Ingrijiri Acordate In Bronsita Acuta

Proiect de absolvire

Ingrijiri acordate in bronsita acuta

Argument

Rolul esențial al asistentei medicale, constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-și redobândească independența cât mai repede posibil.Pornind de la principiile Virginiei Henderson, că nu există boli ,ci numai bolnavi, îngrijirea în nursing pune în centrul atenției nu boala,ci bolnavul .

Mi-am dorit intotdeauna să-i pot ajuta pe cei aflați în suferință, să vin în sprijinul celor fără sprijin, să aduc zâmbetul pe buzele celor triști, pentru că omul cu adevărat fericit este acela care poate face pe altul fericit.

M-am orientat aspra acestei lucrări, datorită faptului că am constatat o incidență crescută a bronșitelor în ultima perioadă în secția medicală unde mi-am satisfăcut practica in anii de stiudiu.

Voi fi întotdeauna aproape de cei aflați în suferință cu sufletul și toată priceperea mea pentru a ajuta persoanele bolnave și sănătoase să-și mențină sau să-și recâștige sănătatea prin suplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singuri,dacă ar fi avut forța, voința sau cunoștințele necesare.

Cuprins

Argument

Capitolul I – Anatomia si fiziologia aparatului respirator

– Cavitatea nazala

– Caile respiratorii inferioare

– Plamanii

– Respiratia

– Ventilatia

– Inspiratia

– Expiratia

Capitolul II – Bronsita acuta

– Definitie

– Etiologie

– Simptomatologie

– Metode de investigatii

– Evolutie. Complicatii. Prognostic

– Tratament

– Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu bronsita acuta

Capitolul III- Planuri de ingrijire ale pacientilor cu bronsita

Pacient I

– Culegerea datelor

– Analiza si interpretarea datelor

– Gradul de dependenta, probleme actuale, potentiale si diagnostic nursing

– Stabilirea obiectivelor si planificarea interventiilor

– Aplicarea in practica a planului de ingrijire

– Ingrijiri acordate la externare

– Tabel cu medicatie

– Tabel cu analize

Pacient II

– Culegerea datelor

– Analiza si interpretarea datelor

– Gradul de dependenta, probleme actuale, potentiale si diagnostic nursing

– Stabilirea obiectivelor si planificarea interventiilor

– Aplicarea in practica a planului de ingrijire

– Ingrijiri acordate la externare

– Tabel cu medicatie

– Tabel cu analize

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni, drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul pătrunde în plămâni, diferențiindu-se :

• căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);

• căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii).

Cavitatea nazala cuprinde doua etaje:

-superior, olfactiv, invelit de mucoasa olfactiva;

-inferior, respirator, invelit de mucoasa nazala de tip respirator.

Caile respiratorii inferioare

Faringele- al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie și digestivă.

Laringele- este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei, predominând sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).

Traheea – este un organ al căilor respiratorii inferioare și areforma unui conduct cilindric în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase, în formă de potcoavă.

Peretele traheei este format din 2 tunici:

– externă – se află țesutul conjuctiv;

– interna – se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.

Bronhiile principale (primare) – sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare. Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul

pulmonar. Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.

Bronhia principală dreaptă- Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă

decât cea stângă, are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de verticală.

Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.

Bronhia principală stângă-Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de orizontală.

Vascularizatie

Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșicale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin venele bronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.

Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.

Inervatia este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.

Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.

Arborele bronsic

Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea bronhiilor principale.

Bronhiile principale se ramifică în:

• Bronhii lobare – care se distribuie la lobii pulmonari

• Bronhii segmentare – care se distribuie la segmentele pulmonare;

• Bronhiolele terminale;

• Bronhiolele respiratorii;

• Ductele alveolare terminate cu alveole;

Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.

Arborele bronșic drept

Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de gradul II):

Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).

Trunchiul bronhic intermediar – dă naștere la două bronhii lobare .

Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu.

Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare, repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.

Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):

Bronhia lobară inferioară;

Bronhia lobară superioară;

Bronhia lobară superioară se împarte în :

1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în segmentele: apical, posterior și anterior .

2. Trunchiul anterior – care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual, superior și inferior.

Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce mai subțiri (gradul IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instanță, se formează bronhiile intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se

termină cu acini pulmonari . Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din următoarele formațiuni:

• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic; sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .

• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice. Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul inspirator.

Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic, bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă .

Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .

Plămânii

Alcătuiesc organele repiratorii propriu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.

Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin.

Mediastinul este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior), coloana vertebrală toracală posterior și pleurele mediastinale.

Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță viscerală care aderă la plămân.

Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind mai greu decât cel stâng.

La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600g. Forma plămânilor este asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.

Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni, este de aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta .

Ea este roz-pal, la copii, iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete negricioase.

Plamanul drept prezinta trei lobi:superior,mijlociu si inferior,iar plamanul stang are un lob inferior si unul superior.In centrul fetelor mediastinale ale ambilor plamani se gaseste o depresiune numita hilul pulomonar.Pe aici intra si ies din ambii plamani elementele pedicului pulmonar.

Lobii pulmonari sunt impartiti pe criterii de vasculare si de ramificatie bronsica in segmente pulmonare.Exista 10 segmente pentru fiecare plaman.In interiorul segmentelor,bronhiile segmentare se ramifica de aproximativ 10-15 ori.

Ultima ramificatie nu mai are schelet cartilaginos si se numeste bronhiola,aceasta asigura ventilatia unui teritoriu numit lobul pulmonar.

In lob,bronhiolele se mai ramifica de cateva ori pana la nivelul de canale alveolare in care se deschid sacii alveolari.Alveolele pulmonare au aspectul unor saci umpluti cu aer,ai carui pereti sunt formati dintr-un epiteliu alveolar si o retea de fibre conjunctive numita stroma.

Respiratia

Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de câteva minute. Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.

• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul membranei alveolo-capilare, oxigenul trece din aerul alveolar în sânge iar dioxidul de carbon în sens invers;

• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare și țesuturi care consumă oxigen și eliberează dioxid de carbon;

• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.

La nivelul țesuturilor oxigenul pătrunde în celule iar dioxidul de carbon este eliminat.

Frecvența normală a respiratiei este de 12-16 respiratii/min .

Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei toracice in inspir și expir.

Ventilatia

Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație șiexpirație care reprezintă deplasarea unui volum de aer.

În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în oxygen și practic lipsit de dioxid de carbon .

• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în oxigen și

bogat în dioxid de carbon.

Inspiratia

Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției mușchilor inspiratori. Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un centimetru a cupolei diafragmatice mărește dimensiunea cutiei toracice.

Expiratia

Este un proces pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus din cauza relaxării musculaturii inspiratorii. Dimensiunile toracelui se micșorează, iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se retractă . În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în oxigen și același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.

CAPITOLUL II

BRONSITA ACUTA

Definitie

Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).

Etiologie

După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în :

• Infecțioși

• Fizico-chimici

• Alergici

Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri.

Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează:

• Infecția virală:

-Adenovirusuri – 31 serotipuri;

-Reovirusuri – 3 serotipuri;

• Picornavirusuri:

a. rinovirusuri.

b. enterovirusuri:

-polivirusuri

– coxsackie A

– coxackie B

• Mixovirusuri:

a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C

b. virusul gripal , virusul rujeolei

c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)

• Coronavirusuri:

În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu frecvență crescută de către:

• Pneumococi;

• Streptococi;

• Haemophilus;

• Stafilococi;

• Micrococcus catarhalis;

• Ciuperci;

• Unele Spirochete.

Factorii fizico-chimici sunt reprezentați îndeosebi de:

• Gaze toxice: clor, oxid de sulf;

• Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;

• Oxizi de azot;

• Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;

• Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu ceață întâlnit în zonele puternic industrializate), fumul de tutun;

• Formol;

• Vapori de amoniac;

• Particule fin pulverizate;

• Acetona;

• Hidrogen sulfurat.

Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice,diferite microorganisme.

Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:

• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :

– vârstă (copii, vârstnici);

– predispoziție ereditară;

– lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de microclimat;

– teren alergic spasmogen;

• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :

– frigul

– alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse

– imunitatea de suprafață;

– bolile cornice bronhopulmonare;

– infecțiile repetate rinofaringiene;

– modificările cutiei toracice;

– sclerozele pulmonare;

– emfizemul pulmonar;

Acțiunea frigului apare la:

– inhalarea de aer rece;

– expunerea pereților toracici la frig;

– ingestia de lichide sau alimente foarte reci.

Simptomatologie

SIMPTOME SUBIECTIVE

• Tuse uscată în fază de cruditate;

• Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;

• Eventual dispnee;

• Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.

• În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este caracteristică.

• Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie, eructațiile, dispnee.

Obisnuit, boala incepe cu frison, stare generală de rău, dureri musculare difuze, cefalee, uneori dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringofariangiană, arsuri pe fundul gatului.

Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale, însoțită de tuse, fără expectorație.

Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a cefaleei, de efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.

La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută. Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind numită de cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția expectorației.

Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etiologia bronșitei acute intră și infecția microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.

Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent, mucopurulent și devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu apariția și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune cea bacteriană, situație frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este în

funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile, tusea se reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.

SIMPTOME OBIECTIVE

Examenul fizic: La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere câtorva raluri perceptibile parasternal. Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea are un caracter spastic, astmatiform, cu

respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile. Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii superioare.

Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă, de culoare galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație și expirație.

Laringo-traheo bronsita obstructivă:

Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. Ea se manifestă prin alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile gazoase.

Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a mucoaselor, bătaia aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de colaps. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă.

La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și crepitante, pe ambele arii pulmonare.

Metode de investigație

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la temperature mai scăzute.

Examene paraclinice:

– Examen bacteriologic

• Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile patogene incriminate în inflamația căilor aeriene inferioare.

Examene hematologice:

• Hemograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie cu limfocitoză relativă;

• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o heperleucocitoză cu polinucleoză neutrofilă. Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.

Evoluție, Complicații, Prognostic

Bronșita acută primitivă nespecifică poate apărea în adevărate “epidemii”, fiind determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig, umezeală.

Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.

Evoluează în trei faze:

• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune termică, jenă la deglutiție, arsură sau înfundarea nasului);

• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o foarte mică expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită). Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria pulmonară.

• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită deexpectorație mucoasă sau mocupurulentă și valuri difuze). Ascultatoriu avem raluri bronșice uneori wheezing, precum și apariția de raluri subcrepitante la baza toracelui.

Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice.

Complicații

Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe recidive. La persoanele în vârstă, cu rezistență scăzută, bronșita se poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare, pleurezii, nefrite parcelare.

Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:

– La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu dezvoltarea unei bronșite acute și a unei detrese respiratorii;

– La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau bacteriană reprezintă o cauză majoră de decompensare;

– În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de gripă malignă la subiectul fără vreun antecedent pulmonar particular.

Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.

În cazul în care acestea apar, ele pot fi:

-pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat pneumonia;

-recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer).

Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților bronhiilor (bronșiectazii).

-La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronșita acută poate determina înrăutățirea tusei și a wheezingului.

-Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor.

Tratament

Tratamentul igienic

În bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după severitatea clinică și forma acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și

umiditate corespunzatoare. În acest scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte. Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficiență, deși discutabilă, este fixată de tradiție. Este interzis fumatul.

În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat. Sunt indicate proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).

Tratamentul bronșitei acute

Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșiteiși constă în:

• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în camera încălzită și cu atmosferă umezită.

• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.

• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea alimentelor greu digerabile.

Antitermice:

-ASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi după masă + Pansament gastric(DICARBOCALM,CIMETIDIN).

Calmante ale tusei:

• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 comprimate pe zi.

• CALMOTUSIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.

• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.

• TRECID 5-6 picături pe zi.

Expectorante:

• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.

• SIROGAL 3 linguri pe zi.

• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.

• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului buco-faringial (ceai, lapte, infuzii de plante -tei).

Antialergice

Pentru combatarea alergiei se administrează:

• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.

• CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN.

• HEMILSUCCINAT – cazuri grave.

Antibiotice si chimioterapeutice

• În formele severe și la bolnavii debilități (copii, batrâni, gravide) sau pentru prevenirea suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:

Se administrează :

• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h

• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru effect iritativ gastric.

• Tratament cortizonic și miofilină.

• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm bronșic, pe durată scurtă, 3-4 zile de tratament.

Pacientul cu bronșită acută:

• Va întrerupe fumatul

• La externare va evita mediul cu pulberi

• Va efectua inhalații cu musetel și uleiuri volatile, pentru a favoriza scăderea edemului mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.

Tratamentul preventiv

-Vaccinarea antigripală

Trebuie reînoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se schimbă de la un sezon la altul. Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei.

-Vaccinarea Antipneumococică

Are o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi protectori pare a fi mai bună la subiectul de vârstă medie,comparativ cu cel de peste 70 ani.

Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita să fie mai frecvent utilizată.

-Vaccinurile Antibronșitice

Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al surselor, cel mai frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.

Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a imunității antiinfecțioase.Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută

– Educația pacientului

Educația terapeutică sau învățământul terapeutic reprezintă una dintre cele mai noi direcții adoptate de Organizația Mondială a Sănătății, în ceea ce privește preocuparea pentru educația și pentru creșterea calității vieții pacienților cronici. Educația terapeutică a pacientului urmărește ca acesta să dobândească și să mențină capacități și competențe care să îl ajute să își trăiască optim viața, incluzând boala de care suferă.

Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:

– alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;

– vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce sufera de mucoviscedoză.

– Internarea pe secție

Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea, de la medicul din ambulatoriu sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un

alt spital. La internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va anunța imediat organele de poliție.

Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind înscriși în registrul de urgență.Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate ale bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau

însoțitori. În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități.

Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice, precum și de un examen psihologic.

După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi, bolnavul trece prin serviciul de internare unde:

– va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat;

– hainele și obiectele personale vor fi înregistrate, în vederea înmagazinării, pe perioada internării;

– după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de noapte și papuci.

Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta șefă sau la registratorul medical, în vederea internării.

– Observarea poziției pacientului

La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică faptul că poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp, favorizează o bună oxigenare.

– Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice

Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții, deoarece comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală, indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea secrețiilor traheo-bronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate.

– Profilaxia

Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. În afara măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali.

Astfel, vor fi de cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.

Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate conduce la bronșita cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere. Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea

rezistenței biologice la agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în cazul instalării unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia fiind recomandate curele helio-marine pentru aerosoli naturali.

Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

• Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de ingestie-excretie, anotimp, vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar, la un pacient cu o hidratare adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;

Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.

• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat, cu rolul de a păstra căile aeriene umede.

Nebulizarea

• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat.

• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic,antialergice, brohodilatatoare, expectorante).

Tapotament

• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața, timp de 1-2 min;

• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;

• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;

• Toracele pacientului trebuie să fie aoperit;

• Este contra indicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturate și la cei cu probleme de coagulare.

Vibrația

• Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas;

• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic opresiune ușoară și oscilatorie;

• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să expectoreze;

• Este contraindicat la sugari și la copii mici.

Drenajul postural

• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor.

• Poziția pacinetului se schimbă la 20-30 min:

– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;

– Decubit ventral cu patul înclinat la 200;

– Decubit dorsal;

– Decubit lateral drept;

– Decubit lateral stâng;

– Poziția șezând.

• La sfârșitul fiecărei poziții pacientul este rugat să respire profund;

• Este contraindicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hipertensiune intracraniană.

Aspirația traheobronșică

Scop:

• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea secrețiilor;

• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor.

Materiale necesare :

• Dispozitiv de aspirație;

• Sonde sterile;

• Mănuși sterile;

• Prosop;

• Soluții sterile pentru umectarea sondei;

• Comprese sterile.

Intervenții :

• Asigurarea intimității;

• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu este contraindicată;

• Asamblarea echipamentului de aspirație;

• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;

• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;

•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie);

• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;

•După terminarea temperaturii se curăță canula de traheostomie.

CAPITOLUL III

PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU BRONSITA

PACIENT I

NUME SI PRENUME : A.D

SEX: FEMININ

VARSTA: 62 ANI

DIAGNOSTIC: BRONSITA CRONICA ACUTIZATA

Culegere de date:

Nume: A.D.

Data nasterii: 17.06.1948

Varsta: 67 de ani

Sex: Feminin

Adresa: Str.Barcea ,nr.74 , Loc. Batrani,Jud.Prahova

Data internarii: 15.03.2015

Diagnostic. de internare : bronsita cronica acutizata

Anamneza:

a. antecedente heredo-colaterale – fara importanta

b. antecedente personale

bolile copilariei

menarha la 14 ani

3 nasteri

1 avort

menopauza la 49 de ani

c. conditii de viata si munca : pensionara

Isoricul bolii:

-Datorita expunerii prelungite la frig si effort fizic , de aproximativ 3 zile , pacienta acuza cefalee , dispnee , frisoane , motiv pentru care se interneaza pe sectia de interne.

Examen clinic general;

Examen obiectiv;

Stare generala: alterata

Greutate: 54 kg

Inaltime: 1.60

Stare de constienta: prezenta

Tegumente: usor hiperemiate

Mucoase : integre , mucoasa traheobronsica inflamata T- 39 Grade C

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular: integru

Aparat respirator:

torace normal conformat

murmur vezicular inasprit

raluri bronsice

R. – 21 r/min

Aparat cardiovascular:

soc apexian sp.5 inercostal stang

T.A. – 160/85 mmHG

P – 80 b/min

Aparat digestiv :

abdomen elastic mobil cu respiratia ,nedureros la palpare;

ficat si splina in limite normale

Aparat urogenital:

loje renale libere

rinichi nepalpabil

mictiuni fiziologice

Sistem nervos:

endocrin ,organe de simt , ROT present,OTS

Limite senzoriale:

diminuarea acuritatii vizuale, hipoacuzie .

Examen de laborator:

VSH , uree , trigliceride , colesterol , glicemie,HLG – ASLO , CRP, examenul urinei , examenul sputei , Rx pulmonar.

Examen radiologic:

16.03.2015 Rx pulmonar. Rezultat : cord pulmonar normal conformat.

Analiza si interpretarea datelor

Gradul de independenta

Pacienta A.D. are gradul de dependenta II dependenta moderata actuala in descrestere.Isi satisface singura nevoile fundamentale ale organismului dar necesita o persoana care sa o ajute.

Probleme actuale:

dispnee

obstructia cailor respiratorii

expectoratie

hipertermie

alimentatie si hidratare neadecvata

eliminare inadecvata

odihna necorespunzatoare

Probleme potentiale:

stop respirator

hiperpirexie

deshidratare,constipatie cr.,anemie

izolare

Risc de complicatii: – netratat sau incorect tratat ,procesul inflamator se poate croniciza .

Diagnostic Nursing

-dispnee – din cauza afectiunii cailor respiratorii si a procesului inflamator ,traheobronsic, manifestata prin respiratie anevoioasa;

-obstructia cailor respiratorii – din cauza procesului inflamator , manifestat prin tuse , dispnee;

-expectoratie – din cauza secretiilor si mucozitatilor ,manifestata prin sputa;

-hipertermie – din cauza procesului inflamator , manifestat prin febra ;

-alimentatie si hidratare inadecvata – din cauza lipsei de cunostinta manifestata prin sete intensa si deficit lichidia, constipatie;

-eliminare inadecvata – din cauza alimentatiei inadecvate ,manifestata prin constipatie;

-incapacitatea de a se odihni – din cauza dispneei si tusei ,manifestata prin somn intrerupt;

Stabilirea obiectivelor si planificarea interventiilor

Obiective generale

pacienta sa-si recapete independenta in decurs de 5 zile;

pacienta sa aiba un climat corespunzator (umidifierea aerului in salon ,liniste , lumina ,temp camerei ) corespunzatoare;

Obiective specifice

pacienta sa aiba o buna respiratie,cai respiratorii ,sa nu mai prezinte expectoratie in decurs de 4 zile;

pacienta sa aiba temperatura corpului in limite normale in decurs de 2 zile;

pacienta sa aiba o alimentatie si hidratare corespunzatoare in decurs de 1 zi;

pacienta sa prezinte somn odihnitor in decurs de 1-2 zile;

Interventii zilnice autonome si delegate :

asistenta medicala asigura un climat adecvat

supravegheaza functiile vitale:T.A.,P.,R.,T.;

calculeaza ratia alimetara si asigura o hidratare corecta;

educa pacientul in vederea igienei corporale si posturii favorabile respiratiei;

educa pacientul in vederea practicarii religiei

pregateste pacientul pentru recoltari si investigatii;

recolteaza produse biologice si patologice pentru examene de laborator;

masoara si noteaza in f.o. functiile vitale si vegetative,masoara cantitatea expectoratiei si noteaza caracteristicile ei;

administreaza medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul ei;

Aplicarea in practica a planului de ingrijire

Ingrijiri acordate la externare

DATA EXTERNARII: 18.03.2015

DIAGNOSTIC MEDICAL LA EXTERNARE : BRONSITA CRONICA ACUTIZATA

STARE LA EXTERNARE: AMELIORATA

Bilantul autonomiei:

In urma ingrijirilor medicale acordate,starea pacientei s-a imbunatatit

respira liber,pe nas ,respiratia este ritmica ,asimetrica

are temperatura corpului in limite normale(36.6 grade C)

se alimenteaza corespunzator ,calitativ si cantitativ,eliminari normale

are un somn linistit si odihnitor

are tranzitul intestinal normal

este relaxata,linistita ,are un tonus bun ,facies relaxat,este cooperanta

nu prezinta grad de dependenta ,isi satisface singura nevoile fundamentale

Recomandari la externare :

sa se prezinte la control periodic

sa respecte conditiile de igiena corporala si a mediului ambiant

sa evite aparitia complicatiilor si recidivelor

sa evite factorii favorizanti :frigul ,umezeala ,aglomeratiile in perioadele de epidemie

sa-si intareasca sistemul imunitar prin actiuni in aer liber,bai balneare

sa urmeze un regim alimentar complet si o hidratare corecta

Tabel cu analize

PACIENT II

Culegere de date:

Nume: P.S.

Data nasterii: 21.01.1950

Varsta: 65 de ani

Sex: Feminin

Adresa: Str. Brazilor, Loc. Valenii de Munte, nr 45, Jud.Prahova

Data internarii:13.02.2015

Diagnostic de internare : bronsita cronica acutizata, angor de efort

Anamneza:

c. antecedente heredo-colaterale – fara importanta

d. antecedente personale

– menarha la 14 ani

– 2 nasteri

– menopauza la 50 de ani

-nefumatoare

c. conditii de viata si munca : pensionara

Isoricul bolii:

Pacienta cunoscuta cu neoplasm ovarian operat in 2002 cu debut actual al afectiunii prezente ,in urma cu 7 zile ,se interneiaza cu:febra ,tuse ,dispnee, disfagie ,senzatie de arsura retrosternala ,expectoratie muco-purulenta.

Examen clinic general:

Examen obiectiv:

Stare generala :alterata

Greutate :60kg

Inaltime:1.64

Stare de nutritie:relativ buna

Stare de constienta:pastrata

Tegumente:umede,normal colorate

Mucoase : integre,normal colorate

Sistem ganglionar: nepalpabil

Sistem osteo-articular:integru

Aparat respirator:

-cresterea diametrului toracelui antero-posterior

-raluri romflante,sibilante,sub crepitante

-murmur vezicular nemodificat

-prelungirea respiratiei

-hipersonoritate

Aparat cardiovascular:

-soc apexian in sp.inercostal stang

-T.A. – 140/75 mm/HG

-P – 80b/min

Aparat digestiv:

-abdomen elastic mobil cu respiratia ,nedureros la palpare

-ficat si splina in limite normale

-tranzit intestinal prezent

Aparat urogenital:

-loje renale libere

-rinichi nepalpabil

-mictiuni fiziologice

Sistem nervos: endocrin ,organe de simt – ROT prezent,OTS

Limite senzoriale: diminuarea acuitatii vizuale ,hipoacuzie,hipoestezie

Examen de laborator: VSH,uree,trigliceride ,colesterol,glicemie ,HLG-ASLO,CRP,examenul ureei,examenul sputei ,TOP,TOO,acid uric

Examen radiologic :14.02.2015Rx pulmonar.Rezultat:cord pulmonar normal conformat.

Examen ecografic : 17.02.2015 Rezultat ecografie abdominala : Ficat diametru normal fara procese localizate ,pancreas si splina –aspect normal.

Analiza si interpretarea datelor

Gradul de dependenta

Pacienta P.S. are gradul de dependenta II.Isi satisface singura nevoile fundamentale ale organismului, dar necesita o persoana care sa o invete si sa o incurajeze.

Probleme actuale :

-dispnee

-obstructia cailor respiratorii

-expectoratie

-hipertermie

-alimentatie inadecvata

-insomnii ,dificultate sau incapacitate de a se odihnii

-postura inadecvata

-comunicare ineficienta la nivel afectiv senzorial si motor

Probleme potentiale :

-stop respirator

-hiperpirexie

-dezhidratare

-izolare

Risc de complicatii :

-netratat sau incorect tratat , procesul inflamator se poate croniciza.

Diagnostic nursing

dispnee – din cauza alterarii mucoasei bronsice si nazale si afectiunii cailor respiratorii ,manifestata prin senzatia de sufocare ;

obstructia cailor respiratorii – din cauza procesului inflamator ,manifestat prin tuse ,dispnee ;

expectoratie – din cauza secretiilor si mucozitatilor ,manifestata prin sputa muco-purulenta ;

hipertermie – din cauza procesului inflamator ,manifestat prin frison ,febra;

alimentatie si hidratare inadecvata – din cauza anxietatii manifestata prin anapetent ;

insomnii ,dificultate sau incapacitate de a se odihni – din cauza dispneei si tusei,manifestat prin somn intrerupt;

postura inadecvata – din cauza dispneei,manifestat prin ortopnee ;

comunicarea ineficienta la nivel afectiv senzorial si motor – din cauza anxietatii si a limitelor senzoriale ,manifestata prin izolare, plans ,inchidere sau retragere in sine .

Stabilirea obiectivelor si planificarea interventiilor

Obiective generale :

-pacienta sa-si recapete independenta in decurs de 5 zile ;

-pacienta sa aiba climat corespunzator (umidifierea aerului in salon ,liniste,lumina ,temperatura camerei corespunzatoare);

Obiective specifice

-pacienta sa aibao buna respiratie ,cai respiratorii libere ,sa nu mai prezinte expectoratie in decurs de 4 zile ;

-pacienta sa aiba temperatura corpului in limite normale , in decurs de 2 zile ;

-pacienta sa-si recapete increderea in sine si sa aiba comunicare adecvata in decurs de 1 zi ;

-pacienta sa prezinte somn odihnitor in decurs de 2-3 zile ;

Interventii zilnice autonome so delegate :

-asistenta medicala asigura un climat adecvat ;

-supravegheaza functiile vitale : T.A.,P.,T.;

-calculeaza ratia alimentara si asigura o hidratare corecta ;

-educa pacientul in vederea igienei corporale si posturii favorabile respiratiei;

-educa pacientul in vederea comunicarii;

-pregateste pacientul pentru recoltari si investigatii;

-recolteaza produse biologice si patologice pentru examene de laborator;

-masoara si noteaza in f.o. functiile vitale si vegetative,masoara cantitatea expectoratiei si noteaza caracteristicile ei;

-administreaza medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul ei.

Aplicarea in practica a planului de ingrijire

Aplicarea in practica a planului de ingrijire

Ingrijiri acordate la externare

Data externarii: 17.02.2015

Diagnostic medical la externare: BRONSITA CRONICA ACUTIZATA

Starea la externare: Ameliorata

Bilantul autonomiei : In urma ingrijirilor medicale acordate , pacienta:

-respira liber, pe nas ,respiratia este ritmica ,asimetrica;

-are temperature corpului in limite normale (36.6*C)

-se alimenteaza corespunzator calitativ si cantitativ ,eliminari normale;

-pastreaza o buna postura,are somn linistit si odihnitor;

-este relaxata , linsitita, are un tonus bun ,facies relaxat ,este cooperanta;

-nu prezinta grad de dependent ,isi satisface singura nevoile fundamentale.

Recomandari la externare:

-sa se prezinte la control periodic;

-sa urmeze tratamentul prescris de medic:Eurovita tb.2/zi;

-sa respecte conditiile de igiena corporala ai mediului ambient;

-sa evite aparitia complicatiilor si recidivelor;

-sa evite factorii favorizanti : frigul , umezeala ,aglomeratiile in perioada de epidemie;

-sa-si intareasca sistemul imunitar prin actiuni in aer liber , bai balneare, imunnostimulante;

-sa urmeze un regim alimentar complet si o hidratare corecta.

Tabel cu medicamente

BIBLIOGRAFIE

Agenda medicala, Editia 2006

Borundel Corneliu , Manual de medicina pentru cadre medii , Editura A11 1998

Dan Georgescu ,Boli interne , vol 1 ,Colectia medicului de familie , Editura Nationala ,1998

Carol Mozes , Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura medicala ,1999

Titirca Lucretia ,Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura Viata medicala romaneasca ,1998

Titirca Lucretia ,Ghid de nursing , vol 1 ,Editura Viata medicala romaneasca ,1997

Titirca Lucretia ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali , Editura Viata medicala romaneasca

Vademecum terapeutic

BIBLIOGRAFIE

Agenda medicala, Editia 2006

Borundel Corneliu , Manual de medicina pentru cadre medii , Editura A11 1998

Dan Georgescu ,Boli interne , vol 1 ,Colectia medicului de familie , Editura Nationala ,1998

Carol Mozes , Tehnica ingrijirii bolnavului, Editura medicala ,1999

Titirca Lucretia ,Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura Viata medicala romaneasca ,1998

Titirca Lucretia ,Ghid de nursing , vol 1 ,Editura Viata medicala romaneasca ,1997

Titirca Lucretia ,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali , Editura Viata medicala romaneasca

Vademecum terapeutic