Particularitati Nutrionale ale Copilului cu Hiv Sida

In ocrotirea copilului cu Hiv/Sida alimentatia are un rol important, cu toate ca accesta nu vindeca boala, ea imbunatateste calitatea vietii si o prelungeste. La copilul cu Hiv este necesar ca interventia nutritionala sa se faca imediat dupa ce s-a depistat infectia.

La copil seropozitiv se tine in evidenta toate aspectele nutritionale. Se efectueaza consultatii nutritionale in functie de statutul lor clinic, pot fi facute o data pe saptamana sau chiar la trei luni.

Medicul ii va face copilului o evaluare nutritionala care consta in analizarea greutatii, inaltimei, ii examineaza in mod amanuntit anumite parti din corp si anume, bratele, abdomenul,toracele, mucoasele, unghiile astfel incat sa remarce daca sunt deficiente nutritoanale.

Monitorizand evaluarea nutritionala se poate face cu usurinta corectarea deficientelor nutritionale. Se poate imbunatatii dieta copilului cu privire la lipsa factorilor nutritionali. Dieta poate fi prescrisa fie de medicul dietician fie de medicul de familie.

In cazurile de recuperare nutritionala a copiilor pe cale de insanatosire, este nevoie sa se administreze suplimente nutritive dar numai la acordul medicului. Un asistent maternal profesionest trebuie sa se consulte in mod consecvent cu medicul in privinta alimentatiei copilului. Alimentatia sanatoasa detine un caracter prioritar in mentinerea sanatatii.

Asistentul maternal trebuie sa aiba in evidenta si interactiunea medicamentelor cu alimentele, multe medicamente antiretroviale provoaca copilului greata si varsaturi. Luarea medicamentelor la ore regulate pot intarsia micul dejun, aparand problem la copiii care merg dimineata la scoala. In acest caz, trebuie avut in vedere posibilitatea unei compensatii alimentare suplimentare.

Anumite medicamente pot avea un impac negativ in absorbtia alimentelor.

Similar Posts

  • Ingrijiri Calificate In Eventratiile Postoperatorii

    Îngrijiri calificate în eventrațiile postoperatorii CUPRINS CAPITOLUL I – ANATOMIA TOPOGRAFICĂ A ABDOMENULUI CAPITOLUL II– EVENTRAȚIILE – definiție, istoric, etiopatogenie, anatomie patologică 2.1 Definiție 2.2 Istoric 2.3 Etiopatogenie 2.4 Anatomie patologică Capitolul III – EXAMINAREA PACIENTULUI 3.1 Examenul clinic 3.2 Simptomatologie 3.3 Diagnostic paraclinic Capitolul IV – CLASIFICAREA EVENTRAȚIILOR Capitolul V – EVOLUȚIA ȘI COMPLICAȚIILE…

  • . Corpii Straini Esofagieni Consideratii Etiopatogenice

    A. Definitie. Rol. Delimitare. Esofagul este un conduct musculo-membranos, cu sens cranio-caudal, situat în regiune cervicala, toracica si abdominala, prin care trec alimentele din faringe în stomac. Limita superioara este reprezentata pe marginea inferioara a fasciculului cricoidian al muschiului constrictor inferior al faringelui. Planul separativ între faringe si esofag corespunde marginii inferioare a cartilajului cricoid…

  • Eficienta Enzimei de Conversie a Angiotensinei In Tratamente

    I. PARTEA GENERALĂ Cap.1. SCOPUL LUCRĂRII Lucrarea are ca scop să urmărească și să evidențieze eficiența IECA în tratamentul HTA, IC, postIMA, IR în mono-,bi-,tri-și cvadruplă terapie cu alte medicamente antihipertensive. Se urmăresc indicațiile, contraindicațiile, interacțiunile cu alte medicamente, efectele adverse și avantajele în tratamentele complexe față de alte clase de antihipertensive. Lucrarea cuprinde în…

  • Ingrijirea Pacientilor CU Insuficienta Cardiaca Globala

    CUPRINSUL LUCRARII I.MOTIVATIA LUCRARII………………………………………………………PAG.4 II. INTRODUCERE SI CLASIFICARE………………………………….. PAG.5 III. APARATUL CARDIO-VASCULAR…………………………………..PAG.8 IV. FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR……….PAG.16 V. ETIOLOGIE……………………………………………………………………….PAG.26 VI. TABLOUL CLINIC AL I.C.G…………………………………………….PAG.28 VII. EVOLUTIA I.C.G……………………………………………………………..PAG.34 VIII. COMPLICATII SI PROGNOSTIC………………………………….PAG.35 IX. TRATAMENT……………………………………………………………………PAG.36 X. INGRIJIRI SPECIFICE ALE ASISTENTEI MEDICALE……PAG.41 XI. PROCESUL NURSING………………………………………………………PAG.45 XII. STATISTICA…………………………………………………………………….PAG.46 XIII. PREZENTARE CAZURI………………………………………………….PAG.56 CONCLUZII……………………………………………………………………………..PAG.71 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….PAG.73 Motto: Virginia Henderson defineste nursingul astfel: “Sa…

  • Planificare Familiala. Insusirile Si Calitatile Unui Bun Consilier

    CAPITOLUL I ANATOMIE GENITALA FEMININA APARAT GENITAL FEMININ Organe genitale externe -VULVA -GLANGELE ANEXE VULVA: 1. REGIUNEA PUBIANA = Muntele lui Venus 2. LABIILE 3. SPATIUL INTERLABIAL 4. APARATUL ERECTIL 1. REGIUNEA PUBIANA = Muntele lui Venus – deasupra simfiziei pubiene – sub piele prezinta un strat mai gros de tesut adipos 2. LABIILE -MARI…