității cardiovasculare înregistrează o scădere semnificativă.

Mortalitatea prin Cl reprezintă in țările europene și SUA, aprox. 25% din mortalitatea totală la adulții peste 35 ani; mortalitatea crește cu vârstă, dar indiferent de vârstă 1/2 din morțile coronariene se produc subit.

În Romania CI ar fi răspunzătoare de 1/3 din totalul deceselor prin boli cardiovasculare (in 1993), situând-o evident printre cauzele principale de deces.

Începând din anul 1965 in SUA și Canada, se remarcă o scădere a mortalității prin CI; reducerea mortalității este continuă in ultimii 25 ani, cu3-4% pe an. Cauzele reducerii mortalității trebuie căutate in programele populaționale largi de prevenție primară și secundară ale CI (dietă, încetarea fumatului, activitate fizică etc.), dar și in amploarea măsurilor medicale; tratamentul medical propriu-zis ar avea o contribuție de 40% in declinul mortalității. Spre deosebire de SUA, Finlanda, Norvegia, in Romania, Polonia,

Ungaria, rata mortalității prin CI continuă să crească, ceea ce impune măsuri complexe de prevenție primară și secundară a acestei boli, ,,epidemice“ in a 2-a jumătate a sec. XX.(12)

Factori de risc în bolile cardiovasculare sunt:

modificabili: fumatul, hipertensiunea arterială(HTA), consumul de alcool, sedentarismul, obezitatea, hipercolesterolemia, diabetul zaharat(DZ);

nemodificabili: sexul, vârsta, rasa, moștenirea genetică.

Factori de risc modificabili, controlați și tratați prin schimbarea stilului de viață sau cu ajutorul unor medicamente.

Factori amelioranți: repaus, încetarea efortului, administrare de nitroglicerină sublingual.

Factori de risc modificabili

Fumatul- Nicotina, dar și substanțe din gudronul rezultat prin arderea tutunului, favorizează apariția plăcilor de aterom, practic ateroscleroza, vasele pierzându-și elasticitatea și opunând o mai mare rezistență la curgerea fluxului sanguin. Drept consecință, când sunt obstruate vasele sanghine pot apare hipertensiunea arterială și/sau deficiențe circulatorii la nivelul membrelor („arteriopatii”) care se pot solda cu amputarea acestora sau anevrisme ale arterelor mari. Dacă obstrucția se localizează la nivelul arterelor coronare, există riscul major de a se produce infarcte miocardice iar în cazul vascularizației creierului apariția accidentelor vasculare cerebrale.

Arteriopatiile sunt de multe asimptomatice, motiv pentru care se descoperă atunci când vasele sunt foarte îngustate și este necesară amputația. Durerea la nivelul picioarelor care apare la mers și dispare la repaus, senzația de picioare reci ori de furnicături, sunt semne ale arteriopatiei. Ele sunt de aproape 3 ori mai mare mai fecvente la fumători.

Hipercolesterolemia când în organism se acumulează cantități mari de colesterol, acesta se depune pe pereții vaselor de sânge sub formă de placi groase și dure, ducând la riscul apariției bolilor cardiace.

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă afecțiunea cardiovasculară cea mai răspândită in masa populației și una dintre problemele cele mai importante de sănătate publică in țările dezvoltate. Incidența HTA este in continuă ascensiune, ceea ce reflectă pe de o parte creșterea populației cu risc hipertensiv, in special a populației de vârsta а Ш-а, iar pe de altă parte modificarea criteriilor de diagnostic ale HTA. Coborârea progresivă a valorilor TA considerate normale, a fost justificată de creșterea incidenței bolilor cardiovasculare la indivizi cu TA chiar foarte ușor crescută (>140/90 mmHg). De altfel, HTA este recunoscută ca fiind factorul de risc major pentru ateroscleroză cu localizare in special coronariană, cerebrală și renală și reprezintă principala cauză de morbiditate și de mortalitate cardiovasculară și generală in majoritatea țărilor industrializate.

Clasificarea HTA la adult în funcție de valorile TA

Clasificarea HTA la adult în funcție de valorile TA după OMS

Sedentarismul-crește morbiditatea prin boli cardiovasculare

Obezitatea- direct responsabile de cele aproximativ 18 milioane de decese de cauză cardiovasculară care se înregistrează anual, diabetul zaharat și hipertensiunea arterială fiind principalele incriminate.(16)

La bolnavii cu un indice de masă corporală(IMC) mai mare de 30 riscul de decese de cauză cardiovasculară crește.

Microalbuminuria sau RFG <60 mL/min (boala a rinichiului diabetic)

Factorii de risc nemodificabili

Vârsta mai mare de 55 ani pentru bărbați și mai mică de 65 ani pentru femei.

Sexul bărbații fac mai frecvent IM însă forma este mai ușoară ,iar femeile sub protecția estrogenilor fac IM mai rar dar când fac IM acesta se manifestă într-o formă mai gravă.

POPULAȚIA ȘI FENOMENELE DEMOGRAFICE

Populația stabilă pe sexe, la 1 iulie 2013(sursa INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE STATISTICĂ DOLJ)

În ultimii ani, atât în municipiul Craiova, ca, de altfel, la nivelul județului Dolj,

si al întregii țări, sistemul de sănătate se confruntă cu o serie de dificultăți generate de

penuria de resurse si de consecințele firești ale trenării procesului de reformă, care influențează nefavorabil nivelul distribuției ofertei de servicii.

Reforma sistemului de sănătate are ca principale obiective îmbunătățirea stării

de sănătate a populației, creșterea eficienței utilizării resurselor si creșterea nivelului

asistenței medicale acordate populației si a calității serviciilor medicale, inclusiv prin creșterea numărului de personal medical special calificat.

Mortalitatea generală înregistrează un indice de 8,34%, valoare sub rata medie a mediului urban si cu 3.5 procente sub media pe județ. Pe primele 3 locuri în rândul cauzelor de deces se situează bolile aparatului cardiovascular, tumorile si bolile

aparatului respirator.

Morbiditatea prin boli netransmisibile. Principalele probleme de sănătate care se evidențiază din analiza raportărilor medicilor de familie a indicilor de evidentă sunt: hipertensiunea arterială, 10.26% loc (peste media județului), cardiopatia ischemică 4.87%, diabetul si alte boli de nutritive cu peste 3.8%, boala ulceroasă cu peste 2%, gușa cu o morbiditate de 1.25%, si afecțiunile tumorale cu peste 1%,

Morbiditatea spitalizată înregistrează pe primele locuri bolile aparatului respirator, circulator si digestive. Față de anul precedent sunt creșteri discrete de 0.01- 0.1% pentru maladii ca: diabet, tulburări mintale, epilepsie, hipertensiune arterială, cardiopatia ischemică, bronhopneumopatie cronică obstructivă, ulcer gastric, tumori.

Conform, Planului de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei europene de prevenire a bolilor netransmisibile 2012-2016, (The Action Plan for Implementation of the European Strategy for the Prevention of Noncommunicable Diseases 2012-2016), bolile netransmisibile (BNT) sunt responsabile de 86% din totalul deceselor și de 77% din povara bolilor în Regiunea Europeană. Acest lucru este deosebit de important într-o societate care îmbătrânește și în care BNT sunt principala cauza de deces și stare de sănătate precară – iar aici ne referim în primul rând la afecțiunile cauzatede hipertensiunea arterială.(13)

Tensiunea arterială ridicată provoacă în mod direct aproximativ 25% din atacurile de cord în Europa. În forma sa avansată de boli cardiovasculare, se estimează că determină 42% din totalul deceselor în întreaga Regiune Europeană anual.(14)

Hipertensiunea arterială poate fi prevenită, și este direct legată de stilul de viață, cum ar fi alimentația precară, nivelul redus de activitate fizică, precum și consumul de tutun și alcool. Acești factori de risc comportamentali sunt responsabili pentru aproximativ 80% din bolile grave de inimă.(15)

Material si metoda

S-au luat în studiu 120 de pacienți asimptomatici care prezentau factori de risc cardiovascular și care au fost selectați de la Clinicii Medicală II a Spitalului Clinic Municipal Filantropia Craiova, care au corespuns criteriilor de includere în studiu.

Pentru fiecare participant s-a întocmit o fișă de studiu în care s-au completat date

personale și demografice (nume, prenume, CNP, ocupație, nivel de studii, venit mediu pe membru de familie/lună, antecedente personale patologice semnificative – în speță: BCV, HTA, diabet).

Pentru fiecare participant s-au măsurat apoi înălțimea (T), greutatea (G) și CA, date care au fost trecute în fișa de studiu. Pe baza acestor date s-au calculat IMC [G(kg)/T2(m2)] și raportul CA/T.

Înălțimea a fost măsurată cu ajutorul unui taliometru standard.

S-a folosit un cântar calibrat, iar greutatea a fost notată în kilograme. CA a fost măsurată la jumătatea distanței între rebordul costal și creasta iliacă. S-a folosit o bandă gradată neextensibilă, iar rezultatul a fost notat în centimetri.

Pentru evaluarea profilului lipidic s-a determinat: colesterolul total, HDL colesterolul, LDL colesterolul și trigliceridele. Colesterolul s-a dozat după metoda enzimatică, considerându-se o valoare prag a colesterolului seric <190mg/dl (<5mmol/l); HDL colesterolul s-a făcut din supernatantul obținut prin precipitarea selectivă a celorlalte fracțiuni lipidice (LDL, VLDL, chilomicroni); se consideră valoare normală >40mg/dl(1mmol/l); LDLcolesterolul s-a calculat cu formula lui Friedewald, valoare prag fiind considerată <100mg/dl; trigliceridele au fost dozate din plasmă prin metoda enzimatică, valori considerate normale <150mg/dl (<1,7mmol/l).

Cardiopatia ischemică silențioasă a fost diagnosticată prin examen cardiologic, ECG de repaus, ecocardiografie, test de efort.

Pentru evaluarea morbidității cronice în colectivități, colectam anual date, prin intermediul DSP-ului județean Dolj, conform unei metodologii unice de raportare. Aceasta metodologie cuprinde următoarele puncte:

1. colectarea de date actualizate din registrele de boli cronice aflate in secțiile medicale ale spitalului;

2. datele cuprind numărul de cazuri de boli cronice pe grupe de vârsta și pe categorii de afecțiuni.

3. Pentru calcularea indicilor de morbiditate prevalenta, este necesara raportarea obligatorie a numărului total de bolnavi examinați din județ, precum si numărul total de bolnavi din teritoriul respectiv, pe grupe de vârstă.

Participanților li s-au explicat implicațiile studiului, etapele acestuia, avantajele și dezavantajele participării la studiu și au semnat, înainte de înrolare, consimțământul informat. Participanții nu au suportat niciun cost financiar aferent participării la studiu, și nici nu au fost remunerați pentru a participa. Rezultatele analizelor efectuate au fost comunicate doar participantului.

Scop

Studiul de față are drept scop, evaluarea opinia pacienților, cu privire la stadiul actual al reformei îngrijirilor de sănătate, urmărindu-se în special aspecte legate de gradul de adresabilitate și accesibilitate a pacienților la serviciile medicale, aspecte legate de relația medic-pacient precum și de costurile aferente serviciilor medicale și nu în ultimul rând, am analizat modul în care toate acestea interferează cu starea de sănătate și gradul de satisfacție al pacienților studiați.

PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL IV

FACTORII DE RISC IMPLICAȚI IN APARIȚIA BOLILOR CARDIOVASCULARE

4.1. FACTORI DE RISC IN BOLILE CARDIOVASCULARE

Studiile recente au demonstrat că reducerea factorilor de risc infl uențează favorabil potențialul de apariție a unui AVC.

Managementul factorilor de risc poate conduce la diminuarea incidenței AVC.

Factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral pot fi divizați în două grupe:

modificabili (care pot fi influențați)

nemodificabili (care nu pot fi influențați sau tratați).

Factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre cardiopatiile ischemice si afecțiunile cerebrovasculare.

Principalii factori de risc pentru boala cardio-vasculara sunt fumatul, tensiunea arteriala crescuta si nivelul ridicat al colesterolului sanguin, factori in directa relatie cu stilul de viata individual si obiceiurile alimentare, cat si cu nivelul de activitate fizica.

Alti factori de risc cardiovasculari includ obezitatea, diabetul zaharat, consumul excesiv de alcool si stresul psiho-social.

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA – SITUAȚIA LA NIVEL JUDEȚEAN ȘI NATIONAL

Aproximativ 6% din decesele înregistrate pe glob sunt atribuite HTA .

In prezent numarul de pacienti (barbati si femei) cu boli cardiovasculare este in crestere. Acest paradox se datoreaza cresterii longevitatii si imbunatatirii supravietuirii la persoanele cu boli cardiovasculare.

Boala cardiovasculara ucide mai multi oameni decat toate formele de cancer la un loc, cu un procentaj mai crescut in randul femeilor (55% din decese), decat in randul barbatilor (43% din decese) si o mortalitate mai crescuta in randul pacientilor cu o pozitie economico-sociala scazuta.

Presiunea arterială crescută este principalul factor de risc pentru deces și dizabilitate la scară globală, conform Organizației Mondiale a Sănătății și Societății Internaționale de Hipertensiune .

Factorii de risc comportamental joacă un rol major în creșterea hipertensiunii arteriale.
Ziua de 17 mai este Ziua Mondială de luptă împotriva hipertensiunii arteriale.

Directivele Uniunii Europene, mai ales concluziile Consiliului Uniunii Europene din 2004 referitoare la promovarea sanatatii cardiovasculare, accentueaza importanta actiunii atat la nivel populational cat si la nivel individual mai ales prin identificarea factorilor de risc individuali.

La nivel național în România ,conform studiului SEPHAR – 2005, sunt:

44,92% prevalența HTA în România .

40% din populația României suferă de HTA.

3,5%.riscul cardio-vascular la 10 ani în populația adultă a României

Una din două persoane adulte știe ce valori tensionale are și cunoaște

complicațiile pe care le poate da HTA.

1/5 din totalul populației cu hipertensiune respectă întocmai tratamentul și își măsoară tensiunea arterială.

Diagnosticarea precoce, tratamentul și controlul periodic reduc complicațiile

în mod particular la persoanele cu risc crescut.

În decursul timpului, s-a pus mai mult accentul pe tensiunea arterială diastolică

comparativ cu tensiunea arterială sistolică, ca factor predictiv al morbidității și mortalității cardiovasculare.

Din tabelul și graficul se observă distribuția bolnavilor diagnosticați cu HTA, în funcție de sex.

Tabel Distribuția bolnavilor cu HTA în funcție de sex

Grafic. Ponderea bolnavilor cu HTA în funcție de sex

Distribuția bolnavilor diagnosticați cu HTA, în funcție de mediul de proveniență se observă din graficul și tabelul

Tabel 3.Distribuția subiecților în funcție de mediul de proveniență

Grafic 3.Ponderea subiecților în funcție de mediul de proveniență

Din punct de vedere al ocupației, dintre subiecți ce prezintă HTA, 50% sunt pensionari, 17% sunt angajați în sectorul public, 4% sunt șomeri, iar 29% sunt muncitori necalificați (tabelul 4 și grafic 4).

Tabelul 4. Distribuția subiecților ce prezintă HTA în funcție de ocupație

Grafic 4. Ponderea subiecților ce prezintă HTA în funcție de ocupație

După criteriul etiologic ,70% din bolnavii au prezentat HTA primară, iar 30% au prezentat HTA secundară.

Tabelul 4. Distribuția subiecților în funcție de tipul de HTA

Grafic 4. Ponderea subiecților în funcție de tipul de HTA

În județul Dolj în anul 2012 au fost luate în evidenta 5256 cazuri noi de HTA, s-au înregistrat 822 decese produse direct de HTA și au rămas în evidență un număr de 69767 bolnavi.(sursa–DSP Dolj împreună cu partenerii tradiționalii: Primăriile din județ prin rețeaua de medicină școlară și asistenții comunitari, Inspectoratul Școlar Județean, Cabinetele de medicina de familie și ONG-uri: Crucea Roșie Dolj , Asociația pentru Sănătatea și Educația Familiei , Societatea Studenților Mediciniști).

Grafic 6 . Scorul de prognostic SCORE

Conceptul de risc cardiovascular global pornește de la premiza potențării reciproce a factorilor de risc la același pacient, astfel încât riscul cumulat este mai mare decât suma fiecărui factor de risc luat individual. Scorul de prognostic SCORE

reprezintă un sistem de calcul al riscului cardiovascular, derivat din studii de cohorta europene care au inclus peste 200.000 de indivizi. Acest sistem evaluează riscul de deces de cauza cardiovasculara la 10 ani, riscul fiind considerat crescut atunci când acesta depășește valoarea de 5%. este pus la dispoziție de Societatea Europeana de Cardiologie.

Scorul de prognostic SCORE urmărește 5 factori de risc luați în calcul:vârstă, sex, fumat, colesterol,tensiune arterială sistolică. Stabilește riscul unui eveniment fatal CV la 10 ani la pacienți care nu se știu cu BCV, DZ(diabet zaharat), BCR(boală cronică renală),, sau alți factori individuali de risc crescuți.

Supraponderea este definită ca un indice de masă corporal (IMC) între 25-29.9 kg/m2, iar obezitatea ca IMC≥30 kg/m2. DeșiIMC reprezintă un indicator fidel al cantității totale de țesut adipos, nu oferă indicații referitoare la distribuția acestuia în organism. Modul în care este distribuită cantitatea totală de grăsime corporală este important prin prisma faptului că diferitele localizări ale țesutului adipos se asociază cu diferite nivele ale factorilor de risc CV . De aceea, pentru defniția obezității abdominale se folosește circumferința abdominală (CA), care are valori normale <80 cm la femei și <94 cm la bărbați.

În lotul studiat, analizând IMC am constatat că 60% din subiecti au IMC între 25-29.9 kg/m2, 30% au avut un IMC≥30 kg/m2 , iar restul de 10% au prezentat un IMC sub 25 kg/m2.(tabel si grafic )

Tabel . Distributia pacientilor in functie de IMC

Grafic . Ponderea pacientilor in functie de IMC

Din tabelul si graficul se observa repartitia subiectilor pe sexe in functie de circumferinta abdominala(CA), valori normale <80 cm la femei au fost 3% din subiecti, 44% dintre femei au avut CA mai mare de 80cm iar 52% dintre bărbați au avut CA mai mare de 94 cm, restul barbatilor (1.5%) au avut sub 94cm.

Tabel . Distributia pacientilor pe sexe in functie de IMC

Grafic. Ponderea pacientilor pe sexe in functie de IMC

În ceea ce privește ocupațiile întâlnite în lotul studiat, aproape jumătate din persoanele incluse în studiu sunt pensionari (69.17%), restul fiind agricultori (12,5%), salariați (11.66%) sau având alte condiții, cum ar fi casnici, șomeri (6.67%).(tabel si grafic)

Tabel Distributia persoanele incluse in studio in functie de ocupatie

Grafic Ponderea persoanele incluse in studio in functie de ocupatie

În ceea ce privește nivelul de studii al populației studiate, s-a constatat că aproximativ 70% din subiecții din studiu au maximum 8 clase (21.5% au 4 clase, 48.5% au 8 clase) și numai 30% din populația studiată are >10 clase absolvite.(tabel si grafic)

Tabel Distributia persoanele incluse in studio in functie de studii

Concluzii generale

Numarul de pacienti (barbati si femei) cu boli cardiovasculare este in crestere.

BCV este în relație cu factori genetici, psiho-sociali și de mediu. Despre anumiți factori se știe cu certitudine că, într-adevăr, cauzează ateroscleroza, iar prin modificarea lor se poate reduce mortalitatea – acest lucru este în special evident pentru renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și scăderea colesterolului.

Investigarea modelelor de alimentație în relație cu riscurile cardiovasculare, ne-a permis elaborarea de concluzii:

Dieta necesită mai multa atentie pentru a examina relația dintre alimentație și riscul cardiovascular; analiza obiceiurilor alimentare reprezintă una dintre aceste abordări.

Consumul frecvent a cel puțin cinci tipuri de alimente periculoase s-a regăsit cu prevalență în cazul respondenților cu boală cardiovasculară, fiind asociat cu reducerea calității vieții și scurtarea duratei acesteia.

Utilizarea unică a suplimentelor alimentare pe bază de acizi grași omega-3 determină modificarea pozitiva a HDL colesterolului și a trigliceridelor, însă efectele asupra fracțiunii serice de LDL colesterol este încă nesigură.

În prevenția bolilor cardiovasculare aterosclerotice este de dorit a fi utilizată o terapie combinată care implică atât utilizarea inhibitorilor de HMG-CoA reductază (statinelor), cât și a suplimentelor hipolipemiante (esteri ai acizilor grași omega-3).

Prevenția aterosclerozei se poate realiza în fază inițială strict prin modularea dietei, iar utilizarea produselor farmacologice poate constitui al doilea mijloc, ca urmare a lipsei de răspuns la dietă.

Influențarea profilului lipidic sanguin prin dieta este un mijloc eficient și ieftin, reprezentând o alternativă la terapia medicamentoasă care poate să prezinte efecte adverse.

Analiza modelului alimentar este utilă în demonstrarea corelațiilor dintre dietă și patologia cardiovasculară, deoarece se iau în calcul toate efectele dietei de ansamblu, nu doar compușii nutritivi ai alimentelor.

Riscul CV este reprezentat de acțiunea și consecințele tuturor factorilor de risc care acționează simultan sau secvențial asupra organismului

Prevalența dislipidemiei este mai frecventă la femei și crește odată cu vârsta, ea fiind întâlnită și la adulții tineri.

Prevalența ischemiei silențioase este semnificativ mai mare la pacienții dislipidemici față de cei nondislipidemici.

Riscul de cardiopatie ischemică silențioasă este de aproape1,3 mai mare la pacienții dislipidemici cu un factor de risc asociat față de cei nedislipidemici cu un singur factor de risc , iar la pacienții cu 2 sau mai mulți factori de risc asociați riscul de ischemie silențioasă este de peste 1,3 ori mai mare la dislipidemici decât la cei nondislipidemici.

Dislipidemia reprezintă un important factor de risc pentru cardiopatia ischemică silențioasă.

La majoritatea persoanelor, BCV aterosclerotică este produsul a numeroși factori de risc cauzali.

Obezitatea este independent asociatǎ cu risc cardiometabolic dar contribuie și la dezvoltarea altor factori de risc

Mai mulți factori de risc, în combinație, pot duce la un risc mult mai mare decât un singur factor de risc major.

Există multe sisteme de estimare a riscului CV. Cel mai cunoscut este scorul de risc Framingham , dar există și alte metode recomandate pentru calculul riscului CV: diagrama SCORE (recomandată mai ales pentru populația europeană), scorul UKPDS (recomandat mai ales pentru diabetici).

Rezultatele obținute se încadrează în datele de literatură medicală

Recomandări

Efectuarea unui studiu mai amplu, la nivel de populație națională, pentru a atesta și valida ierarhizarea factorilor de risc cu implicații în patologia cardiovasculară.

Extinderii studiilor și pe alte surse de acizi grași nesaturați pentru a compara implicațiile fiecărei clase de acizi în combaterea riscului cardiovascular.

Adoptarea unui model alimentar care se bazează pe un aport scăzut în grăsimi și carbohidrați, iar obiceiurile alimentare să fie însoțite și de modificare stilului de viață.

DISCUTII

Dintre cele 254 de persoane incluse în studiu, 102 sunt bărbați (40.2%) iar 152 sunt femei (59.8%). Vârsta medie în lotul studiat este de 54.75±16.9 ani, neînregistrându-se diferențe semnificative statistic între vârsta bărbaților și cea a femeilor.

Eșantionul păstrează caracteristicile lotului de 3248 de persoane din care a fost extras, care este format din 41.28% bărbați și 58.71% femei și avea, în anul 2007, o medie de vârstă de 50.58±18.26 ani.

În ceea ce privește ocupațiile întâlnite în lotul studiat, aproape jumătate din persoanele incluse în studiu sunt pensionari (48%), restul fiind agricultori (16.9%), salariați (14.6%) sau având alte condiții, cum ar fi casnici, șomeri (18.9%). Există diferențe semnificative statistic între ocupația bărbaților și a femeilor bărbații sunt într-un procent mai mare agricultori și salariați, iar femeile au într-un procent mai mare alte ocupații (în principal sunt casnice).

În ceea ce privește nivelul de studii al populației studiate, s-a constatat că aproximativ 60% din subiecții din studiu au maximum 8 clase (26.4% au 4 clase, 33.1% au 8 clase) și numai 17.3% din populația studiată are >10 clase absolvite.

Bibliografie

1. Organizația Mondiala a Sănătății, Fact Sheet 317: Cardiovascular Diseases Februarie 2007.

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html. Accesat Martie

2.Organizatia Mondiala a Sănătății, Bolile Cardiovasculare http://www.who.int/cardiovascular_diseases/en/ Accessat Martie 2008.

3. Levenson JW et al. Reducing the global burden of cardiovascular disease: the role of risk factors. Preventative Cardiology 2002; 5:188–99.

4. Leal J et al. Economic Burden of Cardiovascular Diseases in the enlarged European Union. Euro Heart J 2006; 27:1610-19.

5. Thom T et al. Heart disease and stroke statistics—2006 update. Circulation 2006;113:e85-e151.

6. Organizația Mondiala a Sănătății, The Atlas of Heart Disease and Stroke 2004.http://www.who.int/cardiovascular_diseases/resources/atlas/en/index.html Accesat Martie 2008.

7. Murray CJL, Lopez AD. eds. The Global Burden of Disease: A Comprehensive Assessment of Mortality and Disability from Diseases, Injuries, and Risk Factors in 1990 and Projected to 2020. Cambridge; Harvard University Press 2001

8. Heart Health Charter-CARTA EUROPEANA A SANATATII CARDIOVASCULARE

9. Jousilahti, Vartiainen, Tuomilehto, Puska. “Sex, Age,Cardiovascular Risk Factors, and coronary heart diease”. Circulation. 1999; 99:1165-1172

10.http://www.world-heart-federation.org/cardiovascular-health/cardiovascular-disease-risk-factors

11. McGill HC, McMahan CA, Gidding SS (1 martie 2008). „Preventing heart disease in the 21st century: implications of the Pathobiological Determinants of Atherosclerosis in Youth (PDAY) study”. Circulation 117 (9): 1216–27

12. Bolile cardiovasculare, metabolice prof. dr. L. GHERASIM p:224, p:549-550;p:772-773.

13. WHO. Action plan for implementation of the European strategy for the prevention and control of noncommunicable diseases 2012-2016. Copenhagen; 2012.

14. Yusuf S, Hawken S, Ounpuu S, Dans T, Avezum A, Lanas F, et al. Effect of potentially modifiable risk factors associated with myocardial infarction in 52 countries (the INTERHEART study): case-control study. Lancet.2004;364(9438):937-52.

15. WHO. Cardiovascular diseases (CVDs). [Online]; 2013[cited 2013 1 15. Available at:http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs317/en/index.html.

16. Laura Mihalache, Delia Vîtcă, Roxana Ștefan, Lidia Iuliana Graur. Nutritional educational program. 3rd Balkan Congress on Obesity, Athens, Greece, 17-19 october, 2008.

17. Hypertension” Journal of the American Heart Association, 2004;43;10-17

18. www.heartscore.org