Pielea Si Afectiunile Pielii

Cuprins

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL I. Anatomia pielii 5

1.1. Definiția pielii 5

1.2. Alcătuirea pielii 5

1.3. Tenul 5

1.3.1. Definiția tenului 5

1.3.2. Clasificarea tenului 6

1.4. Descrierea tipurilor de ten 6

CAPITOLUL II. Afecțiuni ale pielii 7

2.1. Afecțiuni pigmentare 7

2.2. Afecțiuni vasculare 8

2.3. Afecțiuni acneice 8

2.3.1. Acnee comedoniană 8

2.3.2. Acnee inflamatoare – pustuloase 8

2.3.3. Acnee nodulo – chistică 8

2.3.4. Acnee severă 8

2.4. Afecțiuni de altă natură 9

CATPITOLUL III. Măștile cosmetice folosite în diferite afecțiuni ale pielii 10

3.1. Definiția cosmeticii și a măștii cosmetice 10

3.2. Istoric al preparării măștilor cosmetice 10

3.3. Examenul cosmetic 10

3.4. Etapele desfășurării examenului cosmetic 10

3.4.1. Examenul cosmetic preliminar 11

3.4.2. Examenul cosmetic propriu-zis 11

3.4.3. Fișa cosmetică 11

3.5. Clasificări ale măștilor cosmetice 11

3.5.1. După scop – preventive și curative 11

3.5.2. După temperatură 12

3.6. Compoziții ale măștilor cosmetice 13

3.6.1. Substanțe de origine animală 13

3.6.2. Substanțe de origine minerală 13

3.6.3. Substanțe de origine vegetală 14

3.7. Aplicarea măștii cosmetice 15

3.7.1. Procedeul de aplicare a măștii cosmetice 15

3.7.2. Schema generală de aplicare a unui tratament cosmetic 16

3.7.3. Măști cosmetice folosite în diferite afecțiuni ale pielii 16

3.7.4. Măști cosmetice pentru diferite tipuri de ten 18

Anexă foto 24

Concluziile 29

Bibliografie 30

Deși tipurile de ten sunt aceleași, afecțiunile inestetice s-au accentuat și chiar s-au complicat, ca urmare a modificării calității vieții cât și a educației precare privind îngrijirea tenului.

Necesitatea și dorința menținerii unui ten neted sau luminos au înscris, în lumea a cosmeticii o linie ascendentă astfel încât, ne putem bucura de o gamă largă de măști cosmetice.

Combinațiile variate ale ingredientelor din măștile cosmetice sunt adaptate fiecărui tip de ten și afecțiune, menite să îmbunătățească calitatea pielii dar și a stării noastre mentale.

CAPITOLUL I. Anatomia pielii

1.1. Definiția pielii

Pielea este cel mai mare organ al corpului fiind o suprafață receptorie extrem de vastă, care asigură o sensibilitate diversă, protejează corpul de leziuni mecanice și împotriva microorganismelor, participă la secretarea unor produse finale ale metabolizmului, are rol important în termoreglare, execută funcții de respirație, conține rezerve energetice și leagă mediul înconjurător cu tot organismul.

1.2. Alcătuirea pielii

Pielea este alcătuită din trei staturi: epiderma, dermul și hipoderma, figura 1.2.1.

Epiderma este reprezentat de stratul superior (stratum corneum) cornos format, la rândul lui din alte straturi cu celule lamelare alipite cu conținut proteic de tip solid, cheratină și diferite tipuri de lipide. Acesta se formează în stratul de bază al pielii și urcă treptat la suprafață, schimbându-și pe parcurs structura și compoziția. Epiderma mai conține celule producătoare de melanină și celule cu rol în reacția imunitară a pielii. Are rol de protecție mecanică împotriva pierderilor de apă din straturile profunde ale pielii și împiedică pătrunderea microbilor în ele.

Dermul constituie scheletul rezistent conjunctivo-fibros al pielii și este separat (și totodată reunit) de epiderm prin membrana bazală. Prezintă stratul superficial subepidermic care conține vase de sânge și limfatice, țesut conjuctiv, fibre de colagen și elastină și stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul care este mult mai gros, mai rezistent, dar mai slab vascularizat fiind preponderent compus din fibre de colagen, elastice și reticulare. De asemenea, dermul conține foliculi de păr, glande sebacee și sudoripare, la capătul cărora se află pori și receptori tactili și dureroși.

Substanța fundamentală afară de mucopolizaharide acide este bogată în apă, conține săruri (mai ales sodiu și calciu), proteine, glicoproteine și lipoproteine, glucoză.

Hipoderma este stratul care separă pielea de straturile subiacente și este alcătuit din

lobuli de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator

termic și mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se găsesc vase și

nervi. O structură tegumentară mai deosebită este linia apocrină.

1.3. Tenul

1.3.1. Definiția tenului

Tenul reprezintă culoarea și însușirile pielii obrazului, iar gradul de sănătate al acestuia se observă ținând cont de următoarele caracteristici: nivel de hidratare, gradul de impregnare cu sebum, integritatea barieie cutanate și a filmului hidro-lipidic și de gradul de reactivitate cutanată și de toleranță la diverse topice.

1.3.2. Clasificarea tenului

Clasificarea tenului se face din mai multe puncte de vedere și anume:

a. După gradul de impregnare a tenului cu sebum se deosebește un ten: normal sau eudermic, gras care poate fii uleios sau seboreic și asfixic sau îmbâcsit, uscat care poate fi alipic (lipsit de grăsime) sau deshidratat (lipsit de apă) sau mixt sau combinat acesta este seboretic în zona centrală a feței și cu tendință de normal sau uscat în periferia ovalului feței.

b. După gradul de hidratare și integritate a filmului H-L, tenul poate fi: normal și uscat. Acesta din urmă poate fii uscat ca urmare a unor tratamente sau a unor obiceiuri neacdecvate.

c. Din punct de vedere al reactivității tenul este: normal, sensibil, intolerant sau hiperreactiv.

d. După tipurile de tulburări fiziologice tenul se prezintă: acneic, seboreic, cuperozic, pletoric, senil, ridat, casectic (îmbâcsit) derivat de la o piele uscată sau fotosensibil.

e. După reactivitatea la ultraviolete, fotosensibilitatea tenului are mai multe nivele: fototip I care nu se bronzează niciodată, în schimb se arde întotdeauna, fototip II care se bronzează rareori și se arde frecvent, fototip III care se bronzează frecvent si arde rareori, fototip IV care se bronzează mereu și nu se arde niciodată.

1.4. Descrierea tipurilor de ten

Tenul normal este acela care nu necesită îngrijire aparte, ci doar o atitudine de susținere, de întreținere. Acesta este un ten echilibrat în ceea ce privește secreția de sebum, gradul de hidratare, toleranța și reactivitatea, iar în decursul vieții poate prezenta o tendință spre seboreic sau uscat.

Tenul uscat se manifestă prin piele xerotică fiind o urmare a perturbării barierei cutanate

(primară, constituțională sau secundară ca urmare a folosirii unor substanțe puternic detersive), dar și prin descuamare, aspru la palpare, lipsit de suplețe și elasticitate.

Prezintă manifestări diferite, de la cele abia observabile până la forme foarte severe, chiar cu fisuri și pot apare ușor dermatoze de origine externă și infecții extensive (eczema herpeticum la atopici).

Acest tip de ten se întâlnește de obicei la persoanele blonde sau roșcate și se caracterizează printr-o piele subțire, fragilă cu aspect mat, lipsită de elasticitate și de rezistență și formează cu ușurință riduri.

Tenul uscat poate fi alipic (lipsă de sebum) și ten deshidratat (lipsă de apă).

Pielea deshidratată este ștearsă, lipsită de vitalitate, suplețe și elasticitate, brăzdată de riduri fine. Se mai poate recunoaște și prin faptul că este foarte sensibilă la frig (iarna se observă apariția de pete roșiatice din loc în loc), vânt, soare, săpun, loțiuni alcoolizate sau la folosirea de creme pe bază de glicerină.

Tenul gras (seboreic) este lucios, neomogen, lipsit de suplețe, unsuros în special pe frunte, pe aripile nasului și bărbie. Acest aspect este consecința activității sporite a glandelor sebacee. Pielea grasă prezintă pori dilatați din cauza cantității ridicatr de sebum, iar dacă este neîngijită, în timp, capătă o culoare gălbuie. Acest tip de piele este predispusă la apariția comedoanelor și chiar a acneei, de asemena, se produce hiperkeratoza foliculară, care poate agrava o acnee existentă, cu proliferarea bacteriei Propioni bacterium acnes.

Tenul gras este caracteristic femeilor brunete și este împărțit în două categorii:

ten gras uleios – care este lucios și la apăsare ușoară prezintă o suprafață netedă;

ten gras asfixic (transformat din tenul gras uleios care nu a beneficiat de îngrijiri

cosmetice adecvate) – care prezintă porii închiși, cu exces de sebum și cu un strat cornos.

dezvoltat. Se observă numeroase puncte negre care se transformă uneori în coșuri.

Tenul mixt este frecvent întâlnit și prezintă o secreție grasă pe nas, bărbie, frunte, restul

porțiunilor fiind uscate. El reprezintă o îmbinare a tenului uscat, deshidratat și a celui gras care are pori dilatați, puncte negre sau coșuri. Este important de știut că porțiunile cu ten gras sunt de cele mai multe ori deshidratate deoarece secreția abundentă de sebum nu este sinonimă cu hidratarea.

Tenul sensibil prezintă o susceptibilitate marcată de a nu accepta sau de a reacționa prin

simptome subiective (strângere, usturime, eritem, arsură), la diverse produse topice sau la factori externi (frig, căldură, soare, praf). Funcția de barieră cutanată, al tenului sensibil, depinde de numărul straturilor celulare localizate în stratul cornos, de densitatea orificiilor pilo-sebacee, a glandelor sudoripare sau de integritatea filmului H-L.

Factorii ce pot determina sensibilizarea unui ten pot fi pierderea transepidermică de apă,

acetona care deteriorează filmul H-L, sodium laurilsulfat (detersiv), alegerea eronată și fără testare prealabilă a unui produs de îngrijire.

CAPITOLUL II. Afecțiuni ale pielii

Afecțiunile pielii apar ca urmare a acțiunii agenților externi dar și ca rezultat al tipului de alimentație, a etapelor fiziologice, a modului de viață adoptat de fiecare persoană în parte.

Aceste afecțiuni ale pielii se manifestă sub aspect pigmentar, vascular, activitate ridicată a glandelor sebo-sudorale sau sub alte forme.

2.1. Afecțiuni pigmentare

Nevii pigmentari sau alunițele sunt excrescențe maronii care pot creste în adâncime și se impregnează odată cu vârsta. Aceștia pot fi plani, reliefați și uneori pot avea fire de păr.

Eferidele sau pistruii se întâlnesc la persoanele roșcate și sunt acumulari de pigment ce se intensifică mai mult în sezonul cald și sub influența razelor UV.

Cloasma este o discromie reprezentată prin pete pigmentare sub forma unor plăci deseori confluente și cu contur neregulat. Aceste pete apar pe față mai precis pe frunte, tâmple, obraji și în jurul gurii și al nasului.

Verugile seboreice sau negii seboreici sunt excrescențe cutanate de formă rotundă, apaltizate și de multe ori puțin proeminente. Nevii seboreici apar pe mâini și mai rar pe față și sunt de culoare închisă.

Lentigo sau lentiginoza este o maculă pigmentată, mică, circumscrisă, înconjurată de piele cua spect normal. Sunt prezente un număr variabil de melanocite, acestea sunt în număr crescut dar nu formează cuiburi.lentiginoza poate evolua încet de-a lungul anilor sau poate erupe și apare relativ rapid. Pigenatrea poate fi omogenă sau variată, cu o culoare ce variază de la maro pin la negru.

Angioamele plane se prezintă sub forma unor pete vasculare de dimensiuni variabile, punctiforme sau difuze, de culoare roz, roșie sau violacee. Angiomul stelar se întalnește de obicei pe nas sau sub orbită sub forma unui punct vascular central mai ridicat, din care radiază vase mici.

Vitiligo se prezintă sub formă de pete albe neregulate înconjurate de o zonă hiperpigmentată. Se poate dezvolta pe orice regiune a suprafeței corpului, în special pe zonele desoperite.

Regiunile afectate au un aspect caracteristic de insule de culoare albă, de formă circulară, înconjurate la periferie de o zonă intens pigmentată. Culoarea brună se degradează pe măsură ce se depărtează de centrul alb până se confundă cu pielea sănătoasă.
Se pot descrie mai multe forme de vitiligo: punctat reprezentaă de mici insule albe, universal fiind acromia întinsă pe toată suprafața corpului, de pe pielea capului reprezentat prin șuvițe de păr alb.

Xantelasma sau acumularea de grăsime, are o formă neregulată gălbui-maronie și apare în special în jurul ochilor, pe pleoapa superioară, aproape de baza nasului.

Petele maronii sau de bătrânețe apar pe mâini, brațe și pe decolteuri. Acestea apar ca urmare a expunerii prelungite la soare, tratamentele de lungă durată cu anumite medicamente (spre exemplu cu antibiotice), sarcină, menopauză, anumite disfuncții hormonale (nivel ridicat de estrogeni) și unele tratamente hormonale (anticoncepționalele). Această problemă a pielii se poate recunoaște ușor, prin arii mai mici sau mai mari ale pielii, colorate în nuanțe de maro închis.

2.2. Afecțiuni vasculare

Nevii roșietici care pot fi congenitali sau dobândiți, sunt puncte mici roșii care pot apărea pe zona nazală, frunte și pe nas.

Eritemul facial poate fi localizat frontal, genian sau pe bârbie, poate apărea sub influența unei stări emoționale, a razelor solare sau a factorilor atmosferici (frig).

Eritroza facială este o roșeață difuză sau permanentă și se datorează eritemului. Se poate instala la pubertate sau chiar în diverse etape ale vârstei.

Cuperoza poate fi propriu zisă sau profundă (telangectazie). Este o afecțiune cutanată care caracterizează prin inmflamație și apariția de pustule la nivelul frunții, nasului și bârbiei, fiind rezultatul unei dilatări excesive a vaselor sangvine situate în zona superficială a pielii feței. Există o multitudine de factori care determină apariția acestei afecțiuni, pornind de la stări de stres nesemnificative la variații bruște de temperatură. Este ca atunci când, în plină iarnă, intrăm într-o cameră încălzită sau când stăm în fața sobei fierbinți.

Progresia bolii poate fi controlată și efectele acesteia minimizate prin modificarea stilului de viață. Apare cel mai frecvent la persoanele care se situează între 30 și 50 de ani, cele mai afectate fiind persoanele care au pielea și părul deschise la culoare, roșu sau șaten deschis. Actualmente, rozaceea este recunoscută ca o suferință distinctă, ce necesită diagnostic precoce pentru o evoluție favorabilă.

2.3. Afecțiuni acneice

2.3.1. Acnee comedoniană

Punctele negre sau comedoanele sunt formațiuni mici, de culoare neagră ca urmare a contactului cu aerul, care apar ca urmare a acumulării unui amestec de seboree și celule moarte, care blochează porii. Apar pe aripile nasului, bârbie, frunte, zona geniana. Poate avea trei forme de evolutie; lichefiată, udor păstoasă și chistică.

Punctele albe apar când sebumul ți bacteriile rămân blocate total în por rămân la suprafața pielii fomând un punct alb. Punctele albe pot fi de dimensiuni foarte mici, câteodată doar se simt prin piele și nu se văd.

2.3.2. Acnee inflamatoare – pustuloase

Papulele se dezvoltă când zidul folicular se rupe și celulele sângelui (leucocitele) ajung ân folicul și acesta se inflamează devenind o leziune roșie, umflată și sensibilă la atingere.

Pustulele sunt precedate de papule și se formează cțnd celulele albe migrează spre suprafața pielii, purtând și numele de coșuri.

Coșurile sunt protuberante mici apărute la nivelul pielii, care uneori conțin puroi, sau pot apărea ca urmare a netratării la timp a comedoanelor sau pot fi cauzate de extragerea neigienică a acestora.

2.3.3. Acnee nodulo – chistică

Nodulii se formează când foliculul se rupe spre baza lui generând o inflamașie care este dureroasă la atingere. Nodulii duc, de obicei, la cicatrici, iar dacă rămân netratați pot avea o perioadă de dezvoltare de câteva luni de zile.

Chistul sebaceu este o formatiune rotundă sau ovală de consistență moale, acoperită de piele de culoare și aspect normal. Mărimea poate fi cât un bob de grâu sau mult mai mare. Conținutul este păstos fiind constituit din celule epidermice cheratinizate, grăsime și colesterol.

2.3.4. Acnee severă

Milia sau acnee cu puncte albe reprezintă o concentrare de celule moarte la nivelul pielii, care astupă porii, motiv pentru care se mai numesc și comedoane închise. Astfel, bacteriile rămase blocate în piele generează punctele albe mici cu aspect perlat, în special la nivelul feței, în jurul ochilor și pe obraji.

2.4. Afecțiuni de altă natură

Herpesul este o erupție cutanată sub forma unor grupuri recurente de vezicule roșii care conțin un lichid și pot persista între 7 și 10 zile.

Dermatita seboreică este o inflamație produse de variați factori externi (parfumul, mediul toxic, deteregenți etc.).

Cheilite este o afecțiune a buzelor sub aspect de buze crăpate cu sângerare, cu scuame la suprafață. Pot apărea când sunt foarte uscate sau când sunt folosite produse neadecvate.

Celulita apare ca urmare a afectării celulelor care se află în țesutul subcutanat unde sunt și celulele adipoase. Pe măsură ce femeile înaintează în vârstă, țesutul conjuctiv elastic al dermei și interstițiile celulelor adipoase se subțiază și își pierd din elasticitate. Adânciturile din piele se formează în urma deformării celulelor adipoase din stratul subcutanat și a slăbirii țesutului conjuctiv, astfel că, acesta își pierde din fermitate căpătând un aspect neregulat.

Celulita apare ca urmare a deficineței circulației sangvinice și limfatice determinate de alimentație defectuasă și lipsa activității sportive.

Urticaria este o reacție tipică alergică sub forma de crestături, în care petele roșii produc deseori mâncărimi, ințepături sau senzații intense de arsură. Urticaria poate avea dimensiuni variate, iar petele se pot uni, extinzându-se pe regiuni mari ale pielii. Printre cauzele urticariei se numară administrarea unor medicamente cu efecte secundare cutanate, consumul unor aditivi alimentari, expunerea la temperaturi extreme sau infecțiile.

Eczema este o boală cutanată caracterizată prin prezența pe tegumente a unor leziuni descuamative pruriginoase. Cauzele apariției sunt variate cele mai frecvente cauze fiind procesele alergice și infecțioase. Apar de regulă în urma sesibilizării organismului fașă de o subtanță cu care a mai venit în contact, așa numitulu ”alergen”.

Foliculita (umflaturile de la ras)

Foliculita se caracterizează prin mici umflături tari și iritate, care apar după folosirea lamei de ras, în special în cazul persoanelor cu păr corporal creț. Vârful ascuțit al firelor de păr proaspăt tăiate se poate reorienta către țesutul cutanat, continuând să crească sub piele. În acest caz, pot să apară iritații, coșuri și chiar cicatrice.

Pruritul sau mâncărimea se manifestă localizat sau generalizat iar cauzele sunt variate: afectiuni cutanate, dezechilibre interne, factori externi sau pe fond nervos, infecții fungice (candidoză, piciorul atletului etc.), varicela, urticarie, infestări parazitare (scabie, păduchi), boli ale organelor interne cum ar fi: insuficiența renală, hepatică, afecțiuni ale tiroidei, boli de sânge etc., tulburările neurologice, afecțiuni ale nervilor, boli infecțioase precum HIV se pot manifesta prin mâncărimi severe, pielea uscată, eczemele, psoriazisul și arsurile solare ar putea determina mâncărimi și disconfort la nivelul pielii.

CATPITOLUL III. Măștile cosmetice folosite în diferite afecțiuni ale pielii

3.1. Definiția cosmeticii și a măștii cosmetice

Cosmetica este o disciplină completă de medicină curativă, anatomie și igienă, care are ca scop înfrumusețarea corpului pentru a păstra prospețimea pielii și aspectul ei de tinerețe. Este totodată, o artă care corectează imperfecțiunile, le înfrumusețează, iar tehnicile folosite, pe lângă aportul lor la menținerea organismului în bune condiții de igienă și sănătate, ajută la a da strălucire câț și de a scoate în evidență unele trăsături și caracteristici proprii.

Pielea constituie un barometru al sănătății, deoarece există o anumită interrelație între starea

fiziologică generală și piele.

Măștile cosmetice sunt amestecuri de substanțe simple sau complexe, care aplicate pe piele

produc efecte estetice. În cosmetica modernă, aplicarea măștilor reprezintă o metodă eficace de

tratament, cu condiția ca ele să fie preparate corect, aplicate cu regularitate și adecvate tipului de

ten.

3.2. Istoric al preparării măștilor cosmetice

Prepararea măștilor cosmetice este cunoscută din timpuri străvechi. Combinațiile

cele mai bizare de substanțe erau folosite pentru menținerea catifelării și supleței pielii. În lupta

pentru combaterea ridurilor, pentru prelungirea aspectului tânăr al pielii, se preparau măști din ouă,

lapte, miere, sucuri de fructe.

Și bărbații au fost preocupați de aspectul tenului lor. Henric al III-lea, regele Franței, este

socotit întemeietorul măștii de albuș de ou.

Gama măștilor s-a îmbogățit odată cu dezvoltarea industriei chimice. Noi substanțe sunt

folosite la prepararea măștilor, în special pentru cele obținute industrial.

Rețetele experimentate prin metode științifice fac posibilă prepararea măștilor în funcție de

diversele necesități ale tenurilor.

Prin prelucrarea nămolurilor și a algelor marine sunt furnizate industriei chimice importante

materii prime.

3.3. Examenul cosmetic

Examenul cosmetic reprezintă o etapă premergătoare în tratamentul cosmetic.

Prin examenul cosmetic se caută a se obține o serie de date, informații și observații în vederea stabilirii diagnosticului de ten. Toate acestea se obțin atât prin observații, cât și printr- o discuție liberă, plină de tact, care să nu se transforme într-un interogatoriu, dar care să conducă la scopul cosmeticianului de a stabilii un diagnostic pentru tenul in dicuție.

Prin examenul cosmetic se observă imperfecțiuni care nu exprimă o stare de boală, încercând ca, prin diferite procedee cosmetice aplicate, să se redea tenului un aspect cât mai estetic.

3.4. Etapele desfășurării examenului cosmetic

Examenul cosmetic care se desfășoară într-un cabinet de înfrumusețare este reprezentat de o analiză preliminară urmată de un studiu propriu-zis al pielii pacientului.

3.4.1. Examenul cosmetic preliminar

Se efectuează de la intrarea clientei în cabinetul cosmetic, la lumină obișnuită, pe fața nedemachiată, cu ochiul liber.

În cadrul acestui examen preliminar se va căuta a se observa și afla o serie de aspecte generale ce privesc nu numai tenul ci și organismul în totalitate. Fața este considerată „oglinda" întregului organism și cea mai neînsemnată dereglare sau dezechilibru intern va determina apariția unor imperfecțiuni. Aceste imperfecțiuni trebuies știute precizie și interpretate ca atare în vederea exactității diagnosticului și a recomandărilor ce se vor da clientei pentru acasă, la sfârșitul tratamentului.

În cadrul examenului cosmetic preliminar se vor face observații asupra: ținutei clientei, machiajului, vârstei și a stării de sănătate fizică cât și psihică. Pe lângă aceste observații vizuale se vor obține informatii cu privire la mediul de lucru, cel de acasă, regimul de viață, alimentația, îngrijirile de acasă precum și a supra intervalului de timp în care aplică tratamente cosmetice.

3.4.2. Examenul cosmetic propriu-zis

Se efectuează pe fața demachiată (curățată superficial) și la lampa proiector, prin următoarele metode:

a) Vizual;

În cadrul acestui examen se observă: tipul morfologic al feței, relieful ridurilor, aspectul și colorația pielii, aspectul porilor, imperfecțiunile inestetice, gradul de senescență.

b) Prin palpare – superficială se constată: granulația și elasticitatea pielii;

– profundă se observă grosimea și aderența pielii, turgorul (cantitatea normală de apă din celule și spațiile inter-celulare), irigația sanguină, tonusul muscular, funcția glandelor sebosudorale și demografismul (reacția pielii la o excitație mecanică);

c) Cu ajutorul aparatelor reprezentate de lupe se pot observa imperfecțiunea formei și a culorii. Tipurile de lupe folosite sunt simple, luminoase sau fluorescente.

3.4.3. Fișa cosmetică

Toate datele obținute prin examinarea feței, în cadrul examenului cosmetic, vor fi

sistematizate și trecute în fișa cosmetică inițială. La ședințele următoare de tratament se vor face anexe, ce vor cuprinde procedeele de tratament găsite în ședința respectivă, aparatele și produsele respective. În felul acesta se va aplica un tratament variat, cu produse diferite, care în fiecare ședință va îndeplini un alt scop, căutând să dea tenului tot ce are nevoie, prin diferite procedee.

3.5. Clasificări ale măștilor cosmetice

3.5.1. După scop – preventive și curative

Măștile cu rol în prevenirea formării ridurilor, mai determină menținerea catifelării pielii și a tonicității mușchilor. Măștile cu scop curativ folosite în cosmetică sunt cele calmante, decongestionante și medicamentoase, iar în funcție de substanțele utilizate la prepararea lor, măștile au efecte variate asupra tenului. Mai jos sunt przentate efete ale măștilor cosmetice.

– măștile astringente se recomandă tenurilor grase, cu pori dilatați, cu hipersecreție sebacee și transpirație abundentă. Efectul lor este manifestat prin absorbiția surplusului de sebum și a toxinelor și prin producea de tensiune locală, care închide porii, netezind pielea.

Substanțele care dau efectele mai sus enumerate sunt: caolin, carbonat de Ca, carbonat de Mg, amestecate cu diverse sucuri de fructe (castraveți, roșii, vișine) sau infuzii cu rol astringent, albușul de ou cu zeamă de lămâie, iaurtul combinat cu zahăr, drojdie de bere în combinație cu picături de lămâie.

– măștile emoliente sunt folosite pentru tenurile deshidratate cu descuamarea accentuată a stratului cornos. Pentru a-și îndeplini rolul emoliant, aceste măști trebuie să conțină făină de porumb, grâu, orez, in, migdale, care se amestecă cu uleiuri vegetale, infuzii sau cu sucuri de plante.

– măștile nutritive conțin substanțe grase cu rol hrănitor, de a stimula procesul de regenerare celulară și revitalizare a țesutului cutanat. Pentru tenurile alipice, senile și uscate se folosesc măști ce conșin gălbenuș de ou amestecat cu miere și câteva picături de vitamina A sau ulei vegetal de măsline; germene de porumb; morcov ras amestecat cu caimac de lapte; smântână combiantă cu zeamil și suc de fructe; pulpă de fructe (fragi, căpșuni, caise) combinată cu smântână; brânză de vaci cu miere.

– măștile cu acțiune tonică stimulatoare refac elasticitatea scăzută sau reduc ridurile și aspectul flasc. Pentru ca acțiunea stimulatoare a acestor măști să se resimtă se folosesc picături de soluție de camfor, mentol sau diverse sucuri de fructe cu acțiune tonică (căpșuni, zeamă de lămâie, piersici, zeamă de struguri albi).

– măștile calmante sunt recomandate tenurilor iritate sau congestionate. Efectul de calmare rezultă în urma amestecului de amidon sau caolin cu o emulsie sau în folosind infuzii de mușețel, nalbă sau tei. De asemenea, masca de tărâțe de grâu sau făină de in cu miere de albine, este foarte indicată pentru un astfel de ten.

– măștile congestive au rolul de activare, locală, a circulației sangvine, la tenurile anemice, palide sau casectice. Sunt indicate măștile calde, împachetările, faciale calde și mască ce are în conținut parafină.

– măștile hidratante sunt sub formă de paste apoase au rolul de hidratare a țesutului cutanat pentru a îi reda suplețea și catifelarea, fiind folosite preparate din caolin și sucuri de fructe.

– măștile descuamante și pentru albit sunt indicate tenurilor cu tulburări pigmentare sau celor cu tendință de îngroșare a pielii. Scopul acestora este de a obține albirea și descuamarea necesare pentru a reda catifelarea și suplețea pielii. Substanța de bază utilizată este călinul în combinație cu acid salicilic sau rezorcină. Măștile de albit se realizează din decoct de pătrunjel, mărar și caolin, sau se folosește infuzia de mușețel amestecat cu caolin sau cu alte substanțe emoliente.

– măștile medicamentoase prin conținutul lor au acțiune mărită asupra pielii, substanțele folosite fiind caolinul în amestec cu una din ingredientele următoare: sulf, ihtiol, gudron, mentol, acid salicilic, romazulan.

– măștile biologic active se recomandă tenurilor senile, în stimularea regeneraării celulare și a revitalizarii pielii. Substanțele conținute sunt din extracte placentare, vitamine A, E, F, D, lăptișor de matcă și polen.

3.5.2. După temperatură

Efectul măștilor, pe lângă conținutul în substanșe, se datorează și temperaturii la momentul aplicării pe față, astfel că sunt măști calde și reci.

Măștile faciale reci în funcție de substanțele conținute, aspectul și efectele lor, sunt măști faciale numite paste apoase cu efect astringente, care se mai folosesc sub formă de sucuri de fructe sau de infuzii.

În urma aplicării, masca se lasă să se usuce determinând o tensiune asupra pielii, având ca rezultat închiderea porilor, netezirea pielii și acțiune absorbantă, prin care se îndepărtează surplusul de sebum.

Măștile reci numite paste prin conținutul lor nu se usucă pe piele și, astfel, deterrmină o hrănire a țesutului cutanat.

Măștile faciale calde au în conținut parafina.

Aceasta are origine minerală, se aplicată în stare caldă pe piele formând o peliculă protectoare.

Utilizarea în stare caldă conduce la formarea unui strat izolator, iar prin căldura emanată se determină o congestie locală a pielii, stimulând secreția glandelor sebacee și a celor sudoripare eliminând toxinele.

3.6. Compoziții ale măștilor cosmetice

Cea mai mare parte a măștilor cosmetice conțin argilă care are rol calmant, de închidere a porilor și de reglare a excesului de sebum.

Cele hidratante mențin nivelul optim de hidratare și se folosesc de mai multe ori pe săptămână.

Tipurile de măști calmante ajută tenul după ce s-a folosit procedeele de peeling sau extracție de puncte negre.

O mască este necesar să fie inofensivă, să nu conțină substanțe vătămătoare, toxice, alergizante, să fie o pastă moale, fără grunji sau miros neplăcut. Temperatura să fie suportabilă iar prin aplicare să formeze un strat aderent cu uscare rapidă și care să se poată îndepărta ușor.

Substanțele conținute de măștile cosmetice precum și cantitățile sau proporțiile acestora sunt variate, având origine animală, minerală sau vegetală.

3.6.1. Substanțe de origine animală

Oul

De ala cesta se folosește albușul bătut spumă și amestecat cu câteva picături de zeamă de lămâie sau gălbenușul combiant cu ulei de germene de porumb sau măsline și miere.

Laptele și produsele lactate

Laptele se utilizează în combinații variate, recomandat fiind mărul care se curăță de coajă, se taie rondele și se fierbe în lapte până se obține o pastă și se aplică călduț pe față, de asemena s emai poate combina cu caolinul.

Brânza de vaci se folosește la tenurile uscate, deshidratate și senile, dacă se amestecă cu mierea, având ca efecte emolierea pielii.

Iaurtul în combinație cu caolinul sau cu zahărul are efect astringent și hidratant, fiind recomandat tenurilor grase.

Caimacul ca și produs gras în amestec cu sucul sau pulpa de morcov sau cu miere are efect de hrănire, hidratare și emolient. Este recomandat pentru tenurile uscate, deshidratate, senile.

Smântâna este un produs gras și în amestec cu zeamil sau amidon, sau cu sucuri de fructe (fragi, căpșuni, zmeură) are un efect hrănitor, hidratant, emolient, folosit la tenurile uscate, deshidratate, senile.

Cazeina în amestec cu uleiurile vegetale sau în combinație cu mierea, are efect emolient și de calmare, fiind sugerată tenurilor cu descuamări cât și celor congestive.

Laptele praf se amestă cu făinuri vegetale sau cu uleiuri, miere și are efect hrănitor și emolient.

3.6.2. Substanțe de origine minerală

Caolinul se folosește ca substanță de bază în toate măștile și se fac combinații cu uleiuri, infuzii, sucuri de fructe sau miere. Caolinul se poate utilizasub formă independentă în amestecuri cu infuzii sau sucuri de fructe având efect neutru, iar prin amestecul cu uleiuri se obține un efect emolient. Este o substanță albă prăfoasă cu nuanță ușor cenușie și fără miros.

Carbonatul de magneziu se amestecă cu caolinul și carbonatul de calciu în tratarea tenurilor grase pentru care se recomandă măști absorbante. Acesta este un praf deschis la culoare asemănător zăpezii prezintă strălucire și este foarte ușor.

Carbonatul de calciu este asemănător cu praful făina atât la culoare cât și la proprietăți fiind un bun absorbant având efect astringent. Se combină cu carbonatul de magneziu și caolinul, împreună având rol absorbant și astringent necesar tenurilor grase, cu pori dilatați;

Oxidul de zinc, de asemena este un praf albicios, fără strălucire și foarte aderent, care folosit în cantitate mare determină uscarea excesivă și asprimea pielii, iar utilizarea în gramaje optime la tenurile grase, generează efectele scontate prin faptul că se îndepărtează greu de pe piele.

Talcul este un praf de granulație foarte fină și deci cu asepct mătăsor, dar și unsuros, alunecând repede. Are utilizare în cantitate mică în măștile pentru tenul gras deoarece are efect absorbant.

Extractele de nămol, fiind substanțe organice amestecate cu cele de natură minerală dar și cu resturi organice, sunt absorbite parțial sub piele. Au o acțiune revitalizantă, biostimulatoare și enzimatică, obținându-se la nivelul țesuturilor o stimulare a elasticității și a tonusului muscular, activarea circulației sanguine, reglarea secreției sebacee.

Măștile cosmetice se prepară din nămol deshidratat, transformat în praf, pentru a se păstra mai ușor, și se combină cu apă, se face sub formă de infuzii, sau se amestecă cu sucuri de fructe. Sunt folosite pentru tenurile grase, cu afecțiuni acneice și cuperozice.

Parafina este o hidrocarbură ce se prezintă sub formă solidă, sensibilă și lichidă. Este folosită la prepararea măștii de parafină.

3.6.3. Substanțe de origine vegetală

Făinurile vegetale sunt obținute din: grâu, secară, porumb, in, castane comestibile, migdale dulcii și se pot face amestecuri cu lapte, miere, uleiuri, lapte praf, emolient. Sunt recomandate tenurilor ce prezintă descuamări.

Uleiurile vegetale obținute din migdale dulci, germeni de porumb, măsline și arahide, se folosesc în stare rece amestecate cu făinuri vegetale. În stare caldă se pot face împachetări faciale, cu efect emolient, recomandate la tenurile ce prezintă descuamări.

Plantele medicinale recomandate se pot folosi sub formă de infuzie, decoct sau macerate.

Pentru infuzii se folosește apă fiartă, iar când aceasta se este în prag de clocotire se adaugă planta, apoi se lasă cinci minute recipientul acoperit și în final să se strecoară conținutul.

Decoctul se obține prin fierberea plantei în apă timp de 30 minute și apoi se strecoară.

Macerarea se realizează prin lăsarea plantei în apă rece timp de 24-48 h, apoi se strecoară.

Pentru calmarea tenului se recomandă: mușețelul, teiul, verbina, nalba, socul, lăptuca și coada șoricelului, din care se pot face infuzii sau decoct, folosii ca pulverizatori, sub formă de comprese sau încorporate în măști. Aceste modalități și se recomandă tenurilor uscate, deshidratate, sensibile, congestive.

Plantele precum hamamelisul, menta, rozmarinul, florile de portocal, care au efect tonic pentru ten se folosesc sub formă de infuzii, în pulverizări, dar și prese sau încorporate în măști. Se recomandă tenurilor uscate, casectice, atone, senile, deshidratate.

Albăstrelele, cimbrul, pătlagina, sunătoarea, levănțica, florile de trandafir, hamamelisul, frunzele de alun, sunt plante medicinale cu efect astrigent, fiind indicate tenurilor grase, cu porii dilatați sub formă de infuzii, în pulverizări, comprese sau încorporate în măști.

Din legume se pot obține sucuri, decocturi, loțiuni ca atare sau pot fi adăugate în măști, deoarece au efecte calmante, emoliente, tonice, astringente.

Astfel, de la pătrunjel se folosesc frunzele care se macerează timp de 24 h și apoi se filtrează și se folosește sub formă de comprese pentru tenurile congestive.

Din frunzele de mărar se obține un decoct prin fierbea acestora, iar dupa răcire, se filtrează făcțndu-se comprese pentru tenurile sensibile.

Morcovul fiind bogat în efecte ca cel emolient, calmant, tonifiant sau hidratant, se combină cu caimacul sau smântâna realizând, astfel, măști cosmetice benefice pentru ten.

Roșiile datorită conținutlui în acid au efect astringent și se recoamndă tenurilor grase și cu porii dilatați.

Castraveții au efect emolient și hidratant folosindu-se sub formă de suc, în măști și creme, loțiuni, dar și ca lapte de castraveți.

Pentru tenul uscat cu celule descuamate se folosește un amestec din suc de castraveți cu ulei de măsline și se aplică pe față, fiind lăsat timp de 30 min. După îndepărtarea măștii tenul va fii mai neted.

Laptele de castraveți se macerează timp de 24 h combinat cu 200 ml lapte de vacă, cu rondele de castraveți (proaspeți și bine copți), apoi se filtrează și se întide pe față dimineața, se lăsat câteva minute, după care se clătește cu apă de roze și se aplică cremă.

Laptele de castraveți recomandat tenului deshidratat se prepară folosind două pahare de suc de castravete cu 75 ml alcool, 50 ml ulei de parafină, 50 ml apă distilată, conținutul unui gălbenuș de ou, albușul se bate bine până devine spumă, apoi se adaugă două linguri de miere și 0,50g borax. Se amestecă gălbenușul cu uleiul de parafină și cu mierea, apoi se adaugă albușul, sucul de castraveți, apa și boraxul, iar la final se completează cu tinctură benzoe.

Loțiunea cu suc de castraveți este obținut din 50 ml suc de castraveți, 10 ml alcool, 0,25 g acid citric și 10 g miere. Este utilizat pentru tenurile grase deoarece are efect astrigent și tonic.

Fructele se pot folosi sub diferite aspecte ca suc, doar pulpa fructelor proaspete, sub formă de pulverizări sau ionizări. Efectul acestora este de calmare, dar și astringent sau tonic.

Fructele cu efect calmant: caise, pepene galben, pere bine coapte, banane.

Fructele cu efect astringent: gutuia, lămâia, ananasul, grepfrutul.

Fructele cu efect tonic: piersici, struguri albi,vișine, fragi, căpșuni, mandarine, portocale.

3.7. Aplicarea măștii cosmetice

3.7.1. Procedeul de aplicare a măștii cosmetice

Pentru a obține o piele cu un aspect frumos și funcțiuni bune, este necesar ca tratamentele cosmetice reprezentate de măștile cosmetice să se realizeze corect, la intervale de timp bine stabilite, în funcție de tipul de ten, de vârstă și să se completeze îngrijirile cosmetice zilnice acasă.

Întrucât afecțiunile pielii sunt variate ca formă, aspect și origine manifestându-se pe diferite tipuri de ten, se recomandă realizarea tratamentelor cosmetice în etape. Astfel că, fiecare mască folosită în diferitele etape va avea altă compoziție reducând din deficiențele tenului.

Masca trebuie să fie aplicată adecvat tipului de piele, iar pentru tenurile mixte se vor folosi măști combinate, după caracteristicile fiecărei regiuni. Pielea trebuie să aibă porii debarasați de comedoame, celulele moarte să fie descuamate și îndepărtat surplus de sebum. De asemenea, pentru ca masca să iși facă efectul este necesar pentru clientă să se relaxeze stând întinsă pe fotoliul cosmetic.

Aplicarea măștilor se face cu o pensulă moale, nu prea lată, pe față, gât și decolteu evitându-se sprâncenele, ochii și buzele cât și regiunea din jurul ochilor pe care se va da cu o cremă grasă protectoare. Direcțiile de aplicare a măștii cosmetice sunt: de la bărbie spre ureche, de la comisură către ureche, de la aripa nasului spre tâmple, pe frunte spre tâmple.

Pe pleoape se vor aplica comprese îmbibate în infuzie de mușețel, albăstrele sau în uleiuri vegetale și se păstrează pe față timp de 15-20 minute;

Înmuierea măștilor se face prin pulverizări cu vaporelul sau cu comprese îmbibate în infuzii, apă minerală sau decocturi de plante, iar îndepărtarea acestora se face cu bucăți de tifon înmuiate în apă călduță, ușor, fără a determina presiune care va irita pielea. După îndepărtarea măștii, se face o pulverizare tonifiantă cu jetul filiform al vaporelului.

Picăturile se păstrează pe față timp de 1-2 minute, apoi se îndepărtează cu șervețele moi de hârtie și se aplică o cremă de zi protectoare.

Măștile cosmetice cuprind o serie de îngrijiri ce se acordă în cabinetul cosmetic și sunt diferențiate în funcție de tipul de ten.

La baza tratamentelor cosmetice sunt cele patru procese (de curățire, hrănire, hidratare și tonifiere) care se folosesc ținând cont de deficiențele tenului în cauză, pentru a suplini ceea ce îi lipsește.

3.7.2. Schema generală de aplicare a unui tratament cosmetic

Schema de tratament începe cu demacherea tenului, se continuă cu gomajul care după aplicare și masarea pielii cu el se șterge. Apoi se face loționarea, urmată de degresarea pielii în zona ochilor , etapă însoțită de un masaj ocular. Are loc expunerea la vaporizare care se vor șterge pentru a putea face extracția comedoanelor urmată, obligatoriu, de dezinfectarea manuală. Această dezinfecatre se completează cu efectul aparatului radiostat electrom; are loc gresarea pielii de pe gât, decolteu și față. Această etapă se desfășoară sub un masaj facial, la finalul căruia se va șterge excesul de cremă și se aplică crema cosmetică. După ce este lasată sa acționeze se va șterge și, pentru acolo unde este cazul, se vor folosi fiole penrtu tenurile sensibile. În finalul schemei de tratament se aplică o cremă hidratantă care se va tampona cu un șervețel epntru a prelua surplusul acesteia. Etapa trebuie să țină aproximativ 120 de minute.

3.7.3. Măști cosmetice folosite în diferite afecțiuni ale pielii

Cuperoza

Banane, miere și ulei de măsline 

Se realizează un amestec obținut dintr- o linguriță de ulei de măsline, o linguriță de miere și o jumătate de banană. După ce s-au îndeplinit etapele de curățare a tenului și eventual după ce s-a realizat un gomaj al feței care a fost ulterior îndepărtat, se aplică pe față masca reazlizată. Se lasă să acționeze timp de 20 de minute, apoi se îndepărtează cu apă calduță și s eutilizeă o cremă ce se va aplica prin masaj facial.

Banane, miere și flori de tei

Mai întâi se face o îndepărtare a imputităților de pe ten cu lapte demachiant, se realizează un gomaj, dacă este necesar și apoi se aplică masca confecționată din banane, miere și flori de tei. Se zdrobește o bucată de banană coaptă, se amestecă cu o linguriță de ulei de măsline presat la rece și cu o jumătate de linguriță de miere și se aplică pe zonele afectate lîsând un sfert de oră pentru a acționa. Apoi masca aplicată se îndepărtează cu apă filtrată, având temperatura camerei, ulterior se pot aplica elemente cu rol de toner cum sunt apa de imortele, infuzie de ceai verde sau ceai de mușețel.

Turmeric

Se amestecă o linguriță de turmeric cu o linguriță de miere și se adăugă puțin lapte degresat, până când se formează o pastă. Cu tenul pregătit pentru aplicarea măștii se întinde pasta pe toată fața, inclusiv pe cearcăne. Se păstrează timp de 10 minute pentru a-și face acțiunea apoi se îndepărtează cu ceai răcit de mușețel sau ceai verde și se poate aplica o cremă adaptată tenului care se va aplica prin masarea feței.

Bicarbonat de sodiu

Se face îndepărtarea impurităților de pe suprafața tenului folosin lapte demachiant, iar după ce săa completat această etapă cu cea de infuzie pentru a deschide porii se va aplica masta de tratatament. Aceasta se realizează prin amestecarea a unei lingurițe de bicarbonat de sodiu cu apă filtrată și amestecă până se obține o pastă care se aplică pe tenul curat și se lasă timp de 20 de minute pentru a acționa. Masca se îndepărtează cu apă filtrată având temperatura camerei. Apoi se poate aplica, cu o dischetă demachiantă, apă de neroli, apă de imortele sau o infuzie de busuioc. Se recomandă aplicarea măștii de două ori pe săptămână pentru a obține rezultate bune.

Uleiul de cocos virgin

Mai întâi se face demachierea tenului, completarea procedeului cu infuzie din plante și eventual un gomaj după care se aplicară masca și tonicul. Uleiul de cocos se mai poate folosi direct pe ten sau se poate face o cremă simplă în care se amestecă o lingură de ulei de cocos virgin cu două capsule de vitamina E, două linguri de unt de cacao bio, patru picături de ulei esențial de tămâie și patru picături de ulei esential de semințe de morcov.

Uleiul de cocos și de cacao se topesc pe baie de aburi și apoi se toarnă într-un recipient de cremă, închis la culoare sau mat lasându-se în frigider pentru a își mări consistența. Crema se va păstra la frigider și se va folosii în fiecare zi, dimineața și seara.

Eferide

Lapte acru cu ovăz și hrean

Se amestecă câte un sfert de pahar de lapte acru (sau iaurt) cu o lingulă de făină de ovăz și o jumătate de linguriță de hrean dat prin răzătoare. Înainte de aplicarea măștii pe zocele afectate se face demacherea tenului, o infuzie pentru deschiderea porilor și apoi se aplică pasta omogenă care lasă pentru 20 de minute pentru a acționa.

Suc de frunze

Se recomandă decoctul de păpădie, sucul din funze și muguri de mesteacăm, precum și sucul din frunde de calendula. Decoctul de leuștean este un alt remediu renumit pentru capacitatea de a atenua pistruii de la folosesc frunzele și rădăcina opărite la o cană de apă și se lasă la infuzie apoi se pun la fiert timp de 10 minute. Are loc demachiere a tenului pentru ca ștergerea feței cu decoctul rece să își facă efectul, această etapă realizându-se de două ori pe zi, timp de 14 zile. Se mai recomandă și infuzii de pătrunjel. În final se aplică, prin masaj facial, o cremă adaptată tenului.

Fructe de pădure

Înainte de aplicare măștii de fructe de pădure, se îndepărtează imputitățile cu lapte demachiant, se face o infuzie cu plante medicinale și apoi se aplică pasta obținută prin zdrobirea fructelor de pădure precum zmeura sau coacăzele. Se ține pe față timp câteva minute apoi se îndepărtează cu apă caldă și se aplică o crema care va intra mai eficient în piele prin masarea ei. Măștile cu fructe de pădure se aplică de două-trei ori pe săptămână, pentru a obține rezultate satisfăcătoare.

Puncte albe

Aspirină și miere

Pentru acest tratament este necesară impurificarea pielii și deschiderea porilor pin infuzie după care se aplică masca acre se lasă timp de 15 minute pentru a acționa și apoi se îndepărtează cu apă călduță. Acidul salicilic din aspirinnă ajută la curățarea porilor și exfolierea celulelor moarte.

Scrub

Tratamentul este precedat de curățarea tenului, deschiderea porilor , eventual un gomaj pentru a îndepărta celulele moarte, procedeu care va facilita acțiunea combinației de coajă de portocală uscată și rășină sau făină de năut și miere. Acest amestec obținut se aplică pe față și se lasă până se usucă după care se îndepărtează prin masaj cu un prosop. După îndepărtarea tratamentului se aplică o cremă folosind tehnica masajului corespunzător care va determina absobția mai eficientă a cremei.

Puncte negre

Albuș de ou

După îndepărtarea impurităților de realizează o infuzie pentru deschiderea porilor și se vor scoate punctele negre cu mare grijă pentru a nu răni tegumentul. Apoi se realizează dezinfectarea cu soluție dezinfectantă, apoi se aplică masca obținută din amestecul a două albușuri de ou. Se lasă să acționeze timp de 15 minute după care se îndepărtează ușor, tenul rămânând curat și luminos.

Argilă

După efectuarea procedeeelor standard pentru puncet negre, se aplică masca obținută din amestecul a unei lingurițe de oțet de mere cu o linguriță de argilă care se întinde pe față și se lasă timp de 15-20 de minute pentru a se usca. Apoi se îndepărtează cu o dischetă demachiantă umedă sau cu un prosop umed.

Verucoza

Suc de rostopască sau de laptele câinelui

Aplicarea se face cel puțin de trei ori pe zi, timp de șapte zile urmînd procedurile necesare pentru ca masca să aibe efectul scontat. Deoarece procedeul necesită plantă proaspătă se poate depozita planta culeasă într-un bol în care se amestecă o treime de glicerină și două treimi in sucul celular al plantei.

3.7.4. Măști cosmetice pentru diferite tipuri de ten

În cabinetele cosmetice, măștile cosmetice sunt folosite în cadrul unor tratamente care urmează o schemă precisă și sunt daptate fiecărui tip de ten, dar mai ales afecțiunilor acestuia.

Tratamentul tenului normal

Tenul normal caracterizează perioada copilăriei și în care nu se fac îngrijiri cosmetice, ci doar igienice. La vârsta cuprinsă între 20-25 ani, deși organismul este sănătos, cu un metabolism echilibrat, tenul tot va necesita tratamente cosmetice.

Tenul normal este frumos, epidermic, neted, catifelat, cu toate funcțiile normale.

Schema de tratament

1. Prin tratament se întreține și menține calitățile și aspect plăcut al tenului;

2. Se urmează un proceu de bază care nu este caracteristic;

3. Are loc demachierea cu lapte demachiant simplu sau pe bază de lanolină;

4. Se completează demacherea cu infuzie calmantă (tei, nalbă, mușețel);

5. Vaporizarea caldă, durează între 5-7-10 minute;

6. Extragerea comedoanelor se face la lampa proiector, apoi se usucă bine fațafolosind șervețele moi de hârtie în timp ce clienta va sta culcată pe fotoliul cosmetic;

7. Dezinfecția tenului se face doar cu o loțiune dezinfectantă;

8. Masajul manual, care va dura 10 minute, se realizează cu cremă grasă pe bază de lanolină sau care conține stearină. Se vor folosi mișcările de effleurage – de atingeri ușoare, alternând cu cele energice de intensitate medie reprezentate de fricționare, pianotat, ciupit sau arpegii. Acetse masaje sunt necesare pentru menținerea funcționalității pielii. Produsul de masaj se îndepărtează folosind șervețele moi de hârtie și se completează cu pulverizarea unei loțiuni tonice, sau prin ștergerea feței cu un tampon de vată înmuiat în loțiune tonică;

9. Se aplică masca, în jurul ochilor, care este o cremă grasă obținută din amestecuri de caolin cu suc de fructe, caolin cu infuzie sau mei fiert în lapte. Masca se ține pe față până prinde consistență (cinci minute), apoi se îndepărtează cu ajutorul unei comprese din tifon umezit cu care se realizează mișcări ușoare;

10. Se pulverizează soluție rece cu ajutorul jetului difuz al vaporelului, Soluția este o infuzie sau loțiune tonică care se aplică pentru prospețime și înviorare și se îndepărtează de pe față folosind tamponarea cu șervețele moi de hârtie;

11. Aplicarea unei creme de zi hidratante se afce prin masaj pentru a faclita pătrunderea acesteia;

12. Intervalul de timp al tratamentului este de o dată pe lună.

Îngrijirile zilnice pentru acasă

Dimineața se face demachierea cu lapte demachiant pe bază de lanolină și se aplică demachiantul, în cantitate suficientă, pe un tampon de vată, cu care se șterge bine fața. Completarea demachierii se face prin spălarea feței cu infuzie de mușețel, tei, apă minerală, apă la care s-a adăugat o linguriță de bicarbonat (apă moale). În final se aplică o cremă de zi hidratantă, aceeași ca și în cabinet.

Seara se urmează același procedeu ca dimineața aplicând o cremă semigrasă pentru a întreține și menține elasticitatea și catifelarea. Se poate aplica fie în jurul ochilor sau de două-trei ori pe săptămână, pe toată fața cu o oră înainte de culcare, tamponând surplusul de grăsime.

Tratamentul tenului uscat

Tenul uscat este de tip alipici și deshidratat.

Cel alipic perzintă secreție sebacee insuficientă, tenul are aspect uscat, ceea ce reprezintă o complicație.

Întrucât tenul uscat alipic are deficiențele caracteristice remarcate prin asprime, celule descuamate, riduri superficiale liniare, piele subțire cu elasticitate și aderență ușor diminuate, prin tratamentul cosmetic se va încerca reducerea, ameliorarea acestora.

Prin tratament se face curățarea feței prin îndepărtarea celulelor descuamate, astfel, pielea va fii hrănită și hidratată corespunzător. Prima etapă este demachierea cu lapte demachiant pe bază de lanolină completată cu infuzie calmantă (tei, nalbă, soc, mușețel, coada șoricelului), urmând examenul cosmetic pentru a se pune un diagnostic și pentru completarea fișei cosmetice. Are loc gomajul vegetal pentru îndepărtarea celulelor descuamate de la suprafața pielii, vaporizarea caldă timp de 10-12 minute la o intensitate moderată a vaporilor și extragerea comedoanelor urmată de dezinfecția tenului cu soluție dezinfectantă.

Ionizarea are drept scop hrănirea și hidratarea pielii, folosindu-se fructe suculente, emoliente, cu aciditate medie cu durata de 10 minute, iar intervalul de timp la care se repetă procedeul este de o dată la două-trei săptămâni, alternând cu gomajul. Pentru ca sucul de fructe să pătrundă complet în piele se va realiza un masaj ușor, având loc, apoi îndepărtarea acestuia cu șervețele umede. Apoi se aplică o cremă grasă, vitaminizantă bine hidratantă care se ține timp de 12-15 minute, având ca scop stimularea activitatății circulației sanguine și limfatice, pentru a determina un aflux de sînge în țesuturi, dar și pentru a transporta substanțe hrănitoare și O2, pentru să hrănească pielea, să stimuleze schimburile nutritive intercelulare ce conduc la refacerea celulară, să stimuleze funcțiile pielii, a glandelor sebosudorale și a terminațiilor nervoase. Completarea masajului se face cu ajutorul aparatelor cosmetice Sefeaspir, ventuza Redaspir și în final se aplică o mască de tip grasă hrănitoare, emolientă, hidratantă sau tonică, în funcție de ten.

Efectul măștii este sporit cu ajutorul vapozonului care se folosește peste mască timp de 10 minute pentru a determina pătrunderea substanțelor hrănitoare din mască în piele și hidratare; urmînd pulverizarea rece cu jetul difuz al vaporelului folosind infuzie sau loțiune tonică.

Apoi se Aplică o cremă de zi hidratante sau semigrase hidratante.

Îngrijiri pentru acasă

Dimineața se face demachierea cu lapte demachiant pe bază de lanolină, completarea demachierii se face prin spălarea feței cu infuzie calmantă, cu apă minerală, apă de ploaie sau apă în care s-a pus o linguriță de bicarbonat și se aplicăo cremă de zi hidratante sau semigrase. Se mai poate aplica pudră praf.

Îngrijirile de seară sunt întocmai ca cele de dimineață plicându-se, apoi, o cremă grasă, vitaminizată, bine hidratantă cu o oră înainte de culcare. Aceasta se va masa timp de 5-10 minute, prin mișcări circulare, care apoi se va tampona cu șervețele moi de hârtie pentru a absorbi surplusul de grăsime. În acest interval, pielea își ia necesarul de grăsime, iar surplusul trebuie îndepărtat pentru a nu murdări lenjeria și a lăsa pielea să respire.

Tratamentul tenul uscat-deshidratat

Tratamentul acetui ten este asemănator celui anterior.

Etapa curățirii

Scopul și procedeul de bază sunt curățirea, în care se face demacherea cu lapte demachiant pe bază de lanolină completând demachierea cu infuzie. Se face gomaj vegetal cu mucilagii din flori de tei sau cu tărâțe, pentru îndepărtarea descuamărilor, urmată devaporizarea caldă timp de 12 minute la intensitate medie. Se face extragerea comedoanelor cu multă grijă pentru a nu irita pielea și minuțios pentru a înlesni o bună absorbție a produselor ce vor fi aplicate și apoi se face dezinfecția se va face cu loțiune dezinfectantă. Masajul manual se face cu cremă grasă pe bază de lanolină bine hidratană și vitaminizantă, iar măsca emolientă care se aplică conține: caolin cu zeamil, miere și infuzie, făinuri și uleiuri, cartof fiert cu ulei și miere. În continuare se face pulverizarea rece cu ajutorul jetului difuz al vaporelului folosind infuzie sau loțiune tonică și se aplică ocrema de zi să fie semigrasă și hidratantă.

Etapa hodratării

1. Scopul hidratării urmează procesul de bază care începe cu demachierea cu lapte demachiant pe bază de lanolină se completează cu infuzie, apoi cu vaporizarea caldă care durează trei minute, urmată de ionizarea cu sucuri de fructe sau fructe emoliente, tonice; suculente. Masajul manual se face cu cremă grasă, bine hidratantă și vitaminizantă care conține: caimac și suc de morcovi smântână și pulpă de fructe. Are loc pulverizarea rece cu jetul difuz al Vaporelului cu infuzie tonică sau cu loțiune tonică, în final aplicâdu-se o cremă de zi semigrasă hidratantă.

Tratamentul tenului gras uleios

Tenul gras uleios se caracterizează prin exces de sebum ce se scurge liber pe față prin porii deschiși dând un aspect lucios, unsuros.

Schema de tratament

Scopul procedeului debază este de diminuare a secreției sebacee, golirea foliculilor pilos ebacei de surplusul de sebum și restabilirea mantalei acide și care începe cu demachierea care se face cu lapte demachiant pe bază de lanolină urmată de plicarea loțiunii detergente. Se usucă bine fața cu șervețele moi de hârtie, se face examenul cosmetic apoi se face vaporizarea caldă care durează trei minute. Se face, în continuare dezincrustarea electrică se face cu Na2003 – 10 g% 0, a cărei durată este d 10 minute, urmatăde vaporizarea caldă care se face în completare și durează 12 minute.

Gomajul vegetal se poate face pentru îndepărtarea surplusului de sebum de la suprafața pielii, apoi are loc extragerea comedoanelor, aplicarea dezinfectantului și completarea dezinfecției cu ciuperca plată a electrodermului pentru a preveni infectarea ca urmare a pH-ului alcalin;

Masajul manual, a cărui durată este de 15-20 minute având ca scop golirea foliculii pilosebacei de surplusul de sebum, se face folosind mișcările de bază care sunt cele de effleurage în alternanță cu mișcările energice de profunzime (frămîntat, ciupit, pălmuit) și mișcările vibratorii; completarea masajului manual se face cu ajutorul aparatului, sebospir, se face folosind ventuza de petrissage (frământare) care are scopul de a goli foliculii pilosebacei de surplusul de sebum. Acest dispozitiv poate fi folosit în timpul masajului, peste cremă având o mai bună hidratare, iar peria rotativă tip Frymodyne se poate folosi în scopul hidratării, peste cremă pentru a nu irita.

Aplicarea măștii care trebuie să fie absorbantă și astringentă este alcătuită din ingredientele: caolin cu CaC03, MgC03, infuzie sau sucuri de fructe, iaurt cu caolin, drojdie de bere, miere, infuzie sau măști de nămol, urmînd etapa de reacidifiere. Această etapă se aplică deoarece substanța cu care se lucrează pentru dezincrustare schimbă pH-ul feței devinind alcalin. Pentru aceasta este nevoie ca pH-ul, să redevină ușor acid aplicând metode de reacidifiere: mască acidă, pulverizări cu jetul difuz al vaporelului cu soluții acide (acid citric sau acid diluat), folosindu-se galvanodermul cu o soluție acidă. Se a plică o cremă de zi hidratantă.

Tratamentul tenului gras

Tenul gras poate fi: uleios, asfixie și acneic. Caracteristica generală a acestor forme este funcția de exces a glandelor sebacee.

– Tratamentul tenului gras asfixic

Tenul gras asfixie are un aspect îmbâcsit, cu porii dilatați, închistați cu comedoane, chisturi sebacee, cu retenție de sebum și prezența asfixiei cutanate.

Schema de tratament

Scopul tratamentului este de golirea foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum și îndepărtarea stratului descuamat care începe cu d cu lapte demachiant pe bază de stearină, se completează cu loțiune astringentă, 100 g apă sau infuzie de mușețel 1g bicarbonat de sodiu 1g fulgi de săpun din care se face un amestec omogen care se filtrează. Apoi se șterge bine fața cu șervețele de hârtie și se face examenul cosmetic (pentru stabilirea diagnosticului) și se întocmește fișa cosmetică. Se face v aporizarea caldă care durează trei minute, apoi se face gomajul vegetal pentru îndepărtarea stratului descuamat și se poate face cu amestecurile obținute din albuș de ou spumă și mălai, CaC03 și cremă saponată, Si02 și cu cremă saponată, CaCO cu tifon umezit. Urmează etapa de vaporizare caldă ce se face în completare timp de 12 minute, urmează d ezincrustarea electrică, extragerea comedoanelor și dezinfectarea tenului cu loțiune dezinfectantă, completată de acțiunea ciupercii plată a electrodermului.

Ionizarea se face pentru hidratare, deoarece sebumul este hidrofob și împiedică absorbția apei din straturile profunde și este urmată de masajul manual completat de masajul cu aparate.

Se aplică masca astringentă și absorbantă obținută din amestecuri cu albuș de ou spumă și suc de lămâie, drojdie de bere cu Hniere și infuzie, caolin cu CaC03, Marinalga, astringentă și infuzie, caolin cu CaC03 și miere, cu infuzie sau sucuri de fructe. Masca se păstrează pe față timp de aproximativ 10 minute, până prinde consistență și se îndepărtează apoi cu o compresă umezită. Are loc, apoi, pulverizarea cu jetul difuz al vaporelului cu loțiune tonică și a plicarea unei creme de zi hidratante.

– Tratamentul tenului gras acneic

Acneea prezintă două forme: superficială și profundă. În cabinetul cosmetic se tratează numai acneea superficială care poate fi meniană sau pustuloasă. Acneea, fiind o afecțiune dermatologică, trebuie tratată cu grijă pentru a nu se suprainfecta. Se va consulta medicul dermatolog, înaintea tratamentului cosmetic, pentru asocierea lui cu tratamentul medical.

Tratamentul acneei se face în etape, nu se poate vorbi de o hemă generală, pentru că fiecare etapă are o anumită durată cu scop precis.

Asanarea infecției.

Se efectuează aproximativ trei-cinci ședințe de tratament la interval de o săptămână. Concret această etapă se termină când este rezolvată complet infecția.

Schema de tratament

Se face demachierea cu lapte demachiant pe bază de stearină competată cu aplicarea loțiunii de tip detergent, apoi are loc vaporizarea caldă care durează 15-20 minute la o intensitate medie a vaporilor, pentru o mai bună înmuiere a stratului cornos și dilatarea porilor, în vederea, ușurării extragerii comedoanelor. Are loc extragerea comedoanelor și a pustulelor acneice care s eface cu grijă pentru a nu strivi țesuturile și a le irita, urmând dezinfecția cu loțiune dezinfectantă și completarea, acesteia, cu ciuperca plată a electrodermului și cu electrodul în formă de ac. Se face masajul manual cel sec al lui Jaquet cu saprosan, pudră sulfamidată sau sulf și se aplică masca obținută din caolin cu CaC03, soluție de ihtiol 2% și care se îndepărtează cu comprese umezite. Se face pulverizarea rece cu jetul difuz al vaporelului cu infuzie de rozmarin pentru ameliorarea secreției sebacee și se aplică o cremă de zi care trebuie să fie hidratante.

Tratamentul tenului deshidratat

Tenul deshidratat se caracterizează prin pierderea apei de la nivelul pielii, fie din stratul superficial (epiderm) și atunci are loc o deshidratare superficială, fie din straturile profunde (derm și hipoderm) fiind vorba de o deshidratare profundă.

Tenul deshidratat nu este un tip de ten aparte, de sine stătător, fiind o complicație a unui ten de bază uscat sau gras.

Deshidratarea superficială se întâlnește mai ales la tenurile, pe fond uscat, datorită deficiențelor ce le prezintă: piele subțire, cu secreție sebacee diminuată, cu mantaua acidă protectoare diminuată.

Elementele caracteristice ale deshidratării superficiale sunt: ridurile superficiale în formă de rețea și depozite de celule descuamate, în special, la nivelul comisurilor.

Deshidratarea profundă se instalează la persoanele cu afecțiuni interne, iar elementele care indică acest tip de ten sunt riduri adânci, sub formă de cute și pliuri și cu tuirgorul diminuat.

În general, deshidratarea profundă nu are rezolvare în cabinetul cosmetic, datorită și cauzelor interne care o produce și anume incapacitatea organismului de a reține apa. Deci este necesară, în prealabil, rezolvarea acestei cauze, prin tratament medical și apoi aplicarea îngrijirilor cosmetice.

Tratamentul tenului deshidratat se va desfășura în paralel la tenul uscat și la tenul gras.

Schema de tratament

Are loc demachierea cu lapte demachiant adecvat tipului de ten, pe bază de lanolină pentru tenul uscat și pe bază de stearină pentru tenul gras, completată cu infuzie calmantă, urmată de gomajul vegetal care se face cu produse adecvate tipului de ten.

Valorizarea caldă se afce timp de 15 minute, cu o intensitate redusă a vaporilor, pentru hidratare, iar extragerea comedoanelor se va face cu grijă pentru a nu irita pielea și amănunțit pentru a se putea face absorbția prin pori a substanțelor ce se vor aplica pe piele, etaă urmată de dezinfecția cu loțiune dezinfectantă și aplicarea ionizării cu fructe suculente cu aciditate medie sau sucuri de fructe (căpșuni, fragi, zmeură, struguri albi, portocale, mandarine, grepefrut, piersici) sau cu miere și infuzie.

Masajul manual pentru tenul uscat se va face cu o cremă pe bază de lanolină pentru tenul gras care se va face cu cremă saponantă cu infuzie sau apă minerală. Mișcările de masaj sunt adecvate tipului de ten, ca intensitate, dar în general se vor face toate mișcările de bază, timp de 15 minute, în completarea ecestei etape folosindu-se electrodermul cu ciuperca plată care se folosește peste crema de masaj pentru hrănire, activând circulația. Sebaspirul cu ventuza de petrissage este pentru stimularea tonusului muscular și a circulației sanguine. Se va îndepărta produsul de masaj cu o compresă umezită și apoi se va șterge fața cu un tampon cu loțiune tonică sau se va face o pulverizare cu loțiune tonică pentru reînviorare.

Se aplică masca care în general, este hidratantă și care este în funcție de ten, fiind pe bază de infuzii, sucuri de fructe și alge marine sau emolientă, are consistență apoasă, după aplicarea măștii are loc pulverizarea rece cu jetul difuz al vaporelului cu infuzie tonică sau apă minerală pentru hidratare și aplicarea unei creme de zi hidratante pentru tenul pe fond gras sau semigrasă-hidratantă pentru tenul uscat.

Tratamentul tenului gras deshidratat

Etapele de început ale tratamentului sunt cele de bază iar gomajul se cu albuș de ou spumă, cu mălai, cremă saponata cu CaC03 etc., urmată de vaporizarea caldă care durează 12 minute pentru completare. Apoi se extrag comedoanelor într-o manieră minuțioasă pentru o bună curățire și absorbție, dezinfectând cu loțiune dezinfectantă și în completare folosind ciuperca plată a Electrodenmului. Masajul manual se face cu ulei de germene iar masca care se aplică este obținută din caolin și Caj003, infuzie, albuș de ou spumă, suc de lămâie. Pulverizarea rece se face cu jetul difuz al vaporelului cu infuzie sau cu loțiune tonică, urmată de aplicarea unei crème de zi hidratantă.

Tratamentul tenului sensibil

Tenul senil se instalează aproximativ după vârsta de 50 de ani, vârstă de la care toate funcțiile sunt modificate, se diminueză, de aceea, tenul prezintă deficiențe circulatorii – telangiectazii, friabilitate vasculară, acnee rozacee – de tonus muscular, piele fIască, fanată, ridată, deshidratată etc. Scopul general al tratamentului tenului senil este de îmbunătățire a circulației sanguine, îmbunătățire a tonusului muscular și rehidratarea.

Este o etapă care durează o lună de zile cu ședințe efectuate săptămânal, fiind etapa de pregătire a tenului prin relaxare, curățire, pentru tratamentul propriu-zis de revitalizare.

Întrucât fiecare ședință de tratament din cadrul acestei prime etape va începe printr-o relaxare generală, clienta va sta într-o cameră de relaxare, bine aerisită, cu o linie fină difuză și într-o atmosferă de liniște, unde i se face un masaj de relaxare, după care va sta culcată pe fotoliul cosmetic într-o poziția comodă timp de 20-30 minute.

Apoi se va începe tratamentul propriu-zis care are procedeele standard în completarea demacherii se face cu infuzie pentru ten uscat sau loțiune detergentă pentru ten gras.

Gomajul vegetal se folosește în caz de ten uscat cu produs adecvat, pentru îndepărtarea deșeurilor cutanate de la suprafață. Se recomandă o ședință săptămânal, dezincrustarea electrică se folosește în caz de ten gras pentru o curățire în profunzime a foliculilor pilosebacei, un interval de of lună sau de două săptămâni (deci în această etapă se va face o dată sau de două ori.

Vaporizarea caldă durează 15 minute, cu o intensitate moderată a vaporilor pentru hidratare, urmată de extragerea comedoanelor se face cu grijă pentru că pielea este sensibilă și minuțios pentru o curățire perfectă și de dezinfecția tenului cu loțiune dezinfectantă și în completare cu ciuperca plată a Electrodermului.

Masajul manual cremă grasă pe bază de lanolină vitaminizată și bine hidratantă pentru tenul uscat și ulei de germene sau cremă saponată cu infuzie pentru tenul gras. Se vor folisi mișcări de effleurage rapide pentru activarea circulației și stimularea terminațiilor nervoase, mișcări energice cu intensitate moderată. Se îndepărtează produsul de masaj cu șervețele moi de hârtie și apoi se șterge fața cu un tampon de vată îmbibat în loțiune tonică pentru înviorare. Aplicarea măștii se face în funcție de tipul de ten, astfel că, pentru tenul uscat, se folosesc măști grase, iar pentru tenul gras, se aplică măști astringente pe bază de sucuri de fructe, extracte de plante sau alge marine, urmând pulverizarea rece cu jetul filiform al vaporelului cu infuzie sau cu loțiune tonică cu efect tonic. În final se aplică o cremă de zi hidratantă sau semigrasă.

Anexă foto

Capitolul I. Anatomia pielii

1.2.Alcătuirea pielii

Fig. 1.2.1. Structura pielii

Capitolul II. Afecțiuni ale pielii

2.1. Afecțiuni pigmentare

2.3. Afecțiuni acneice

Nevii

Fig. 2.1.1. Nevi pe piept Fig. 2.1.2..Nevi pe obraz

Eferide

Fig.2.1.3. Pistrui pe față Fig.2.1.4. Pistrui pe față

Cloasmă

Fig.2.1.5.Cloasmă pe obraz Fig.2.1.6. Cloasmă pe obraz

Puncte negre

Fig. 2.1.7. Puncte negre pe nas Fig. 2.1.8. Puncte negre pe nas

Xantelasmă

Fig. 2.1.9. Xantelasmă la ochi Fig. 2.1.10. Xantelasmă la ochi

Vitiligo

Fig. 2.1.11. Vitiligo pe obraz Fig. 2.1.12. Vitiligo pe mână

Lentigo

Fig. 2.1.13. Lentigo în zona frunți Fig. 2.1.14. Lentigo pe tâmplă

Papule

Fig. 2.3.1. Papule pe abdomen Fig. 2.3.2. Papule în colțul gurii

Capitolul III. Măștile cosmetice folosite în diferite afecțiuni ale pielii

3.4.2. Examenul cosmetic propriu-zis

Fig.3.4.2.1. Analiză a tenului

Fig. 3.4.2.2. Scoaterea comedoanelor

3.7.1. Procedeul de aplicare a măștii cosmetice

Fig.3.7.1.1. Masarea feței Fig.3.7.1.2. Aplicarea măștii

Concluziile

Măștile cosmetice prezintă importanță pentru menținerea calității pielii tenului, diversitatea ingredientelor permițând obținerea de măști pentru fiecare tip de afecțiune și ten. De asemenea, tehnica de realizare și aplicare, a acestora, poate fi întreprinsă de fiecare persoană în casă.

Bibliografie

Bojor O., Popescu O. – ”Fitoterapie tradițională și modernă”, editura Fiat Lux, București;

Hoford P., Savona Natale – ”Ghid pentru o piele frumoasă și sănătoasă fără medicamente”, Editura Litera – București, 2010;

https://ro.scribd.com/doc/201417859/tenul;

https://www.scribd.com/collections/3342493/Tipurile-de-Ten;

https://www.scribd.com/doc/223242220/Suport-Curs-Cosmetica1;

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-de-piele/10-afectiuni-comune-ale-pielii-in-randul-adultilor_12213;

https://www.tonica.ro/bolile-de-piele-descriere-si-remedii/;

http://www.clickpentrufemei.ro/Cum-sa-obtii-un-ten-luminat-si-catifelat-in-doar-15-minute_0_16903.html;

http://www.eva.ro/frumusete/ingrijirea_corpului/tenul-cuperozic-cum-il-ingrijim-articol-24104.html;

http://www.larevista.ro/rozaceea-si-cuperoza-sfaturi-si-tratamente-pentru-un-ten-mai-curat/;

http://www.saloncosmetica.net/tulburari-ale-tenului-de-ordin-pigmentar-si-alte-imperfectiuni/#more-95;

Pistruii – tratamente şi măşti naturale

http://www.dietetik.ro/top-9-metode-de-eliminare-a-punctelor-albe-din-jurul-ochilor/11488.html;

http://www.dietetik.ro/6-metode-de-indepartare-a-punctelor-negre-de-pe-fata/11292.html;

http://www.tepriveste.ro/index.php/acnee/173-punctele-albe-milia;

http://pasagera.ro/tipuri-de-acnee.html;

http://www.romedic.ro/lentigo;

Figura 1.2.1.- http://www.corpul-uman.com/2013/01/organul-tactil.html;

Figura 2.1.1.- http://www.kfetele.ro/ce-pericol-se-ascunde-in-spatele-alunitelor_14167.html;

Figura 2.1.2.- http://sanatate.acasa.ro/boli-7/cum-sa-ti-examinezi-singur-alunitele-15135.html;

Figura 2.1.3.- http://www.frumusele.ro/Frumusete/Ingrijirea-Corpului/Tratamente-pentru-pistrui/97;

Figura 2.1.4.- http://www.frumusele.ro/Frumusete/Ingrijirea-Corpului/Tratamente-pentru-pistrui/97;

Figura 2.1.5.- http://www.especialista24.com/fotos-de-manchas-na-pele/foto-de-manchas-de-cloasma/;

Figura 2.1.6.- http://www.consejos-de-belleza.com/wp-content/uploads/2013/04/pano.jpg;

Figura 2.1.7.- figura http://www.kudika.ro/tag/scoaterea-punctelor-negre.html;

Figura 2.1.8.- http://www.libertatea.ro/detalii/articol/cosmeticele-contra-punctelor-negre-490575.html;

Figura 2.1.9.- http://www.drfabioalex.com.br/site/Visualizar-Doencas-Pele.php?id=12#.VUyR7I7tlHw;

Figura 2.1.10.- http://it.wikipedia.org/wiki/Xantelasma#/media/File:Xanthelasma.jpg;

Figura 2.1.11.- http://www.talkhoro.com/?e=54;

Figura 2.1.12.- http://www.naturallyhealthyskin.org/wp-content/uploads/2011/06/vitiligo-white-spot-on-skin.jpg;

Figura 2.1.13.,2.1.14. – http://www.huidziekten.nl/zakboek/dermatosen/ltxt/LentigoMaligna.htm;

Figura 2.3.1.- http://www.pediatrics.wisc.edu/education/derm/tuta/06.html;

Figura 2.3.2.- https://yoderm.com/pimples/acne-images/acne-chin;

Figura 3.4.2.1.- http://www.duotechschool.ro/cursuri/cosmetica/;

Figura 3.4.2.2.- http://www.deesse-educational.ro/#prettyPhoto[gallery1]/23/;

Figura 3.7.1.1.- http://www.arcadiacosmetic.ro/pages/cursuri/cursuri-cosmetica.php;

3.7.1.2.- http://www.arcadiacosmetic.ro/pages/cursuri/cursuri-cosmetica.php.