Profilul Comportamental CU Risc Pentru Sanatatea Materno Fetala LA Un Lot DE Lauze DIN Mures
PROFILUL COMPORTAMENTAL CU RISC PENTRU SĂNĂTATEA MATERNO-FETALĂ
LA UN LOT DE LĂUZE DIN MUREȘ
CUPRINS
PARTEA TEORETICĂ
1.1. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ CURSUL SARCINII
1.2. GHIDUL DIETEI ÎN SARCINĂ
PARTEA PRACTICĂ
2.1. PREMISE ȘI OBIECTIVE
2.2. METODE DE CERCETARE
2.3. REZULTATE
2.4. DISCUȚII
2.5. CONCLUZII
2.6. BIBLIOGRAFIE
2.7.ANEXE
CAPITOLUL I – PARTEA TEORETICA
ACȚIUNEA FACTORILOR DE RISC COMPORTAMENTALI
ASUPRA SĂNĂTĂȚII FEMEII ȘI COPILULUI
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ CURSUL SARCINII
Inegalitățile în accesul la serviciile de asistență medicală, inclusiv în timpul sarcinii și după nașterea copilului, sunt actuale practic pentru toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică. Chiar și în cele mai dezvoltate state oamenii cu venituri mici trăiesc semnificativ mai puțin și suferă de diferite boli mult mai frecvent decât cei bogați. Fiind o reflectare a nedreptății sociale inadmisibile, diferențele în starea sănătății au atras atenția savanților asupra unor factori sau determinanți care influențează nivelul sănătății în societatea contemporană. În particular, acești factori ne-au permis să înțelegem dependența discretă a stării sănătății de mediul social și de așa-numitele componente sau determinanți sociali ai sănătății.
Problema componentelor sociale ale sănătății populației este una dificilă si complexă, având legătură directă cu aspectele vieții oamenilor, condițiile de lucru și modul lor de viață, referindu-se totodată și la consecințele strategiilor economice și sociale din domeniul sănătății. În trecut politicile din domeniul ocrotirii sănătății se refereau doar la acordarea asistenței medicale și finanțarea ei, componentele sociale fiind discutate doar în cercurile savanților. Actualmente deja în multe țări managementul sistemului de sănătate s-a conformat realităților: cu toate că asistența medicală poate prelungi viața oamenilor și ameliora prognosticul în cazul maladiilor grave, mult mai importante pentru sănătatea populației sunt condițiile social-economice, sub influența cărora se îmbolnăvesc și devin dependenți de asistența medicală. În acest context, accesibilitatea asistenței medicale este, bineînțeles, cel mai important determinant social al sănătății.
Starea sănătății depinde în mare măsură de standardele de viață. Conform acestui concept, analiza venitului și a distribuției lui reprezintă o parte componentă a procesului de evaluare a stării de sănătate a populației.
Actualmente a crescut considerabil necesitatea în dovezi științifice, care ar servi ca bază pentru luarea de decizii strategice în sănătatea publică, inclusiv în perinatologie. În ultimii ani s-au efectuat numeroase cercetări sociologice, ce dezvăluie diverse aspecte ale vieții colective a populației. Prin cercetările unor sociologi, filosofi, economiști, psihologi și ale altor reprezentanți ai stiințelor sociale s-a demonstrat rolul muncii și altor condiții ale vieții colective asupra sănătății omului. S-au elucidat aspectele economic, profesional, moral, psihologic, etic, și estetic ale factorilor sociali, influența acestora asupra natalității, mortalității generale și celei infantile etc. [20].
Evident, un interes deosebit îl prezintă studiul componentelor sociale ale sănătății mamei și copilului, în special în timpul sarcinii și după naștere, exprimate în primul rând prin accesul populației la asistența medicală perinatală de calitate, cu un impact semnificativ în aspectul medical, psihosocial, economic, demografic, etico-moral etc.
Un determinant important al sănătății mamei și al copilului îl constituie o nutriție corespunzătoare acoperirii nevoilor specifice, în condițiile în care dreptul la o hrană adecvată constituie un drept fundamental al omului, stipulat în numeroase documente internaționale [120,122].
Este unanim recunoscut faptul că deficiențele nutriționale din viața intrauterină și din prima copilărie afectează creșterea și dezvoltarea organismului, starea de sănătate și nu în ultimă instanță, speranța de viață și calitatea vieții copilului. Complexitatea cerințelor de dezvoltare din timpul sarcinii și din copilăria timpurie, impune o colaborare interdisciplinară și intersectorială cu măsuri sinergice pentru a preveni instalarea tulburărilor nutriționale. Este necesară formarea personalului care are contact cu femeia gravidă, cu familiile cu copii, în sensul cunoașterii și prevenirii carențelor nutriționale.
Educația medicală continuă a medicilor și moașelor este o prioritate, în care promovarea alăptării și a alimentației sănătoase ar trebui să ocupe un prim loc. Știm că un număr mare de factori interacționează pentru a determina progresul sarcinii și rezultatul ei. Intervenția alimentației în acest proces complex este cunoscută doar parțial, dar este acceptat faptul că statusul nutrițional al femeii afectează gestația și produsul ei, iar greutatea la naștere a nou-născutului este strâns corelată cu mortalitatea infantilă.
A. Efectele statusului nutrițional al gravidei asupra fătului
Efectele subalimentației și ale stresului, asupra unor persoane cu o nutriție bună în antecedente, au fost frecvent intâlnite după cel de al doilea război mondial, când privarea de alimente, acompaniată de stres, a apărut în multe țări ale Europei.
Studii retrospective, efectuate in Germania, Olanda, și Rusia, au arătat că incidența amenoreei a crescut semnificativ în acea perioadă, aceasta fiind considerată de specialiști un fenomen protector care reflecta de fapt statusul nutrițional inadecvat pentru o sarcină, al acelor femei. Astfel, s-a notat că, în Olanda, aproape 50% din populația de sex feminin a fost privată de menstră, fertilitatea fiind mai crescută doar în mediul rural sau în grupurile populaționale care au avut acces la alimente [19,66].
În concluzie, în timpul perioadelor de foamete, s-au evidențiat numeroase avorturi spontane, nou-născuți morți, iar procentul de malformații la naștere a fost deosebit de mare. De asemenea, lungimea și greutatea medie la naștere a copiilor concepuți în acele perioade au fost semnificativ reduse. Abia după 1948, când condițiile de trai s-au îmbunătățit, greutatea la naștere a nou-născuților a crescut simțitor [19].
B. Relația dintre greutatea la naștere și mortalitatea perinatală
Greutatea mică la naștere (sub 2500 g) este considerată un factor major de mortalitate infantilă, fiind asociată cu probleme de sănătate pe termen lung, tulburări cognitive și de dezvoltare fizică a copilului.
Mortalitatea nou-născuților cu greutate mică la naștere (din cauza prematurității sau retardării în creșterea intrauterină) este de 40 de ori mai crescută decât a nou-născuților cu greutate normală la naștere.În prezent, mortalitatea perinatală se corelează mult mai bine cu greutatea la naștere a fătului decât cu lungimea gestației, astfel, se consideră că, dacă prima ar fi prevenită, mortalitatea perinatală s-ar reduce spectaculos. Deducem de aici faptul că nutriția precară și creșterea mică în greutate a gravidei în timpul sarcinii sunt factori care, spre deosebire de alți factori nemodificabili, cum ar fi bagajul genetic și traumatismele perinatale, pot fi satisfăcător influențați [2,16].
În aceeși ordine de idei, se pare că starea de nutriție a gravidei în timpul concepției, premergător gestației, poate influența negativ greutatea la naștere a copilului.
Există doi indicatori ai statusului nutrițional al mamei, care se corelează foarte bine cu greutatea la naștere a nou-născutului: tipul morfofuncțional (IMC-indicele de masă corporală) al femeii anterior gestației și greutatea câștigată de aceasta în perioada sarcinii [19].
C.Tipul morfologic al mamei
Conform unor observații clinice, mamele supraponderale se pare că dau naștere la copii cu greutate mai mare decât media, fiind presupus faptul că, tipul morfofuncțional al mamei este un factor predictiv pentru mărimea placentei. Mărimea placentei indică de fapt cantitatea de produse nutritive parvenite fătului și, eventual, se poate corela cu greutatea neonatală [21,28,41].
S-a notat o incidență mare de copii prematuri și cu greutate neonatală scăzută, în rândul mamelor cu o nutriție precară comparativ cu femeile cu un status nutrițional adecvat. Astfel, mamele cu un IMC sub limită ar trebui să isi crească greutatea preconcepțional sau să pună mai multe kilograme în timpul sarcinii, deoarece, în acest fel, produsul de concepție nu va avea de suferit.
D.Câștigul ponderal din timpul sarcinii
Mai puțin de jumătate din greutatea câștigată în timpul sarcinii este reprezentată de făt, placentă și lichid amniotic, restul găsindu-se în organele reproductive, sângele și țesutul adipos al mamei. Depozitele adipoase de la nivelul abdomenului, spatelui, brațelor servesc ca rezervă de energie păstrată pentru sarcină și perioada lactației.
Pe parcursul anilor au existat mai multe puncte de vedere dintre cele mai diferite și chiar diametral opuse în ceea ce priveste câștigul ponderal în sarcină. Asfel, la începutul secolului trecut, în popor era răspândită ideea că nou-născuții cu greutate mare complică travaliul și îngreunează expulzia, iar cum operațiile cezariene nu se făceau, iar mortalitatea maternă perinatală era frecventă, restricția în ceea ce privește câștigul în greutate se pare că a fost justificată. Restricționarea câștigului ponderal în gestație a revenit la modă la începutul anilor ’60 și este privită cu simpatie de mulți obstetricieni și în zilele noastre. Primele studii care au decelat influența negativă a statusului nutrițional inadecvat al mamei asupra fătului, au fost publicate în 1916 [22,54]. Ulterior, într-un număr mare de studii s-a insistat asupra observației, conform căreia un surplus ponderal mare în timpul gestației este asociat cu scăderea incidenței nou-născuților cu greutate suboptimală. Trebuie menționat însă că această asociere este valabilă doar în cazul unui câstig ponderal de 11,5-16 kg, acest interval fiind corelat cel mai bine cu o sarcină cu rezultat optimal, deoarece un câștig important în greutate la mamele supraponderale nu se asociază exclusiv cu un făt cu greutate optimală [47,98].
Câștigul ponderal optim în sarcină depinde de IMC-ul femeii înainte de perioada de gestație.
Tabel 1.1. Câștigul ponderal optim în sarcină [62]
Exemplu: o pacientă a cărei greutate înainte de graviditate a fost de 62 kg, cu o înălțime de 167 cm. IMC = 62/(1,67)2 =22 kg/m2. Un IMC cuprins între 20 și 26 este considerat în limite normale. Această pacientă, al cărei IMC este de 22, ar trebui să pună în greutate pe parcursul sarcinii între 11,5 și 16 kg.
E. Obezitatea la gravide
În ultimii ani, prevalența obezității în lume, în special în țările dezvoltate, a crescut într-un mod dramatic. Un studiu realizat în Statele Unite, pe un lot de femei cu vârste cuprinse între 20-29 de ani, a indicat o creștere a supraponderii (supraponderabilitatea a fost definită în acel studiu drept IMC mai mare decât 27,8 kg/m2) de la 12,6% între anii 1971-1974, la 20,2% în perioada 1988-1999 [26,65].
Gravidele obeze prezintă in risc crescut de diabet gestațional, hipertensiune, operații cezariene [4,25,72] și moarte in utero [12]. Analog, riscul de a aduce pe lume un copil prematur (vârsta gestațională mai mică de 32 săptămâni), cu malformații cardiace, defecte de tub neural sau un făt macrosom (greutatea la naștere mai mare de 4 kg), este mult mai mare la femeile obeze [43]. În acest context amintim studii care au semnalat că riscul de a procrea un copil cu defect de tub neural, spina bifida este de două ori mai crescut la femeile obeze comparativ cu normoponderalele. [40]. Etiologia acestei asocieri morbide mamă obeză-făt cu defect de tub neural este necunoscută, nefiind atribuită unui aport alimentar deficitar în acid folic, și nici diabetului zaharat sau nașterii de feți cu defect de tub neural în antecedente. Un aport corespunzător de acid folic nu previne defectele de tub neural în studiile pe gravide obeze.
În momentul de față nu se poate aprelimentar deficitar în acid folic, și nici diabetului zaharat sau nașterii de feți cu defect de tub neural în antecedente. Un aport corespunzător de acid folic nu previne defectele de tub neural în studiile pe gravide obeze.
În momentul de față nu se poate aprecia care este câștigul ponderal optim în sarcină pentru femeile obeze, femei care, în majoritatea cazurilor, dau naștere la copii cu greutate mare. Considerăm că 7 până la 11,5 kg sunt îndeajuns pentru ca fătul și organele reproductive ale femeii să se dezvolte. Un câștig ponderal mai mic de 7 kg este asociat cu un risc mare de moarte in utero [20]. În fața acestor paciente ne lovim în principal de refuzul de a se îngrășa cât de puțin în timpul sarcinii, de aceea, aceste persoane trebuie consiliate psihologic și nutrițional, subliniindu-le faptul că maternitatea nu reprezintă monentul oportun pentru o cură de slăbire. Dieta acestor femei trebuie să fie complexă din punct de vedere calitativ, excluzându-se alimentele calorigene, carențate nutritiv. De asemenea, la aceste gravide, greutatea trebuie monitorizată atent în cursul sarcinii.
F.Gravidele adolescente
Numărul adolescentelor gravide este în continuă creștere, situația fiind alarmantă în special în SUA, unde aproximativ un milion de adolescente ramân gravide anual, cât și în Marea Britanie [6,23,29,49]. În țara noastră, numărul adolescentelor este nesemnificativ, fiind evident doar în anumite grupuri etnice (rromi) [51,58].
Gestația, la adolescente, este o problemă de sănătate publică, deoarece este asociată cu un semnificativ risc medical și nutrițional. Adolescentele gestante prezintă foarte frecvent anemie feriprivă, iar dieta lor este carențată în calciu și acid folic.
Factorii de risc fetal întâlniți la gestantele adolescente sunt enumerați in tabelul 1.2, dintre aceștia, dieta reprezintă una dintre cele mai importante condiții controlabile.
Tabel 1.2. Factorii cu risc fetal la gravidele adolescente [62]
Este recomandabil că o gravidă adolescentă să aibă la sfârșitul perioadei de gestație între 12,5-18 kg în plus, bineînțeles, creșterea ponderală trebuie individualizată în funcție de greutatea premergătoare sarcinii și de vârsta ginecologică (perioada de timp scursă de la prima menstră) [62].
G. Sarcina multiplă
În prezent, incidența sarcinilor multiple a crescut datorită dezvoltarii fertilizării in vitro, incidenței mari a gestației la femeile în vârstă și folosirii anumitor medicamente.
Nou-născuții proveniți din sarcini multiple au un risc mult mai mare de prematuritate, de retard în creștere in utero și de greutate mică la naștere decât s-a constatat la feți unici. O creștere adecvată în greutate a mamei a fost evidențiată ca fiind foarte importantă la această grupă de risc [62,67,70]. Creșterea optimală în greutate asociată cu vârsta gestațională a fătului în sarcinile multiple e prezentată în tabelul 1.3.
Tabel 1.3. Creșterea ponderală optimă în funcție de vârsta gestațională a fătului [62]
H.Administrarea de suplimente nutritive pe parcursul sarcinii
Suplimentarea dietei gravidei în timpul gestației se poate face cu aport energetic, cu vitamine, proteine, minerale în cantități care depășesc necesarului ei zilnic.
Administrarea de suplimente nutritive a fost subiectul multor studii realizate în țările lumii a III-a și în țările în curs de dezvoltare [5,7,10]. Rezultatele acestor studii au arătat că, cu cât este mai precar statusul nutrițional al femeii premergator sarcinii,cu atât mai valoroase s-au dovedit a fi înbunătățirea dietei și administrarea de suplimente nutritive, atât pentru bunul mers al sarcinii, cât și pentru sănătatea nou-născutului. Aportul nutritiv de referință în timpul sarcinii este redat în tabelul 1.4 [112,113].
Un studiu important, realizat în Guatemala, a evidențiat că femeile, care au primit suplimente energetice și proteice în timpul sarcinii, au născut copii la termen, cu greutate care a variat în funcție de aportul energetic total administrat. Asfel, greutatea copiilor a fost cu atât mai mare, cu cât a fost mai crescut aportul caloric suplimentar [6,17].
In țările nordice s-a desfășurat cel mai important program de suplimentare nutritivă a gravidelor, nou-născuților și copiilor sub cinci ani, program numit WIC (Women, Infants, Children) care a fost finanțat din bugetul țării. WIC a fost prima dată autorizat în 1972 și a servit gravidele, femeile care alăptau, sugarii și copii până la cinci ani din zonele considerate a fi cu risc nutrițional și care au raportat venituri ce nu depășeau 185% din venitul standard din țările sărace. În cadrul acestui program s-au împărțit alimente cu conținut mare în vitamina A, C, fier, proteine și calciu, de exemplu, cereale fortificate cu fier, lapte, ouă, unt de arahide, sucuri de fructe. De asemenea, participanții au luat parte la sesiuni de educație nutrițională. Eficiența programului WIC s-a evaluat prin următoarele rezultate:
creșterea semnificativă a greutății la naștere a nou-născutului, de 23 g;
reducerea substanțială, dar nu semnificativă statistic, a numărului de nou-născuți cu greutate mică la naștere;
creștere semnificativă statistic a perioadei de sarcină (1,4 zile)
reducere de 90/00 a incidenței nașterilor înainte de termen;
reducere semnificativă statistic a mortalității neonatale de 2,3 la 1000 de nașteri.
În concluzie, WIC a avut un efect pozitiv semnificativ asupra duratei gestației, greutății la naștere, mortalității fetale si mortalități neonatale [108].
O dietă echilibrată, ce determină o creștere ponderală maternă adecvată, acoperă în general necesarul de vitamine și minerale necesar gestației; de aceea nu este necesară recomandarea de rutină a suplimentelor nutritive decât la gravidele considerate cu risc (gestantele subponderale, care consumă noxe, adolescentele gestante, femei care au născut un făt cu greutate mai mică de 2500 g, multiparele) [13,24,76]. Suplimentele de acid folic și fier sunt, însă, necesare la toate gravidele.
Tabel 1.4. Aportul dietetic de referință (ADR), aportul adecvat (AA) și recomandările dietetice permise (RDP) la femei [113]
1.2. GHIDUL DIETEI ÎN SARCINĂ
Necesarul energetic și nutrițional în cursul maternității poate fi atins de o dietă rațională la care s-au făcut mici modificări (tabelul 1.5).
Consumul zilnic a trei căni (200 ml) de lapte furnizează suplimentul de 25 g de proteine, 900 mg de calciu și un aport energetic de 270 kcal în cazul laptelui degresat, respectiv 480 kcal în cazul folosirii de lapte integral. Gravida poate consuma atât lapte degresat, integral, cât și lapte praf, iaurt, brânză, sau poate folosi cantitățile menționate la prepararea supelor, cremelor, budincilor, înghețatei. Laptele praf se poate folosi la prepararea budincilor cu carne, supelor, ochiurilor, cartofilor piure, pâinii făcute în casă, a biscuiților, pastelor. Aproximativ 1/3 de cană de lapte praf degresat este echivalentul unei căni de lapte fluid. Laptele poate deveni mai bogat în calorii, calciu, proteine, dacă la o cană de lapte fluid se adaugă 2 linguri de lapte praf degresat. Trei sau patru căni de lapte fortificat cu vitamina D furnizează 7,5 mcg de cholecalciferol (300 UI). Dacă gravida nu consumă lapte în cantități satisfăcătoare, iar expunerea la soare este limitată, trebuie avută în vedere suplimentarea dietei cu vitamina D.
Multe femei, în special non-caucaziene, nu tolerează lactoza din lapte, în aceste cazuri, laptele fluid trebuie suplimentat cu preparate enzimatice comerciale, sau laptele poate fi substituit cu iaurt sau brânză, produse care conțin cantități mici de lactoză. În anumite situații, trebuie prescrise preparate din carbonat de calciu sau lactat de calciu [104,114,115].
Suplimentar trebuie încurajat consumul de pâine integrală, cereale, legume, frunzoase verzi și galbene, fructe proaspete (cât mai colorate, de preferință portocaliu) sau legume uscate, pentru a atinge aportul total de vitamine și minerale din sarcină. Alimentele consumate trebuie alese asfel încât să conțină cantități moderate-mari de fier și acid folic.
Tabel 1.5. Ghidul dietei în sarcină [62]
*- echivalentul în proteine a 150 g carne/brânză; cel puțin de 3 ori pe săptămână trebuie să se consume echivalentul aceleiași cantități de proteine vegetale
#- Echivalentul în proteine a 200 g carne/brânză; cel puțin o dată pe săptămână trebuie să se consume echivalentul aceleiași cantități de proteine vegetale.
NOTĂ:
Echivalentul în proteine a 100 g de carne (vită, pește, pasăre), 100 g de brânză = Echivalentul în proteine a 11/2 cană de fasole, mazăre, linte fiartă
Echivalentul în proteine a 30 g carne = echivalentul în proteine din 1 ou (albuș)
1 porție de pâine, cereale, orez, paste făinoase, mămăligă – 1 felie de pâine, 1/2 cană de cereale integrale, 1/4 cană müsli, 1/2 cană de orez sau paste făinoase fierte, 1 biscuit
1 porție de legume, zarzavaturi, cartofi = 1 cartof mijlociu, 1/2 cană de vegetale proaspete sau fierte, 1 cană de legume frunzoase fierte, 1/2 cană de zarzavaturi fierte, leguminoase uscate fierte, 3/4 cană suc de roșii
1 porție de fructe = 1 fruct mediu (măr, banană, portocală), 1/2 grapefruit, 1/2 cană de cireșe, 3/4 cană de suc, 1 felie medie de pepene, 1 ciorchine mijlociu de strugure
1 porție de grăsimi nesaturate = 1 linguriță ulei de măsline, floarea-soarelui, porumb, 1 linguriță maioneză, margarină, 1/2 lingură unt de arahide, 8 măsline negre, 6 migdale, 4 nuci, 1 lingură de semințe de floarea-soarelui, dovleac.
Alcoolul în sarcină
Numeroase studii realizate pe animale și oameni au evidențiat efectul teratogen al consumului excesiv de alcool în sarcină. Totalitatea anormalităților legate de consumul excesiv de alcool al gravidei au fost grupate sub denumirea de „fetal alcohol syndrome”. Dintre trăsăturile acestui sindrom amintim creșterea insuficientă intrauterină și postnatală, întârzierea dezvoltării psihice, microcefalie, malformații faciale, epicantusul, malformații articulare.
Copii născuți din mame care au băut moderat prezintă doar o parte din trăsăturile amintite anterior. Consumul de alcool în sarcină este corelat cu o rată mare de avorturi spontane și copii născuți cu o greutate suboptimală. De asemenea, există corelații și între consumul de alcool de către tați și greutatea la naștere a nou-născutului [46,55].
Impactul consumului ocazional de alcool asupra produsului de concepție nu a fost în mod satisfăcător evaluat până în prezent. Deoarece nu există date asupra cantității maxime de alcool care nu are efect asupra fătului, recomandăm gravidelor sa evite consumul de alcool.
Mecanismul prin care alcoolul afectează fătul nu este pe deplin cunoscut. Se presupune că odată cu traversarea placentei, alcoolul se acumulează în circulația fetală până la un nivel critic care afectează blastogeneza și diferențierea celulară. Fătul poate fi afectat și indirect, prin carențele de acid folic, vitamina A, vitamina C, magneziu, zinc, care sunt frecvent întâlnite la alcoolici [13,78].
Cafeina
Cafeina traversează placenta și intră în circulația fetală afectând frecvența cardiacă și respirația. Dozele masive de cafeină sunt teratogene la șoareci, în schimb, efectele cantităților mai mici nu au fost în mod satisfăcător evaluate.
Studiile populaționale în ceea ce privește efectul cafeinei sunt limitate, dar acestea asociază consumul mare de cafeină cu infertilitatea și complicațiile obstetricale. Doar un studiu a arătat că consumul de 1-3 căni de cafea zilnic crește riscul de avort spontan în primul trimestru [80].
Până în momentul de față nu există studii care să demonstreze vreun efect teratogen al cafeinei, cu toate acestea, consumul de cafea trebuie descurajat la gravide.
Recent, într-un studiu realizat de institutul Național al Mediului și Sănătății din SUA, consumul de cafea mai mare de o cană zilnic (sau mai mult de 3 doze de băuturi răcoritoare cu cafeină) a fost asociat cu o rată mare de infertilitate la femei [83]. Acest rezultat nu a fost confirmat însă de alte studii.
Îndulcitorii
Zaharina nu este teratogenă, dar pentru că a fost incriminată ca fiind carcinogenă la șoareci, consumul ei trebuie moderat. În ceea ce privește aspartamul, mult timp s-au făcut presupuneri asupra rolului metabolitului acestuia, aminoacidul fenilalanina. La majoritatea persoanelor, fenilalanina este rapid metabolizată în produși lipsiți de nocivitate; în schimb, persoanele diagnosticate cu fenilcetonurie nu dețin enzima necesară conversiei fenilalaninei, suferind modificări cerebrale din cauza acumulării de fenilalanină în circulație [111].
Concentrațiile sangvine mari la mamă, ale acestui aminoacid, traversează placenta și afectează creierul fetal; din fericire, la gravidele care nu prezintă fenilcetonurie, acumularea de fenilalanină este minoră. Cantitatea de aspartam necesară pentru a crește concentrația fenilalaninei la un nivel critic, cu repercursiuni asupra creierului fetal, se atinge dacă gravida fără fenilcetonurie consumă 360 ml suc cu aspartam din opt în opt minute, timp de 24 de ore. În acest context, nu considerăm justificată interzicerea consumului de îndulcitori în cursul sarcinii.
Contaminanții
Majoritatea metalelor grele sunt embriotoxice, dar, în cazul mercurului, plumbului, cadmiului și posibil, nichelului și seleniului, această afirmație este documentată.
Toxicitatea cu plumb a fost asociată cu o rată mare de dereglări menstruale, avorturi, dar încă nu este clar dacă plumbul este teratogen. Anumiți autori au raportat o corelație între nivelul de plumb atmosferic și incidența malformațiilor fetale, alte studii, însă, neagă această asociere.
Opinii, evitări, pofte, aversiuni
Multe femei își schimbă regimul alimentar în cursul sarcinii, uneori în urma sfatului medical, alteori, datorită poftelor, aversiunilor și obiceiurilor alimentare.
O parte dintre femei consideră că, mâncând mai puțin, vor naște mai ușor, copilul fiind mai mic, ele presupun că acesta va recupera în timp greutatea, după naștere. Cel mai periculos este când gravidele își exclud din alimentație proteinele animale.
Cele mai frecvente alimente evitate de gravide în timpul sarcinii sunt: laptele, carnea, ficatul. Poftele cele mai întâlnite sunt pentru dulciuri și produse lactate, iar aversiunile ce apar în timpul gestației se referă la cafea, alcool, și produse din carne. Semnificația acestor modificări nu este încă lămurită.
Sumar privind aportul alimentar în sarcină
Aportul caloric al femeii gravide trebuie să fie suficient pentru a asigura o creștere în greutate de 0,4 kg/săptămână în primele 30 de săptămâni de gestație. Proteinele trebuie suplimentate cu 25 grame zilnic. Aportul de sare nu trebuie să fie excesiv, dar nici sub 2 g/zi. Vitaminele și mineralele să fie în dozele recomandate, iar medicamentos, trebuie suplimentat doar fierul și acidul folic. Se recomandă excluderea alcoolului din dietă pe perioada gestației, iar cafeaua trebuie redusă la maximum 200 ml/zi, ocazional.
Principalele elemente de igienă în sarcină care trebuie respectate sunt:
Modul de viață
Restricțiile pentru gravida normală privesc doar cantitatea și intensitatea eforturilor fizice, mai ales în ceea ce privesc eforturile prelungite și mari.
Activitatea profesională în primele 5 luni de sarcină este normală, dar trebuie să evite:
– eforturile fizice mari
– expunerea la noxe (toxice profesionale, radiații)
– expunerea la temperatură extremă, umiditatea excesivă, trepidații
În general se contraindică activități fizice care necesită ridicarea unor greutăți peste 10-15 kg. De asemeni, munca pe timp de noapte este interzisă, cu unele excepții.
Odihna gravidei nu trebuie să fie excesivă, ci să asigure un somn zilnic de 8 ore. Somnul de după-amiază va fi evitat dacă el produce insomnii nocturne.
Activitatea sportivă, mai ales cea de performanță, este interzisă. Sunt contraindicate în mod special următoarele sporturi: călărie, canotaj, schiul și tenisul (deși părerile nu sunt concordante cu privire la acesta din urmă).
Înotul este contraindicat în primele luni de sarcină, mai ales la gravidele care prezintă lipotimii. În restul sarcinii, menținut în limite rezonabile (fără a produce oboseală), el poate fi practicat, reprezentând un bun exercițiu pentru tonifierea musculaturii abdomino-perineale, și ameliorând circulația prin scăderea greutății relative a gravidei.
Mersul pe jos poate fi util, mai ales fără încălțăminte cu toc sau talpă dură,cât timp nu devine excesiv solicitant pentru capacitatea cardio-pulmonară ușor restrânsă și sistemul osteoarticular mai fragil. Din aceleași motive, joggingul sau alte sporturi înrudite sunt contraindicate.
Recomandări speciale: plimbarea și mersul pe jos pe teren plat; gimnastica medicală ușoară mai ales cu exerciții de respirație și relaxare pentru musculatura abdomino-perineală.
Călătoriile lungi, cu trenul sau mașina, mai ales în condiții incomode, trebuie evitate.
Igiena corporală
Va fi asigurată cu dușuri sau băi complete cu apă la temperatură potrivită. Sunt contraindicate băile de aburi, băile fierbinți de picioare, dușurile cu apă rece sau fierbinte.
Lenjeria de corp este de preferat să fie din bumbac și, schimbată suficient de frecvent.
Îmbrăcămintea trebuie să fie suplă, largă, comodă. Sânii vor fi susținuți cu sutiene adecvate, suficient de largi. Centurile pentru susținerea peretelui abdominal sunt necesare doar în diastazisul marcat al mușchilor abdominali.
Încălțămintea trebuie să fie cu tocul jos, și să sprijine bine bolta plantară. De aceea se evită atât pantofii cu toc înalt, cât și papucii clasici de casă.
Igiena genitală și a activității sexuale
Igiena organelor genitale externe va fi asigurată prin toaletă locală cu apă și săpun puțin degresant (de tipul celui pentru copii). Irigațiile vaginale sunt formal contraindicate; masarea mameloanelor în ultimul trimestru al sarcinii trebuie privită cu rezervă.
Interzicerea activității sexuale privește:
-gravide cu infertilități severe
-iminențe de avort sau avort habitual
-iminență de naștere prematură
-ultimele 6 săptămâni înaintea nașterii.
Studiile efectuate arată că vis-à-vis de activitatea sexuală în timpul gravidității pot să apară următoarele modificări: utilizarea mai frecventă a poziției în decubit lateral, sau bărbatului “a posteriori”, respectiv recurgerea la activitate sexuală substitutivă (masturbare, stimulare orogenitală) poate fi remarcată la cuplurile echilibrate în ultima parte a sarcinii [20].
S-au adus deseori în discuție efectele pe care activitatea sexuală le-ar avea în ultima parte a sarcinii, prin traumatism local și orgasm. Deși nu există opinii unanime, totuși nu s-au găsit corelații semnificative între frecvența rapoartelor sexuale în ultimele patru săptîmâni de sarcină și nașterea prematură. S-a constatat în schimb o pondere mai mare a copiilor cu Apgar sub 7 la naștere, și a prezenței meconiului în lichidul amniotic, probabil prin modificări vasculare locale legate de orgasm și hipoxie episodică fetală. În absența unor complicații (ruptura de membrane, iminența de avort sau naștere prematură, hemoragie), și a situațiilor de risc matern și fetal cunoscut, activitatea sexuală trebuie așadar să se desfășoare în limite normale [62,118].
Igiena alimentației
Necesitățile calorice
Ele cresc progresiv pe parcursul sarcinii, ajungând în ultimul trimestru la 30-40 kcal⁄kg și zi. Ca atare, necesarul unei gravide în condițiile unei activități fizice moderate este de 2000-2500 kcal⁄zi, iar în condiții de efort ajunge la 2500-3000 kcal⁄zi. Bineînțeles, aceste elemente trebuie să țină cont de greutatea inițială a femeii: pacienta supraponderală va primi cca 2200 kcal⁄zi, în timp ce femeile sub 95% din greutatea ideală trebuie să primească în medie o suplimentare de 500 kcal⁄zi [62].
Următoarele situații cer o suplimentare a rației:
Gravide adolescente sau sub 20 ani (se sumează cu necesitățile de creștere), cu suplimentare de 100-200 kcal⁄zi
Bilanț energetic precar anterior sarcinii
Condiții dificile de muncă sau de microclimat
Aportul proteic
Necesarul de proteine crește în primul trimestru de sarcină la 80-100 g⁄zi, acoperind necesitățile plastice crescute, atât ale fătului și placentei cât și ale uterului gravid și mamogenezei. Ca și necesitățile calorice, și necesarul de proteine este suplimentat în situațiile menționate mai sus.
Aportul glucidic
Necesarul crește ușor, la 5-6 g⁄kgc și zi. Glucoza se transferă constant pe parcursul sarcinii de la mamă la făt.
Aportul lipidic
El este normal sau ușor diminuat cu o pondere semnificativă a grăsimilor animale.
Aportul mineral
Necesarul de minerale este crescut la gravide:
Sodiul este prezent în organismul gravidei în exces cu 500-900 mEq, din care peste 1⁄2 revine fătului. Mecanismul acestei modificări este reprezentat de reabsorbția renală crescută.Aportul recomandat în prezent pe sarcină în privința clorurii de sodiu este de 4-6 g⁄zi, realizabil prin prepararea culinară obișnuită (se ”ia solnița de pe masă“). Se exclud alimentele conservate prin sărare, și se ține cont și de alte surse de clorură de sodiu, ca de exemplu ape minerale.
Calciul suferă în sarcină un transfer intens, mai ales în ultimul trimestru de sarcină. Necesarul gravidei crește astfel cu 0,5-0.8 g⁄zi, dar este accesibil printr-o dietă adecvată (lapte, carne, ouă și legume).
Fierul este necesar și el în cantități crescute în sarcină, dieta zilnică trebuind să realizeze 15 mg (cu 5 mg mai mult ca la negravide). Atenție, doar 10% în medie din fierul alimentar se absoarbe; alimentația va cuprinde de aceea cca 30-40 mg Fe.În ultima vreme se consideră că dacă este necesară o suplimentare a dietei cu fier, doar administrarea de preparate medicamentoase poate fi o soluție.
În plus vor fi evitate:
– conservele, brânzeturile fermentate
– mâncărurile grase, sosuri, prăjeli
– condimente, cafeaua concentrată, alcoolul sau fumatul [21,56,62,64].
CAPITOLUL II – CERCETĂRI PERSONALE
2.1. PREMISE ȘI OBIECTIVE
In septembrie 2011, Ministerul Educației solicită Camerei Deputaților adoptarea urgentă a legii pe care a inițiat-o privind orele de educație pentru sănătate în școli, lipsa educației sau asigurarea ei formală la orele de dirigenție sau biologie a făcut ca România să ocupe primul loc în Europa la avorturi, mame minore și copii abandonați. "Cele 8.500 de mame minore, din fiecare an, ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situația în care, din 1.000 de femei care nasc, 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă nașterea are loc există riscul major ca acest copil să fie abandonat, iar tânăra mamă va avea dificultăți de integrare și abandon social. Peste 40.000 de copii sunt abandonați în România, la care se adaugă alți 300.000 lăsați în grija rudelor. Conform statisticilor, mamele minore provin în general din familii dezorganizate, se regăsesc în special în zona rurală, au un nivel redus de educație, inclusiv educație sexuală și contraceptivă" [107,109,113].
Dintre factorii de mediu care contribuie la menținerea stării de sănătate, dar și la apariția unui număr mare de îmbolnăviri, educația și alimentația joacă un rol important deoarece sunt factori care acționează în timp. O situație aparte de adaptare este sarcina, când se cere o alimentație echilibrată care să asigure menținerea sănătății gravidei, nevoile de creștere ale fătului, forța fizică și vitalitatea în travaliu, succesul lactației.
În ultimii ani a crescut frecvența factorilor comportamentali cu risc pentru femei în perioada de graviditate și indirect pentru viitorul copil. Dintre aceștia cei mai preponderenți (dar în același timp și cu potențial de monitorizare și control) sunt parametrii stilului de viață, atitudinea și comportamentul nutrițional la risc al gravidelor, adresabilitatea la medic și lipsa unor date informaționale în domeniu [1,85,86].
Este importantă intervenția preventivă în educația pentru sănătate a femeilor care se pregătesc pentru o sarcină sau sunt deja însărcinate, privind comportamentul alimentar corespunzător pentru mamă și făt, atitudinea corectă față de dieta și activitatea din sarcină, suplimentarea corectă în această perioadă și evitarea factorilor de risc ambientali.
În ultimii ani s-a pus un accent deosebit în studiile naționale și internaționale privind aceste aspecte, din acest motiv am ales ca temă de studiu pentru licență acești parametrii de influență a stării de sănătate mamă/făt, corespunzător unui lot reprezentativ de gravide din județul Mureș comparativ cu restul țării în vederea soluționării unor viitoare programe prevenționale eficiente de educație pentru sănătate în comunitate.
Obiectivul principal de studiu a fost evaluarea stilului de viață, stării nutriționale și de sănătate și a calității vieții pe parcursul sarcinii, la un lot de 170 de femei lăuze din județul Mureș, în vederea soluționării unor viitoare programe prevenționale eficiente de educație pentru sănătate în comunitate.
2.2. METODE DE CERCETARE
Din anuarul statistic al țării corespunzător anului 2009 [109], pe județul Mureș s-a observat o creștere ușoară a indicilor de natalitate și fertilitate, față de ultimii ani, și anume Natalitatea a fost de 11,5 născuți vii la 1000 locuitori, Fertilitatea a fost de 46,2 născuți vii la 1000 femei între 15-49 de ani, respectiv la un număr total de 5395 gravide înregistrate în acest an dintr-o populație totală de 581.267 locuitori.
Am monitorizat pe parcursul anului 2012, un grup de 170 de lăuze internate în Spitalul Clinic de Urgență din Tg. Mureș pentru naștere, acestea completând anonim un chestionar din 112 itemi, de evaluare a stilului de viață, a stării nutriționale și de sănătate de pe parcursul sarcinii.
Programul de biostatistică GraphPad Instat a fost utilizat în prelucrarea și analiza datelor. Testele statistice care au determinat semnificația statistică, au fost testul CHI pătrat cu corecție Yates sau testul Fischer când era necesar, testul Student și OR.
Astfel, am completat profilul acestei teze de disertație cu 3 studii diferite, care privesc acest ansamblu al ipotezei de lucru din mai multe puncte de vedere:
Concluziile acestei lucrări vor permite o apreciere reală a principalilor factori de influență cu risc mamă-făt corespunzătoare stilului de viață actual, a comportamentului alimentar, a cunoștințelor din domeniu și a atitudinii față de sănătate a gravidelor ca bază pentru viitoare programe eficiente de îmbunătățire a modelelor de educație pentru sănătate din domeniul medicinei preventive, atât în județul nostru cât și la nivel național.
Am observat diferențe semnificative între statusul socio-economic și respectiv între mediul urban și rural privind cunoștințele în domeniu, stilul de viață, evitarea factorilor de risc din graviditate (fumat, alcool, sedentarism, alimente cu risc), suplimentele alimentare luate, atitudinea și comportamentul alimentar, starea lor nutrițională și adresabilitatea la medic în prenatal și postnatal alături de caracteristicile de creștere ale copiilor nou-născuți și profilul lor de risc viitor [59,60,87].
Este importantă intervenția preventivă în educația pentru sănătate a femeilor care se pregătesc pentru o sarcină sau sunt deja însărcinate, privind comportamentul alimentar corespunzător pentru mamă și făt, atitudinea corectă față de dieta din sarcină, suplimentarea corectă în această perioadă și evitarea factorilor de risc.
Plecând de la aceste studii și din evaluarea altor articole și materiale naționale și internaționale, ne dorim ca prin aceasta teză de licență să aducem îmbunătățiri și să completez tabloul factorilor de risc maternal prezenți în arealul mureșan și național, factori cu influență directă asupra stării de sănătate a mamei și viitorului copil.
Cunoașterea aprofundată a acestora va permite promovarea unor propuneri pertinente pentru viitoare programe prevenționale locale și naționale privind sănătatea familiei, în plus cunoașterea terenului existent va ajuta la implementarea unor metode mai eficiente de educație pentru sănătate și un fond informațional interdisciplinar adecvat atât pentru viitoarele mame cât și pentru copii.
Îmbunătățirea stării de bine și de sănătate a mamelor, sugarilor și copiilor este un țel important de sănătate publică. Sănătatea acestora asigură starea de sănătate a generației următoare și poate ajuta în prezicerea viitoarelor modificări de sănătate publică în cadrul familiilor, comunităților și sistemului de servicii medicale.
Dintre factorii de mediu care contribuie la menținerea stării de sănătate, dar și la apariția unui număr mare de îmbolnăviri, educația și alimentația joacă un rol important deoarece sunt factori care acționează în timp. O situație aparte de adaptare este sarcina, când se cere o alimentație echilibrată care să asigure menținerea sănătății gravidei, nevoile de creștere ale fătului, forța fizică și vitalitatea în travaliu, succesul lactației.
În ultimii ani a crescut frecvența factorilor comportamentali cu risc pentru femei în perioada de graviditate și indirect pentru viitorul copil. Dintre aceștia cei mai preponderenți (dar în același timp și cu potențial de monitorizare și control) sunt parametrii stilului de viață, atitudinea și comportamentul nutrițional la risc al gravidelor, adresabilitatea la medic și lipsa unor date informaționale în domeniu.
Aspectele de monitorizare din chestionar au cuprins următoarele caracteristici:
demografice (vârsta, etnia, ocupația, educația, statutul social și nivelul socio-economic)
de dietă în sarcină, modelul alimentar ales și consumul de alimente cu risc
cunoștințele legate de alimentația corectă în sarcină
suplimentele alimentare necesare în sarcină
testele prevenționale efectuate înainte și în timpul sarcinii
frecvența monitorizării medicale
consultul prenatal, natal și postnatal primit
starea de sănătate mamă-făt
sursele de informație accesate
igiena în sarcină și comportamentul sexual
modele de activitate fizică și odihnă activă
frecvența fumatului, a consumului de alcool, alte droguri sau medicamente
preferința pentru alăptatul natural
expunerea la traume, stres, suprasolicitare sau terapii alternative, în timpul sarcinii
parametrii familiali și ambientali de expunere (condiții de trai, statut socio-economic, educațional, ocupațional sau religios)
2.3. REZULTATE
Informații demografice:
Lotul de femei cu nou-născuți a cuprins 170 persoane, 120 (70,59%) provenind din mediul urban și 50 (29,41%) din mediul rural.
Media vârstei subiecților din mediul urban este de 27,5 de ani, fără diferențe semnificative între mediile de proveniență (figura 2.1) deși în mediul urban media de vârstă tinde să fie mai mare decât în cel rural.
Dintre femeile chestionate, cele mai multe au absolvit liceul, atât cele din mediul urban (36,23%) cât și cele din mediul rural (38,35%), același procent sau număr înregistrându-se și la cele care au absolvit doar patru clase sau nu au frecventat nici o școală (figura 2.2).
În ceea ce privește profesia femeilor monitorizate, cele mai multe persoane din mediul urban sunt casnice sau fără ocupație (31,46%) și 19,05% dintre acestea au meserii cu studii superioare. În mediul rural agricultura este ocupația de bază (35,60%), 26,02% dintre femei fiind casnice și numai 12,32% au studii superioare.
Majoritatea femeilor atât din mediul urban cât și din mediul rural sunt căsătorite (88,57% respectiv 90,06%) în timp ce statutul de căsătorită fără acte sau necăsătorită înregistrează 5,71% și 6,83%, aceștia din urmă au risc crescut pentru starea nutrițională mamă-făt.
Figura 2.1. Repartizarea femeilor din lot după vârstă și rezidență
Figura 2.2. Distribuția în lot după nivelul de educație și rezidență
Jumătate din femeile din mediul urban au 1 copil (49,57%) sau 2 copii (40%), o persoană având 5 copii, iar în mediul rural femeile cu un copil sunt în majoritate (45,2%) urmate de cele cu 2 copii (30,13%), doar o singură persoană având 7 copii.
Majoritatea femeilor din mediul urban locuiesc cu câte 2 sau 3 persoane împreună, iar în mediul rural există familii cu 3 sau 4 persoane care locuiesc împreună. La extreme 8,57% dintre femeile din mediul urban locuiesc cu o singură persoană respectiv 4,10% în mediul rural iar 30,50% locuiesc cu 4 sau mai multe persoane, iar în mediul rural 21,89% locuiesc cu 5 sau mai multe persoane.
La întrebarea „Cum apreciați veniturile totale ale familiei d-voastră, în raport cu necesitățile”, 45,71% dintre femeile din mediul urban, respectiv 34,24% dintre cele din mediul rural au declarat că aceste venituri ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor obiecte mai scumpe, doar 2,85% dintre femeile de la oraș și nici una de la țară au declarat că reușesc să aibă tot ce le trebuie fără mari eforturi.
Dieta și starea nutrițională în sarcină
Atât starea nutrițională cât și cea de sănătate pot fi interpretate din punct de vedere al indicatorilor antropometrici. Aceste aspecte sunt la risc, atât pentru mamă cât și pentru făt, în cazul persoanelor subponderale și a celor obeze.
Plecând de la Indicele de Masă Corporală (IMC) înregistrat în lotul nostru înainte de sarcină, am dedus următoarele (vezi tabelul 2.1.):
Tabelul 2.1. Indicele de Masă Corporală – factor de risc mamă-făt
Astfel, valorile medii ale IMC sunt foarte apropiate pe cele două medii de rezidență (21,24 respectiv 22,28), cu stiluri de viață diferite. Urmărind principalele aspecte cu risc pentru sarcină (subponderea și obezitatea), comparativ pe medii de rezidență, am observat că:
subponderalii au avut aceeași frecvență pentru ambele medii (15,83% în urban și 14% în rural)
obezitatea în schimb a evidențiat diferențe însă nesemnificative statistic, cu înclinarea balanței pozitive către mediul rural (pondere 0,83% în urban și 2% în rural) (p=0,503, un RR=0,4167 la un IC 95%: 0.02656 la 6.536)
riscul mai ridicat pentru mamă-făt și de atenționare rămâne pentru subponderalitate, mai ales în asociere cu fumatul și abuzul de alcool.
Majoritatea femeilor din mediul urban și rural susțin că nu au ținut cură sau regim în timpul sarcinii sau înainte de sarcină (98%).
În ceea ce privește activitatea fizică în timpul sarcinii, peste 55% au declarat că și-au continuat activitatea normală și o treime dintre cazuri s-au menajat.
Macronutrienții alimentari din meniul gravidelor ne arată că:
în sarcină, a crescut aportul proteic la peste 70 g pe zi (la 88,6% dintre gravide), în relație directă cu nivelul socio-economic, dar având ca surse principale mezelurile cu risc de aport în exces de sare și nitriți (la jumătate din ele, special în mediul urban).
ponderea de lipide a fost mai mare în sarcină comparativ cu perioada antenatală și a scăzut ușor după naștere, în special pentru lipidele de proveniență animală. În graviditate, aportul de grăsimi trebuie să fie normal sau ușor diminuat, cu pondere semnificativă a celor animale. În lotul nostru, o pondere de 8,42% au avut un aport redus de grăsime față de cerințe (sub 30% din necesarul caloric individual).
carbohidrații au avut cele mai ridicate valori în ultimul trimestru de sarcină, comparativ cu perioadele anterioare (la peste 90% dintre femeile investigate, corespunzător perioadei de sarcină), cu tendințe de depășire a necesarului zilnic.
Consumul pe grupe alimentare, ne arată că aproape jumătate (43,8%) dintre femeile din mediul urban relatează că laptele și produsele lactate (iaurt, brânzeturi), intrau în alimentația zilnică înainte de naștere, 35,23% consumând aceste produse doar de 2-3 ori pe săptămână, restul introducându-le în alimentație o dată sau de două ori pe lună sau chiar deloc. În mediul rural procentul de femei care au folosit în alimentație zi de zi laptele sau produsele lactate este ceva mai mare (54,79%), respectiv 27,39% consumând de 2-3 pe săptămână, 5,47% 1-2 ori pe lună și restul nu au folosit laptele în alimentație. Per total, aproximativ 20% dintre femei au consumat sub necesarul de produse lactate în sarcină (figura 2.3.).
Figura 2.3. Distribuția a consumului în lot pe grupe alimentare (lactate și dulciuri)
Referitor la consumul de dulciuri înainte de naștere, în mediul urban 13,33% au declarat că au consumat astfel de alimente zilnic și 52,50% de 2-3 ori pe săptămână, restul evitându-le. În mediul rural cele mai multe persoane au consumat dulciuri de 2-3 ori pe săptămână (40%) și 16% zilnic, iar 14% a evitat să consume. Per total, aproximativ 50% dintre femei au avut un exces de dulciuri în meniu (figura 2.3.).
Preparatele din carne (mezeluri, cârnați) sau conserve, au fost frecvent utilizate în alimentație de către peste 50% dintre femei înainte de sarcină, din mediul urban, practic nici o femeie nu a evitat consumul unor astfel de produse. In mediul rural situația stă puțin altfel, 53,42% au consumat mezeluri de 2-3 ori pe zi, restul femeilor împărțindu-se între consumul zilnic sau lipsa acestor produse din hrană. În sarcină, a crescut aportul proteic la peste 70g pe zi, la 88,6% dintre gravide, în relație directă cu nivelul socio-economic.
Atât femeile de la oraș cât și cele de la țară au afirmat că pe timpul sarcini au consumat mai multe legume sau fructe și deasemenea multe au mâncat mai des și mai mult. Totuși cantitativ 35% dintre ele au avut un aport redus de produse proaspete față de cerințe (sub 800 g zilnic), mai ales cele din mediul urban (42,3%). Nu e de neglijat procentul celor care au afirmat că au mâncat la fel ca inainte de sarcină (11,5%).
Astfel, aportul de lactate, dulciuri și grăsimi animale din meniu a crescut în timpul sarcinii, la fel ca și consumul de ouă și vegetale uscate.
Aportul de cartofi, produse din cereale și lipide vegetale a rămas aproximativ constant. Consumul de pește, important prin aportul său în acizi omega-3, a fost mai scăzut la aproape toate femeile (79,4%).
Cantitatea de pâine consumată a fost mai mare în partea a doua de sarcină comparativ cu meniul obișnuit și a fost, de asemenea, peste limitele recomandate (3-4 felii de pâine albă pe zi sau 4-5 felii de pâine integrală).
Aportul de leguminoase din mediu a fost sub limita cerută (30 g zilnic), iar cel de semințe, nuci, alune de asemenea (recomandat o porție pe zi) în relație directă cu nivelul socio-economic.
Suplimentar, cantitățile de proteine totale și de lipide, la fel ca și glucidele, au fost mai ridicate la mamele cu educație superioară (cu semnificație statistică p=0,008), în timp ce femeile cu nivel de educație elementar și venituri mici au preferat în consum mai mulți cartofi, lipide vegetale și băuturi alcoolice. Educația superioară și veniturile bune au fost asociate cu un aport mai crescut de proteine (din carne, lactate și ouă), de grăsimi, fructe și dulciuri.
La întrebarea „Ce tip de băutură răcoritoare ați consumat în sarcină?”, în mediul urban cele mai multe dintre femei au relatat că au folosit sucurile naturale ca băutură de bază (35,23%), ceaiuri (21,9%), apa minerală fiind folosită cel mai puțin (5,71%). În mediul rural, în schimb băuturile cele mai folosite au fost ceaiurile (26,02%) și apa minerală (24,65%). Nivelul consumului de sucuri obișnuite, cafea, Cola, Pepsi a fost asemănător cu cel din mediul urban (între 9-15%).
La întrebarea „Ce apreciați în alegerea alimentelor?”, femeile din mediul urban apreciază calitatea (33,33%), prospețimea (30,47%), gustul, mirosul și culoarea (28,57%) în schimbul altor criterii cum ar fi ambalajul (9,52%), dorința de a mânca sănătos (0,95%) sau reclama (0,95%).
În mediul rural femeile deasemenea apreciază calitatea (31,5%) sau prospețimea (20,54%), dar și prețul accesibil reprezintă un criteriu important (15,06%) spre deosebire de mediul urban, unde numai 9,52% dintre persoane sunt interesate de acesta.
În figura următoare am evidențiat ponderea celor mai frecvenți factori de risc alimentari și comportamentali în lotul de gravide investigat (figura 2.4).
Figura 2.4. Factorii de risc alimentar și comportamental din timpul sarcinii
la un grup de femei lăuze din județul Mureș, 2012
Stilul de viață – factorii de risc (fumatul și abuzul de alcool)
La întrebarea adresată femeilor privind statutul de fumător sau consumul de băuturi alcoolice, 53,53% dintre femei din ambele medii susțin că nu fumează și peste 87% nu consumă băuturi alcoolice.
Totuși numărul femeilor care fumează este destul de ridicat (46,47%), 60 de persoane din urban (50%) versus 19 de persoane din rural (38%), la fel ca și numărul de femei foste fumătoare, procentele lor depășind 50% (figura 2.5).
În perioada de sarcină, 22,85% dintre gravidele de la oraș au fumat, respectiv 14% dintre gravidele din mediul rural, dintre fumătoare 7% erau mari fumătoare (8,13% din urban și 5,33% din rural), fără diferențe semnificative statistic (p<0,1661).
Îngrijorător este faptul că cele mai multe dintre femeile fumătoare, fumează între 6 și 10 țigări pe zi (peste 15% în ambele medii), cu atât mai mult cu cât numărul de țigări pe zi poate ajunge la 20 (la peste 20% dintre fumătoare). Un alt aspect important și totodată îngrijorător este și durata de când s-au apucat de fumat, multe dintre ele (peste 18%), fumând de peste 10 ani.
În ceea ce privește consumul de băuturi alcoolice, aproape jumătate dintre femeile chestionate au declarat că consumă alcool numai cu anumite ocazii.
Prin prisma datelor de mai sus este îmbucurător faptul că aproape toate femeile nu au fumat sau nu au consumat băuturi alcoolice în timpul sarcinii, cele din mediul rural stând chiar mai bine la acest capitol. Totuși, multe dintre ele au consumat cafea, procentul depășind 60%, în majoritatea cazurilor consumul rezumându-se la 2 căni pe zi.
Figura 2.5. Frecvența femeilor care au fumat și băut în timpul sarcinii
Alcoolul afectează capacitatea de a primi destul oxigen și elemente nutritive a fătului, elemente de bază pentru o dezvoltare celulară normală a sistemului nervos și a celorlalte organe interne. Cercetările au arătat că dezvoltarea fetușilor este pusă în pericol de alcool și că nou născuții mamelor care au consumat alcool în timpul sarcinii au probleme serioase de sănătate. Consumul de alcool în timpul gravidității provoacă un sindrom de detresă respiratorie care afectează sugarii mamelor care consumă prea mult alcool. Problema este că nimeni nu a putut stabili cât anume este „prea mult". Un nou născut cu acest sindrom va avea foarte mult de suferit: de la mici handicapuri până la dizabilități care îl vor face ca întreaga viață să aibe nevoie tot timpul de atenție și asistență.
Pe ansamblul eșantionului ponderea consumatorilor ocazionali de alcool pe parcursul sarcinii este de 39,3%, față de 61,8% dintre femei care consumă alcool înafara sarcinii cu preponderență ocazional.
Deși 29,2% dintre gravide raportează consumul de băuturi alcoolice în sarcină numai cu anumite ocazii, semnalăm că 10,1% sunt consumatori cu frecvență săptămânală și 2,8% zilnică, mai ales în mediul rural. În mediul urban, gravidele au consumat săptămânal alcool (cu predilecție bere și vin roșu) într-o proporție de 7.6%, iar la țară 14% (figura 2.5), cu o diferență statistic semnificativă pozitivă (p<0,0086).
Îngrijirea prenatală și alimentația naturală a sugarului
Un capitol important al sănătății reproducerii îl constituie sănătatea mamei și copilului. Consilierea înaintea concepției, îngrijirea prenatală și postnatală, ca elemente ale îngrijirii perinatale pot reduce mortalitatea maternă, mortalitatea și morbiditatea infantilă.
Este esențial ca femeia să se prezinte la medicul de specialitate obstetrică-ginecologie pentru confirmarea sarcinii încă de la 6-8 săptămâni de la dispariția menstruației. Pentru o sarcină fără risc specialiștii recomandă cel puțin 10 consultații. Între lunile a III- a și a VI-a vizitele la medic sunt lunare, în lunile a VII-a și a VIII-a bilunare și în luna a IX-a săptămânale. Momentul inițierii și numărul consultațiilor prenatale sunt esențiale pentru desfășurarea sarcinii în condiții fiziologice bune și pentru dezvoltarea unui făt sănătos.
Gravidele cu nivel de instruire redus și din mediul rural au o tendință mai scăzută de a se prezenta din timp la medicul de familie, și de a-și monitoriza atent stilul de viață prenatal, natal și postnatal.
Doar 60% din gravidele din mediul rural au avut parte de îngrijire prenatală și pe parcursul sarcinii, multe se prezintă la medic abia în trimestrul III de sarcină, comparativ cu 94,6% din cele de la oraș. În total o treime (36%) nu au participat la consultațiile prenatale, special femeile din mediul rural.
Sănătatea, creșterea, imunitatea și dezvoltarea copilului sunt influențate pozitiv de alăptarea timpurie și de durata alimentației exclusive la sân. Cu toate că mama este epuizată după travaliu se apreciază că nou-născutul trebuie pus la sân la prima oră după naștere, aceasta contribuind la instalarea secreției lactate.
Alăptatul la sân: 92,2% dintre nou-născuții din lotul nostru au început alimentația la sân după naștere și vor fi probabil alimentați natural în continuare, respectiv doar 7,7% nu au fost alăptați la sân și mamele nici nu doresc acest lucru, situație care clasează România printre țările cu un indicator bun cu o ușoară creștere comparative cu 1991 [104,105,111].
În lotul nostru:
31,4% din femei au alăptat copilul la sân încă de la la prima oră
15,9% în primele 24 de ore
12% după 24 de ore
iar 6,7% nu au alăptat deloc
Laptele de mamă are compoziția cea mai potrivită pentru funcțiile fiziologice ale sugarului mic, conține anticorpi care împiedică apariția unor infecții digestive, a unor alergii, cuprinde anticorpi împotriva germenilor Escherichia Coli și anti-poliomielitici. În plus prin alăptarea de către mamă se creează o legătură psiho-emoțională specială și se consolidează relația cu copilul. UNICEF, OMS recomandă alimentația naturală a sugarului până la 6 luni.
Așa cum se precizează în Studiul Sănătatea Reproducerii, România, 2004, alăptarea se asociază cu efecte pozitive și asupra femeii cum ar fi reducerea hemoragiilor postpartum, recuperarea greutății avute înainte de sarcină, scăderea riscului de cancer la sân și de osteoporoză [111].
Sursele principale de informare pentru gravide sunt:
medicul de familie (73%),
asistenta maternală (50,7%),
rudele (18%) și
medicul obstetrician (11,1%).
Un procent ridicat de femei care au fost la consultații prenatale (34%) au spus că în timpul acestor vizite nu au primit nici o recomandare privind sarea iodată, acidul folic sau dieta din sarcină mai ales cele din mediul rural.
Inițierea și frecvența consultațiilor trebuie însoțită și de informarea gravidelor despre anumite subiecte cum sunt nutriția, comportamentele dăunătoare sănătății (consumul de alcool, fumatul), simptomele unor complicații ale sarcinii, travaliu, alimentația naturală a sugarului.
Femeile din eșantionul supus cercetării au răspuns că în cadrul consultațiilor prenatale au fost cel mai mult informate despre efectele fierului și vitaminei D și despre alimentație.
Aproape jumătate din respondente au declarat că au fost ,,mult" informate despre aceste subiecte. Cele mai puține informații le-au primit despre alimentația corectă, suplimentele recomandate și alăptare, ponderea celor care au raportat că au fost informate ,,mult" despre aceste subiecte fiind doar de 18,6%, respectiv 16,1% (figura 2.6).
Mai mult de jumătate din acestea au afirmat că nu au fost informate ,,deloc".
Cunoscându-se grupurile care au efectuat mai puțin de 10 consultații în timpul sarcinii și nu au inițiat de timpuriu alăptarea sugarului se vor putea orienta programele de educație pentru sănătate a gravidelor spre acestea.
Deși am remarcat o ameliorare a utilizării îngrijirilor prenatale, ele nu se realizează la nivelul necesar în mediul urban. Presupunem că adresabilitatea gravidelor din mediul rural la serviciile de asistență prenatală și gradul de informare este mai scăzut.
Figura 2.6. Informații primite în cadrul consultațiilor prenatale
Îngrijirile prenatale
Această secțiune descrie utilizarea serviciilor de îngrijire prenatală de către gravidele care au născut la termen (atât nou născuți vii cât și nou născuți morți) in perioada studiată. Majoritatea femeilor (94%) au primit îngrijiri prenatale și aproape trei sferturi (74%) au beneficiat de prima consultație prenatală în primul trimestru de sarcină.
Mai puțin de o femeie din cinci (17%) s-a prezentat la prima consultație prenatală în al 2-lea trimestru de sarcină și numai 2% dintre ele în timpul celui de al 3-lea trimestru.
Proporția femeilor cărora li s-a măsurat tensiunea arterială în timpul vizitelor prenatale a fost de 92%. 88% din femei au raportat că li s-au recoltat analize sanguine și 80% au raportat că li s-au recoltat probe de urină. Mai mult de patru femei din cinci au spus că li s-a recomandat profilaxia anemiei și rahitismului prin administrarea de fier și vitamina D și 95% din aceste femei au raportat efectiv administrarea acestora, în 2004 76% au raportat efectuarea unei ecografii, în comparație cu 53% în 1999 [111].
Îngrijirea la naștere
Peste două treimi (69%) din nașteri au fost asistate de medici obstetricieni, singuri (15%) sau în echipă cu moașa (54%).
Femeile din mediul rural, cele care nu au primit îngrijire prenatală sau cele care au avut mai mult de două nașteri în antecedente au avut o mai mică probabilitate de a fi asistate la naștere de un medic specialist în obstetrică-ginecologie (60%, 58% și respectiv 55%).
Per total, aproape 80% din nașterile femeilor cu domiciliul în mediul urban și aproape 60% din nașterile femeilor cu domiciliul în mediul rural au fost asistate de un medic obstetrician, fie singur, fie în echipă cu o moașă.
Îngrijirile postnatale
Ingrijirile postnatale au fost mai puțin utilizate de către femeile cu studii secundare incomplete (28%), de femeile cu nivel socio-economic scăzut (25%), și de către femeile multipare, cu mai mult de trei nașteri (26%).
Mai mult de jumătate din femeile care au născut prin cezariană au beneficiat de asistență postnatală (56%), în timp ce numai o treime din femeile cu naștere vaginală au beneficiat de îngrijiri postnatale.
Din femeile care au primit asistență postnatală, majoritatea au raportat că au fost sfătuite în privința imunizărilor care trebuie efectuate copilului (85%), îngrijirea nou-născutului (78%), alimentație (66%), alăptare (77%) și îngrijirea sânilor (74%).
Cu toate acestea, numai jumătate dintre ele au raportat că au primit în timpul vizitelor postnatale informații referitoare la metodele moderne de contracepție (53%) și la intervalul optim de spațiere a nașterilor (47%).
Probleme de sănătate ale sugarului:
In cazul nostru, datele ne arată că:
au fost înregistrate 2,94% cazuri de copii născuți morți, respectiv 5 cazuri și doar la mamele din mediul urban (4,15%).
Ponderea copiilor născuți prematur a fost diferită pe medii, cu o frecvență de 8,33% la mamele din mediul urban și mai ridicată statistic semnificativ (p<0,007) la mamele din mediul rural (de 16%).
Nou-născuții cu malformații au fost înregistrați doar în mediul rural, cu o pondere ridicată de 6 cazuri (11,32% din rural și 3,47% din total), iar copii cu tulburări de dezvoltare au fost prezenți în mediul rural cu o pondere de 2% față de 3,33% în urban.
Scorul Apgar din fișele de internare a avut cifre cuprinse între 6 și 10, dintre nou-născuții cu un scor sub 8 am avut 10,3% pe întreg lotul, respectiv 11% în urban și 8,56% în rural, fără diferență statistic semnificativă între ele (p<0,8).
Satisfacția pacienților în serviciile de sănătate
In lotul nostru internat in spital, a fost evaluat gradul de satisfacție referitor la prestația medicului, prestația asistenților medicali, curățenia din spital, timpul de așteptare, informațiile primite privind boala, confidențialitatea actului medical și condițiile din spital.
Astfel femeile sunt mulțumite de aspectele legate de actul medical: prestația medicului, a asistenților medicali, informare privind boala și confidențialitate, cu procente variind între 74% și 89% și mai puțin mulțumiți de condițiile hoteliere din spital și de curățenie (49%-74%).
2.4. DISCUȚII
Din studiile naționale și internaționale, numeroase, din domeniul sănătății reproducerii și supravegherii peri și post-natale, subliniem ca importanță următoarele aspecte: consultația prenatală, natală și postnatală, alături de comportamentele cu risc din preajma sarcinii și stilul de viață postnatal cu influență în dezvoltarea copilului [4,19,111,112,117,118].
Consultația prenatală se bazează pe:
a. Anamneza
Antecedente heredo-colaterale:
boli cu transmitere sexuală
boli cronice cu incidență familială crescută
boli infecto-contagioase (TBC, boli cu transmitere sexuală)
grupul sanguin și Rh-ul soțului
Antecedente personale:
menarha, caracterele ciclului menstrual
avorturi și nașteri anterioare
boli și intervenții chirurgicale
în situația depistării unor antecedente obstetricale încărcate (nașteri, făți morți, decese neonatale precoce, sechele psiho-somatice ale feților anteriori), interogatoriul și recomandările trebuie să meargă spre depistarea factorilor implicați.
Condițiile de viață și muncă ale femeii:
venitul familial;
alimentația;
fumatul;
consumul de alcool;
activitatea profesională [77,111].
b. Examenul clinic general și cel obstetrical
Acestea se fac după metodologia cunoscută. Se consemnează obligatoriu în fișa gravidei:
înalțimea
greutatea
pulsul și tensiunea arterială
Finalizarea primei consultații
stabilirea stării de sănătate a femeii
recomandarea setului “minim” de analize paraclinice:
hemoleucograma
grup sanguin și Rh
sumarul de urină
reacții serologice pentru sifilis
secrecție vaginală
de la caz la caz, se vor solicita:
consulturi interdisciplinare (dacă e posibil, fiecare gravidă să fie examinată de un medic internist)
teste speciale: uree sanguină, glicemie, acid uric, teste de disproteinemie, T.S.-T.C. etc.
stabilirea calendarului viitoarelor consultații, fișarea în scopul respectării programărilor (inclusiv cu ajutorul calculatorului)
recomandări referitoare la igiena alimentației, igiena individuală și a muncii [44,92].
c. Consultațiile periodice prenatale
Pe întreaga perioadă a sarcinii sunt recomandate 10-12 consultații profilactice, la o sarcină cu evoluție obișnuită.
Cu ocazia fiecărei consultații se procedează la:
interogatoriu asupra evoluției sarcinii în intervalul de la ultima vizită medicală. Ne interesează semnele de debut ale unor eventuale stări patologice: lombalgii, dureri abdominale, leucoree, mici pierderi de sânge, tulburări micționale, dispnee de efort, edeme.
observarea stării generale, aspectul tegumentelor, sânilor, membrele inferioare (varice, edeme). Se măsoară pulsul, T.A., greutatea, eventual temperatura.
examenul obstetrical este limitat în general la examenul abdomenului
palpare superficială, cu determinarea înălțimea fundului uterin și aprecierea dinamică a cantității de lichid amniotic
prezentația (în ultimul trimestru)
tonusul și contractilitatea uterină
auscultația bătăilor cordului fetal la >20 săptămâni (pentru metoda clasică); sau de la 3 luni dacă există Doppler echograf
examen vaginal digital se practică doar dacă gravida prezintă contracțiile uterine, regulate și dureroase (nu și hemoragii), sau pentru pelvimetria internă în lunile mari (când e și mai ușor acceptată).
d. Investigații paraclinice recomandate:
hemograma – care în trimestrul II de sarcină atinge valori minime datorită hemodiluției. Se repetă periodic, dacă valorile sunt scăzute (sau la limita inferioară), și se recomandă tratament cu preparate de fier.
sumarul de urină, dacă este posibil lunar – pentru bacteriurii asimptomatice, apariția proteinuriei la hipertensiune arterială
secreția vaginală – dacă prezintă leucoree
alte analize (recomandate de Sciarra) [62]:
alfa fetoproteina maternă (dacă este scăzută este un element din trepiedul de diagnostic al sdr. Down; dacă este crescută, posibilă malformație de tub neural)
anticorpii anti-Rh (la 24-28 săptămâni și ultima lună de sarcină)
test de toleranță la glucoză pentru suspiciunea de diabet gestațional matern
test HIV, cultura Chlamydia, repetarea serologiei pentru sifilis (la 32-36 săptămâni).
e. Monitorizarea modificărilor fiziologice în sarcină
Creșterea ponderală
Reprezintă un parametru intens monitorizat de obstetrica clasică, dar a cărui semnificație trebuie atent evaluată în prezent.
Creșterea ponderală medie este de 9-12 kg pe parcursul sarcinii, sau de 1 kg/lună de sarcină (de fapt, doar 1-2 kg în primele 20 săptămâni de sarcină, și mai accentuată ulterior – cam 0,5 kg/săptămână în a doua jumătate de sarcină). La pacientele supraponderale, media de creștere ponderală recomandată este de 7-9 kg, în timp ce la cele subponderale este vorba de refacerea greutății ideale, apoi creșterea menționată.
Această creștere ponderală se explică prin:
dezvoltarea fătului (cca 3400 g la termen) și a anexelor (placentă, lichid – încă cca 1500 g)
creșterea uterului (800 g), a glandei mamare (300 g) și alte depozite (până la 3300 g)
fluide interstițiale (1700 g) și sânge (1200 g).
Creșterea ponderală poate fi influențată de diverși factori: prezența edemelor, modificările de apetit, variațiile observatorilor. De aceea, unii autori recomandă folosirea altor parametri: circumferința încheieturii mâinii, sau tabele corelate greutate-înălțime [4,19,33].
f. Tratamente profilactice
La gravida sănătoasă nu este necesară administrarea profilactică a vreunui preparat medicamentos:
calciul, în condițiile alimentației corecte, cu 250 ml lapte/ 30 g brânză acoperă necesarul
preparatele de fier pot fi administrate și profilactic, pe cale orală, mai ales în:
Hb la limita inferioară a normalului
nașteri și avorturi succesive la intervale scurte
tulburări digestive de absorbție
Se pot asocia acid folic, vitamina C – pentru asigurarea absorbției fierului. A nu se uita că absorbția fierului este mai bună pe stomacul gol, dar și efectele secundare sunt mai importante. De asemenea, tratamentul cu fier trebuie nu numai să normalizeze sideremia și hemoglobinemia, ci și să refacă rezervele de fier – obiectiv realizabil în timpul sarcinii. Nivelul de Hb = 12,5 g%
vaccinarea anti-tetanică este singura admisă în timpul sarcinii (trim II) [4,62].
g. Investigații suplimentare:
Ecografia
Este indicată în următoarele situații (Stamatian) [62]:
confirmarea diagnosticului de sarcină
vizualizarea sacului gestațional (cel mai devreme la 5 săptămâni de sarcină)
vizualizarea cordului (la 6-7 săptămâni)
vizualizarea extremității cefalice (la 12 săptămâni de gestație)
determinarea exactă a vârstei gestaționale
diagnosticul viabilității
evaluarea vârstei gestaționale (prin intermediul parametrilor: lungimea cranio-podală, dimensiunile sacului ovular, diametrul bi-parietal, diametrul transvers abdominal, lungimea femurului, etc.)
măsurarea diverșilor parametri, și interpretarea corelată a valorilor în funcție de vârsta sarcinii
precizarea prezentației fetale
identificarea polului cefalic, și a coloanei vertebrale
odată declanșată nașterea, poate ajuta la stabilirea varietății de poziție
clarificarea suspiciunii de sarcină multiplă
ecografia precizează numărul feților
diferențierea sarcinilor uni și bi-amniotice
localizarea placentei
se apreciază cantitatea de lichid amniotic
la disconcordanță între amenoree și dimensiunile uterului
întârzierea de creștere intra-uterină, macrosomia, oligo-amniosul, malformații congenitale neurologice, urinare sau tub digestiv
sarcina mai mare (mărimea uterului) decât amenoreea: hidrocefalia, feții macrosomi (diabet matern/copii mari constituțional), sarcina multiplă, hidrops fetal (în izoimunizarea Rh sau diabet matern), hidramnios, mola
reconfirmarea vârstei gestaționale
anomalii fetale
hidrocefalia, microcefalia
anencefalia
meningocel, spina bifida
anomalii renale
h. Alimentația la gravide
Regimul alimentar trebuie să fie echilibrat si diversificat. Ținând cont de greutatea actuală trebuie avută în vedere cumpătarea. O gravidă la termen nu trebuie să depășeasca cu mai mult de 12 kg greutatea de dinaintea sarcinii. Creșterea lunară maximă în mod normal este de 1,5-2 kg. Nu cantitatea alimentelor este importantă ci, mai degrabă, calitatea și diversitatea. Necesarul caloric pentru o gravidă este de 2000-3000 kcalorii, în funcție de gradul de solicitare fizică zilnică. Pentru o activitate fizică ușoară este nevoie de mai puține calorii. Gravida nu trebuie să depună eforturi fizice mari.
Necesarul de proteine (la gravidă) = 80-100 g/zi (exemplu: in medie 100 g de carne conține 20 g proteine, deci pentru 80 g proteine/zi sunt necesare >400 g carne/zi). Proteinele se întâlnesc și în alte alimente, deci cantitatea de carne/zi se va reduce.
Surse de proteine:
lapte, brânzeturi, carne, viscere (ficat, rinichi, inima, splina, pește), ouă
fasole, mazăre, soia
pâine
nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci
Necesarul de glucide (l.g.) =4-6 g/kg/zi
Sursa de glucide:
pâine, mămăligă, orez, paste făinoase, gris, arpacas etc.
zahărul (99% glucide)
legumele si leguminoasele: cartofi (20% amidon), fasole, soia, mazăre etc.
fructe dulci: struguri, mere, pepene, smochine
Necesarul de lipide (grăsimi) =50-60 g/zi (60% trebuie sa fie de origine animală).
Surse de lipide:
untură, uleiul de soia, floarea soarelui, germene de porumb, nucă, rapiță, măsline
margarină și untul
alimente ce conțin grăsimi ascunse: carnea grasă, produse lactate grase, gălbenuș de ou, pește gras, păsări grase (rață, gască), preparate de cofetărie grase (halva, ciocolată, biscuiți, prăjituri), sarmale, pilafuri, cozonac, brioșe etc.
Alimentele se cântăresc în stare proaspătă (nepreparate). Este suficient să se facă câteva calcule până se reține cam ce și cât are fiecare aliment in parte. O alimentație controlată este singura soluție. Organismul nu depozitează (depune grăsimi) decât dacă are un surplus (i se oferă prea mult).
Alimente de evitat:
conservele și conservatele de carne (afumături, mezeluri etc.)
brânzeturile fermentate (brânză de Camembert etc.)
mâncărurile grase, sosurile, prăjelile, rantașurile, tocăturile, vânatul
condimentele, cafeaua concentrată, ceaiul negru, băuturile alcoolice tari
Vitamine: sunt foarte importante, insă este de reținut că aportul de vitamine B si C trebuie să fie zilnic, deoarece nu pot fi stocate de organism. Legumele și fructele conțin vitamina B si C, vitamina B se gasește și in carne, lactate, pește, cereale, nuci. Vitamina D se află în untura de pește și poate fi stocată de organism doar in prezența soarelui, de aceea sunt importante plimbările in aer liber pentru a expune organismul la lumina solară.
Minerale: sunt necesare pentru funcționarea organismului. Calciul este necesar în formarea oaselor si dinților copilului. Este recomandabil că dieta să fie bogată in calciu, și pentru aceasta este recomandat consumul de brocoli, lapte praf si conserve de pește cu os. Frunzele verzi de zarzavat și produsele lactate conțin deasemenea calciu. Pentru o absorbție bună a calciului este important să se asigure și aportul de vitamina D.
Carbohidrate (fibre): acestea furnizează energia necesară funționării organismului. Acestea provin din cereale, orez, cartofi, mazăre, fasole boabe. Carbohidratele procesate nu sunt la fel de bune ca cele simple, deci e bine să se evite deoarece își pierd calitățile. Dar carbohidratele simple sunt absorbite rapid de sistem, iar pentru asigurarea surplusului de energie se recomandă fructoza, lactoza si dextroza, din fructe lapte și miere.
Fier: important și pentru mamă și pentru făt. Nivelul de fier din sânge trebuie menținut cât mai ridicat în sarcină, deoarece copilul îl consumă foarte repede. Pentru aceasta se recomandă carnea roșie. Dacă nu se poate consuma se poate înlocui cu ouă, pește sau fasole boabe.
Pe parcursul sarcinii trebuie evitate alimentele care ar putea conține agenți patogeni periculoși pentru categoriile sensibile, în care se integrează și femeile gravide. Cele mai des întâlnite infecții pe perioada sarcinii sunt provocate de: Listeria: întâlnită în ficat, carne cruda, lapte dulce nepasteurizat. Infecția cu aceasta bacterie este foarte periculoasa putând duce chiar la avort sau moartea fătului. Toxoplasmoza: este generată de insuficienta igiena zilnică. Spălatul pe mâini înainte de masă ar trebui să fie o regulă, mai ales după contactul cu animale de casă. Salmonela: infecție bacteriană gasită îndeosebi în ouă, care provoacă febră, dureri abdominale și diaree. Se distruge prin fierbere.
Se va evita in mod deosebit fumatul (și cel pasiv). Se poate admite ocazional consumul de cafea slabă și băuturi alcoolice slabe.
Pentru a menține un tranzit intestinal normal alimentația trebuie să conțină alimente cu fibre celulozice (rădăcinoase: morcovii, sfecla, ridichia, păstârnacul; frunze de varză, spanac etc.; cozile și semințele fructelor; leguminoase: fasole, mazăre; derivate cerealiere din făina neagră).
Pe lângă alimentele cu fibre sunt necesare plimbări în aer liber, chiar în ultimele săptămâni.
Se impune protecția dinților prin periaj după fiecare masă! Sunt de evitat dulciurile concentrate (îngrașă, afectează dinții și constipă) [65].
i. Fitness pentru gravide
Menținerea unui tonus fizic și psihic bun ușurează atât sarcina cât și nașterea. Aceasta opinie s-a impus în dauna celei conform căreia femeia gravida trebuie să se odihnească mult, să doarmă și să mănânce cât pentru doi. Fitness-ul le ajută pe femei să-și păstreze frumusețea și în timpul sarcinii. Exercițiul fizic adecvat îmbunătățește tonusul muscular, dar și aspectul fizic. Asociat cu masajul previne apariția varicelor, edemelor, vergeturilor.
Exercițiile vizează și corectarea ținutei, în vederea menajării coloanei vertebrale, care este foarte solicitată în timpul sarcinii. Exercițiile aerobice și de respirație pregătesc gravida pentru naștere, prin însușirea tehnicii de coordonare a ritmului respirației. Efortul fizic se face mai ales pe expirație, spre deosebire de fitness-ul normal, în care efortul se face pe inspirație. Este, de fapt o pregătire a gravidei pentru a se implica activ in procesul nașterii, pentru a păstra autocontrolul în acele momente.
Astfel, travaliul va fi mai scurt și mai puțin dureros, deoarece gravida invață să-și contracte adecvat musculatura implicată în procesul nașterii. De asemenea, scade riscul de rupturi la nivelul perineului și al apariției hemoroizilor. Recuperarea post-natală este mult mai rapidă la femeile care și-au tonifiat musculatura perineală. Fitness-ul ajută gravidele sa-și mențină și greutatea optimă. Aceasta crește în medie cu 12-15 kg. Exercițiile sunt indicate în funcție de condiția fizică dinaintea sarcinii. Dacă gravida are o condiție fizică bună atunci se fac exerciții pentru creșterea tonusului muscular și îmbunătățirea musculaturii perineale.
Exercițiile sunt diferite în funcție de cele trei perioade ale sarcinii. În primul trimestru se fac exerciții ușoare, mai ales exerciții de relaxare și respirație. Se evită exercițiile în forță deoarece există riscul de avort. Începând cu trimestrul al doilea sunt indicate exercițiile care întăresc musculatura pelvi-perineală, abdominală și fesele. Acestea sunt foarte importante atât în menținerea sarcinii cât și pentru o naștere ușoară. Exerțiile se realizează numai sub supraveghere medicală, cu măsurarea permanentă a pulsului și tensiunii arteriale. Efortul se dozează astfel incât acestea să nu depășeasca limitele normale. Exercițiile sunt contraindicate la pacientele care au placenta praevia, sângerări, anemii sau alte probleme de sănătate. În aceste cazuri se pot face exerciții pentru întărirea tonusului musculaturii perineale, acestea nepresupunând prea mult efort.
Durata ședinței de gimnastică poate crește de la 20-30 minute la o oră, alternând cu momente de relaxare și de control al respirației. În medie, frecvența ședințelor este de 2-3 pe săptămană. Recuperarea post-natală se face numai cu acordul medicului ginecolog. După o naștere normală, recuperarea poate începe la 6-8 săptămâni, prin exerciții ușoare. După o naștere prin cezariană, recuperarea începe mai târziu, aproximativ după 6 luni.
j. Determinanții psihosociali ai sănătății la etapa îngrijirilor perinatale
Inegalitățile în accesul la serviciile de asistență medicală, inclusiv în timpul sarcinii și după nașterea copilului, sunt actuale practic pentru toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare social-economică. Chiar și în cele mai dezvoltate state oamenii cu venituri mici trăiesc semnificativ mai puțin și suferă de diferite boli mult mai frecvent decât cei bogați. Fiind o reflectare a nedreptății sociale inadmisibile, diferențele în starea sănătății au atras atenția savanților asupra unor factori sau determinanți care influențează nivelul sănătății în societatea contemporană. În particular, acești factori ne-au permis să întelegem dependența discretă a stării sănătății de mediul social și de așa-numitele componente sau determinanți sociali ai sănătății.
Problema componentelor sociale ale sănătății populației este una dificilă și complexă, având legătură directă cu aspectele vieții oamenilor, condițiile de lucru și modul lor de viață, referindu-se totodată și la consecințele strategiilor economice și sociale din domeniul sănătății.
În trecut politicile din domeniul ocrotirii sănătății se refereau doar la acordarea asistenței medicale și finanțarea ei, componentele sociale fiind discutate doar în cercurile savanților. Actualmente deja în multe țări managementul sistemului de sănătate s-a conformat realităților: cu toate că asistența medicală poate prelungi viața oamenilor și ameliora prognosticul în cazul maladiilor grave, mult mai importante pentru sănătatea populației sunt condițiile social-economice, sub influența cărora se îmbolnăvesc și devin dependenți de asistența medicală. În acest context, accesibilitatea asistenței medicale este, bineînțeles, cel mai important determinant social al sănătății [14,66].
Starea sănătății depinde în mare măsură de standardele de viață. Conform acestui concept, analiza venitului și a distribuției lui reprezintă o parte componentă a procesului de evaluare a stării de sănătate a populației.
Actualmente a crescut considerabil necesitatea în dovezi științifice, care ar servi ca bază pentru luarea de decizii strategice în sănătatea publică, inclusiv în perinatologie. În ultimii ani s-au efectuat numeroase cercetări sociologice, ce dezvăluie diverse aspecte ale vieții colective a populației. Prin cercetările unor sociologi, filosofi, economiști, psihologi și ale altor reprezentanți ai stiințelor sociale s-a demonstrat rolul muncii și altor condiții ale vieții colective asupra sănătății omului. S-au elucidat aspectele economic, profesional, moral, psihologic, etic, și estetic ale factorilor sociali, influența acestora asupra natalității, mortalității generale și celei infantile etc.
Evident, un interes deosebit îl prezintă studiul componentelor sociale ale sănătății mamei și copilului, în special în timpul sarcinii și după naștere, exprimate în primul rând prin accesul populației la asistența medicală perinatală de calitate, cu un impact semnificativ în aspectul medical, psihosocial, economic, demografic, etico-moral etc.
Menționând importanța determinanțiilor psihosociali în perinatologie, autorii unor studii in domeniu au constatat că, conceptele privind îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici și sociali și pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii, mai ales printre femeile dezavantajate [33,37].
Într-un studiu realizat de Malamitsi et al. [49] printre adolescentele însarcinate, au fost evidențiați o serie de factori de risc care au determinat apelarea cu întârziere la asistența medicală a tinerelor cu vârsta sub 18 ani. Necesitatea includerii lor în îngrijirile de sănătate trebuie adusă la cunoștința adolescentelor însărcinate cu prima ocazie, când ele intră în contact cu sistemul de sănătate, precum și în cadrul sistemului educațional școlar.
Stout A.E. [83] menționează că femeile cu venit redus utilizează îngrijirile prenatale mai puțin decât populația feminină generală, percep mai multe bariere pentru îngrijiri, au acces redus la asistența medicală. Aici stabilim, totodată, o asociere cu un nivel educațional mai redus, cu un mod mai puțin sănătos de viață. Aceste femei nu prea țin cont de recomandările medicului. Studiul în cauză a evidențiat 3 probleme ale femeilor gravide cu venituri mici:
ele au un risc sporit de a naște copii cu greutate mică la naștere sau copii prematuri;
un mod de viață nesănătos al viitoarei mame crește riscurile pentru sănătatea copilului, în special dacă el se naște cu GMN sau prematur;
există bariere sociale ce se referă la stilul de viață, cărora femeile cu venituri mici nu le fac față.
Lain et al. [42] au stabilit că în Statele Unite femeile cu venituri mici care nu sunt de rasă albă au bariere determinate de factori psihosociali, structurali și sociodemografici, în timp ce conceptele mamei și supportul celorlalți sunt motivații importante. Pentru a înlătura aceste bariere, sunt necesare servicii și susținere multilaterale, coordonate și multidisciplinare.
În literatură sunt date despre analiza problemelor de acces la asistența medicală al gravidelor și femeilor cu venit mediu sau înalt. S-au studiat factorii asociați cu inițierea întârziată a asistenței medicale perinatale în păturile medii și cele înalte ale comunității (statul Minnesota, SUA). Femeile din aceste categorii sociale au raportat o serie de bariere externe în accesul serviciilor medicale în timpul sarcinii:
dificultatea de a aranja vizită la medic
problema de a găsi îngrijiri pentru copil
lipsa transportului
conceptul ”îngrijirile antenatale nu sunt importante”
venit anual scăzut
sarcină nedorită
vârsta peste 35 de ani
În rezultatul studiului autorii au stabilit că perceperea rolului serviciilor de sănătate este foarte importantă în timpul sarcinii pentru femeile acestui grup decât este recunoscut în realitate. Merită atenție concluzia precum că femeile cu experiență mai mare în sarcină acordă o importanță mai mică îngrijirilor medicale. Astfel au fost evaluate barierele pentru femeile cu statut diferit privind asigurările de sănătate și factorii socioeconomici. Studiul a stabilit că femeile cu asigurări publice de sănătate Medicaid și cele fără asigurări medicale, în comparație cu gravidele care dețin polițe de asigurare privată așteaptă mai mult în timpul vizitelor antenatale și au o probabilitate mai mare de a avea discontinuitate de îngrijiri din partea prestatorului de servicii. Diverse măsuri, inclusiv extinderea eligibilității Medicaid, pot corecta aceste probleme [99].
Un determinant important pentru sănătatea mamei și copilului se referă la sistemul de îngrijiri de sănătate și problemele interpersonale. Barierele de acces ce implică familia și prietenii au ridicat semnificativ șansele de a primi îngrijiri inadecvate în timpul sarcinii, în particular dorința de a ține în secret sarcina și de a nu avea ajutor să ajungă la medic pentru consult.
Hogan D.P. [38], analizând cauzele nașterii copiilor cu masa mică a corpului, au constatat că sărăcia, dependența de asigurările sociale sau alte surse guvernamentale, comportamentul riscant și îngrijirile perinatale inadecvate sunt factori cu risc major de retarduri în dezvoltarea nou-născuților, disabilități și pierderi perinatale. În același timp, utilizarea îngrijirilor pentru copii, forma/costul acestor îngrijiri nu influențează aceste efecte. Rasa, proviniența etnică, sărăcia și structura familiei sunt factori fundamentali în dezvoltarea timpurie a copiilor. Astfel, statutul minoritar, sărăcia, întreținerea de către un singur părinte pot duce la comportamente riscante ale mamei (fumatul, utilizarea de alcool, droguri etc.), care în timpul sarcinii pot duce la îngrijiri perinatale inadecvate și pot avea un impact nefavorabil asupra dezvoltării timpurii a copilului.
Unii autori au analizat factorii maternali care influențează îngrijirile perinatale inadecvate, evidențiind unii dintre ei, cum ar fi: copii mici acasă, absența asigurării medicale (poliței), tristețea, depresia, ambivalența referitor la perspectiva sarcinii actuale.
Obstacolele care afectează îngrijirile antenatale sunt în mare parte identice în țările dezvoltate socioeconomic și în țările în curs de dezvoltare. Este evident faptul că în țările sărace factorii principali ai sănătății materne și celei infantile sunt influențați mai ales de problemele economice.
Totodată, și în țările dezvoltate populația se confruntă cu o serie de factori care afectează îngrijirile antenatale: educația maternală și paternală, statutul marital, disponibilitatea/costul întreținerii, serviciul femeii, complicații obstetricale în antecedente, tradiții culturale, atitudinea față de sarcină. Paritatea influențează negativ adresarea după servicii medicale. Simkhada B. et al. [76] consideră că în țările cu un nivel înalt de dezvoltare utilizarea adecvată a îngrijirilor antenatale nu poate fi atinsă doar prin crearea centrelor de sănătate, ci și prin satisfacerea nevoilor de statut (social, economic și politic) ale femeilor, considerate a fi primordiale.
Cercetătorul Delvaux T. a realizat în 2001 un studiu privind barierele în accesul la îngrijirile perinatale în Europa [23]. Autorul a constatat că în țările europene există asemenea obstacole, având caracter personal, socioeconomic, organizațional și cultural. Femeile gravide, care utilizează inadecvat îngrijirile perinatale, prezintă următorii factori de risc:
lipsa asigurărilor medicale
adolescentele cu vârsta sub 20 de ani
mame cu mai mulți copii
femei imigrante
sarcină neplanificată
nivel educațional redus
venit mic, neregulat
probleme în organizarea serviciului de îngrijiri perinatale
acces limitat la servicii de sănătate pentru copil
În același timp, analiza surselor bibliografice a evidențiat date contradictorii privind determinanții psihosociali ai îngrijirilor perinatale. Astfel, Rogers C. [74] menționează că etnia, educația, venitul și vârsta nu influențează inițierea îngrijirilor perinatale considerând că factorii ce constituie obstacole pentru femeile însărcinate de a apela la servicii medicale în timpul sarcinii sunt următorii: problemele financiare, nerecunoașterea existenței sarcinii și lipsa satisfacției de a merge la medic pentru consult. Reieșind din cele constatate, autorii propun ca sistemul de sănătate publică să încurajeze femeile să caute îngrijiri prenatale mai devreme, în special gravidele care au motive pentru a le amâna sau a le ignora.
Este cunoscut faptul că printre femeile de culoare sunt mai puține persoane care beneficiază de asistență medicală antenatală, comparativ cu cele de rasă albă. Totodată, femeile de culoare sunt mai puțin dispuse să raporteze despre barierele de acces la serviciile de sănătate prenatale, fapt ce poate fi un rezultat al așteptărilor mai modeste de la sistemul de sănătate.
Savanții Harvey S.M. și Faber K.S. [32] menționează că obstacole pentru îngrijirile perinatale barierele financiare, personale și organizaționale, în special imposibilitatea de a achita costul serviciilor medicale – 70% din cazuri, dificultăți în obținerea unei asigurări de sănătate – 55%, ambivalența sau teama de sarcină – 46%, probleme cu transportul – 42%. Un aspect important al accesului la asistența medicală în timpul sarcinii și la naștere, studiat de autori, se referă la barierele care pot avea semnificație predictorie privind probabilitatea unor îngrijiri perinatale inadecvate: lipsa cunoștințelor despre sarcină și îngrijirile pentru sănătate, dificultatea de a programa o vizită la medic, stresul excesiv fizic sau psihologic, necunoașterea instituției ce ofera îngrijiri.
Kalmuss D. [40] studiind barierele pentru îngrijirile perinatale, au schițat două modele predictorii:
lipsa asigurării de sănătate este cel mai important factor pentru inoportunitatea îngrijirile perinatale
abuzul de substanțe, de asemenea, este important pentru oportunitatea îngrijirilor perinatale
Un factor decisiv pentru evoluția și finalul sarcinii este inițierea timpurie a îngrijirilor medicale antenatale. Inițierea tardivă este un factor de risc, fapt menționat de mulți cercetători. De aceea identificarea barierelor care pot împiedica inițierea precoce a îngrijirilor este de o importanță majoră, în special în cazul familiilor social dezavantajate.
Comparativ cu inițierea tardivă a îngrijirilor perinatale, începerea lor la timp este benefică dacă femeile gravide au atitudini pozitive față de sarcină, au fost informate despre semnele și simptomele gravidității. Unele dintre gravidele care au apelat târziu la îngrijirile perinatale, în special cele multipare, percep personalul medical ca fiind insuficient de atent și sensibil.
În țara noastră, până nu demult tema inegalității în menținerea sănătății, inclusiv în timpul sarcinii, precum și obstacolele în accesul la îngrijirile perinatale era închisă pentru cercetări, din cauza politizării sistemului public de sănătate. În anul 2006, în municipiul București a fost realizat Studiul determinanților medico-sociali ai accesibilității îngrijirilor antenatale, care a demonstrat că indicatorul privind evidența precoce a gravidelor la medicul de familie sau obstetricianul-ginecolog ține nu numai de responsabilitatea lucrătorilor medicali, ci, în mare măsură, și de atitudinea femeii față de sănătatea proprie și a viitorului ei copil, precum și de o serie de circumstanțe cu caracter psihosocial [85,95].
Conform studiului în cauză:
circa 47,3% din femeile gravide din municipiul București s-au confruntat cu diferite circumstanțe psihosociale pe parcursul sarcinii. Problemele cele mai importante, în conformitate cu indicatorul sintetic, sunt: venitul insuficient – 9,4%, alimentația deficitară – 6,4%, situații de stres în familie și la serviciu – 5,3%, lipsa domiciliului – 2,0%;
circa 41,5% din femeile gravide au menționat unele obstacole de acces la deservirea medicală antenatală, cum ar fi lipsa cadrelor medicale calificate – 40,4%, distanța mare până la instituția medicală – 20,5%, lipsa drumurilor – 11,5%, lipsa legăturii telefonice – 5,0%, etc;
circa 14% din femeile intervievate au relatat că nu au loc de muncă, fără a indica, însă, că sunt șomeri. În același timp, doar 59% din respondente au posedat polița de asigurare medicală până la sarcină. Restul, circa 40% din femeile gravide, în special cele cu probleme sociale, nu erau încadrate în câmpul muncii, și în consecință, nu puteau beneficia de suportul social după naștere, comparativ cu respondentele care beneficiau de asigurări sociale.
Luând în considerație analiza surselor bibliografice, a permis ca informația privind determinanții psihosociali ai sănătății la etapa îngrijirilor perinatale să fie sistematizată, astfel încât să fie utilă pentru specialiștii în domeniul sănătății sociale în identificarea atât a factorilor nemedicali facilitanți, cât și a celor de risc perinatal și matern [33,84].
k. Îngrijirile prenatale
Mai puțin de o femeie din cinci (17%) s-a prezentat la prima consultație prenatală în al 2-lea trimestru de sarcină și numai 2% dintre ele în timpul celui de al 3-lea trimestru.
Aceasta arată o tendință de ameliorare a serviciilor prenatale, în comparație cu rezultatele SSR din 1999 când numai 89% din femei au primit îngrijiri prenatale. De asemenea, proporția femeilor care au beneficiat de primul consult prenatal în primul trimestru de sarcină a crescut de la numai 60% în 1999, la 74% în anul 2004 [85].
Ca și în anul 1999, femeile din mediul rural, femeile care nu au studii secundare complete sau au un nivel socio-economic scăzut, precum și cele care au raportat trei sau mai multe nașteri au beneficiat de mai puține consultații prenatale. De asemenea, aceste categorii de femei au efectuat prima vizită prenatală mai târziu în cursul sarcinii.
Femeile din mediul urban beneficiază în mai mare măsură de îngrijire prenatală în primul trimestru de sarcină, comparativ cu femeile din mediul rural: 83% din femeile din mediul urban au avut prima vizită prenatală în primul trimestru, comparativ cu numai 66% din femeile din mediul rural în comparație cu 1999, proporția femeilor luate în evidență în primul trimestru de sarcină a crescut atât în urban cât și în rural, în 1999; 67% din femeile din mediul urban au raportat îngrijiri prenatale în primul trimestru de sarcină, crescând până la 83% în 2004. De asemenea, în 1999 numai 54% din femeile din rural au beneficiat de îngrijiri prenatale în primul trimestru, în comparație cu 66% în 2004 [144]. Femeile cu mai mult de două nașteri au avut cea mai mică probabilitate de a fi beneficiat de îngrijire prenatală în primul trimestru de sarcină (numai 52%), reprezentând totuși o creștere față de anul 1999 (45%).
Ministerul Sănătății recomandă ca gravidele cu sarcini normale, fără risc, să primească zece consultații prenatale. Ponderea femeilor care au avut zece sau peste 10 consultații prenatale s-a triplat de la 10% în 1999 la 31% în 2004. Proporția femeilor care au efectuat numărul recomandat de vizite prenatale, a crescut atât în urban, cât și în rural, dar pentru femeile din mediul rural creșterea a fost mai mare de aproape patru ori, de la 5% în 1999 la 22% în anul 2004.
Numărul femeilor care au beneficiat de peste 4 consultații prenatale a crescut, de asemenea, de la 59% în 1999, la 76% în 2004, această creștere de 17 puncte procentuale fiind înregistrată atât în urban cât și în rural, în comparație cu anul 1999. In 2004, principalii furnizori de îngrijiri prenatale au fost medicii de familie (40%) și cabinetele de obstetrică-ginecologie publice sau private (36%). Femeile din mediul rural au avut o probabilitate de aproape două ori mai mare decât femeile din mediul urban de a primi cele mai multe consultații prenatale de la medicul de familie. 51% din femeile din mediul rural au avut ca sursă de îngrijiri prenatale medicul de familie, în comparație cu numai 28% din femeile din urban. Ponderea femeilor care au accesat cele mai multe îngrijiri prenatale la cabinetul de obstetrică-ginecologie este de aproape două ori mai mare în urban față de rural (47% în urban și 26% în rural). Femeile din urban au primit asistență prenatală de la medicii obstetricieni mai mult decât cele din rural (47% în zonele urbane și 26% în zonele rurale). Femeile care au un statut socio-economic ridicat au avut mai multe șanse să primească îngrijiri prenatale de la un obstetrician, decât celelalte categorii.
Este important că inițierea asistenței prenatale sa aibă loc cât mai devreme, dar la fel de importante sunt și serviciile de asistență prenatală furnizate în timpul acestor vizite prenatale, în 2004, femeile au fost întrebate ce tipuri de teste clinice și analize din sânge și urină le-au fost efectuate în timpul îngrijirilor prenatale de rutină și/sau dacă au primit recomandare pentru administrarea de fier și vitamine.
Proporția femeilor cărora li s-a măsurat tensiunea arterială în timpul vizitelor prenatale a fost de 92%. 88% din femei au raportat că li s-au recoltat analize sanguine și 80% au raportat că li s-au recoltat probe de urină. Mai mult de patru femei din cinci au spus că li s-a recomandat profilaxia anemiei și rahitismului prin administrarea de fier și vitamina D și 95% din aceste femei au raportat efectiv administrarea acestora, în 2004 76% au raportat efectuarea unei ecografii,în comparație cu 53% în 1999.
Aproape o treime din femeile care au primit consultații prenatale pe parcursul sarcinii au raportat faptul că li s-a recomandat efectuarea unui test HIV, și același procentaj au raportat efectuarea testării HIV. Cu toate acestea, mai puțin de o treime din femeile testate pentru HIV au fost consiliate despre HIV/SIDA la momentul testării. Numai 10% din femeile însărcinate au fost și consiliate în momentul testării HIV. Recomandările pentru efectuarea serviciilor de consiliere și testare la femeile însărcinate au fost elaborate în 2001, dar nu au fost obligatorii până în anul 2003. Datele prezentate mai sus se referă la toate sarcinile terminate prin naștere începând cu anul 1999, și probabil sunt mai mici față de acoperirea curentă cu aceste servicii.
Două treimi din femeile care au primit îngrijiri prenatale nu au fost testate HIV (67%). Când au fost întrebate asupra motivului pentru care nu au fost testate, majoritatea au răspuns că nu li s-a recomandat testarea HIV (57%). Patru la sută au raportat că nu au dorit să efectueze testarea, iar 3% au spus că testarea fie nu a fost gratuită sau nu a fost ușor de accesat.
Aproape jumătate din femeile intervievate știu că HIV se poate transmite de la mamă la copil în timpul sarcinii, la naștere, prin alăptare. Procentul bărbaților care cunosc toate cele trei căi de transmitere (în timpul sarcinii, la naștere, prin alăptare) a HIV de la mamă la copil a fost de 54% [33,100].
l. Îngrijirea la naștere
Majoritatea nașterilor din perioada octombrie 1999-septembrie 2004, au avut loc în maternități sau secții de obstetrică ale spitalelor (98%).
Peste două treimi (69%) din nașteri au fost asistate de medici obstetricieni, singuri (15%) sau în echipă cu moașa (54%). Femeile din mediul rural, cele care nu au primit îngrijire prenatală sau cele care au avut mai mult de două nașteri în antecedente au avut o mai mică probabilitate de a fi asistate la naștere de un medic specialist în obstetrică-ginecologie (60%, 58% și respectiv 55%). Per total, aproape 80% din nașterile femeilor cu domiciliul în mediul urban și aproape 60% din nașterile femeilor cu domiciliul în mediul rural au fost asistate de un medic obstetrician, fie singur, fie în echipă cu o moașă.
Una din cinci femei din mediul urban și aproape două din cinci femei din mediul rural au fost asistate la naștere numai de către moașă. Cea mai mare diferență în asistența medicală la naștere este în strânsă legătură cu statutul socio-economic. Din femeile aparținând grupului socio-economic cel mai defavorizat, numai puțin peste jumătate (54%) au fost asistate de un medic obstetrician (fie singur, fie împreună cu moașa), în timp ce mai mult de 90% din femeile aparținând grupului socio-economic cu venituri ridicate au fost asistate la naștere de un medic. Aproape jumătate din femeile cele mai sărace au fost asistate la naștere numai de moașă (44%), în comparație cu numai 10% din femeile cu venituri ridicate.
Opt la sută din nașterile din ultimii cinci ani au fost raportate cu o greutate mică, sub 2,500 grame. Această proporție este aproape neschimbată față de procentajul nașterilor cu greutate mică înregistrate la studiul SSR din 1999 (9%).
In anul 2004, una din cinci femei a născut prin cezariană (19%), în creștere cu 8 puncte procentuale față de 1999, când rata nașterilor prin cezariană a fost de numai 11%. în 1999 femeile din mediul urban au avut o probabilitate de aproape două ori mai mare de a naște prin cezariană (15%) față de cele din mediul rural (8%). Rata nașterilor prin cezariană aproape s-a dublat în mediul urban, între anii 1999 (15%) și 2004 (27%). În mediul rural, unde nașterile prin cezariană din cei cinci ani anteriori studiului din 2004 sunt în proporție de aproape 12%, creșterea nu a fost la fel de mare ca și în urban, fiind de numai aproape patru puncte procentuale [111].
m. Îngrijirile postnatale
Ca și în anul 1999, SSR din anul 2004 a cules informații referitoare la utilizarea îngrijirilor postnatale, precum și la conținutul consilierii postnatale primite în primele șase săptămâni după naștere, îngrijirile postnatale au fost cu mult mai puțin utilizate decât îngrijirile prenatale (38% din femei au raportat îngrijiri postnatale, în comparație cu 94% care au primit îngrijiri prenatale). Nivelul de utilizare a îngrijirilor postnatale a fost cu aproape 20% mai mare în rândul femeilor din mediul urban, comparativ cu cele din mediul rural (49% în zonele urbane fața de 30% în zonele rurale). Proporția femeilor din mediul rural care au primit îngrijiri postnatale s-a schimbat foarte puțin față de anul 1999 (27% în 1999, comparativ cu 30% în 2004) [85,111].
Ingrijirile postnatale au fost mai puțin utilizate de către femeile cu studii secundare incomplete (28%), de femeile cu nivel socio-economic scăzut (25%), și de către femeile multipare, cu mai mult de trei nașteri (26%). Mai mult de jumătate din femeile care au născut prin cezariană au beneficiat de asistență postnatală (56%), în timp ce numai o treime din femeile cu naștere vaginală au beneficiat de îngrijiri postnatale. Nici unul din acești indicatori de asistență postnatală nu s-a schimbat semnificativ față de SSR din 1999 [67,85].
Din femeile care au primit asistență postnatală, majoritatea au raportat că au fost sfătuite în privința imunizărilor care trebuie efectuate copilului (85%), îngrijirea nou-născutului (78%),
alimentație (66%), alăptare (77%) și îngrijirea sânilor (74%). Cu toate acestea, numai jumătate dintre ele au raportat că au primit în timpul vizitelor postnatale informații referitoare la metodele moderne de contracepție (53%) și la intervalul optim de spațiere a nașterilor (47%).
n. Utilizarea serviciilor de sănătate
Majoritatea femeilor care au utilizat servicii de sănătate în decursul ultimului an au utilizat serviciile de asistență primară (67% dintre femei), în timp ce 36% au utilizat serviciile de specialitate în ambulator, 16% dintre femei au utilizat serviciile spitalicești, iar 3% dintre femei au apelat la serviciile medicale de urgență. Aproape o treime a utilizat servicii stomatologice în cursul anului anterior.
Utilizarea tuturor tipurilor de servicii medicale, cu excepția serviciilor spitalicești și de urgență s-a realizat în măsură mai mare în mediul urban decât în mediul rural, în rural, serviciile stomatologice au fost de 2 ori mai puțin utilizate (19% dintre femei) decât în mediul urban (41%). Utilizarea serviciilor medicului de familie a fost de asemenea mai redusă în rândul femeilor din mediul rural (59% în anul anterior), comparativ cu mediul urban (72%), dar diferența nu a fost atât de mare ca în cazul serviciilor stomatologice.
Există o relație puternică între utilizarea serviciilor de asistență primară, asistență de specialitate în ambulator, stomatologie și nivelul socio-economic. Dacă în rândul femeilor cu nivel socio-economic scăzut doar 54% au solicitat serviciile medicului de familie, trei sferturi din femeile cu nivel socio-economic ridicat au utilizat acest tip de servicii în cursul anului trecut. In cazul serviciilor de specialitate, apar diferențe și mai mari, acestea fiind solicitate de numai 18% dintre femeile cu nivelul socio-economic scăzut, comparativ cu aproape jumătate dintre femeile cu nivel socio-economic ridicat. Doar 10% dintre femeile cele mai sărace au mers la stomatolog în cursul anului trecut, în timp ce jumătate dintre femeile cu nivel de trai ridicat au utilizat acest tip de servicii.
Diferențele de vârstă nu par a induce diferențe semnificative în utilizarea serviciilor spitalicești.
Cele mai utilizate servicii de sănătate în timpul anului anterior au fost asistența medicală primară, cu 45% dintre femei care le-au apelat de 1-3 ori în acest interval de timp; 22% dintre femei au utilizat acest tip de servicii medicale de peste 3 ori în intervalul menționat. Pe locul doi ca utilizare se află serviciile ambulatorii de specialitate, cu 29% dintre femei apelând la ele de 1-3 ori, respectiv 6% dintre femei utilizându-le de peste 3 ori, în cursul anului anterior.
2.5. CONCLUZII
Am observat diferențe semnificative între statusul socio-economic și respectiv între mediul urban și rural privind cunoștințele gravidelor, stilul de viață, evitarea factorilor de risc din graviditate (sedentarism, alimente cu risc, alcool, fumat), suplimentele alimentare luate, atitudinea și comportamentul alimentar, starea lor nutrițională și adresabilitatea la medic în prenatal și postnatal.
Comportamentul alimentar cu risc este legat de un aport insuficient de lactate, fier, acid folic și vitamina D, respectiv un exces de dulciuri și alimente aditivate, la peste o treime din lot. Aceste tendințe pot fi îmbunătățite printr-o educație corespunzătoare în special la persoanele cu venituri mici și educație primară la care se manifestă.
Nu apare un interes bun față de vizitele medicale prenatale, suplimentele alimentare necesare în această perioadă și activitatea fizică moderată din graviditate.
Suportul serviciilor medicale și satisfacția pacientelor față de condițiile de ambulator și internare din unitățile medicale nu sunt îmbucurătoare, arătând lacunele din sistemul serviciilor de sănătate din spitalele de stat și lipsa fondului financiar necesar asigurării unor condiții corespunzatoare. Conceptele privind îngrijirile prenatale sunt modificate de factori psihologici și sociali și pot predispune la tergiversarea adresării pentru îngrijiri medicale în timpul sarcinii, mai ales printre femeile dezavantajate.
Este importantă intervenția preventivă a medicului de familie în educația pentru sănătate a femeilor care se pregătesc pentru o sarcină sau sunt deja însărcinate, privind comportamentul alimentar corespunzător pentru mamă și făt, atitudinea corectă față de dieta din sarcină, suplimentarea corectă în această perioadă și evitarea factorilor de risc.
Cele mai importante recomandări dietetice pentru părinți, pentru școală și personalul medical legate de prevenirea obezității sunt:
normalizarea greutății viitoarei mame încă înainte de sarcină
menținerea unor exerciții moderate în timpul sarcinii
alimentarea naturală a sugarului, alăptarea, peste 3 luni
obișnuința de a lua mesele în familie, la ore fixe, în locuri obișnuite și să nu se sară peste mese în special peste micul dejun
obișnuința de a servi porții mici și evitarea gustărilor între mese
activitate fizică corespunzătoare vârstei, constantă
supravegherea celor predispuși la obezitate
2.6. BIBLIOGRAFIE
Aikawa R., Ngyen Ck., Sasaki S. – Risk factors for iron-deficiency anemia among pregnant women living in rural Vietnam. Public Health Nutr, 2013, no. 9(4), p. 443-8.
Alvik A., Haldorsen T., et al. – Alcohol consumption before and during pregnancy comparing concurrent and retrospective reports, Alcohol Clin. Exp. Res., 2006, 30(3): 510-5.
Aros S., Mills J.L. et al – Prospective identification of pregnant women drinking four or more standard drinks of alcohol per day, Subst Use Misuse, 2006, 2:183-97.
Ban Al-Sahab, Masarat Saqib, Gabriel Hauser, Hala Tamim – Prevalence of smoking during pregnancy and associated risk factors among Canadian women: a national survey, BMC Pregnancy Childbirth. 2010; 10: 24.
Barón Ma., Solano L., Peña E. – Iron stores status at early pregnancy Invest Clin, 2005, 46(2): 121-130.
Bauman A. – Adolescente mental health aud risky sexual behaviour: young people need health care that covers psyhological, sexual aud social areas, BMJ, 2000, 2: 24-27.
Beard J., Stoltzfus R. – Iron deficiency anemia: reexamining the nature and magnitude of the public health problem. J Nutr, 2001, 131:563.
Belfort M., Rifas-Shiman Sl., Rich-Edwards JW. – Ferritin concentration and pregnancy outcome: linear models for predicting birth weight and birth length. Food Nutr Bull, 2007, 28(4): 419-425.
Bertolotto A, Volpe L, Calianno A. et al. – Physical activity and dietary habits during pregnancy: effects on glucose tolerance. J Matern Fetal Neonatal Med., 2010, 24:222-225.
Bluestein D, Rutledge CM. – Psychosocial determinants of late prenatal care: the Health Belief Model. Fam Med. 1993, 25(4):269-72.
Bodeau-Livinec F, Briand V, Berger J. et al – Maternal anemia in Berlin: prevalence, risk factors, and association with low birth weight. Am J Trop Med Hyg, 2011, 85(3):414-20.
Briggs C., Huezo M.C. – Ghid al serviciilor de planificare familială, International Planned Parenthood Federations, 1996, pag 23-101.
Burd L., Klug M.G. et al. – A staged screening strategy for prenatal alcohol exposure and maternal risk stratification, 2006, J R Soc Health, 126(2):86-94.
Burns L., Mattick R.P., Cooke M. – Use of record linkage to examine alcohol use in pregnancy, Alcohol Clin Exp Res., 2006, 30(4): 642-8.
Casanueva E., Pfeffera F., Drijanskia A. – Iron and Folate Status before Pregnancy and Anemia during Pregnancy. Ann Nutr Metab, 2003, 47:60-63.
Chang G., Mcnamara T.K., et al. – Alcohol use by pregnant women: partners, knowledge, and other predictors, J Stud Alcohol, 2006, 67(2): 245-51.
Chasen ST., Loeb-Zeitlin S., Landsberger EJ. – Hemoglobinopathy screening in pregnancy: comparison of two protocols. Am J Perinatol, 1999, 16:175.
Chiosac AA, Manole A, Gorduza EV, Stamatin M, Titianus M, Ivan A. – Research on the incidence and prevalence of congenital abnormalities in Iași district and Iași city, from 2001 to 2008. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2010, 114(3):836-40.
Ciobanu V., Nistor V. – Ghid în educația pentru sănătate, Ed. Timișoara, 1997, pag 46-78
Clark JK, Brey RA and Banter AE. – Physicians as educators in adolescent sexuality education, Journal of School Health, 2003, 73:389-391.
Crozier SR, Robinson SM, Godfrey KM. et al – Dietary patterns change little from before to during pregnancy, J Nutr, 2009, 139 (10) : 1956–1963.
Delgado-Rodríguez M, Gómez-Olmedo M, Bueno-Cavanillas A. – Unplanned pregnancy as a major determinant in inadequate use of prenatal care. Prev Med. 1997, 26(6):834-8.
Delvaux T, Buekens P, Godin I, Boutsen M. – Barriers to prenatal care in Europe. Am J Prev Med. 2001, 21(1):52-9.
Ekstrom E., Hyder S., Chowdhury M. – Efficacy and trial effectiveness of weekly and daily iron supplementation among pregnant women in rural Bangladesh: disentangling the issues. Am J Clin Nutr, 2002, no. 76, p. 1392-1400.
Escudero C., Calle A. – Iron, oxygen and placental development in the etiology of preeclampsia. Effects of high altitude in Ecuador. Rev Med Chil, 2006, no. 134(4), p. 491-498.
Evenson KR, Wen F. – Measuring physical activity among pregnant women using a structured one-week recall questionnaire: evidence for validity and reliability, International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2010, 7:21.
Florescu L, Matei M, Bălănică G, Azoicăi D. – Cross-sectional study to evaluate evolution and risk factors in premature children. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2009, 113(4):1211-5.
Fowles ER, Bryant M, Kim S. et al – Predictors of dietary quality in low-income pregnant women: a path analysis. Nurs Res. 2011, 60(5):286-94.
Gallup-Black A., Weitzman BC. – Teen pregnancy and urban youth: competing truths, complacency, and perceptions of the problem”, Journal of Adolescent Health, 2004, 34:366-375.
Gambling L., MCardle HJ. – Iron, copper and fetal development. Proc Nutr Soc,2004, no. 63(4), p. 553-62.
Gaspar M., Ortega R., Moreiras O. – Relationship between iron status in pregnant women and their newborn babies: investigation in Spanish population. Acta Obstet Gynecol Scand, 1993, no. 72, p. 534-537.
Goel A., Jain V. – Serial serum ferritin estimation in pregnant women at risk of preterm labor. Acta Obstet Gynecol Scand, 2003, no. 82, p. 129-132.
Hansser D., Michaud P.A. – The effects of the Swiss “stop-AIDS campaign” on the sex life of swiss adolescents: does a condomn promoting modify sexual behaviour, Pediatrics, 2006, pag. 93, 580-585.
Haram K., Nilsen S., Ulvik R. – Iron supplementation in pregnancy – evidence and controversies. Acta Obstet Gynecol Scand, 2001, no. 80, p. 683-688.
Harris ED. – New insights into placental iron transport. Nutr Rev, 2012, 50:329-331.
Harvey SM, Faber KS. – Obstacles to prenatal care following implementation of a community-based program to reduce financial barriers. Fam Plann Perspect. 1993, 25(1):32-6.
Hinderaker S., Olsen B., Lie RT. – Anemia in pregnancy in rural Tanzania: associations with micronutrients status and infections. Eur J Clin Nutr, 2002, no. 56, p. 192-199.
Hogan DP, Park JM. – Family factors and social support in the developmental outcomes of very low-birth weight children. Clin Perinatol. 2000, 27(2):433-59.
Jaakkola J.J., Kosheleva A.A. et al. – Prenatal and postnatal tobacco smoke exposure and respiratory health in russian children, Respir Res., 2010, 7(1): 48.
Kalmuss D, Fennelly K. – Barriers to prenatal care among low-income women in New York City. Fam Plann Perspect. 1990, 22(5):215-8
Kleinman L.R. – Family planning handbook for doctors, 1996, IPPF Medical Publications, 1998, pag 289-357.
Lain SJ, Algert CS, Tasevski V. et al. – Record linkage to obtain birth outcomes for the evaluation of screening biomarkers in pregnancy: a feasibility study, BMC Medical Research Methodology 2009, 9:48.
Lim CE, Yii MF, Cheng NC, Kwan YK. – The role of micronutrients in pregnancy. Aust Fam Physician, 2009, 38(12):980-4.
Looker AC, Dallman PR. Carroll M. – Prevalence of iron deficiency in the United States. JAMA, 1997, no. 277, p. 973-976.
Lopez L., Langini S., Pita DE. – Maternal iron status and neonatal outcomes in women with pica during pregnancy. Int J Gynaecol Obstet, 2007, no. 98(2), p. 151-152.
Luis M.A., Lunetta AC. – Alcohol and drugs: preliminary survey of brazilian nursing research, Rev Lat Am Enfermagem, 2005, 13:1219-30.
Madan A., Palaniappan L., et al. – Socio-cultural factors that affect pregnancy outcomes in two dissimilar immigrant groups in the United States, J Pediatr., 2006, 148(3): 341-6.
Mahomed K. – Iron and folate supplementation in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev. 2007, (3), CD001135 and CD000117.
Malamitsi-Puchner A., Boutsikou T. – Adolescent pregnancy and perinatal outcome, Pediatr Endocrinol Rev., 2006, 3 suppl 1: 170-1.
Manole A, Todi P, Manole M, Ivan A, Azoicăi D. – Research on the involvement of some risk factors in breast tumours etiology. Observations in the Iasi County, between 2007 and 2010. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2011, 115(2):512-7.
Marcu L, Păunescu B. – Cunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, legate de infectarea și transmiterea ITS/HIV/SIDA și de cunoștințele practicării sexului neprotejat, București, 2004.
Mari Imamura, Janet Tucker, Phil Hannaford et al. – Factors associated with teenage pregnancy in the European Union countries: a systematic review, European Journal of Public Health, 2007, 17(6): 630–636
Martin R, Nauta AJ, Ben Amor K, Knippels LM, Knol J, Garssen J. – Early life: gut microbiota and immune development in infancy. Benef Microbes. 2010, 1(4):367-82.
Mateja WA, Nelson DB, Kroelinger CD, Ruzek S, Segal J. – The association between maternal alcohol use and smoking in early pregnancy and congenital cardiac defects in infants. J Womens Health, 2011, 16:121-125.
Mcnamara T.K., Orav E.J., et al. – Social support and prenatal alcohol use, J Womens Health, 2006, 15(1): 70-6.
Meghea CI, Rus D, Rus IA, Summers Holtrop J, Roman L. – Smoking during pregnancy and associated risk factors in a sample of Romanian women. Eur J Public Health. 2010, 66:105-108.
Meredith P. – Europeans strategies for school sex education, European Region, 2001, pag 56-143.
Miu N. – Tratat de medicina adolescentului, Ed. pentru tineret, 1999, pag 648-651.
Moldovan G., Tarcea M., Ureche R. – Diet habits in a group of pregnant women from Mures county, Revista de Igienă și Sănătate Publică, 2010, 11(4):37-42.
Morales-Suarez-Varela M.M., Bille C. et al. – Smoking habits, nicotine use, and congenital malformations, Obstet Gynecol., 2006, 107(1): 51-7.
Negrișanu G. și colab. – Tratat de nutriție, Ed. Brumar, Timișoara, 2005, pag. 143-178.
Oberg CN, Lia-Hoagberg B, Skovholt C, Hodkinson E, Vanman R. – Prenatal care use and health insurance status. J Health Care Poor Underserved. 1991, 2(2):270-92.
O'Connor MJ, and Whaley SE. – Health care provider advice and risk factors associated with alcohol consumption following pregnancy recognition, J Stud Alcohol, 2006, 67(1): 22-31.
Olson CM, Demment MM, Carling SJ, Strawderman MS. – Associations between mothers' and their children's weights at 4 years of age. Child Obes. 2010, 6(4):201-207.
Papadopol V. Popa E., Cimpeanu C. et al. – The association of education and income with nutrition of pregnant and parturient women, The Journal of Preventive Medicine, 2005, 13(1-2): 63-72.
Plantin L., Daneback K. – Parenthood, information and support on the internet. A literature review of research on parents and professionals online, BMC Family Practice, 2009, 10:34.
Polanska K., Hanke W., Sobala W. – Characteristic of the smoking habit among pregnant women on the base of the test "Why am I smoker?, Przegl Lek., 2005, 62(10): 1095-8.
Prejbeanu I, Rada C, Indrei LL. et al – Smoking, alcohol consumption and pregnancy in a population of south-western Romania. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2010, 114(4):1148-54.
Rada C., Tarcea M., Manolescu S., Prejbeanu I. – Knowledge and practice regarding nutritional behaviour on a sample from an urban milieu, Ann. Roum. Anthropol., Academia Română, București, 2006-2007, 2007, 43-44:117-126.
Rasmussen S., Irgens L.M. – The effects of diet and hypertensive disorders on fetal growth, BMC Pregnancy Childbirth, 2006, 6(1):16.
Rauchfuss M, Maier B. – Biopsychosocial predictors of preterm delivery. J Perinat Med. 2011, 39(5):515-21.
Rodriguez-Bernal CL, Rebagliato M, Iñiguez C. et al. – Diet quality in early pregnancy and its effects on fetal growth outcomes: Mother and Child Cohort Study in Spain, Am J Clin Nutr., 2011, 16:112-116.
Rogers C, Schiff M. – Early versus late prenatal care in New Mexico: barriers and motivators. Birth. 1996, 23(1):26-30.
Roske K., Hannover W., Thyrian Jr., John U., Hannich J. – Smoking cessation counselling for pregnant and postpartum women among midwives, gynaecologistd and paediatricians in Germany, Int J Envron Res Public Health, 2009, 6:96-107.
Simkhada B, Teijlingen ER, Porter M, Simkhada P. – Factors affecting the utilization of antenatal care in developing countries: systematic review of the literature. J Adv Nurs. 2008, 61(3):244-60.
Sloan N., Jordan E., Winikoff B. – Effects of iron supplementation on maternal haematologic status in pregnancy. Am. J. Public Health, 2002, no. 92, p. 288-293.
Sorensen H.J., Mortensen E.L. et al. – Early weaning and hospitalization with alcohol-related diagnoses in adult life, Am J Psychiatry, 2006, 163(4): 704-9.
Specker BL. – Does vitamin D during pregnancy impact offspring growth and bone?, Proc Nutr Soc. 2011, 24:1-8.
Staicu ML, Mureșan A, Tache S, Moldovan R. – Effects of exogenous antioxidants on oxidative stress in pregnancy. J Med Life. 2011, 4(2):163-7.
Stănciulescu R. – Sănătatea reproducerii, Statistică, 2005, pag 52-55.
Stoltzfus RJ. – Iron deficiency: global prevalence and consequences. Food Nutr Bull, 2003, 24 (4 Suppl):99-103.
Stout AE. – Prenatal care for low-income women and the health belief model: a new beginning. J Community Health Nurs. 1997, 14(3):169-80.
Strinic T., Bukovic D. et al. – Socio-demographic characteristics and lifestyle habits of pregnant women smokers, Coll Antropol., 2005, 29(2): 611-4.
Șerbănescu F, Morris L, Friedman J. – Studiul Sănătății Reproducerii România, 1999. Raport Final, CDC, ARSPMS, 2001
Tarcea M., Voidăzan S., Szasz F., Moldovan G. – Socio-demographic characteristics and maternal behavioral risk factors in a group of pregnant women from Mures county, InfoMedica, 2009, nr. 1(147):30-34.
Tarcea M., Radulian G., Drăgoi S., Jeszensky K., Dunca I., Toma F. – Links between breastfeeding, somatometrical and serological parameters to Romanian obese children group, Ann Nutr Metab, 2007, 51(suppl 1), pag. 359.
Thinkhamrop J., Apiwantanakul S., Lumbiganon P. – Iron status in anemic pregnant women. J Obstet Gynaecol Res, 2003, 29:160-163.
Thompson JM, Wall C, Becroft DM, Robinson E, Wild CJ, Mitchell EA. – Maternal dietary patterns in pregnancy and the association with small-for-gestational-age infants. Br J Nutr. 2010, 9:1-9.
Tombor I, Urbán R, Berkes T, Demetrovics Z. – Denial of smoking-related risk among pregnant smokers. Acta Obstet Gynecol Scand. 2010, 4:15-19.
Tounian P. – Programming towards Childhood Obesity. Ann Nutr Metab. 2011, 58(Suppl 2):30-41.
Ursell B. – Management of iron deficiency in pregnancy. RCM Midwives, 2005, 8(2):78-79.
Villar J, Purwar M, Merialdi M. et al – World Health Organisation multicentre randomised trial of supplementation with vitamins C and E among pregnant women at high risk for pre-eclampsia in populations of low nutritional status from developing countries, 2009, 116(6):780-8.
Vlaicu B. et al – Comportamente cu risc la adolescenții din județul Timiș, Ed. Eurobit, Timișoara, 2007.
Walsh J, Mahony R, Foley M, Mc Auliffe FM. – A randomised control trial of low glycaemic index carbohydrate diet versus no dietary intervention in the prevention of recurrence of fetal macrosomia, BMC Pregnancy Childbirth., 2010, 10(1):16.
Wells C.S., Schwalberg R. et al. – Factors influencing inadequate and excessive weight gain in pregnancy: Colorado, 2000-2002, Matern Child Health J., 2006, 10(1): 55-62.
Wen LM, Flood VM, Simpson JM, Rissel C, Baur LA – Dietary behaviours during pregnancy: findings from first-time mothers in southwest Sydney, Australia, International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2010, 7:13-16.
Whitworth M, Quenby S, Cockerill RO, Dowswell T. – Specialised antenatal clinics for women with a pregnancy at high risk of preterm birth (excluding multiple pregnancy) to improve maternal and infant outcomes. Cochrane Database Syst Rev., 2011 Sep 7;9:CD006760.
Widdice L. et al. – Teens tell us the risks and benefits of having sex, Journal of Adolescent Health, 2005, 36:107-108.
Wiemann CM, Rickert VI, Berenson AB, Volk RJ. – Are pregnant adolescents stigmatized by pregnancy? J Adolesc Health. 2005, 36(4):352.e1-8.
Yakoob YM, Menezes EV, Soomro T. et al – Reducing stillbirths: behavioural and nutritional interventions before and during pregnancy, BMC Pregnancy and Childbirth, 2009, 9(Suppl 1):S3.
Yarrington CD, Pearce EN. – Dietary iodine in pregnancy and postpartum. Clin Obstet Gynecol. 2011, 54(3):459-70.
*** „Reproductive, Maternal and Child Health in Eastern Europe and Eurasia: A Comparative Report“, US Departement of Health and Human Services, CDC, Atlanta, April 2003.
*** ACC/SCN Fourth report on the World Nutrition Situation. ACC/SCN in Collaboration with IFPRI. Geneva, Switzerland, 2010, pag. 67.
*** Center for Disease Control and Prevention, 2004, Youth risk behavior surveillance–United States, 2003, MMWR Surveillance Summaries, 53(SS-2), 1-96.
*** Council of Europe, „Recent demographic developments in Europe 2003“, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2003.
*** Guidelines for maternal wellfare in primary health care. Norwegian National Board of Health. Veiledningsserie, 2011, no. 5, p. 48-50.
*** Institutul Național de Statistică, „Anuarul statistic al României 2012“.
*** Pregnant women with complex social factors: a model for service provision, National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health Commissioned by the National Institute for Health and Clinical Excellence, 2010, Published by the RCOG Press at the Royal College of Obstetricians and Gynaecologist’s, 27 Sussex Pl ace, Regent’s Park, London: www.rcog.org.uk
*** Raport „Studiul Sănătății Reproducerii România 2004”, Ministerul Sănătății, UNFPA, UNICEF, 2005.
*** Raport “Nutritional status of pregnant women, children under 5 years old and schoolchildren aged 6-7 years”, study made by the Institute for Mother and Child Care Romania and UNICEF, 2005.
*** Recommendations to prevent and control iron deficiency in the United States. The Centers for Disease Control and Prevention. LA: ENG SO: MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2012, no. 47(RR-3), p. 1-29.
*** Screening for haematological conditions. In Antenatal care: routine care for the healthy pregnant woman. National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health. RCOG Press at the Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. London, 2003, p. 67-68.
*** www.cdc.gov.
*** www.unaids.org/en/geographical+area/by+country/romania.asp.
*** www.who.org.
ANEXE
CHESTIONAR
cu privire la fumat și stilul de viață în rândul femeilor gravide din județul Mureș
Locul realizării interviului: …………………………………………………………
Data interviului: …………………………………………………………
Județul și localitatea: ………………………………………………………….
Date demografice:
1. Vârsta mamei: ……………… ani
2. Starea civilă:
1. căsătorită 4. văduvă
2. relație de parteneriat 5. singură
3. divorțată
3. Studii de calificare (Vă rugăm să marcați locul potrivit, cu "x")
Studii de calificare: mama tata
1. mai puțin decât școala primară
2. școală primară (1-4 clase)
3. gimnaziu (5-8 clase)
4. școală profesională (8-10 clase)
5. liceu (8-12 clase), cu diplomă de bacalaureat
6. studii universitare
7. studii postuniversitare
4. Profesia mamei: ………………………………………………………
5. Profesia tatălui: ………………………………………………………
6. Ați fost angajată în timpul sarcinii? (Vă rugăm să incercuiți răspunsul corect)
1. Da 4. Pensie de dizabilități
2. Nu, în șomaj 5. Studentă
3. Am beneficiata de alocație de îngrijire a copilului
7. În cazul în care familia locuiește împreună, tatăl este salariat?
1. Da 3. Somaj 5. Student
2. Nu 4. Pensionar
8. De ce etnie sunteți?
1. Română 3.Rromă
2. Maghiară 4. Alta …………
9. Unde locuiți mama?
1. Urban (oraș) 2. Rural (sat)
10. Venitul pe cap de locuitor:
1. sub 300 lei 4. între 1500 – 5000 lei
2. între 300 – 500 lei 5. mai mult de 5000 Lei
3. între 500 – 1500 lei
11. Vă rugăm să alegeți și să încercuiți răspunsul corect, în funcție condițiile de trai ale familiei!
a) Locuința: 1. casă 2. apartament (bloc) 3. Alta………
b) Tipul de proprietate: 1. proprietar 2. chiriaș 3. Alta …………
c) Utilități: 1. cu tot confortul modern
2. cu facilități (încălzire centrală, apă de la robinet, aragaz cu gaz, energie electrică,
WC în interior, frigider, TV, telefon)
3. fără facilități
d) Număr de utilizatori ai casei: ……….. persoane / ………. camere.
Intrebări pentru mamele fumătoare și pentru cele care au fumat înainte de sarcină:
12. Ați mai fumat înainte de sarcină?
1. Da 2. Nu (Du-te la întrebarea 38)
13. Care a fost comportamentul Dvs privind fumatul înainte de sarcină?
1. am incercat o dată
2. am făcut-o ocazional (doar pentru distracție)
3. am fumat în mod regulat
14. Dacă ați fumat regulat, de câte ori ați fumat pe săptămână?
1. câteva țigări pe săptămână 4. un pachet pe lună
2. un pachet de o săptămână (aproximativ 20 de țigări) 5. câteva țigări pe an
3. câteva țigări pe lună 6. altele:
15. Câți ani aveați când ați început să fumați în mod regulat? ………………………
16. Câte țigări ați fumat înainte de sarcină?
1. mai puțin de 5 țigări pe zi 3. 11-20 țigări pe zi
2. 5-10 țigări pe zi 4. mai mult de 20 de țigări pe zi
17. Câte țigări ați fumat în timpul sarcinii?
1. mai puțin de 5 țigări pe zi 3. 11-20 țigări pe zi
2. 5-10 țigări pe zi 4. mai mult de 20 de țigări pe zi
18. Ce fel de țigări ați fumat/fumați? …………………………………
19. Cine din anturajul dumneavoastră fuma, atunci când ați început să fumați?
1. părinții mei 4. angajatii mei
2. rudele mele (bunici, sora, fratele, verii 5. învățătorii mei
3. prietenii mei 6. nimeni din mediul meu
20. Găsiți că este dificil să va abțineți de la fumat în locurile în care este interzis?
1. Da 2. Nu
21. Care este anturajul în care fumați?
1. doar singur 3. cu prietenii mei, familia mea
2. cu partenerul meu 4.toate mai sus precizate
22. Ați încercat vreodată să renunțati la fumat?
1. Da 2. Nu
23. De câte ori ați încercat să renunțati la fumat? …………………. ori
24. Ați putut să renunțati la fumat înainte de sarcină?
1. Da, și nu mai fumez de atunci 2. Da, dar am reluat fumatul după naștere
3. Nu
25. Prin ce metoda ați încercat să renunțati la fumat? …………………………………….
26. Ați apelat vreodată înainte de sarcină, la un specialist să vă ajute să renunțați la fumat?
1. Da 2. Nu
27.Dacă da, ce specialist ați întrebat despre ce posibilități aveți? ……………………………………..
28. In opinia dumneavoastră, care este cel mai important motiv pentru a renunța la fumat?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
29. Unde ați fumat în timpul sarcinii? …………………………………….
30. Ați încercat să renunțati la fumat în timpul sarcinii? 1. Da 2. Nu
31. Ce metodă ați încercat pentru a renunța la fumat? ……………………………………….
32. De ce nu ați putut renunța la fumat? ……………………………………………..
33. De ce ati vrut să renunțati la fumat? ………………………………………………….
34. Ați încercat să cereți ajutorul unui specialist pentru a renunța la fumat în timpul sarcinii?
1. Da 2. Nu
35. Cui i-ați cere ajutorul pentru a vă lasa de fumat? …………………………
36. Ați auzit vreodată despre vreun program prin care să renunțati la fumat în împrejurimile tale?
1. Da 2. Nu
37. Dacă ați auzit despre el, ce fel de metodă presupune? …………………………………………..
38. Dacă încă fumați , cât vă costa pe lună? …………………………….
39.Inainte de a fi însarcinată, cât de des ați stat în spații închise în care se fuma?
1. de multe ori (pe zi) 3. rar (lunar)
2. în mod regulat (2-3 ori pe săptămână) 4. foarte rar
40. In timpul sarcinii, cât de des ați stat în spații inchise în care se fuma?
1. de multe ori (pe zi) 3. rar (lunar)
2. în mod regulat (2-3 ori pe săptămână) 4. foarte rar
41. A fumat cineva în apartamentul Dvs. (dar nu în prezența Dvs) în timpul sarcinii?
1. Da 2. Nu
42. Soțul/Partenerul fumează?
1. Da 3. Nu
2. Da, foarte rar 4. Trăiesc singură
43. Cat de des, soțul/ partenerul a fumat într-un loc închis, în prezența dvs.?
1. doar foarte rar 3. în fiecare săptămână
2. în fiecare lună 4. în fiecare zi
44. Colegii au fumat în prezența dumneavoastră într-un loc închis în timpul sarcinii?
1.Da 2. Nu 3.Lucrez în aer liber
45. Crezi că fumatul este nociv pentru sănătatea ta?
1. Da 2. Nu
46. Dacă da, de ce crezi că fumatul este dăunător?
…………………………………………………………………………………………………………………………………
47. Ați fumat după nașterea copilului?
1. Da 2. Nu
48. Dacă ați renunțat la fumat înainte de sarcină, de ce te-ai apucat din nou după naștere?
………………………………………………………………………………………………………………………………..
49. C are este motivul pentru care nu ați încercat să renunțati la fumat?
………………………………………………………………………………………………………………………………..
50. Ati fumat în prezența copilului dvs.?
1. Da 2. Nu
51. Vreti să renunțati la fumat?
1. Da 2. Nu
52. Aveti vreun simptom cauzat de fumat?
1. Da, (care) ……………………………… 2. Nu
53. Știți care sunt riscurile pentru sănătate legate de fumat și expunerea la fumatul pasiv?
1. Da, (care) ………………………………. 2. Nu
54. Ați primit informații de la furnizorii de servicii medicale cu privire la riscurile legate de fumat?
1. Da, de la ………………………………… 2. Nu
55. Au avut vreun impact asupra Dvs avertismentele (texte sau imagini) de pe pachetele de țigări?
1. Da 2. Nu
56. Credeți că membrii familiei vă pot ajuta să renunțați la fumat?
1. Da 2. Nu 3. Nu știu
57. Vrei sa stii mai multe despre renunțarea la fumat?
1. Da 2. Nu
58. Dacă da, care crediți că va fi cel mai confortabil mod de a primi aceste informații?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
59. Care credeti ca ar fi cea mai bună soluție pentru a va ajuta să renunțati la fumat?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Starea de sănătate a mamei în timpul sarcinii și informații legate de naștere:
60. Greutatea înainte de sarcină: …………. kg
61. Greutatea de azi: …………. kg
62. Înălțimea: ………. cm
63. Numărul de sarcini: ………
64. Numărul de nașteri: ………….
65. Boli cronice înainte și în timpul sarcinii (vă rugăm să semnați răspunsul corect cu "x"!):
66. Simptomele acute din timpul sarcinii (vă rugăm să semnați cu "x"!)
67. Ați făcut sport în timpul sarcinii (înot, alergare, ciclism)?
1. Da (2-3 ori pe săptămână)
2. Uneori
3. Nu
68. Când a fost ultima naștere? ……….. anul ………… luna
69. Ați planificat ultima naștere?
1. Da, m-am pregatit pentru ea 2. Nu 3. Altele: ……………………….
70. Ați participat la consiliere pentru planificare familială?
1. Da 2. Nu
71. Ați facut vreun avort înainte de sarcina prezentă?
1. Da: ……… ocazie 2.Nu
72. Ați avut vreodată o sarcină extrauterină?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
73. Ați avut nascut vreun copil mort?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
74. Ați avut vreun avort spontan?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
75. Ați avut vreodată o naștere prematură?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
76. În opinia dumneavoastră, de ce ați putea avea o naștere prematură? ……………………………….
77. Aveți copii cu malformații (dacă da, câți)?
1. Da: ……… (număr) 2. Nu
78. Copilul dumneavoastră a avut tulburări de dezvoltare?
1. Da ………………………. 2. Nu
79. Ai fost în spital în timpul sarcinii?
1. Da, ……………. zile 2. Nu
80. Cum s-a născut copilul dumneavoastră?
1. Normal 3. Altele (vacuum, forceps) …………………..
2. Cezariană
81. Ați avut acest simptome în cursul perioadei puerperale (după naștere 6 săptămâni)?
82. La câte săptămâni a fost născut copilul? …………… săptămâni
83. Câte zile are copilul dvs. la momentul interviului? …………………………
84. Scorul Apgar al nou-născutului …………………………….
85. Ce greutate, lungime a fost copilul la naștere? :
Greutate: …………. grame, lungime: …….. cm, circumferinta a capului: …….. cm, circumferinta pieptului:. ……….. cm
Greutate: …………. grame, lungime: …….. cm, circumferinta a capului …….. cm, circumferinta pieptului: ……….. cm
Greutate:…………. grame, lungime: …….. cm, circumferinta a capului: …….. cm, circumferinta pieptului:. ……….. cm
86. De ce boli suferă copilul dumneavoastra? (vă rugăm să semnați cu "x")?
87. Ați administrat copilului Dvs medicamente pe bază de prescripție medicală?
1. Da 2. Nu
88.Alăptați natural?
1. Da 2. Nu
89. Dacă da, cât timp ati hranit copilul cu laptele matern? ………………………………………….. ….
– încă alăptez
90. La cate consultații pentru îngrijiri prenatale ați fost? (vă rugăm să semnați cu "x")?
91. În timpul consultațiilor prenatale ați primit vreo informație cu privire la:
1. Nutriție și hidratare 4. Monitorizare după naștere
2. Riscul nașterii 5. Planificare familială
3. Riscul consumului de tutun și abuzului de alcool 6. Alăptare
92. De la cine ai primit informații cu privire la siguranța sarcinii, stilul de viață, fumatul și alimentația din timpul sarcinii?
1. medicul de familie ________________________ Da / Nu
2. obstetrician / ginecolog specialist ________________________ Da / Nu
3. un alt medic __________________________ Da / Nu
4. moașă ________________________________ Da / Nu
5. asistentă socială ______________________ Da / Nu
6. nutriționist ______________________________ Da / Nu
7. nu știu / nu am primit nici o informație
93. În ultimele luni de sarcină ați luat vreun supliment alimentar cum ar fi:
1. suplimente de fier ________________________________ Da / Nu
2. minerale / vitamine suplimente ____________________ Da / Nu
3. vitamina D ___________________________ Da / Nu
4. suplimente de acid folic ____________________________ Da / Nu
5. nu știu / nu am luat suplimente în timpul sarcinii
94. In timpul sarcinii, care a fost starea ta emoțională?
a) am fost capabila să râd și sa văd partea amuzantă a lucrurilor
1. tot timpul
2. de cele mai multe ori
3. nu întotdeauna
4. deloc
b) am fost neliniștita sau îngrijorată pentru motive neîntemeiate
1. deloc
2. aproape niciodată
3. da, uneori
4. da, de foarte multe ori.
Date privind comportamentul cu risc în perioada de graviditate:
95. Ați ținut vreo dieta în timpul sarcinii?
1.Da 2. Nu
96. Ați băut mai mult de 3 cești de cafea pe zi în timpul sarcinii?
1.Da 2. Nu
97. Ați redus activitatea fizică în timpul sarcinii?
1. Deloc 2. Da, am făcut 3. Am fost sedentară încă înainte de sarcină
98. Ați consumat lapte și produse lactate în timpul sarcinii?
1. da, lapte în fiecare zi 2. nu 3. lapte, câteva zile pe săptămână
4. lapte si produse lactate 5. numai iaurt, zilnic 6. doar lactate, de 2-3 ori/săpt.
99. Cât de des și ce tip de dulciuri ati consumat pe săptămână înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat ……………………
100. Cât de des și ce tip de produse din carne procesată (cârnați, produse afumate sau conservate), ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
101. Cât de des și ce tip de alimente grase (unt, margarina, slănină, smântână, maioneză), ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
102. Cât de des și ce tip de fructe ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
103. Cât de des și ce tip de legume ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
104. Cât de des și ce tip de cereale / pâine / produse de patiserie / orez, ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
105. Cât de des ați mâncat hamburgeri din carne de vită sau cheeseburgeri de la un fast-food sau restaurant?
1. niciodată 4. 2-3 ori pe lună 7. 1 dată pe zi
2. 1-6 ori pe an 5. 1 dată pe săptămână
3. 1 dată pe lună 6. 3-4 ori pe săptămână
106. Ce cantitate și tip de lichide ați băut în ultimul trimestru de sarcină?
1. apă de la robinet 4. ceai 7. sucuri proaspete
2. apă minerală 5. sucuri îmbuteliate 8. Cola, Pepsi
3. apă minerală 6. Cola, Pepsi, băuturi energizante
107. Care dintre următoarele alimente le-ai exclude în totalitate din dieta ta? (încercuiți-le pe toate care se aplică)
1. Carne (carne de vită, carne de porc, miel, etc)
2. Păsări de curte (pui, curcan, rață)
3. Pește și fructe de mare
4. Ouă
5. Produse lactate (lapte, brânză, iaurt, etc)
108. Ce schimbări majore referitoare la dieta ta ai avut în timpul sarcinii?
1. am mâncat mai multe alimente grase
2. am mâncat mai multe dulciuri
3. am mâncat mai multe fructe și legume proaspete
4. am mâncat mai multă pâine și produse de patiserie
5. am mâncat mai multe produse din carne
6. am mâncat mai puțin pentru a evita obezitatea
7. am mâncat fel ca înainte de sarcină
8. am mâncat mai frecvent și în cantitate mai mare, din toate tipurile de produse alimentare
109. Câte kilograme ați câștigat în timpul sarcinii? ………………….
110. Câte kilograme ați pierdut după naștere? …………………….
111. Ce apreciați mai mult în alegerea alimentelor?
1. calitate 5. conținut nutrițional
2. prospețime 6. dorința de a mânca sănătos
3. gust, miros, culoare alimente 7. mănânc ce îmi place
4. produse noi apărute pe piață, reclama făcută 8. un preț bun
112. Ce tip de nutriție aveți:
1.Tradițional 3. Vegetarian (cu lapte și ouă)
2. Vegan 4. Altele.
Vă mulțumim pentru participarea dumneavoastră la acest sondaj!
BIBLIOGRAFIE
Aikawa R., Ngyen Ck., Sasaki S. – Risk factors for iron-deficiency anemia among pregnant women living in rural Vietnam. Public Health Nutr, 2013, no. 9(4), p. 443-8.
Alvik A., Haldorsen T., et al. – Alcohol consumption before and during pregnancy comparing concurrent and retrospective reports, Alcohol Clin. Exp. Res., 2006, 30(3): 510-5.
Aros S., Mills J.L. et al – Prospective identification of pregnant women drinking four or more standard drinks of alcohol per day, Subst Use Misuse, 2006, 2:183-97.
Ban Al-Sahab, Masarat Saqib, Gabriel Hauser, Hala Tamim – Prevalence of smoking during pregnancy and associated risk factors among Canadian women: a national survey, BMC Pregnancy Childbirth. 2010; 10: 24.
Barón Ma., Solano L., Peña E. – Iron stores status at early pregnancy Invest Clin, 2005, 46(2): 121-130.
Bauman A. – Adolescente mental health aud risky sexual behaviour: young people need health care that covers psyhological, sexual aud social areas, BMJ, 2000, 2: 24-27.
Beard J., Stoltzfus R. – Iron deficiency anemia: reexamining the nature and magnitude of the public health problem. J Nutr, 2001, 131:563.
Belfort M., Rifas-Shiman Sl., Rich-Edwards JW. – Ferritin concentration and pregnancy outcome: linear models for predicting birth weight and birth length. Food Nutr Bull, 2007, 28(4): 419-425.
Bertolotto A, Volpe L, Calianno A. et al. – Physical activity and dietary habits during pregnancy: effects on glucose tolerance. J Matern Fetal Neonatal Med., 2010, 24:222-225.
Bluestein D, Rutledge CM. – Psychosocial determinants of late prenatal care: the Health Belief Model. Fam Med. 1993, 25(4):269-72.
Bodeau-Livinec F, Briand V, Berger J. et al – Maternal anemia in Berlin: prevalence, risk factors, and association with low birth weight. Am J Trop Med Hyg, 2011, 85(3):414-20.
Briggs C., Huezo M.C. – Ghid al serviciilor de planificare familială, International Planned Parenthood Federations, 1996, pag 23-101.
Burd L., Klug M.G. et al. – A staged screening strategy for prenatal alcohol exposure and maternal risk stratification, 2006, J R Soc Health, 126(2):86-94.
Burns L., Mattick R.P., Cooke M. – Use of record linkage to examine alcohol use in pregnancy, Alcohol Clin Exp Res., 2006, 30(4): 642-8.
Casanueva E., Pfeffera F., Drijanskia A. – Iron and Folate Status before Pregnancy and Anemia during Pregnancy. Ann Nutr Metab, 2003, 47:60-63.
Chang G., Mcnamara T.K., et al. – Alcohol use by pregnant women: partners, knowledge, and other predictors, J Stud Alcohol, 2006, 67(2): 245-51.
Chasen ST., Loeb-Zeitlin S., Landsberger EJ. – Hemoglobinopathy screening in pregnancy: comparison of two protocols. Am J Perinatol, 1999, 16:175.
Chiosac AA, Manole A, Gorduza EV, Stamatin M, Titianus M, Ivan A. – Research on the incidence and prevalence of congenital abnormalities in Iași district and Iași city, from 2001 to 2008. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2010, 114(3):836-40.
Ciobanu V., Nistor V. – Ghid în educația pentru sănătate, Ed. Timișoara, 1997, pag 46-78
Clark JK, Brey RA and Banter AE. – Physicians as educators in adolescent sexuality education, Journal of School Health, 2003, 73:389-391.
Crozier SR, Robinson SM, Godfrey KM. et al – Dietary patterns change little from before to during pregnancy, J Nutr, 2009, 139 (10) : 1956–1963.
Delgado-Rodríguez M, Gómez-Olmedo M, Bueno-Cavanillas A. – Unplanned pregnancy as a major determinant in inadequate use of prenatal care. Prev Med. 1997, 26(6):834-8.
Delvaux T, Buekens P, Godin I, Boutsen M. – Barriers to prenatal care in Europe. Am J Prev Med. 2001, 21(1):52-9.
Ekstrom E., Hyder S., Chowdhury M. – Efficacy and trial effectiveness of weekly and daily iron supplementation among pregnant women in rural Bangladesh: disentangling the issues. Am J Clin Nutr, 2002, no. 76, p. 1392-1400.
Escudero C., Calle A. – Iron, oxygen and placental development in the etiology of preeclampsia. Effects of high altitude in Ecuador. Rev Med Chil, 2006, no. 134(4), p. 491-498.
Evenson KR, Wen F. – Measuring physical activity among pregnant women using a structured one-week recall questionnaire: evidence for validity and reliability, International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2010, 7:21.
Florescu L, Matei M, Bălănică G, Azoicăi D. – Cross-sectional study to evaluate evolution and risk factors in premature children. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2009, 113(4):1211-5.
Fowles ER, Bryant M, Kim S. et al – Predictors of dietary quality in low-income pregnant women: a path analysis. Nurs Res. 2011, 60(5):286-94.
Gallup-Black A., Weitzman BC. – Teen pregnancy and urban youth: competing truths, complacency, and perceptions of the problem”, Journal of Adolescent Health, 2004, 34:366-375.
Gambling L., MCardle HJ. – Iron, copper and fetal development. Proc Nutr Soc,2004, no. 63(4), p. 553-62.
Gaspar M., Ortega R., Moreiras O. – Relationship between iron status in pregnant women and their newborn babies: investigation in Spanish population. Acta Obstet Gynecol Scand, 1993, no. 72, p. 534-537.
Goel A., Jain V. – Serial serum ferritin estimation in pregnant women at risk of preterm labor. Acta Obstet Gynecol Scand, 2003, no. 82, p. 129-132.
Hansser D., Michaud P.A. – The effects of the Swiss “stop-AIDS campaign” on the sex life of swiss adolescents: does a condomn promoting modify sexual behaviour, Pediatrics, 2006, pag. 93, 580-585.
Haram K., Nilsen S., Ulvik R. – Iron supplementation in pregnancy – evidence and controversies. Acta Obstet Gynecol Scand, 2001, no. 80, p. 683-688.
Harris ED. – New insights into placental iron transport. Nutr Rev, 2012, 50:329-331.
Harvey SM, Faber KS. – Obstacles to prenatal care following implementation of a community-based program to reduce financial barriers. Fam Plann Perspect. 1993, 25(1):32-6.
Hinderaker S., Olsen B., Lie RT. – Anemia in pregnancy in rural Tanzania: associations with micronutrients status and infections. Eur J Clin Nutr, 2002, no. 56, p. 192-199.
Hogan DP, Park JM. – Family factors and social support in the developmental outcomes of very low-birth weight children. Clin Perinatol. 2000, 27(2):433-59.
Jaakkola J.J., Kosheleva A.A. et al. – Prenatal and postnatal tobacco smoke exposure and respiratory health in russian children, Respir Res., 2010, 7(1): 48.
Kalmuss D, Fennelly K. – Barriers to prenatal care among low-income women in New York City. Fam Plann Perspect. 1990, 22(5):215-8
Kleinman L.R. – Family planning handbook for doctors, 1996, IPPF Medical Publications, 1998, pag 289-357.
Lain SJ, Algert CS, Tasevski V. et al. – Record linkage to obtain birth outcomes for the evaluation of screening biomarkers in pregnancy: a feasibility study, BMC Medical Research Methodology 2009, 9:48.
Lim CE, Yii MF, Cheng NC, Kwan YK. – The role of micronutrients in pregnancy. Aust Fam Physician, 2009, 38(12):980-4.
Looker AC, Dallman PR. Carroll M. – Prevalence of iron deficiency in the United States. JAMA, 1997, no. 277, p. 973-976.
Lopez L., Langini S., Pita DE. – Maternal iron status and neonatal outcomes in women with pica during pregnancy. Int J Gynaecol Obstet, 2007, no. 98(2), p. 151-152.
Luis M.A., Lunetta AC. – Alcohol and drugs: preliminary survey of brazilian nursing research, Rev Lat Am Enfermagem, 2005, 13:1219-30.
Madan A., Palaniappan L., et al. – Socio-cultural factors that affect pregnancy outcomes in two dissimilar immigrant groups in the United States, J Pediatr., 2006, 148(3): 341-6.
Mahomed K. – Iron and folate supplementation in pregnancy. Cochrane Database Syst Rev. 2007, (3), CD001135 and CD000117.
Malamitsi-Puchner A., Boutsikou T. – Adolescent pregnancy and perinatal outcome, Pediatr Endocrinol Rev., 2006, 3 suppl 1: 170-1.
Manole A, Todi P, Manole M, Ivan A, Azoicăi D. – Research on the involvement of some risk factors in breast tumours etiology. Observations in the Iasi County, between 2007 and 2010. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2011, 115(2):512-7.
Marcu L, Păunescu B. – Cunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, legate de infectarea și transmiterea ITS/HIV/SIDA și de cunoștințele practicării sexului neprotejat, București, 2004.
Mari Imamura, Janet Tucker, Phil Hannaford et al. – Factors associated with teenage pregnancy in the European Union countries: a systematic review, European Journal of Public Health, 2007, 17(6): 630–636
Martin R, Nauta AJ, Ben Amor K, Knippels LM, Knol J, Garssen J. – Early life: gut microbiota and immune development in infancy. Benef Microbes. 2010, 1(4):367-82.
Mateja WA, Nelson DB, Kroelinger CD, Ruzek S, Segal J. – The association between maternal alcohol use and smoking in early pregnancy and congenital cardiac defects in infants. J Womens Health, 2011, 16:121-125.
Mcnamara T.K., Orav E.J., et al. – Social support and prenatal alcohol use, J Womens Health, 2006, 15(1): 70-6.
Meghea CI, Rus D, Rus IA, Summers Holtrop J, Roman L. – Smoking during pregnancy and associated risk factors in a sample of Romanian women. Eur J Public Health. 2010, 66:105-108.
Meredith P. – Europeans strategies for school sex education, European Region, 2001, pag 56-143.
Miu N. – Tratat de medicina adolescentului, Ed. pentru tineret, 1999, pag 648-651.
Moldovan G., Tarcea M., Ureche R. – Diet habits in a group of pregnant women from Mures county, Revista de Igienă și Sănătate Publică, 2010, 11(4):37-42.
Morales-Suarez-Varela M.M., Bille C. et al. – Smoking habits, nicotine use, and congenital malformations, Obstet Gynecol., 2006, 107(1): 51-7.
Negrișanu G. și colab. – Tratat de nutriție, Ed. Brumar, Timișoara, 2005, pag. 143-178.
Oberg CN, Lia-Hoagberg B, Skovholt C, Hodkinson E, Vanman R. – Prenatal care use and health insurance status. J Health Care Poor Underserved. 1991, 2(2):270-92.
O'Connor MJ, and Whaley SE. – Health care provider advice and risk factors associated with alcohol consumption following pregnancy recognition, J Stud Alcohol, 2006, 67(1): 22-31.
Olson CM, Demment MM, Carling SJ, Strawderman MS. – Associations between mothers' and their children's weights at 4 years of age. Child Obes. 2010, 6(4):201-207.
Papadopol V. Popa E., Cimpeanu C. et al. – The association of education and income with nutrition of pregnant and parturient women, The Journal of Preventive Medicine, 2005, 13(1-2): 63-72.
Plantin L., Daneback K. – Parenthood, information and support on the internet. A literature review of research on parents and professionals online, BMC Family Practice, 2009, 10:34.
Polanska K., Hanke W., Sobala W. – Characteristic of the smoking habit among pregnant women on the base of the test "Why am I smoker?, Przegl Lek., 2005, 62(10): 1095-8.
Prejbeanu I, Rada C, Indrei LL. et al – Smoking, alcohol consumption and pregnancy in a population of south-western Romania. Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2010, 114(4):1148-54.
Rada C., Tarcea M., Manolescu S., Prejbeanu I. – Knowledge and practice regarding nutritional behaviour on a sample from an urban milieu, Ann. Roum. Anthropol., Academia Română, București, 2006-2007, 2007, 43-44:117-126.
Rasmussen S., Irgens L.M. – The effects of diet and hypertensive disorders on fetal growth, BMC Pregnancy Childbirth, 2006, 6(1):16.
Rauchfuss M, Maier B. – Biopsychosocial predictors of preterm delivery. J Perinat Med. 2011, 39(5):515-21.
Rodriguez-Bernal CL, Rebagliato M, Iñiguez C. et al. – Diet quality in early pregnancy and its effects on fetal growth outcomes: Mother and Child Cohort Study in Spain, Am J Clin Nutr., 2011, 16:112-116.
Rogers C, Schiff M. – Early versus late prenatal care in New Mexico: barriers and motivators. Birth. 1996, 23(1):26-30.
Roske K., Hannover W., Thyrian Jr., John U., Hannich J. – Smoking cessation counselling for pregnant and postpartum women among midwives, gynaecologistd and paediatricians in Germany, Int J Envron Res Public Health, 2009, 6:96-107.
Simkhada B, Teijlingen ER, Porter M, Simkhada P. – Factors affecting the utilization of antenatal care in developing countries: systematic review of the literature. J Adv Nurs. 2008, 61(3):244-60.
Sloan N., Jordan E., Winikoff B. – Effects of iron supplementation on maternal haematologic status in pregnancy. Am. J. Public Health, 2002, no. 92, p. 288-293.
Sorensen H.J., Mortensen E.L. et al. – Early weaning and hospitalization with alcohol-related diagnoses in adult life, Am J Psychiatry, 2006, 163(4): 704-9.
Specker BL. – Does vitamin D during pregnancy impact offspring growth and bone?, Proc Nutr Soc. 2011, 24:1-8.
Staicu ML, Mureșan A, Tache S, Moldovan R. – Effects of exogenous antioxidants on oxidative stress in pregnancy. J Med Life. 2011, 4(2):163-7.
Stănciulescu R. – Sănătatea reproducerii, Statistică, 2005, pag 52-55.
Stoltzfus RJ. – Iron deficiency: global prevalence and consequences. Food Nutr Bull, 2003, 24 (4 Suppl):99-103.
Stout AE. – Prenatal care for low-income women and the health belief model: a new beginning. J Community Health Nurs. 1997, 14(3):169-80.
Strinic T., Bukovic D. et al. – Socio-demographic characteristics and lifestyle habits of pregnant women smokers, Coll Antropol., 2005, 29(2): 611-4.
Șerbănescu F, Morris L, Friedman J. – Studiul Sănătății Reproducerii România, 1999. Raport Final, CDC, ARSPMS, 2001
Tarcea M., Voidăzan S., Szasz F., Moldovan G. – Socio-demographic characteristics and maternal behavioral risk factors in a group of pregnant women from Mures county, InfoMedica, 2009, nr. 1(147):30-34.
Tarcea M., Radulian G., Drăgoi S., Jeszensky K., Dunca I., Toma F. – Links between breastfeeding, somatometrical and serological parameters to Romanian obese children group, Ann Nutr Metab, 2007, 51(suppl 1), pag. 359.
Thinkhamrop J., Apiwantanakul S., Lumbiganon P. – Iron status in anemic pregnant women. J Obstet Gynaecol Res, 2003, 29:160-163.
Thompson JM, Wall C, Becroft DM, Robinson E, Wild CJ, Mitchell EA. – Maternal dietary patterns in pregnancy and the association with small-for-gestational-age infants. Br J Nutr. 2010, 9:1-9.
Tombor I, Urbán R, Berkes T, Demetrovics Z. – Denial of smoking-related risk among pregnant smokers. Acta Obstet Gynecol Scand. 2010, 4:15-19.
Tounian P. – Programming towards Childhood Obesity. Ann Nutr Metab. 2011, 58(Suppl 2):30-41.
Ursell B. – Management of iron deficiency in pregnancy. RCM Midwives, 2005, 8(2):78-79.
Villar J, Purwar M, Merialdi M. et al – World Health Organisation multicentre randomised trial of supplementation with vitamins C and E among pregnant women at high risk for pre-eclampsia in populations of low nutritional status from developing countries, 2009, 116(6):780-8.
Vlaicu B. et al – Comportamente cu risc la adolescenții din județul Timiș, Ed. Eurobit, Timișoara, 2007.
Walsh J, Mahony R, Foley M, Mc Auliffe FM. – A randomised control trial of low glycaemic index carbohydrate diet versus no dietary intervention in the prevention of recurrence of fetal macrosomia, BMC Pregnancy Childbirth., 2010, 10(1):16.
Wells C.S., Schwalberg R. et al. – Factors influencing inadequate and excessive weight gain in pregnancy: Colorado, 2000-2002, Matern Child Health J., 2006, 10(1): 55-62.
Wen LM, Flood VM, Simpson JM, Rissel C, Baur LA – Dietary behaviours during pregnancy: findings from first-time mothers in southwest Sydney, Australia, International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2010, 7:13-16.
Whitworth M, Quenby S, Cockerill RO, Dowswell T. – Specialised antenatal clinics for women with a pregnancy at high risk of preterm birth (excluding multiple pregnancy) to improve maternal and infant outcomes. Cochrane Database Syst Rev., 2011 Sep 7;9:CD006760.
Widdice L. et al. – Teens tell us the risks and benefits of having sex, Journal of Adolescent Health, 2005, 36:107-108.
Wiemann CM, Rickert VI, Berenson AB, Volk RJ. – Are pregnant adolescents stigmatized by pregnancy? J Adolesc Health. 2005, 36(4):352.e1-8.
Yakoob YM, Menezes EV, Soomro T. et al – Reducing stillbirths: behavioural and nutritional interventions before and during pregnancy, BMC Pregnancy and Childbirth, 2009, 9(Suppl 1):S3.
Yarrington CD, Pearce EN. – Dietary iodine in pregnancy and postpartum. Clin Obstet Gynecol. 2011, 54(3):459-70.
*** „Reproductive, Maternal and Child Health in Eastern Europe and Eurasia: A Comparative Report“, US Departement of Health and Human Services, CDC, Atlanta, April 2003.
*** ACC/SCN Fourth report on the World Nutrition Situation. ACC/SCN in Collaboration with IFPRI. Geneva, Switzerland, 2010, pag. 67.
*** Center for Disease Control and Prevention, 2004, Youth risk behavior surveillance–United States, 2003, MMWR Surveillance Summaries, 53(SS-2), 1-96.
*** Council of Europe, „Recent demographic developments in Europe 2003“, Strasbourg, Council of Europe Publishing, 2003.
*** Guidelines for maternal wellfare in primary health care. Norwegian National Board of Health. Veiledningsserie, 2011, no. 5, p. 48-50.
*** Institutul Național de Statistică, „Anuarul statistic al României 2012“.
*** Pregnant women with complex social factors: a model for service provision, National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health Commissioned by the National Institute for Health and Clinical Excellence, 2010, Published by the RCOG Press at the Royal College of Obstetricians and Gynaecologist’s, 27 Sussex Pl ace, Regent’s Park, London: www.rcog.org.uk
*** Raport „Studiul Sănătății Reproducerii România 2004”, Ministerul Sănătății, UNFPA, UNICEF, 2005.
*** Raport “Nutritional status of pregnant women, children under 5 years old and schoolchildren aged 6-7 years”, study made by the Institute for Mother and Child Care Romania and UNICEF, 2005.
*** Recommendations to prevent and control iron deficiency in the United States. The Centers for Disease Control and Prevention. LA: ENG SO: MMWR Morb Mortal Wkly Rep, 2012, no. 47(RR-3), p. 1-29.
*** Screening for haematological conditions. In Antenatal care: routine care for the healthy pregnant woman. National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health. RCOG Press at the Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. London, 2003, p. 67-68.
*** www.cdc.gov.
*** www.unaids.org/en/geographical+area/by+country/romania.asp.
*** www.who.org.
ANEXE
CHESTIONAR
cu privire la fumat și stilul de viață în rândul femeilor gravide din județul Mureș
Locul realizării interviului: …………………………………………………………
Data interviului: …………………………………………………………
Județul și localitatea: ………………………………………………………….
Date demografice:
1. Vârsta mamei: ……………… ani
2. Starea civilă:
1. căsătorită 4. văduvă
2. relație de parteneriat 5. singură
3. divorțată
3. Studii de calificare (Vă rugăm să marcați locul potrivit, cu "x")
Studii de calificare: mama tata
1. mai puțin decât școala primară
2. școală primară (1-4 clase)
3. gimnaziu (5-8 clase)
4. școală profesională (8-10 clase)
5. liceu (8-12 clase), cu diplomă de bacalaureat
6. studii universitare
7. studii postuniversitare
4. Profesia mamei: ………………………………………………………
5. Profesia tatălui: ………………………………………………………
6. Ați fost angajată în timpul sarcinii? (Vă rugăm să incercuiți răspunsul corect)
1. Da 4. Pensie de dizabilități
2. Nu, în șomaj 5. Studentă
3. Am beneficiata de alocație de îngrijire a copilului
7. În cazul în care familia locuiește împreună, tatăl este salariat?
1. Da 3. Somaj 5. Student
2. Nu 4. Pensionar
8. De ce etnie sunteți?
1. Română 3.Rromă
2. Maghiară 4. Alta …………
9. Unde locuiți mama?
1. Urban (oraș) 2. Rural (sat)
10. Venitul pe cap de locuitor:
1. sub 300 lei 4. între 1500 – 5000 lei
2. între 300 – 500 lei 5. mai mult de 5000 Lei
3. între 500 – 1500 lei
11. Vă rugăm să alegeți și să încercuiți răspunsul corect, în funcție condițiile de trai ale familiei!
a) Locuința: 1. casă 2. apartament (bloc) 3. Alta………
b) Tipul de proprietate: 1. proprietar 2. chiriaș 3. Alta …………
c) Utilități: 1. cu tot confortul modern
2. cu facilități (încălzire centrală, apă de la robinet, aragaz cu gaz, energie electrică,
WC în interior, frigider, TV, telefon)
3. fără facilități
d) Număr de utilizatori ai casei: ……….. persoane / ………. camere.
Intrebări pentru mamele fumătoare și pentru cele care au fumat înainte de sarcină:
12. Ați mai fumat înainte de sarcină?
1. Da 2. Nu (Du-te la întrebarea 38)
13. Care a fost comportamentul Dvs privind fumatul înainte de sarcină?
1. am incercat o dată
2. am făcut-o ocazional (doar pentru distracție)
3. am fumat în mod regulat
14. Dacă ați fumat regulat, de câte ori ați fumat pe săptămână?
1. câteva țigări pe săptămână 4. un pachet pe lună
2. un pachet de o săptămână (aproximativ 20 de țigări) 5. câteva țigări pe an
3. câteva țigări pe lună 6. altele:
15. Câți ani aveați când ați început să fumați în mod regulat? ………………………
16. Câte țigări ați fumat înainte de sarcină?
1. mai puțin de 5 țigări pe zi 3. 11-20 țigări pe zi
2. 5-10 țigări pe zi 4. mai mult de 20 de țigări pe zi
17. Câte țigări ați fumat în timpul sarcinii?
1. mai puțin de 5 țigări pe zi 3. 11-20 țigări pe zi
2. 5-10 țigări pe zi 4. mai mult de 20 de țigări pe zi
18. Ce fel de țigări ați fumat/fumați? …………………………………
19. Cine din anturajul dumneavoastră fuma, atunci când ați început să fumați?
1. părinții mei 4. angajatii mei
2. rudele mele (bunici, sora, fratele, verii 5. învățătorii mei
3. prietenii mei 6. nimeni din mediul meu
20. Găsiți că este dificil să va abțineți de la fumat în locurile în care este interzis?
1. Da 2. Nu
21. Care este anturajul în care fumați?
1. doar singur 3. cu prietenii mei, familia mea
2. cu partenerul meu 4.toate mai sus precizate
22. Ați încercat vreodată să renunțati la fumat?
1. Da 2. Nu
23. De câte ori ați încercat să renunțati la fumat? …………………. ori
24. Ați putut să renunțati la fumat înainte de sarcină?
1. Da, și nu mai fumez de atunci 2. Da, dar am reluat fumatul după naștere
3. Nu
25. Prin ce metoda ați încercat să renunțati la fumat? …………………………………….
26. Ați apelat vreodată înainte de sarcină, la un specialist să vă ajute să renunțați la fumat?
1. Da 2. Nu
27.Dacă da, ce specialist ați întrebat despre ce posibilități aveți? ……………………………………..
28. In opinia dumneavoastră, care este cel mai important motiv pentru a renunța la fumat?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
29. Unde ați fumat în timpul sarcinii? …………………………………….
30. Ați încercat să renunțati la fumat în timpul sarcinii? 1. Da 2. Nu
31. Ce metodă ați încercat pentru a renunța la fumat? ……………………………………….
32. De ce nu ați putut renunța la fumat? ……………………………………………..
33. De ce ati vrut să renunțati la fumat? ………………………………………………….
34. Ați încercat să cereți ajutorul unui specialist pentru a renunța la fumat în timpul sarcinii?
1. Da 2. Nu
35. Cui i-ați cere ajutorul pentru a vă lasa de fumat? …………………………
36. Ați auzit vreodată despre vreun program prin care să renunțati la fumat în împrejurimile tale?
1. Da 2. Nu
37. Dacă ați auzit despre el, ce fel de metodă presupune? …………………………………………..
38. Dacă încă fumați , cât vă costa pe lună? …………………………….
39.Inainte de a fi însarcinată, cât de des ați stat în spații închise în care se fuma?
1. de multe ori (pe zi) 3. rar (lunar)
2. în mod regulat (2-3 ori pe săptămână) 4. foarte rar
40. In timpul sarcinii, cât de des ați stat în spații inchise în care se fuma?
1. de multe ori (pe zi) 3. rar (lunar)
2. în mod regulat (2-3 ori pe săptămână) 4. foarte rar
41. A fumat cineva în apartamentul Dvs. (dar nu în prezența Dvs) în timpul sarcinii?
1. Da 2. Nu
42. Soțul/Partenerul fumează?
1. Da 3. Nu
2. Da, foarte rar 4. Trăiesc singură
43. Cat de des, soțul/ partenerul a fumat într-un loc închis, în prezența dvs.?
1. doar foarte rar 3. în fiecare săptămână
2. în fiecare lună 4. în fiecare zi
44. Colegii au fumat în prezența dumneavoastră într-un loc închis în timpul sarcinii?
1.Da 2. Nu 3.Lucrez în aer liber
45. Crezi că fumatul este nociv pentru sănătatea ta?
1. Da 2. Nu
46. Dacă da, de ce crezi că fumatul este dăunător?
…………………………………………………………………………………………………………………………………
47. Ați fumat după nașterea copilului?
1. Da 2. Nu
48. Dacă ați renunțat la fumat înainte de sarcină, de ce te-ai apucat din nou după naștere?
………………………………………………………………………………………………………………………………..
49. C are este motivul pentru care nu ați încercat să renunțati la fumat?
………………………………………………………………………………………………………………………………..
50. Ati fumat în prezența copilului dvs.?
1. Da 2. Nu
51. Vreti să renunțati la fumat?
1. Da 2. Nu
52. Aveti vreun simptom cauzat de fumat?
1. Da, (care) ……………………………… 2. Nu
53. Știți care sunt riscurile pentru sănătate legate de fumat și expunerea la fumatul pasiv?
1. Da, (care) ………………………………. 2. Nu
54. Ați primit informații de la furnizorii de servicii medicale cu privire la riscurile legate de fumat?
1. Da, de la ………………………………… 2. Nu
55. Au avut vreun impact asupra Dvs avertismentele (texte sau imagini) de pe pachetele de țigări?
1. Da 2. Nu
56. Credeți că membrii familiei vă pot ajuta să renunțați la fumat?
1. Da 2. Nu 3. Nu știu
57. Vrei sa stii mai multe despre renunțarea la fumat?
1. Da 2. Nu
58. Dacă da, care crediți că va fi cel mai confortabil mod de a primi aceste informații?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
59. Care credeti ca ar fi cea mai bună soluție pentru a va ajuta să renunțati la fumat?
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Starea de sănătate a mamei în timpul sarcinii și informații legate de naștere:
60. Greutatea înainte de sarcină: …………. kg
61. Greutatea de azi: …………. kg
62. Înălțimea: ………. cm
63. Numărul de sarcini: ………
64. Numărul de nașteri: ………….
65. Boli cronice înainte și în timpul sarcinii (vă rugăm să semnați răspunsul corect cu "x"!):
66. Simptomele acute din timpul sarcinii (vă rugăm să semnați cu "x"!)
67. Ați făcut sport în timpul sarcinii (înot, alergare, ciclism)?
1. Da (2-3 ori pe săptămână)
2. Uneori
3. Nu
68. Când a fost ultima naștere? ……….. anul ………… luna
69. Ați planificat ultima naștere?
1. Da, m-am pregatit pentru ea 2. Nu 3. Altele: ……………………….
70. Ați participat la consiliere pentru planificare familială?
1. Da 2. Nu
71. Ați facut vreun avort înainte de sarcina prezentă?
1. Da: ……… ocazie 2.Nu
72. Ați avut vreodată o sarcină extrauterină?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
73. Ați avut nascut vreun copil mort?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
74. Ați avut vreun avort spontan?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
75. Ați avut vreodată o naștere prematură?
1. Da: ……… ocazie 2. Nu
76. În opinia dumneavoastră, de ce ați putea avea o naștere prematură? ……………………………….
77. Aveți copii cu malformații (dacă da, câți)?
1. Da: ……… (număr) 2. Nu
78. Copilul dumneavoastră a avut tulburări de dezvoltare?
1. Da ………………………. 2. Nu
79. Ai fost în spital în timpul sarcinii?
1. Da, ……………. zile 2. Nu
80. Cum s-a născut copilul dumneavoastră?
1. Normal 3. Altele (vacuum, forceps) …………………..
2. Cezariană
81. Ați avut acest simptome în cursul perioadei puerperale (după naștere 6 săptămâni)?
82. La câte săptămâni a fost născut copilul? …………… săptămâni
83. Câte zile are copilul dvs. la momentul interviului? …………………………
84. Scorul Apgar al nou-născutului …………………………….
85. Ce greutate, lungime a fost copilul la naștere? :
Greutate: …………. grame, lungime: …….. cm, circumferinta a capului: …….. cm, circumferinta pieptului:. ……….. cm
Greutate: …………. grame, lungime: …….. cm, circumferinta a capului …….. cm, circumferinta pieptului: ……….. cm
Greutate:…………. grame, lungime: …….. cm, circumferinta a capului: …….. cm, circumferinta pieptului:. ……….. cm
86. De ce boli suferă copilul dumneavoastra? (vă rugăm să semnați cu "x")?
87. Ați administrat copilului Dvs medicamente pe bază de prescripție medicală?
1. Da 2. Nu
88.Alăptați natural?
1. Da 2. Nu
89. Dacă da, cât timp ati hranit copilul cu laptele matern? ………………………………………….. ….
– încă alăptez
90. La cate consultații pentru îngrijiri prenatale ați fost? (vă rugăm să semnați cu "x")?
91. În timpul consultațiilor prenatale ați primit vreo informație cu privire la:
1. Nutriție și hidratare 4. Monitorizare după naștere
2. Riscul nașterii 5. Planificare familială
3. Riscul consumului de tutun și abuzului de alcool 6. Alăptare
92. De la cine ai primit informații cu privire la siguranța sarcinii, stilul de viață, fumatul și alimentația din timpul sarcinii?
1. medicul de familie ________________________ Da / Nu
2. obstetrician / ginecolog specialist ________________________ Da / Nu
3. un alt medic __________________________ Da / Nu
4. moașă ________________________________ Da / Nu
5. asistentă socială ______________________ Da / Nu
6. nutriționist ______________________________ Da / Nu
7. nu știu / nu am primit nici o informație
93. În ultimele luni de sarcină ați luat vreun supliment alimentar cum ar fi:
1. suplimente de fier ________________________________ Da / Nu
2. minerale / vitamine suplimente ____________________ Da / Nu
3. vitamina D ___________________________ Da / Nu
4. suplimente de acid folic ____________________________ Da / Nu
5. nu știu / nu am luat suplimente în timpul sarcinii
94. In timpul sarcinii, care a fost starea ta emoțională?
a) am fost capabila să râd și sa văd partea amuzantă a lucrurilor
1. tot timpul
2. de cele mai multe ori
3. nu întotdeauna
4. deloc
b) am fost neliniștita sau îngrijorată pentru motive neîntemeiate
1. deloc
2. aproape niciodată
3. da, uneori
4. da, de foarte multe ori.
Date privind comportamentul cu risc în perioada de graviditate:
95. Ați ținut vreo dieta în timpul sarcinii?
1.Da 2. Nu
96. Ați băut mai mult de 3 cești de cafea pe zi în timpul sarcinii?
1.Da 2. Nu
97. Ați redus activitatea fizică în timpul sarcinii?
1. Deloc 2. Da, am făcut 3. Am fost sedentară încă înainte de sarcină
98. Ați consumat lapte și produse lactate în timpul sarcinii?
1. da, lapte în fiecare zi 2. nu 3. lapte, câteva zile pe săptămână
4. lapte si produse lactate 5. numai iaurt, zilnic 6. doar lactate, de 2-3 ori/săpt.
99. Cât de des și ce tip de dulciuri ati consumat pe săptămână înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat ……………………
100. Cât de des și ce tip de produse din carne procesată (cârnați, produse afumate sau conservate), ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
101. Cât de des și ce tip de alimente grase (unt, margarina, slănină, smântână, maioneză), ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
102. Cât de des și ce tip de fructe ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
103. Cât de des și ce tip de legume ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
104. Cât de des și ce tip de cereale / pâine / produse de patiserie / orez, ați consumat înainte de naștere?
1. în fiecare zi ……………. 3. 2-3 ori pe lună …………….
2. de 2-3 ori pe săptămână ……………. 4. le-am evitat …………………
105. Cât de des ați mâncat hamburgeri din carne de vită sau cheeseburgeri de la un fast-food sau restaurant?
1. niciodată 4. 2-3 ori pe lună 7. 1 dată pe zi
2. 1-6 ori pe an 5. 1 dată pe săptămână
3. 1 dată pe lună 6. 3-4 ori pe săptămână
106. Ce cantitate și tip de lichide ați băut în ultimul trimestru de sarcină?
1. apă de la robinet 4. ceai 7. sucuri proaspete
2. apă minerală 5. sucuri îmbuteliate 8. Cola, Pepsi
3. apă minerală 6. Cola, Pepsi, băuturi energizante
107. Care dintre următoarele alimente le-ai exclude în totalitate din dieta ta? (încercuiți-le pe toate care se aplică)
1. Carne (carne de vită, carne de porc, miel, etc)
2. Păsări de curte (pui, curcan, rață)
3. Pește și fructe de mare
4. Ouă
5. Produse lactate (lapte, brânză, iaurt, etc)
108. Ce schimbări majore referitoare la dieta ta ai avut în timpul sarcinii?
1. am mâncat mai multe alimente grase
2. am mâncat mai multe dulciuri
3. am mâncat mai multe fructe și legume proaspete
4. am mâncat mai multă pâine și produse de patiserie
5. am mâncat mai multe produse din carne
6. am mâncat mai puțin pentru a evita obezitatea
7. am mâncat fel ca înainte de sarcină
8. am mâncat mai frecvent și în cantitate mai mare, din toate tipurile de produse alimentare
109. Câte kilograme ați câștigat în timpul sarcinii? ………………….
110. Câte kilograme ați pierdut după naștere? …………………….
111. Ce apreciați mai mult în alegerea alimentelor?
1. calitate 5. conținut nutrițional
2. prospețime 6. dorința de a mânca sănătos
3. gust, miros, culoare alimente 7. mănânc ce îmi place
4. produse noi apărute pe piață, reclama făcută 8. un preț bun
112. Ce tip de nutriție aveți:
1.Tradițional 3. Vegetarian (cu lapte și ouă)
2. Vegan 4. Altele.
Vă mulțumim pentru participarea dumneavoastră la acest sondaj!
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Profilul Comportamental CU Risc Pentru Sanatatea Materno Fetala LA Un Lot DE Lauze DIN Mures (ID: 157666)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.