Obstructia Cailor Biliare

Motto

Omul cumsecade se achita prin munca mainilor sale de zeul lui ,in a-si face datoria din placerea pe care o simte indeplinind-o si nu de dragul laudelor, al pretuirii si al recunostintei-care lipsesc uneori

La Bruyere

Cuprins

Cuprins……………………………………………………………………………………………………………………

Introducere…………………………………………………………………………………………………………….

Capitolul I APARATUL DIGESTIV…………………………………………………….………………………

I.1 Anatomia aparatului digestiv…………………………………………………………………………….

I.2 Fiziologia aparatului digestiv……………………………………………………………………………..

– Anatomia vezicii biliare si a cailor biliare………………………………………………………………..

Capitolul II ICTERUL MECANIC LITIAZIC…………………………………………………………………….

II.1 Definitie………………………………………………………………………………………………………………

II.2 Clasificarea icterelor…………………………………………………………………………………………..

II.3 Patogenia icterelor mecanice……………………………………………………………………………..

II.4 Etiologia icterului mecanic………………………………………………………………………………….

II.5 Simptomatologie………………………………………………………………………………………………..

II.6 Diagnosticul…………………………………………………………………………………………………………

– Clinic…………………………………………………………………………………………………………………

– Paraclinic……………………………………………………………………………………………………………

II.7 Tratament…………………………………………………………………………………………………………….

– Pregatirea preoperatorie…………………………………………………………………………………..

– Postoperator……………………………………………………………………………………………………..

– Regimul alimentar……………………………………………………………………………………………….

Capitolul III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ICTER MECANIC LITIAZIC………………………………………………………………………………………………

III.1 Rol propriu si delegat…………………………………………………………………………………………..

III.2 Caz clinic…………………………………………………………………………………………………………………….

III.3 Fisa tehnica………………………………………………………………………………………………………………. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………………..

Obstructia cailor biliare este o afectiune importantã si frecventã, care necesita interventia chirurgicala. Cel mai evident aspect clinic este icterului obstructiv . Icterelor mecanice benigne cu o pondere de 35 -90% cazuri din lotul totalul icterelor obstructive . Icterul obstructiv benign poate fi cauza litiazã biliarã anomalii ale cãilor biliare, pancreatite cronice, stricturi benigne ale cãilor biliare
Sunt riscuri ale chirurgiei icterului mecanic ce sunt legate de consecintele sistemice ale obstruc-tiilor biliare. Ponderea letalitãtii postoperatorii variazã de la 8% la 60% iar în cazurile angiocolitei acute purulente poate ajunge la 70%. Letalitatea este motivatã, de regulã, de instalarea insuficientei hepatice si a angiocolitei supurative cu toate consecintele sale . Progresele în ultimele decenii în studierea fiziopatologiei icterului colestatic au determinat modificãri corespunzãtoare în pregãtirea preoperatorie a bolnavului icteric. Tehnologiile noi de explorare si abordare chirurgicalã a cãilor biliare magistrale extrahepatice au dus la schimbarea conceptiilor chirurgicale clasice în rezolvarea obstructiilor biliare benigne prin aparitia:
· decolarea momentului drenajului biliar temporar de cel al dezobstructiei biliare;
· bolnavii icterici, mai ales cei vârstnici si cei cu risc chirurgical sporit, sunt supusi obligatoriu decompresiunii biliare mini-invazive înaintea dezobstructiei chirurgicale, acest fapt face posibilã reducerea drasticã a riscurilor interventiilor chirurgicale, eliminând colestaza ca factor nociv.
In anii 1989-2005 au fost spitalizati 1214 pacienti cu icter mecanic. Ponderea pacientilor cu icter mecanic tumoral a constituit 570 (39%) cazuri, iar a celui benign – 698 (62%) cazuri
Repartitia pe sexe a relevat o predominare evidentã a femeilor – 660 (60%) cazuri fatã de 198 (29%) bãrbati. Vârsta pacientilor a variat între 31-78 ani alcãtuind o medie de 49,16 2,46 ani. Ponderea pacientilor în etate a fost la nivel de 44% din tot lotul examinat.

Capitolul 1: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

I.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV

Complexul de organe care asigura transformarile fizice si chimice ale alimentelor, in scopul asimilarii lor, ca si al eliminarii rezidurilor formeaza aparatul digestiv
Tubul digestiv se compune din:
Cavitatea bucala- este primul segment al tubului digestiv, fiind o cavitate virtuala cand gura este inchisa ,si reala cand gura este deschisa. Este despartita de aarcadele alveolo-gingivo-dentare in doua parti:vestibulul si cavitatea bucala propriu-zisa.
Faringele-este un organ care apartine aparatului digestiv cat si respirator. Se afla situat in partea posterioara a cavitatii bucale.

Esofagul- este un canal musculo membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac. Limita lui superioara corespunde vertebrei C6 iar cea inferioara orificiului cardia prin care esofagul se deschide in stomac. In traiectul sau strabate regiunea cervicala, toracala diafragma si ajunge in abdomen terminandu-se in stomac.
Stomacul- se prezinta ca o portiune dilatata a tubului digestiv fiind situat in etajul supramezocolic al caitatii abdominale, intre splina si ficat. Are forma literei J , are doua fete anterioara si posterioara doua margini denumite curburi si doua orificii cardia si pilor

Peritoneul formeaza niste pliuri care au rolul de a fixa unele organe abdominale la perete ,fie de a fixa un organ abdominal de altul

Intestinul subtire este format din trei segmente:duodenul, jejun si ileon.

Duodenul-este prima portiune a intestinului subtire si are forma de potcoava. Are o lungime de 25 de cm incepe la nivelul pilorului si se indreapta spre vezica biliara,

Jejuno-ileonul – este portiunea libera a intestinului subtire si se intinde intre flexura duo-deno-jejunala si orificiul ileo-cecal. Este legat de peretele posterior al abdomenului prin mezenter, de unde si acel nume intestine mezenterial.

Intestinul gros – continua jejuno-ileonul si se deschide la exterior prin orificiul anal. Lungimea este de 1,50m calibrul lui diminuand de la cec spre anus. Este impartit in cec , colon si rect.

Cecul-este prima portiune a intestinului gros si are forma unui sac. Ocupa fosa iliaca dreapta. Poate avea o pozitie inalta spre ficat si una joasa spre pelvis.

Colonul incepe la nivelul valvulei ilie-cecale si se termina in dreptul vertebrei S3. Din fosa iliaca dreapta urca spre fata viscerala a ficatului(colon ascendent) , la acest nivel coteste formand flexura colica dreapta , de la care ajunge colonel transvers care strabate transversal cavitatea abdominala pana la nivelul splinei. Ajuns la acest nivel coteste din nou formand flexura colica stanga dupa care coboara spre fosa iliaca stanga (colon descendent). Ultima portiune a colonului in forma de S coboara in bazin(colon sigmoid) unde in dreptul vertebrei s3 se continua cu rectul.

Rectul incepe la nivelul vertebrei S3 si se sfarseste la nivelul orificiului anal. Prezinta doua segmente, unul superior numit ampula rectala si unul inferior care strabate perineul numit canal anal.

I.2 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Aparatul are o functie principal digestia si absorbtia substantelor alimentare care joaca un rol important in nutritia organismului. Prin digestive intelegem totalitatea transformarilor fizice si chimice pe care le sufera alimentele in diferite segmente ale tubului digestiv. Digestia se produce numai in acele segmente ale tubului digestiv in care se secreta enzime specifice si numai in cavitatea bucala , in stomac si in intestinal subtire. Prin absorbtie se intelege trecerea substantelor nutritive din lumenul intestinal in sange si limfa. Procesul de absorbtie are loc pe toata intinderea tubului digestiv , dar organul principal pentru aceasta functie este intestinal subtire. Alaturi de aparatul respirator si circulator , aparatul digestiv asigura organismului materialul necesar functiilor vitale, acopera pierderile energetice , inlocuieste materialul uzat si face rost de elemente necesare dezvoltarii organismului

Notiuni de anatomie a vezicii biliare si a cailor biliare

ANATOMIA VEZICII BILIARE

Colecistul – este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele interdigestive si se concentreaza prin absorbtia de apa si secretie de mucina de catre epiteliul vezicii biliare. Vezica biliara este situate pe fata viscerala a ficatului ,ocupand partea anterioara al santului sagital drept. Vezica biliara are forma de para ,cu lungimea de 8-10cm si latimea de 4 cm . capacitatea ei este de 50-60cm cubi. Prezinta un fund ,un corps i un col. Fundul vezicii reprezinta extremitatea anterioara a vezicii si depaseste marginea inferioara a ficatului. Corpul vezicii, a carui fata inferioara este acoperita de peritoneu, vine in contact cu ficatul superior, si inferior cu colonel transvers. Uneori vezica este invelita in intregime de peritoneu, care-I formeaza un mezou, ce o leaga de fata viscerala a ficatului. In acest caz este mobila, iar colul vezicii se continua cu canalul cistic.

Functia vezicii biliare

Colecistului are functia de a sintetiza bila secretata de ficat (principala substanta care contribuie la absorbtia si descompunerea grasimilor). Bila va fi stocata in canalele intrahepatice. Din vezicula biliara, bila va fi transportata prin canalele cistic si coledoc si apoi de-a lungul duodenului (prima parte a intestinului subtire) unde vor fi digerate, in primul rand, grasimile (lipidele) si vitaminele

Canalul cistic leaga calea biliara principala cu vezica biliara. El urca spre vizica biliara avand o lungime de 3 cm si un calibru de 4 mm. Canalul cistic are rolul de a conduce bila in perioadele interdigestive spre vezica biliara.

Caile biliare sunt conducte prin care bila secreta continuu de celulele hepatice, ajunge in duoden numai atunci cand ajung aici produsii digestiei gastrice. Caile biliare prezinta: caile biliare intrahepatice, care sunt canaliculele biliare intralobulare ,colangiolele ,canaliculele perilobulare si interlobulare. Caile biliare extrahepatice cuprind canalul principal si un aparat diverticular

Canalul hepatic comun se formeaza din unirea la nivelul hilului, a celor 2 canale hepatices tang si drept. Face parte din elementele pediculului hepatic. Are o lungime de 4-5 cm si un calibru de 5 mm. Este situat ,cu celelalte elemente ale pediculului hepatic , intre cele doua foite ale epiploonului mic.

Canalul coledoc tine de la locul unde,in canalul hepatic comun , se deschide canalul cistic si pana la papilla mare de la nivelul duodenului. In traiectul sau descrie un arc cu concavitatea pre dreapta. Trece initial inapoia portiunii superioare a duodenului si a capului pancreasului si la sfarsit strabate peretele portiunii descendente a duodenului ,in care se deschide. Are o lungime de 5-6 cm si un calibru de 5-6 mm. Se deschide cu canalul principal al pancreasului in ampula hepato-pancreatica sau Vater , care proemina in duodenul II sub forma papilei mari. La nivelui ampulei hepato-pancreatice se afla un sfincter muscular , sfincterul Oddi

Capitolul 2

ICTERUL MECANIC LITIAZIC

II.1 Definite

Icterul reprezinta un sindrom manifestat prin colorarea in galben a tegumentelor mucoaselor determinate de cresterea bilirubinei in sange

Icterul mecanic obstructiv este provocat de un obstacol, situat pe caile biliare ,care impiedica scurgerea bilei , provocand staza si hipertensiune pana la canaliculele acinilor hepatici. Canaliculele biliare supuse mult timp unei presiuni crescute se rup si se creaza comunicari cu capilarele sangvine si cu spatiile limfatice.Astfel elementele componente ale bilei patrund in sange ,unde sunt gasite in cantitati crescute : hiperbilirubinemie directa,hipercolalemie (crestere a sarurilor biliare) ,hipercolesterolemie.

II.2 Clasificarea icterelor

Reprezentate de natura si localizarea afectiunii cauzale icterel se clasifica astfel:

Ictere prehepatice (hemolitice)

Ictere hepatice(hepato-celulare)

Ictere posthepatice(obstructive=mecanice

II.3 Patogenia icterelor mecanice

Mecanismul pathogenic este intotdeauna o obstructie in calea fluxului biliar,sediul acesteia fiind , in raport cu peretele caii biliare

Intraliminal

Parietal

Extraparietal

In functie de nivelul la care este procesul localizat , obstructia biliara poate fii

Intrahepatica

Hilara

Pediculara (hepatic comun,coledoc)

Retroduodenopancreatica

Oddiana

Dependent de severitatea obstructiei, presiunea intraluminala creste variabil , ajungand sa impieteze asupra secretiei biliare , ce determina refluarea bilirubinei conjucate directe la polul vascular al hepatocitului. Aceasta antreneaza cresterea progresiva a acestei fractiuni in sange impreuna cu sarurile biliare fosfataza alcalina ,colesterolul. Absenta bilirubinei in intestin interfera cu digestia lipidelor scazand absorbtia acestora si a vitaminelor liposolubile A, D, E, K. De asemenea este afectat circuitul enterohepatic al urobilinogenului cu scaderea consecutiva a acestuia in urina. Tardiv, poate fi afectata si glucuronoconjugarea microzomiala a bilirubinei antrenand o crestere moderata a fractiunii neconjugate in plasma

II.4 Etiologia icterului mecanic

De foarte putine ori , icterele mecanice au cause congenitale:

Agenezia cailor biliare

Atrezia de cai biliare –intra sau extrahepatice

Malformatii ectaziante de cai biliare : intrahepatice (boala caroli) si extrahepatice(diverticuli , chisturi de canal hepatocoledoc

Colestaza benigna recurenta

Majoritatea cazurilor de de icter obstructive sunt dobandite:

Traumatisme hepatice cu obstructie endoluminala

Litiaza cailor biliare reprezinta cauza cea mai frecventa de icter mecanic, ea poate fi migrata din colecist ,restanta sau autohtona ,cu calculi unici sau multipli

Parazitare de tip chist hidatic hepatic , ascaridiozei,fasciolozei

Scleroze de cai biliare: colangite sclerozante, ciroza bilira primitive, stenoze posttraumatice ,stenoze oddiene functionale

Colestaza intrahepatica idiopatica: infectii,intoxicatii,sarcina,hemoliza

Compresii extrinseci inflamatorii :adenite pediculare,pancreatice cefalice cronice toxice sau biliare

Tumori benigne:papilomatoza cailor biliare intra/extrahepatice

Tumri maligne:colangiocarcinoame metastaze hepatice,carcinoame ,adenocarcinoame,

O categorie aparte de cause dobandite de obstructie biliara sunt iatrogeniile de tipul:

Corpilor straini intracoledocieni fragmente de sonda material de sutura migrat

Stenozelor postoperatorii

Angiocolitei de reflux digestivo-biliar ,in care presiunea crescuta joaca un rol de obstacol

II.5 Simptomatologie

Icterul prin obstructie are urmatoarele semen: In icterul detereminat prin obstructie calculoasa ,pacientul acuza dureri in hipocondrul drept ,deseori cu intensitate de colica.Bolnavul are antecedende de colica biliara.In toate icterele mecanice coloratia este continua si progresiva ,cat timp exista obstacolul.Icterul se insoteste de un prurit separator.Tulburarile dispeptice sunt frecvente(gust amar matinal,greturi,flatulenta postprandiala,senzatie de apasare in hipocondrul drept) ,lipsind bila din intestine.Scaunul este decolorat,urina hipercroma si contine pigmenti si saruri biliare.Alte simptome:durerea, frison, febra ,prurit

II.6 Diagnosticul

Clinic

– Anamneza : antecedentele heredocolaterale semnificative , antecedente personale chirurgicale si terapeutice

– Debutul si istoricul : brutal cu dureri colicative febra frison , ulterior icter urmat de prurit – icterc litiazic

– Varsta

– Sexul :barbati:neoplasme, litiaza,pancreatita acuta sau cronica. femei:litiaza ,neoplasme , colecist, oddite , parazitoze

Paraclinic

Probele biologice:

-bilirubina serica

-pigmenti biliari urinary sunt prezenti in icterele obstructive

-urobilinogenul

-colesterolul seric creste peste 300mg/dl

-fosfataza alcalina serica creste peste valorile normale cu buna specificitate pentru icterele obstructive

-enzimele hepatocitare (transaminaze) pot creste moderat in evolutia unui icter obstructive sever

-hemoleucograma ,coagulograma(INR,timp quick ,timp howell)

-markerii imunologici pot oferi diagnosticul etiologic

-uree ,creatinina ,glucoza serica.sodiu seric ,potasiu seric, rezerva alcalina

Radiologia:

-radiografia de hipocondru drept-poate pune in evidenta calculi biliari

Tomografia computerizată este o metoda de mare precizie utilizata in diagnosticul etiologic al icterelor. Aduce informatii legate de anatomia regiunii hepatobiliare ,prezenta unor elemente lezionale hepatice. Prin posibilitatea aprecierii densitatii tisulare metoda ridica suspiciunea de steatoza hepatica sau hemocromatoza.

Rezonanta magnetica nucleara reprezinta o tehnica imagistica superioara tomografiei computerizate. Informatiile morfologice sunt foarte precise

Colangiopancreatografia endoscopica retrograda(ERCP)

-defineste sediul si natura obstacolului mecanic in 95 % din cazuri

– utilizeaza un endoscop cu optica laterala

– stabileste etiologia icterelor obstructive

-opacifiaza caile biliare intrahepatice

-stabileste cu precizie sediul si aspectul stricturilor biliare

-permite efectuarea de biopsii

II.7 Tratament

Tratamentul chirurgical reprezinta terapia de baza in icterele mecanice si are ca obiective:

-decomprimarea arborelui biliar ideal prin eliminarea obstacolului

-reintroducerea in circuitul digestive a bilei

Pregatirea preoperatorie

Obiectivele sale constau in corectarea constantelor biologice alterate prin tulburarea functiilor hepatice de icter si redresarea functiilor unor organe si sisteme deja afectate in momentul instalarii icterului.

-perfuzii coloido-cristaloide (albumina,glucoza,hidrolizate proteice)

-vitaminoterapia(mai alesK)

-antibioterapia(ampicilina sau amoxicilina ori cefalosporine +gentamicina)

-anabolizante

-terapie asociata

Postoperator

-antibioterapia cu spectru larg ( asocieri de betalactamine si aminoglicozide)

-terapie antiinflamatorie

-spasmolitice

-antiparazitare(albendazol,mebendazol)

-antisecretorii/antiulceroase

-antiemetice

-analgezice

Regimul alimentar

-dieta hidrica

-regim hipolipidic

-prima zi postoperator, bolnavul, va consuma un regim, hidrozaharat alcătuit din limonade, ceaiuri îndulcite (medicinale), sucuri de fructe, diluate, supe limpezi de legume. Va consuma 2-3 litri lichide administrate la 1-2 ore interval, în funcție și de pierderi. In acelasi tip, bolnavul primește o medicație calmantă pentru durere și eventual antibiotice (la indicatia medicului).

-a doua , a treia zi postoperator, alimentația va fii cu, supe de cereale, pireuri de legume, pregătite cu iaurt sau lapte degresat, făinoase cu lapte degresat. Pe măsură ce faza acută se atenuează, alimentația se va îmbogăți mai mult cu brînzeturi proaspete de vaci, lapte, iaurt, paste făinoase fierte, pește alb slab fiert ca rasol, carne slabă de pasăre, fiartă, sufleuri de legume sau de făinoase, apoi pîine albă prăjită.

Capitolul 3 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ICTER MCECANIC LITIAZIC

III.1 Rol propriu si delegat

-Aducerea pacientului la salon ,asigurarea temperaturii camerei 21-23 grade ,umiditate sub 50% fara curenti de aer ,iluminat natural si artificial

-asezarea pacientului in pat in pozitie comoda ,antalgica

-monitorizarea functiilor vitale si notarea lor in foaia de temperature

-asigura repausul fizic ,psihic si alimentar pe perioada acuta a bolii

-supravegheaza varsaturile si notarea lor in foaia de temperature

-asigura hidratarea si alimentarea in functie de perioada evolutiva;24 h regim hydric si apoi se imbunatateste treptat cu supe,piureuri

-supravegheaza eliminarile pe toate caile ,facand zilnic bilantul ingesta-excreta

-recoltarea analizelor de sange

-recoltarea produselor pentru examenul de laborator

-pregatirea pacientului pentru investigatii paraclinice si ingrijirea pacientului dupa efectuarea acestora

-administratia tratamentului la indicadia medicului: administreaza medicatia antiinfectioasa administreaza medicatia analgezica si antispastica indicate de medic

-respectarea regimului alimentar impus de catre medic(regim hidri,hidrolactozaharat , regim cu alimentele premise si nepermise )

-educa pacientul sa aibe o viata ordonata si echilibrata

CAZ CLINIC

DATE DESPRE SPITALIZARE

SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ

ANTECEDENTE

ISTORICUL BOLII ȘI EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

TABLOUL CLINIC

NEVOI FUNDAMENTALE

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE

REGIM IGIENO-DIETETIC

Alimente permise: – ceaiuri de plante, siropuri ,sucuri de fructe sau legume, supe de zarzavaturi strecurate sau nestrecurate, supe de fructe ,supe pasate. branzeturi-telemea desarata urda,branza de vaci,cas slab.carne si peste-slaba de vitel gaina pui,peste slab fiert.legume si zarzavaturi-sfecla fiarta,salata de legume,fructe dulci

Alimente interzise: carne grasa de porc,oaie, rata,vanat,conserve de carne, peste gras,afumat,branzeturi grase fermentate,oua in cantitate mare,fainoase nerafinate ,legume bogate in celuloza-ridichi ceapa usturoi,bauturi-alcool,cafea ape minerale, condimente-piper ,boia,mustar,hrean. Sosuri ,maioneze

FUNCTII VITALE

INVESTIGATII DE LABORATOR

EXAMINARI PARACLINICE SUPLIMENTARE

TRATAMENT ÎN SPITAL

Alergic la: pacinetul nu este alergic la nici un medicament

TRATAMENT LA DOMICILIU

PLAN DE NURSING

CONCLUZII GENERALE

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Fisa tehnica

Injectia intravenoasa

Obiectivul procedurii :-administrarea unui medicament direct in sistemul vascular in scop exploratory;tratarea rapida a problemelor medicale ale pacientului;realizarea unei concentratii inalte in sange a medicamentului , intr-un timp scurt

Pregatirea materialelor:

-tava medicala/carucior

-fiola sau flaconul cu Solutia izotona sau hipertona

-ace sterile cu bizoul ascutit dar scurt

-seringi sterile cu amboul excentric,de capacitati adecvate cantitatii de medicament prescris

– comprese sau tampoane cu alcool

-manusi de unuca folosinta

-garou

-materiale pentru punctia venoasa

Pregatirea psihica a pacientului

-informati pacientul despre procedura

-explicati pacientului procedura,necesitatea acesteia,efectele dorite si nedorite

-obtineti consimtamantul

Pregatirea fizica a pacientului:

-asigurati intimitatea pacientului

-verificati locurile de electie ,evitand zonele cu echimoze ,cu pilozitate accentuate sau cu infectie

-stabiliti locul pentru injectie:venele de la plica cotului-bazilica sau cefalica;venele de pe partea dorsala a mainii,venele de pe partea posterioara a gambei,venele epicraniene(la copii),venele jugulare

-pozitionati pacientul in siguranta in functie de locul ales si de starea sa;decubit dorsal,pozite semisezanda

Efectuarea procedurii

-verificati prescriptia medicala

-obtineti informatii suplimentare daca medicamentul este nou

-spalati-va mainile cu sapun ,dezinfectati mainile cu solutie sterile,folositi manusi de unica folosinta

-aspirati Solutia din fiola sau flacon conform procedurii standard

-eliminati bulele de aer din seringa mentinand seringa in pozitie vertical

-schimbati acul cu altul capisonat

-legati garoul ,palpati traiectul venei

-dezinfectati larg zona aleasa enru injectie/indepartati acul de la ac prin tractiune

-efectuati punctia venoasa conform procedurii

-verificati pozitia acului prin aspirare

-desfaceti garoul daca acul este in vena

-injectati lent Solutia medicamentoasa ,observand locul puctionat si reactiile pacientului

-extrageti rapid acul adaptat la seringa

-comprimati locul injectiei cu tampon cu alcool,3-5 minute pentru hemostaza complete

Ingrijirea pacientului

-observati locul injectiei pentru sangerare/ajutati pacientul sa ocupe o pozitie confortabila

-supravegheati pacientul pentru a surprinde unele complicatii si anuntati medical daca apar

Reorganizarea locului de munca

-colectati materialele folosite in containerele special,conform precautiunilor universal

-acul se arunca necapisonat

-spalati-va mainile dupa indepartarea manusilor

Notarea procedurii

-notati prcedura in dosarul de ingrijire:nume prenume,data si ora administrarii,tipul solutiei administrate,doza

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate asteptate/dorite: medicamentul este injectat lent cand vena este correct punctionata

-pacientul prezinta un raspuns therapeutic la medicamentul administrat in acest scop

-pacientul nu dezvolta reactii de sensibilizare la medicamentul injectat

Rezultate nedorite-flebalgie prin injectarea rapida a solutiei medicamentoase

-hematomul prin perforarea venei sau retragerea acului fara indepartarea garoului

-reactii anafilactice la solutiile injectate in scop exploratory-se anunta medicul /se intervine de urgenta conform protocolului

Bibliografie

-Dorin, M. – Chirurgia icterului mecanic. Editura B.I.C. ALL (Bucuresti), 1999

-Angelescu, N. – Patologie chirurgicalã a cãilor biliare extrahepatice. În "Tratat de patologie chirurgicalã". Vol. II, sub redactia lui Angelescu N. Editura. Medicalã (Bucuresti), 2001, pag. 1899-1993 – Hotineanu, V., Ferdohleb, A., Hotineanu, A. – Principiile contemporane în diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare benigne. Materialele Conferintei stiintifice anuale a USMF "N. Testemitanu", Chisinãu. Analele stiintifice. 2002,

Constantinoiu S Mates,I.N. Miron Voiculescu icterul litiazic ,Editura Arcadia 1998

Seicaru T. , Gradinaru V. Icterele chirurgicale ,tratat de patologie chirurgicala, Editura medicala Bucuresti 1986

Sherlock S.-disease of the liver and Biliary system,Oxford,Blackwell scientific publications 1989

Isselbacher K.J-bilirubin metabolism and hyperbilirubinemia,in Harrison principles of internal medicine 1992

Juvara I. Radulescu D. Priscu Al.-abordul primar al caii biliare principale pentru litiaza, Chirurgie ,Bucuresti 1986

Corneliu Borundel –Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura ALL,Bucuresti 2000

A.Paunescu-Podeanu – Urgentele in medicina interna, Editura medicala,Bucuresti 1958

Cezar Th. Niculescu, Bogdan Voiculescu- Anatomia aparatului digestive/ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

Bibliografie-colecis thttp://www.cancer.gov/http://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Medicine