Ingrijirea Pielii la Femei Dupa Nastere Si Eficacitatea Produselor Estetologice

Medicina

Ingrijirea Pielii la Femei Dupa Nastere Si Eficacitatea Produselor Estetologice

Byadmin ianuarie 1, 2024

Îngrijirea pielii la femei după naștere și eficacitatea produselor estetologice

Cuprins

Introducere

Scopul și obiectivele lucrării

Actualitatea temei

Capitolul I. Prezentarea datelor literaturii de specialitate

1.1. Structura și funcțiile pielii

1.2. Particularitățile pielii femeii după naștere

Capitolul II. Eficacitatea produselor estetologice aplicate

2.1. Vergeturile – metode de îngrijire și tratament aplicat

2.2. Efectele procedurilor

2.3. Prezentarea comparativă a rezultatelor obținute la diferite persoane

Concluzii

Recomandări

Bibliografie

Anexe

Introducere

"O femeie frumoasă este o imagine care îi înnebunește

prin splendoare pe toți privitorii"

Ralph Waldo Emerson

Femeia este frumoasă la orice vîrstă, dar mai ales dacă este mama, deoarece frumusețea ei vine din sufletul și inima ei plină de dragoste.

Sarcina este o perioadă foarte frumoasă, care aduce împlinire și bucurie întregii familii. Dar de multe ori pe parcursul sarcinii, sub influența hormonilor, au loc o serie de modificări la nivelul pielii, care se mențin și după sarcină. În asemenea situații sunt o mulțime de mămici, care înaintea sarcinii aveau pielea fină și frumoase, dar după naștere se văd cu o pliele plină de vergeturi.

Tema ,, Îngrijirea pielii la femei după naștere și eficacitatea produselor estetologice” reprezintă un subiect de cercetare foarte complex și interesant. Problemele pielii cu care se confruntă femeile după naștere sunt o problemă comună printre multe doamne. Aceste tulburări pot cauza anxietate semnificativă pentru paciente și familiile lor. Factori fizici și psihologici contribuie la această problemă.

Prospețimea pielii și menținerea aspectului ei sănătos își găsesc reflectare în numeroasele posibilități de întreținere prin aplicarea corectă a multor rețete care au la bază diverse rețete de preparare. Pentru a corespunde imperativelor cotidiene conjuncturale, pielea trebuie să beneficieze de o atentă îngrijire.

În epoca noastră suntem cu toții implicați în transformările ce au loc în starea de sănătate a omenirii. În triunghiul existenței umane: om – mediu ambiant – societate, întrepătrunderile acestor constituente sunt tot mai flagrante.

În ultimii ani, proaspetele mămici, recurg la ajutorul specializat al cosmetologilor, pentru a combate problemele pielii legate de modificările apărute pe parcursul sarcinii.

Scopul și obiectivele lucrării

Scopul actualei teze de licență a fost de a evidenția importanța îngrijirii corecte a pielii unei femei după naștere, și anume asocierea metodelor de medicina dermato-cosmetologică tradițională cu cele naturale, pentru a diminua simptomele vergeturilor șii pentru a vindeca boala.

Obiectivele cercetării.

Pentru a îndeplini scopul propus, am stabilit următoarele obiective:

1. De a scoate în evidență anatomia și fiziologia pielii.

2. De a evidenția particularitățile pielii la femeile aflate în perioada post-partum.

3. De a caracteriza specificul produselor de îngrijire.

4. De a aborda într-un context integrat metodele tradiționale cosmetologice și cele naturale, în rezolvarea problemelor cu care se confruntă femeile după sarcină.

Actualitatea temei

Între dermatologie și cosmetologie nu există un hotar bine delimitat, afecțiunile dermatologice provocând întotdeauna deficiențe cosmetice, așa cum acestea, la rândul lor, foarte des au la origine o boală dermatologică sau și o dereglare metabolică a țesuturilor cutanate.

Se știe că dintre manifestările ființei umane, cele legate de frumusețea fizică au constituit dintotdeauna o preocupare deosebită, în special în rândul populației feminine.

Pielea are o contribuție însemnată privind conturarea impresiei despre frumusețe și igiena individului, dar și despre opusul acestora. Ea reprezintă cea mai vizibilă, permisivă și ușor interpretabilă modalitate de comunicare. Pielea unei proaspete mămici – poate da orientări în privința vârstei cronologice, dar și a întregii stări de sănătate. [7]

Pielea reprezintă astfel o zonă de relație cu lumea externă, pe care se proiectează stări psihice pozitive sau negative, putându-se ajunge până la procese patologice propriu-zise. Capacitatea de comunicare a pielii dispune de mijloace de expresie variate, după cum am menționat, aceasta putându-și modifica culoarea, temperatura, pilozitatea, starea etc.

Astfel în stările anxioase și depresive s-au remarcat următorii indicatori: pielea palidă, mai aspră, părul mai uscat, accentuarea pliurilor naturale și a ridurilor. În cadrul puseelor maniacale sau hipomaniacale au fost evidențiate că elemente de expresivitate ale pielii următoarele: pielea mai destinsă, mai catifelată, ușor eritematoasă, părul mai lucios și mai elastic. [7]

Afectare aspectului general al pielii unei femei trecute prin sarcină, este de multe ori de neglijat. Modificările hormonale prin care trece organismul femeii pe parcursul celor 9 luni de graviditate, au repercursiuni asupra pielii. Cele mai greude combătut sunt vergeturile. Aceste se formează foarte ușor, dar dispar foarte greu, chiar uneori, rămîn implanate pe totdeauna.

Prospețimea pielii și menținerea aspectului ei sănătos își găsesc reflectare în numeroasele posibilități de menținere a frumuseții, chiar și în situații mai delicate, că în cazul temei abordate.

Pentru a corespunde imperativelor cotidiene actuale, pielea trebuie să beneficieze de o atentă îngrijire în special dacă mama alăptează, pentru a preveni absorbția prin piele a substanțelor dăunătoare și părtrunderea lor ulterioară în laptele matern.

Capitolul I

Prezentarea datelor literaturii de specialitate

Structura și funcțiile pielii

Pielea sau tegumentul este un înveliș conjunctivo-epitelial care acoperă corpul în întregime și se continuă cu semimucoasele și mucoasele cavităților naturale. Suprafața să totală medie de 1,5-2 m2 corespunde unei greutăți de 3,5-4 kg, ceea ce reprezintă 6% din greutatea totală a corpului. Grosimea ei variază în funcție de vârstă, sex și regiune.[11]

Culoarea este determinătă de mai mulți factori, mai importanți fiind:

–cantitatea de melanină din epiderm și derm;

–gradul de vascularizație al dermului superficial, precum și concentrația de oxihemoglobină și hemoglobină redusă;

–cantitatea de caroten din stratul cornos și hipoderm.[5]

Din punct de vedere histologic se diferențiază trei straturi principale suprapuse:[6]

– epidermul – de natură epitelială,

– dermul – de natură conjunctivă,

– hipodermul – de natură conjunctivă în care se includ următoarele anexe: aparatul pilo-sebaceu și glandele sudoripare.[7]

Epidermul este un epiteliu pluristratificat, pavimentos, cu evoluție fiziologică progresivă spre conificare, are grosimea variabilă, funcție de regiune: 6-36 mm pe față și 1 mm pe palme și tălpi.

Este alcătuit din cinci straturi de celule: stratul cornos; stratul lucid; stratul granulos; stratul filamentos, spinos sau stratul mucos Malpighi; stratul bazal sau germinativ

Stratul cornos, așezat la suprafața pielii, cu o grosime variabilă , este un înveliș protector, alcătuit din 4-10 rânduri de celule lipsite de nucleu, turtite, orizontalizate, reduse la un înveliș periferic de keratină.

Stratul lucid este alcătuit din celule fusiforme, turtite, translucide, care conțin granulații fine de grăsime, formate din eleidină, care dă substanță responsabilă de aspectul refringent, caracteristic.

Stratul granulos conține 5-6 rânduri de celule, romboidale, cu axul mare orizontal. Ele sunt însă ceva mai plate și că urmare raportul nucleu/citoplasmă scade. Caracteristică stratului granulos este acumularea de keratohialină, o substanță cu mare afinitate pentru coloranți

ratul spinos sau filamentos este alcătuit din 6-20 rânduri de celule cu formă sferică, cu nucleu central, așezate în mozaic, celule care se aplatizează spre suprafață

Stratul bazal este constituit dintr-un singur rând de celule – keratinocite – cilindrice care conțin un nucleu central.

Epidermul nu dispune de vase de sânge sau limfatice iar hrănirea lui se realizează prin capilarele din derm. De asemenea lipsesc nervii senzitivi.[11, 23]

Fig. 1.1.1 Structura schematică a pielii

Dermul (corium, corion, cutis) – situat imediat sub epiderm, este alcătuit dintr-o rețea de fibre proteice, dintr-o matrice interfibrilară și din celule. Acestea reprezintă o masă de țesut conjunctiv cu grosimea de 1/10 mm. Aproximativ 90% din fibrele proteice ale dermului sunt formate din colagen, 10% de elastină, cantitatea de reticulină fiind foarte mică (fig. 1).[1]

Dermul este străbătut de segmentele secretorii ale glandelor sudoripare,

conține glandele sebacee, partea superioară a foliculilor piloși, vase și nervi.

Dermul este străbătut de segmentele secretorii ale glandelor sudoripare,

conține glandele sebacee, partea superioară a foliculilor piloși, vase și nervi.

Rețeaua de fibre a dermului cuprinde:[2]

a)fibre conjunctive;

b)fibre reticulare;

c)fibre elastice.

Fibrele conjunctive sunt compuse dintr-o substanță albuminoasă colagenul, care constituie 3% din greutatea organismului și 30-35% din cantitatea totală a proteinelor; restul de 40% din cantitatea totală este repartizat în piele.

Colagenul este o scleroproteină care, ca parte componentă a țesutului conjunctiv, formează majoritatea masei proteice a tendoanelor, ligamentelor, oaselor, cartilajelor și pielii. Conține în cantitate mare glicină (30%), prolină și hidroxiprolină (22%) care, cu excepția elastinei, nu se găsește în nici o altă proteină din organismul animal. Macromoleculele de colagen sunt alcătuite din trei lanțuri polipeptidice de aminoacizi.

Între elementele fibrilare ale colagenului se intercalează o substanță amorfă, numită substanță fundamentală sau substanță interfibrilară, formată dintr-un gel amorf compus din mucopolizaharide (acid hialuronic, acid condroitin sulfuric și mucoitin sulfuric)de colagen sunt alcătuite din trei lanțuri polipeptidice de aminoacizi.

Hipodermul (tella subcutanea) este alcătuit din țesut conjunctiv lax bogat în paniculi adipoși cu rol important în termoreglare și în depozitarea grăsimilor. În hipoderm se găsesc glomerulii glandelor sudoripare, partea profundă a foliculilor piloși, elementele vasculare și nervoase și în unele regiuni, mușchii pieloși.[3]

Structurile anexe ale pielii sunt: glandele sudoripare, glandele sebacee, părul și unghiile.

Conținutul în pigmenți al firului de păr este elementul ce determină culoarea acestuia. Astfel, predominanța eumelaninei asigură părului o culoare castanie, predominanța feomelaninei impune o culoare galben-roșcat, iar a tricosiderinei culoarea roșie. Culoarea firului de păr este determinătă genetic, biosinteza pigmentului făcându-se printr-un proces similar melanogenezei.[2]

Unghiile sunt formate dintr-o lamă de keratină compactă, dură, compusă din celule anucleate. Unghia are două părți: zona regeneratoare – rădăcina, conținută relativ profund sub repliul epidermic median al unghiei (poartă numele și de matrice) și placa cornoasă, care este sudată de patul unghiei prin intermediul unui strat malpighian. Unghia are o creștere continuă în tot cursul vieții.[6]

Funcțiile pielii

Funcțiile pielii, fie ele elementare (metabolismul pielii) sau de ansamblu (corelațiile pe care le are pielea cu celelalte organe și sisteme), fac că pielea să nu mai fie considerată o simplă membrană protectoare a organismului, ci un organ cu importante și numeroase valori.

Funcțiile elementare, îndeplinite de epiderm, sunt:[3]

– formarea keratinei (keratinogeneza);

– melanogeneza;

– apărarea integrității organismului.

Funcțiile de ansamblu sunt:

– funcția secretorie;

– funcția de barieră;

– pilogeneza;

– funcția de termoreglare;

– funcții exteroceptoare.

Funcțiile epidermului [11]

Formarea keratinei (keratinogeneza, funcția keratopoietică) este proprietatea pielii de a da naștere keratinei, componentă a stratului cornos. Această substanță proteică se găsește în celulele cornoase ale epidermului, păr și unghii. Este o sci (keratinogeneza);

– melanogeneza;

– apărarea integrității organismului.

Funcțiile de ansamblu sunt:

– funcția secretorie;

– funcția de barieră;

– pilogeneza;

– funcția de termoreglare;

– funcții exteroceptoare.

Funcțiile epidermului [11]

Formarea keratinei (keratinogeneza, funcția keratopoietică) este proprietatea pielii de a da naștere keratinei, componentă a stratului cornos. Această substanță proteică se găsește în celulele cornoase ale epidermului, păr și unghii. Este o scleroproteină tipic fibrilară, având în structura să 18 aminoacizi, între care predomină cistina, deci este foarte bogată în sulf. Macromolecula de keratină este insolubilă și rezistentă la digestia enzimatică. Formarea keratinei este o funcție specifică organului cutanat care produce 0,6-1g keratină epidermală.

Melanogeneza (funcția melanogenă sau pigmentogeneza) este proprietatea melanocitelor de a forma melanina sau pigmentul melanic, substanță de culoare brun închis, cu greutate moleculară mare, insolubil în toți solvenții.

Temperatura ridicată, lumina și razele ultraviolete favorizează melanogeneza.[11]

Principala funcție a fibrelor de colagen, de a imprima rezistență pielii la tracțiuni mecanice, este datorată legăturilor puternice dintre lanțurile polipeptidice din constituția lor.

Fibrele de elastină au capacitatea de extensibilitate la dublarea lungimii, cu revenire la dimensiunea inițială, conferind pielii elasticitatea.

Din punct de vedere funcțional, substanța fundamentală îndeplinește roluri importante și anume:

– împreună cu capilarele sanguine, ea alcătuiește un sistem funcțional unitar, care asigură schimburile metabolice;

– intervine în metabolismul apei în organism, fiind un mare rezervor de apă (1/10 din întreaga cantitate de apă din organism);

– este rezervor de serumproteine;

– prin proteinele plasmatice care acționează că anticorpi, participă la reacții imunologice.

În concluzie, dermul, prin componentele sale, imprimă pielii o serie de proprietăți importante:[16]

– tensiune cutanată;

– elasticitate;

– contractilitate;

– rezistența la presiune;

– protecția mecanică.

În principal, hipodermul prin conținutul ridicat în lipide joacă un rol important în termoreglare prin limitarea termolizei.[16]

Particularitățile pielii femeii după naștere

Primele semnalări arheologice privind preocupările oamenilor pentru îngrijirea sănătății proprii datează de cel puțin 20.000 ani. În special de problema sănătății femeilor după naștere.

În galeria oamenilor de știință care au studiat această problemă găsim nume precum cele ale lui Hippocrates, Galenot, Hildegard von Bingen, Paracelsus, Carol von Linne, preotul Kneipp, preotul farmacist Hincle. [6]

Drumul parcurs de medicină, farmacie, terapie în general, este într-adevăr foarte lung. Este un proces care a început cândva, în adâncurile învăluite de tenbre ale istoriei omenești și care continuă și astăzi. Un proces continuu fără întrerupere impulsionat de agerimea minții omenești deoarece a fost în joc tot timpul, însăși existența ființei umane.

Sarcina este o stare fiziologică ce induce o serie de transformări la nivelul întregului organism, inclusiv la nivelul pielii. La nivelul tegumentului și fanerelor aceste manifestări sunt incluse în două categorii: modificări fiziologice de sarcină și modificări ce aparțin patologicului. [20]

Factorii capabili să genereze aceste afecțiuni sunt multipli, diverși, iar în literatura de specialitate s-a încercat o sistematizare a acestora în trei categorii: factori predispozanți, factori favorizanți și factori determinănți.

Acești factori de risc, endogeni sau exogeni pot interveni izolat sau în asociere și sunt capabili să stimuleze apariția, recidiva sau agravarea acestor boli. Aici sunt încriminați:

hormonii: (estrogeni, progesteron),

predispoziția genetică, autoimunitatea,

expunerea la soare, vârsta sub 20 de ani,

afecțiuni hepatice,

carențe alimentare, anemie,

tulburări hormonale,

infecții,

statusul psiho – afectiv a gravidei. [15]

Fig. 1.2.1 Mecanismul apariției pigmentărilor la femei gravide

Modificările cele mai frecvente ale pielii pe parcursul sarcinii sunt:

– melasma petele de culoare maro localizate mai ales pe pomeți și frunte

– închiderea la culoare a mameloanelor și organelor genitale externe (zona pubiana)

– închiderea la culoare a alunițelor deja existente

– linea nigra o linie neagra care apare pe abdomen între ombilic spre zona pubiană

– vergeturile de sarcină – sunt liniile roșii care brăzdează abdomenul în timpul sarcinii sau sînii daca mama alaptează

– venele de sub piele pot deveni mai evidente.

– vene varicoase (umflate) pot să apară pe picioare

– crește numarul de semne de pe piele

– se accentuează acneea. [22]

Fig. 1.2.2. Melasma gravidică

La bază tuturor modificărilor care apar, stau schimbările hormonale.

Sarcina presupune schimbărea nivelurilor hormonale din sînge, în special o creștere a valorilor estrogenului și hormonului stimulator de melanocite.

Melanocitele sunt celule ale pielii a căror concentrație determină gradul de pigmentare a pielii.

Hiperpigmentarea apare că urmare a creșterii hormonului stimulator de melanocite.

Modificările venelor sunt cauzate de valorile estrogenilor, iar vergeturile apar atunci cand țesutul elastic se întinde prea mult cînd abdomenul și sînii se măresc. [15]

Fig. 1.2.3 Mecanismul dezvoltării vergeturilor

Cele mai multe dintre aceste schimbări dispar în decurs de cîteva luni după ce se naște copilul, dar tind să reapară în sarcinile ulterioare.

Totuși, vergeturile nu dispar complet, dar devin mai putin evidente cu trecerea timpului. Cu exceptia faptului că sunt inestetice, aceste modificări ale pielii nu afectează mama sau copilul.

Pentru a nu dăuna clientelor care se adresează după ajutor specializat, este necesar de a cunoaște dermatozele care apar în timpul sarcinii. [18]

Graviditatea, fiind o stare fiziologică, poate fi agravată de o serie de manifestări cutaneo-mucoase, care cuprind un grup heterogen de boli inflamatorii ale pielii, unele considerate ca fiziologice, altele – patologice, maladii numite ,,dermatoze specifice sarcinii”. Unele dintre acestea cauzează probleme de sănătate doar mamei, altele însă pot afecta fătul și pot cauza nașterea prematură sau moartea perinatală a acestuia. Diagnosticul precoce și tratamentul prompt sunt esențiale pentru ameliorarea pronosticului matern și cel al fătului. În lucrarea dată sunt descrise dermatozele patologice specifice sarcinii, fiind oferite obțiuni de diagnostic și tratament. [15]

Afecțiunile cutnate dermatologice, care necesită tratament medical, care apar în tipul sarcinii pot fi:

– erupții cutanate specifice sarcinii, numite dermatoze specificede sarcină

– erupții non-specifice care pot să apara în orice moment

– mancarime fara erupție cutanată.

Aceste tulburari pot influența în mod negativ atat mama cît și copilul, de aceea se va solicita sfatul medicului dacă apar.

Erupțiile cutanate care apar doar în timpul sarcinii sunt: [15]

– herpesul gestațional

– impetigo herpetiform

– dermatita papulară de sarcină

– prurigo gestational.

Dermatita papulară de sarcină : Nivelurile anormale de hormoni din sînge pot fi determinăti de aceasta tulburare cronica, în care exista un nivel ridicat de gonadotropine și cantitati reduse de cortizol și estrogen.

Apar erupții rosiatice însoțite de mancărime, pete proeminente asemanatoare cu mușcăturile de insecte. Uneori petele sunt acoperite de cruste. Papulele nu apar în grupuri, dar pot să apara pe tot corpul.

Dermatita papulara de sarcină poate să erupa în orice moment în timpul sarcinii și petele continua să apara pînă la naștere, cand dispar brusc. Aceasta afecțiune nu cauzează complicații la mamă, dar studiile sugerează că rata de deces fetal este crescuta. Pentru tratare sunt necesare doze mari de corticosteroizi [15]

Prurigo gestational. Condiția are doua forme una tipurie și una tîrzie. Semne și simptome: puncte de culoare roșie însoție de mancărimi puternice. în forma timpurie punctele apar în partea superioara a trunchiului și bratelor, iar în forma tarzie erupțiile cutanate sunt localizate mai ales pe abdomen sau pe vergeturi.

Dupa naștere, acestea se pot raspandi în tot corpul. Prurigo gestational debutează la mijlocul sarcinii (forma timpurie) sau în ultima saptamana de sarcină (forma tarzie). Erupția cutanata dispare la trei saptamani după ce se naște copilul. Conditia este, în general, asociata cu prezenta unor complicatii grave atat la mama cat și copil. Pentru tratament se iau masuri simple, cum ar fi antihistaminicele

Herpes gestational [18]

Aceasta este o boală rară care nu are legatura cu infecția virală provocată de herpes simplex viral. Apare sub forma unei erupții moderate pînă la severa, insotita de mancarime și diverse tipuri de leziuni localizate mai ales în jurul buricului, bratelor și picioarelor. Palmele și talpile sunt frecvent afectate. Cel mai probabil apare în luna a patra sau a cinceade sarcină dar poate să se declanseze și inainte sau după sarcina. Aceasta boala poate avea complicatii severe. Mama poate dezvolta necroza pielii afectate, lezini renale.

Impetigo herpetiform . Este o afecțiune acuta a pielii, destul de rar întalnită în sarcina. Apare sub forma unor pustule umplute cu puroi, care iau forma unor curbe sau spirale. în zona pot să apara senzatia de arsura și caderea parului. Erupția este insotita de simptome severe cum ar fi frisoanele, varsaturile, febra, diareea, durerile articulare. Boala debutează în zona axilelor, cutelor de la genunchi și coate, poate afecta membranele mucoase ale gurii și organele genitale. Conditia se declansează în ultimul trimestru și dispare după naștere, desi uneori raman cicatrici reziduale.

Cosmetologul nu este obligat să cunoască aceste afecțiuni, dar trebuie să cunoască existența acestora la femeile care au născut, și în caz de necesitate să-și îndrume clientele spre medic. În nici un caz nu se încearcă tratarea lor la cabinetul cosmetologic.

Pentru stabilirea măsurilor destinate realizării unei îngrijiri raționale și eficiente a tenului unei femei după naștere, trebuie să cunoaștem caracteristicile acestuia

În acest scop se realizează o autodiagnosticare cosmetică sau auto-identificare pentru a ne orienta asupra produselor și preparatelor cosmetice care urmează să le utilizăm.

Definirea tipului de piele se poate face prin autoexaminare sau cu ajutorul unui specialist, folosind de cele mai multe ori procedee simple sau metode științifice bazate pe utilizarea unei aparaturi adecvate (pH-metre, sebometre) [9]

Examenul vizual determină aspectul aparent al pielii, culoarea, prezența unor anomalii de natură pigmentară sau vasculară.[5]

Examenul prin palpare evidențiază granulația pielii (netedă sau aspră), gradul de hidratare/deshidratare, caracterul său tonic sau flasc, consistența și grosimea stratului adipos.[7]

Examenul cu lupa completează examinarea cu ochiul liber; se pot observa mai bine porii deschiși, colorația și grosimea pielii, fapt care ajută la stabilirea mai ușoară a tipului de ten.[ 9]

Cu ajutorul lămpii Wood, se determină fluorescența pielii, care diferă în funcție de conținutul în apă al acesteia.[10]

O metodă simplă dar eficientă de autodiagnosticare a tipului de piele se bazează pe aprecierea producției de sebum de pe nas, de-a lungul zilei. Practic, în

momentul determinării, se apasă cu un deget pe nas, de sus în jos. Dacă nu se constată o secreție de sebum până la ora 17, tenul este foarte uscat; o secreție minimă la aceeași oră este expresia unui ten normal; dacă pielea este acoperită de sebum la ora 12, tenul este gras, iar dacă această situație se constată la o oră după spălarea feței dimineața, tenul este foarte gras.[6]

Deși există diverse criterii de clasificare a pielii, criteriul unanim acceptat este acela care ține seama de conținutul în grăsimi al pielii.

Conform acestui criteriu, există 3 tipuri fundamentale de piele:[6]

– piele normală;

– piele grasă;

– piele uscată.

În dependență de aceste tipuri de ten, se aplică un set de procedee cosmetologice diferite, în asociere cu produse tipice.

Capitolul II.

Eficacitatea produselor estetologice aplicate

2.1. Vergeturile – metode de îngrijire și tratament aplicat

Vergeturile sunt cicatrici lineare dermice însoțite de atrofia dermului. Pe piele apar sub forma unor dungi roșii- violacei (în primele luni de la debut) sau albe porțelanii ( după 3-6 luni de la apariție), de obicei la nivelul abdomenului, sânilor, coapselor, feselor, trunchiului. Sunt mai des observate la femei.

Potrivit unor statistici, aproximativ 90% din femeile însărcinate, 60-70% din femeile adulte și aproape 40% din bărbați dezvoltă vergeturi. [21]

Fig. 2.1.1 Vergeturile

Vergeturile reprezintă o importantă problemă estetica și psihologică pentru o mare parte a femeilor după naștere.

Deși nu determină tulburări funcționale semnificative ele limitează realizarea profesională și social la anumiti pacienți.

Vergeturile, sau ,,semnele de sarcină,, au fost mai întâi descrise de medicul Roeder în 1773 [3] că modificări relativ frecvente și nu foarte neobișnuite ale pielii.

La începutul secolului XX, de obicei, acestea au fost descrise că fiind fisuri sub-epidermoide cauzate de factori mecanici, un rezultat al presiunii și al fibrelor elastice rupte [5].

Astăzi, unele publicații moderne dermatologice nu mai includ vergeturile că o unitate nosologică separată, ci mai degrabă că un simptom care însoțește unele boli endocrine, sau că un efect advers al tratamentului cu corticoizi. [3]

Vergeturile reprezintă, fără îndoială, o problemă estetică și psihică serioasă pentru majoritatea populației afectate. Cu toate că nu aduce o limitare funcțională gravă, în unele profesii (modele, actrite) limitează munca sau viața socială. Având în vedere aceleași motive, vergeturile sunt un handicap pentru sportivii de performanță (culturiștii).

Vergeturile se carcterizează prin leziuni cutanate atrofice liniare, în unele cazuri, ramificate sau ondulate, variind în lungime de la cîțiva milimetri pînă la 3-8 centimetri de exemplu. De asemenea, lățimea poate varia de la 1 mm pînă la formațiunile extrem de largi (1-6 centimetri) [9] – Fig. 1.

Fig. 2.1.2 Vergeturile pe abdomen, după sarcină

Sunt delimitate cu roz, roșu albastrui, plumburiu și mai apoi culoarea albastră perlată, sau incolore, cum este în cazul cicatricilor.

Vergeturile sunt întotdeauna moi și de obicei mai multe, în paralel și de-a lungul liniilor Langer [3]. În unele cazuri rulează peste acestea (atunci când ele afectează genunchii, sau spatele).

Apar simetric în zone pielii unde există tensiune, pe șolduri, abdomen, fese, coapse, sâni, genunchi, și spate.

Histologic în cazul vergeturilor, se observă schimbări în fibrele de elastină (devin vâscoase, rupte, fragmentate) ale căror margini se deteriorează și se asociază cu fibre de colagen deteriorat, omogenizat [3].

Prima descriere histologică a fost elaborată în 1889 de către Troisier și Ménetier [1] și în 1894 de către Unna [2].

Datorită întinderii tegumenului de pe abdomen și sâni, la femeile însărcinate apar vergeturile mai ales în luna a șasea, la adolescenți le întâlnim datorită destinderii corpului în perioada de creștere și, nu lipsesc nici la culturiștii, care își provoacă o creștere rapidă a masei musculare.

Cauzele apariției vergeturilor

Pielea este formata din 3 straturi principale: epiderma (stratul exterior), derma (stratul de mijloc), stratul subcutanat sau hipodermic (stratul cel mai profund).

Semnele din derma – stratul de mijloc al pielii – apar atunci cand țesutul conjuctiv este „ întins" dincolo de puterea să de flexibilitate, din cauza expansiunii rapide sau contrației pielii. Cînd pielea este întinsă, colagenul este slăbit și ciclul său de producție este întrerupt. Rezultatele sunt: cicatrici fine sub stratul superior al pielii.

Inițial semnele sunt de culoare roz sau rosu, dar în timp, se albesc și apar vergeturile sub forma de cicatrici fine.

Sarcina este principala cauză a formării vergeturilor.

Acestea semne apar și că urmare a obezității, sau slăbirii bruște.

Stresul și modificarea condiției fizice pot provoca vergeturi.

Factorii ereditari sunt și ei de vină pentru apariția acestor semne inestetice.

De asemenea, nutriția deficitară dar și secreția crescută a hormonilor glandelor suprarenale pot duce la ruperea țesutului conjunctiv și apariția vergeturilor.

Cu toate că descoperirile în medicină avansează de la un an la altul, nu s-a găsit încă un tratament salvator care să determine dispariția definitivă a vergeturilor. De cele mai multe ori doar printr-o operație estetică vergeturile pot fi eliminate, însă este foarte important că pacienții să recurgă la tratamente naturiste, de îndată ce observă apariția cicatricilor pe piele.

Fibrele elastice sunt cele mai dificil de vindecat în piele, iar din moment ce corpul nostru nu poate repara efectiv aceste fibre, vergeturile nu se pot vindeca în totalitate. [8]

Încă de la pubertate, adolescenții ajung să înțeleagă ce sunt vergeturile, având în vedere că aproximativ 70% dintre fete sunt afectate și 40% dintre băieți. La nivelul pielii, vergeturile pot fi observate cu ochiul liber, cel puțin în primă fază cînd culoarea acestora este roz-violacee. Vergeturile apar sub formă de fire sau dungulițe lungi, iar că lățime sunt între 1 și 10 milimetri. La nivelul vergeturilor noi, pielea deși esti fină la palpare este și subțiată și cu o transparență crescută, iar în cazul vergeturilor mai vechi aspectul pielii este denivelat.

Medicii și specialiștii par să fii înțeles ce sunt vergeturile, însă nu au reușit să găsească un leac de vindecare, deși s-au identificat mai multe tipuri de tratament.

Dacă unele persoane sunt predispuse genetic la vergeturi, altele cauzează apariția acestora prin excese că și supraantrenamentele, o alimentație nesănătoase sau folosirea de tratamente de îngrășat sau slăbit fără un consult al medicului.

Avînd în vedere problemele de estetică ridicate de vergeturi, s-au căutat multe soluții pentru îndepartarea lor o data aparute. Din pacate foarte puține se dovedesc și eficiente.

Printre metodele estetologice posibile la ora actuală se numară:

Tratamentul vergeturilor este unul de prevenție (topic), și de vindecare (dermato-cosmetic) – peeling chimic, microdermabraziune, injectare de acid hialuronic, mezoterapie, radiofrecvență, dermaroller, laser. [8]

Tratamentul de prevenție( topic) se face cu produse hidratante și stimulatoare ale formării de neo colagen .Cu cât pielea va fi mai hidratată, cu atât mai mult scade riscul de apariție a vergeturilor. Produse foarte bune sunt cele pe bază de vitamine A, E, pantenol, acid hialuronic. De asemenea menținerea unei greutăți corespunzătoare înălțimii, și sportul ajută la prevenirea apariției vergeturilor.

Diferite creme și lotiuni – acestea isi propun prin aplicare locala refacerea într-o oarecare masura a țesutului conjunctiv. Contin de obicei: alantoina(presupusa a mari formarea de colagen și elastina), acid glicolic(inlatura celulele moarte și transporta în profunzime alte substante active), vitamine(in special E), proteine naturale, colagen, elastina, substante hidratante, aloe vera, acizi alfa-hidroxy (eficienti în concentrații de 8-12%), retin A(grabeste albirea vergeturilor roșii, 1% concentrație).

Tratamentul prin peeling chimic necesită de obicei mai multe ședințe, la intervale variabile de timp în funcție de tipul peelingului (superficial, mediu). Recuperarea post peeling necesită câteva zile, în funcție de tipul peelingului și de zona tratată, dar pacientul poate să-și desfășoare în continuare activitatea, nefiind necesar concediul medical. Este de preferat peelingul mediu cu rezultate cosmetice bune pe termen lung. [10]

Microdermabraziunea are rezultate minime pe vergeturi, realizând exfolierea unui strat superficial al pielii.

Injectarea de acid hialuronic și mezoterapia prin injectare necesită mai multe ședințe, la intervale variabile de timp, în funcție de pacient. Se poate face cu anestezie locală, astfel încât durerea percepută de pacient să fie minimă. Nu necesită timp pentru recuperare postintervenție.

Dermarollerul este o altă variantă de tratare a vergeturilor. Se utilizează un anestezic topic cu 30 minute – 1 ora înainte de intervenție. Acele dermarolerului pătrund în piele și odată cu ele și substanțele folosite special pentru regenerarea vergeturilor. Necesită mai multe ședințe la 1-2 săptămâni interval. Posttratament pielea este roșie, și deseori apare o senzație de arsură care dispare în 1-2 ore.

Radiofrecvența are rolul de tonifiere a pielii, diminuând astfel aspectul vergeturilor.

Tratamentul cu laser – are efect doar asupra vergeturilor roșii. Se distruge practic țesutul cu rază laser, acesta refacîndu-se într-o formă mai apropiată de normal. Problema este că sunt necesare mai multe ședințe succesive pentru a avea rezultate notabile.

Laserele care se pot utiliza în tratamentul vergeturilor sunt: pulsed dye laser, laser Nd: YAG 1064 nm , laser CO2 fracțional., IPL. că și celelalte metode necesită mai multe ședințe în funcție de tipul vergeturilor.

Operația estetică – se elimina părțile de piele afectate și se “lipesc” părțile rămase sănătoase. Metoda aceasta este eficientă pe suprafețe mici și nu face nimic să previn apariția de noi vergeturi

Ultrasunetele –ajuta la refacerea într-o oarecare masura a fibrelor conjunctive din piele.

Razale ultraviolete – expunerea la razele ultraviolete grabeste cicatrizarea- albirea și în acelasi timp uniformizează culoarea pielii, facandu-le mai putin vizibile pe cele rosii, dar scotandu-le în evidenta pe cele albe.

Sfaturi utile în prevenirea apariției vergeturilor: [20]

Principalul lucru pe care o persoana trebuie să il faca pentru a preveni apariția vergeturilor este să ofere organismului vitaminele și mineralele necesare pentru mentinerea sanatatii pielii.

Iata cîteva metode care vor ajuta să pastrezi sanatatea pieli, și astfel să se prevină apariția vergeturilor.

– Consumarea alimentelor care contin nutrienții necesari pentru o piele sănătoasă, cum ar fi zinc, vitamina A, C și D dar și alimente care contin o cantitate suficienta de proteine.

– Zilnic trebuie de băut cel putin 8 pahare cu apa. Persoanele care bea zilnic cafea, trebuie să mareasca cantitate de apa consumata.

– Un program de exercitii zilnic ajută la mentinerea sanatatii intregului organism, beneficiind astfel și pielea.

– Zonele afectate de vergeturi trebuie masate usor cu creme și uleiuri. Daca aceste zone sunt masate cu produse abrazive, sau pur și simplus sunt scarpinate, vergeturile se pot extinde. Masajul este indicat nu numai pentru tratarea vergeturilor dar și pentru stimularea circulatiei sanguine.

– Femeile gravide ar trebuie să nu se ingrase mai mult de 15 kg. Important este că aceste kilograme să fie acumulate treptat. Creșterea brusca în greutate crește riscul aparitiei vergeturilor. [20]

– Folosirea unei creme speciala pentru vergeturi sau un unguent de mai multe ori pe zi și insista pe zonele unde exista un risc mai ridicat de a aparea vergeturi. Cremele contin ingredienti care ajuta la imbunatatirea aspectului pielii, și astfel sunt reduse riscurile aparitiei acestor formatiuni inestetice.

– Exercitiile fizice sunt foarte importante pentru ameliorarea vergeturilor, dar ajuta și la tonifierea musculaturii, ce previne apariția acestor formațiuni inestetice.

2.2. Efectele procedurilor

Pentru a putea realiza cercetarea propusa, am efectuat următoarele etape:

Etapa I – Planificarea studiiului:

Definirea scopurilor și obiectivelor studiului.

Etapa II – colectarea materialului:

Acumularea de materiale din surse bibliografice

Etapa III – de prelucrare a datelor :

Gruparea și sistematizarea pe capitole a materialelor acumulate.

Etapa IV – Analiza și interpretarea:

Analiza datelor bibliografice

Interpretarea rezultatelor.

În lucrare au fost utilizate setul de metode și procedee metodologice, analiza teoretico-științifică a materialelor în conformitate cu scopul și obiectivele propuse.

Partea teoretică a lucrării date s-a efectuat în bază studiului literaturii de specialitate și reprezintă o sinteză a materialului la această temă.

Pentru realizarea cercetării am folosit următoarele metode de cercetare:

metoda colectării informațiilor (metoda documentării, metoda studiului de caz, metoda observației, metoda convorbirilor directe, metoda experimentului, metoda testelor);

metoda analizei;

metoda statistică.

Documentarea a reprezentat căutarea surselor bibliografice în care a fost tratată problema abordată, consemnarea și selecționarea datelor obținute.

Studiul de caz l-am desfășurat prin consultarea fișelor de evidență ale persoanelor ce au efectuat tratament în cadrul Centrului cosmetologic.

Observația – fiind una din metodele de investigație directă a realității, a reprezentat punctul de plecare în obținerea materialelor concrete care au constituit apoi bază analizei. Această metoda a fost aplicată la investigarea cosmetologică vizuală și obiectivă, a precizării diagnosticului de ten, fiind necesară în sesizarea aspectelor esențiale pentru a schimbă programul de tratamente faciale atunci când nu corespundea fiecărui caz în parte.

Conversația directă cu pacienții s-a desfășurat după un plan stabilit anterior, urmărind obținerea datelor necesare despre subiecții în cauză și evoluția lor precedentă cercetării, precum și evidențierea problemelor de sănătate, care posibil au influențat aspectul exterior al tenului. Conversația directă a permis, deasemenea de a diagnostica starea psihologică a pacientului, deoarece starea psihologică are un impact considerabil în vindicarea și nivelul moral-emoțional general.

Experimentul a constat în aplicarea practică a tratamentelor faciale și evaluarea eficienței lor în cazul tratării texului predispus la hipersensibilitate.

Metoda testelor a urmărit obținerea unor date exacte asupra semnelor obiective ale pielii care au fost înregistrate în fișa de tratament facial.

Metoda analizei a constat în urmărirea individuală a recuperării fiecărui caz după aplicarea tratamentului facial.

Metoda statistică a fost aplicată pentru evaluarea rezultatelor obținute și a constat în calcularea indicatorilor centrali și variaționali pentru selecțiile aliatorii mici. S-au calculat valorile medii și eroarea valorii medii. De asemenea au fost calculați indicii extensivi a diferitor rapoarte, precum și utilizarea metodelor de prezentare grafică și tabelară a informațiilor statistice

În vederea atingerii scopului și obiectivelor propuse, la elaborarea lucrării am recurs la metoda analizei temei lucrării prin prisma literaturii de specialitate din Republicii Moldova, literatura altor state și tratatelor internaționale, precum și la analiza informațiilor științifice oferite publicului larg prin publicare pe pagini web sau sub formă de articole, note explicative, comentarii etc. De asemenea, la elaborarea prezentei lucrări vom utiliza metode generale de cunoaștere, cum ar fi: observația, analiza și sinteza, comparația, deducția și inducția etc.

Cercetarea actuală a fost efectuată la bază salonului de frumusețe ”……” (adresa juridică………………………) și reprezintă studiul de caz a tratamentelor cosmetologice ale vergeturilor.

Salonul ”………”, activează pe piața de acordare a serviciilor populației din …………, corespunde exigențelor prevăzute de „Regulile sanitare de construcție, utilare și exploatare a cabinetelor cosmetice” nr. 1163-74 și scrisorii Medicului-șef Sanitar de Stat al Republicii Moldova nr. 068/242-501 din 16.10.89 „Cu privire la măsurile de asigurare a dezinfecției instrumentelor în frizerii”.

Salonul posedă …….încăperi principale: sala de așteptare, frizerie (cu X locuri de lucru pentru stiliști și X locuri – pentru manichiuriste) , cabinet pentru pedichiură și cabinetul cosmetologic.

Cabinetul cosmetologic este utilat cu mobilier, pat pentru proceduri cosmetologice și masaj, lampa UV, lampa-lupă, produse cosmetic din liniile profesionale, preparate special predestinate pentru proceduri de aparataj, pentru biorevitalizare și mezoterapie etc., precum și o varietate mare de uleiuri eterice, lumânări și un casetofon pentru crearea condițiilor necesare pentru procedurile SPA.

Deoarece avem că temă de studii ,,Îngrijirea pielii la femei după naștere,, ne-am axat pe evidențierea problemei vergeturilor la femei.

În periada efectuării stagiului de practică, la salon s-au adresat 14 femei cu problema vergeturilor.

Dintre cele 14 femei care au beneficiat de proceduri, toate erau după naștere.

Apatiția vergeturilor a fost încă în timpul perioadei de sarcină în jurul lunilor 6 -7. Întrucît această problemă este deranjantă, în special acum în preajma verii, cind sezonul plajelor se apropie, tot mai multe doamne vin la specialist.

Doamnele au fost repartizate în 3 categorii:

6 femei care pe lîngă metodele aplicate de specialist au fost dispuse să efectueze acasă metode naturiste de luptă cu vergeturile

3 doamne care nu dispun de timp să efectueze proceduri acasă, și au apelat doar la procedurile de la salonul nostru;

5 doamne care pe lîngă proceduri la salon, efectuiază măști acasa și pracica sportul.

Fig. 2.2.1 Structura loturilor de studiu

Conform localizării vergeturilor am identificat la pacientele noastre 3 zone principale:

Zona feselor – 4 doamne;

Zona abdomenului – 9 doamne;

Zona membrelor superioare – 1 doamnă.

Grafic, putem prezenta astfel situația:

Fig. 2.2.2 Localizarea vergeturilor la femeile implicate în studiu

Din această diagramă obervăm că predomina afectarea zonei anatomice a abdomenului. Această localizare topografică este caracteristică pentru vergeturile ce apar la femei după sarcină.

În cazul lotui cercetat pe locul II se amplasează zona feselor, dar datele literaturii afirmă că pe locul II, la femeile după naștere ete zona sînilor.

Procedurile pe care le-am efectuat la salon au fost:

Peelingul la nivelul zonei afectate de vergeturi;

Masajul;

Împachetările cu ciocolată.

Pentru a-și îndeplini scopul propus, masajul trebuie executat în anumite condiții, și respectînd regulile de bază. [12]

1) Cosmeticiana trebuie să aibă cunoștințe temeinice de anatomia și fiziologia pielii și a mușchilor pieloși. Aceasta are importanță în direcția de executiva mișcărilor, în intensitatea lor și alegerea mișcărilor de bază.

2) Cosmeticiana trebuie să cunoască calitatea pielii pe care o masează. Este important de cunoscut tipul de ten pentru alegerea produsului de masaj adecvat, pentru stabilirea duratei masajului și ă mișcării de bază. Trebuie cunoscut gradul de grosime și sensibilitate a pielii.

3) Cosmeticiana trebuie să aibă o mobilitate mărită a degetelor, realizată prin gimnastica mâinilor. [14]

4) Mâna cosmeticienei trebuie să fie totdeauna îngrijită, cu o piele catifelată, cu unghii moderat tăiate și rotunjite, nelăcuite sau cu lacul intact. Trebuie să fie ușoară, suplă, chiar atunci când execută mișcări de masaj energice. în timpul masajului, bijuteriile trebuie scoase, întrucât incomodează. Mâinile trebuie să lucreze simultan sau alternativ în funcție de execuția mișcării. Nu trebuie să fie aspre, crispate și să nu transpire. Înainte de masaj, mâinile trebuie spălate cu apă și săpun, dezinfectate, iar după masaj, spălate din nou și unse cu cremă grasă vitaminizată, pentru păstrarea supleței și catifelării pielii. [14]

5) Legea de bază a masajului prevede ca mina cosmeticienei să adere și să nu părăsească suprafața de masat în timpul execuției, iar mișcările de bază ale masajului să fie legate între ele prin mișcări de legătură, păstrându-se continuitatea mișcărilor. [14]

6) În timpul masajului, cosmeticiana trebuie să fie calmă, liniștită, să nu execute masajul în grabă și nici cu întreruperi. [7]

7) Mișcările de masaj trebuie executate într-o anumită ordine și direcție, și anume, se începe și se încheie cu mișcări mângâietoare, iar mișcările energice vor alterna cu mișcări mângâietoare. în ceea ce privește direcția, la tenul congestiv mișcările se execută de la frunte spre decolteu pentru descongestionare, iar la tenurile anemice, de la decolteu spre frunte pentru activarea circulației.

8) Mișcările de masaj trebuie adecvate regiunii unde se execută. De exemplu: nu vom executa mișcări energice în regiunea ochilor, care este sensibilă, ci numai mișcări ușoare.

9) Masajul nu se va face brutal, pentru a nu deplasa pielea pe planurile profunde; chiar mișcările energice au o intensitate moderată.

10) Masajul va fi executat pe o piele curățată și sănătoasă, cu produse adecvate și de bună calitate. Pentru tenul uscat se va folosi o cremă grasă, vitaminizată, pe bază de lanolină, iar .pentru tenul gras — cremă saponantă pe bază de stearină sau ulei (de germeni de porumb, măsline). [14]

Datorită proprietăților extraordinare de regenerare a celulelor, împachetarile cu ciocolată reprezinta un tratament excelent recomandat atît persoanelor ce doresc să-și remodeleze corpul frumos și fără urmă de vergeturi, cît și celor cu vergeturi deja existente.

Cofeina conținută în cacao desfășoară o acțiune antiedematoasă (nu reține lichidele în țesuturi), deoarece stimulează drenajul și eliminarea lichidelor stagnante. În plus, mobilizează acizii grași din țesutul adipos. Cacaoa este o sursă semnificantă de oligoelemente, în mod particular de magneziu ce are o activitate relaxantă, facînd astfel din impachetarile cu ciocolată un bun tratament contra stresului.

Grație proprietăților emoliente ale uleiului de migdale, împachetarile cu ciocolată reprezinta un excelent tratament pentru pielea uscata. Acesta echilibrează nivelul de hidratare al pielii, lasand-o neteda și catifelată.

Etapele procedurii le-am efectuat astfel:

Tratamentul cu ciocolată începe printr-o procedură de exfoliere (peeling corporal) care are rolul de a îndeparta celulele moarte, de a stimula circulația și a pregăti țesuturile pentru impachetare, deschizînd porii în așa fel încat pielea să fie receptivă și să absoarba tratamentul ce urmează a fi aplicat.

Urmează apoi aplicarea unei creme anticelulitice și masarea zonei timp de 7-10 minute.

Aplicarea măștii de ciocolată în funcție de zone, înfolierea în peliculă specială, înfășurarea în cearceaf de plastic și introducerea în termocuverta sau în tunelul cu raze infraroșii, la 85º C, timp de 50 min.

După desfoliere se aplică prin masaj crema termoactivă anticelulită, foarte puternică. Această crema va acționa vizibil prin înroșirea părții tratate și o ușoară senzație de căldură sau chiar mîncărime ușoară, semn că deja a început să acționeze.

Nu recomandam dușurile imediate, deoarece substanțele continuă să acționeze între 6-8 ore de la aplicare.

Contraindicațiile aplicării procedurilor de împachetare:

Epilepsie,

Claustrofobie,

Hipertensiune,

Hipertiroidie,

Varice foarte pronuntate,

Boli de piele,

Boli respiratorii,

Boli cardiace grave,

Diabet,

Urticaria și angioedemul

.Eczema.

Dermatita atopică.

Pruritul.

Neurodermita.

.Vasculite alergice.

Dermatoze profesionale.

Tumori.

În cazul cînd nu se respectă contraindicațiile și se aplică procedurile de împachetarea la vre-un client cu una din patologiile menționate, și apare o complicație severă, atunci clientul are tot dreptul șă de în judecată specialistul cosmetolog și să ceară despăgubiri materiale și morale. Ține de etica și deontologia specialității ca un adevărat profesionist să cunoască și să evite situațiile de acest gen.

Lipsa de informare face ca un procent foarte mare de femei să înceapă un tratament fără consultarea unui medic. Există mii de produse pe piață care promit tratarea vergeturilor, dar unele dintre acestea pot îmbunătăți aspectul general al pielii, însă asta nu înseamnă și neapărat o rezolvare a problemei.

Imagini din timpul lucrului

Pacientelor care au ales să efetueze la domiciliu măști naturale împotriva vergeturilor, li s-au recomandat următoarele rețete.

Remedii naturiste care șterg vergeturile.

Pentru că o crema să fie eficientă în ameliorarea sau tratarea vergeturilor este recomandat că aceasta să conțina unul din urmatoarele ingrediente: unt de cacao, vitamina A și vitamina E.

Untul de cacao menține pielea hidratata și catifelata. Totodata, acesta ajuta la menținerea sau chiar la îmbunătățirea elasticității pielii – lucru deosebit de important pentru prevenirea vergeturilor.

Vitamina E este un important antioxidant care hrănește și protejează pielea.

Vitamina A, cunoscută și sub denumirea de retinol, este unul din cei mai importanți antioxidanți necesari pentru sănătatea pielii.

Ingrediente pentru a prepara crema cu unt de cacao

– 1/2 pahar cu unt de cacao

– 1 linguriță ulei de germeni de grîu

– 1 linguriță ulei de caise

– 1 linguriță ulei vitamina E

– 2 lingurițe rase cu ceară de albine

Ingredientele se amesteca pînă cînd ceara de albine se topește, după care recipientul este introdus în frigider. Se aplică această crema pe vergeturi de 4 ori pe săptămînă, pe o durată de 30 de minute.

2. Untul de Shea

Untul de Shea este un nou tratament inovator pentru vergeturi. Acesta este bogat în vitamina A și E, esentiale pentru sanatatea și frumusetea pielii. Acesta determină regenerarea celulara, îmbunătățește circulația sanguină și oferă protecție naturală împotriva razelor ultraviolete.

Cremele pe bază de unt de Shea se folosesc de 2-3 ori pe zi, pentru a ajuta procesul de vindecare al vergeturilor!

3. Uleiul de masline

Un alt tratament care si-a demonstrat eficienta în tratarea vergeturilor este uleiul de masline. Se recomanda masarea zilnica a corpului cu ulei de masline pînă cand se obtin rezultatele dorite.

Uleiu de masline poate fi inlocuiti și cu ulei de migdale, ulei de ricin, de avocado sau ulei cu vitamina E.

4. Gel cu aloe-vera

Pana acum despre aloe-vera se știa că are efecte calmante și vindecatoare asupra arsurilor. Însă specialiștii susțin că gelul cu aloe vera are aceleași efecte pozitive și în tratarea vergeturilor, deoarece la origine acestea sunt tot leziuni care apar la nivelul pielii.

Ingrediente pentru a prepara crema cu aloe-vera

– 1/2 pahar cu ulei de masline

– 1/4 pahar cu gel aloe vera

– 4 capsule cu vitamina E (numai continutul)

– 2 capsule cu vitamina A (numai continutul)

Ingedientele se amestecă pînă se omogenizează, după care sunt depozitate într-un recipient la rece.

5. Crema din ulei de avocado și ulei de lavanda

Se amesteca 30 g ulei de avocado, migdale sau jojoba cu 7 picaturi de ulei de lavanda sau 5 picaturi cu ulei de musetel.

Se masează zonele afectate de vergeturi de 2-3 ori pe zi, pînă cand se obține rezultatul dorit.

Initial acest remediu depigmentează vergeturile, după care actionează pentru eliminarea lor.

6. Crema cu ulei de masline și aloe vera

Ingrediente pentru a prepara aceasta crema

– 1/2 pahar cu ulei de masline extravirgin

– 1/4 pahar gel aloe vera

– continutul de la 6 capsule de vitamina E

– continutul de la 4 capsule de vitamina A

Într-un blender amesteca toate aceste ingrediente pînă se omogenizează, după care mixtura este ținută la rece. Se aplică uleiul pe zonele predispuse apariției vergeturilor (abdomen, sîni, șolduri, coapse) de cîte 2 ori pe zi.

Alimentația:

Cea mai buna modalitate de a preveni dar și de a trata vergeturile este o dietă sănătoasă și echilibrată. În acest sens, se recomandă consumarea zilnică a unei cantitați suficiente de apă (6-8 pahare) pentru că organismul să ramana hidratat și pentru că toate sistemele acestuia să fucționeze adecvat.

Hidratarea adecvată înseamnă menținerea elasticității pielii și ajută la producerea unei cantități suficiente de colagen.

De asemenea, un rol important în hidratarea pielii il joaca și vitaminele A, C, E și zinc.

2.3. Prezentarea comparativă al rezultatelor obținute la diferite persoane

Lotul de cliente care a beneficiat de împachetori cu ciocolată au prezentat următoarele efecte :

Fig. 2.3.1 Efectele împachetării cu ciocolată

Suplimentar, am considerat important de a evalua satisfacția pacienților tratați. Pentru aceasta toți pacienții au primit chestionare la ieșirea din tratament în care li se cerea să noteze îmbunătățirea aspectelor vizibile, tactile și senzoriale pe o scară de la 1 la 7.

Nota de 7 a fost considerată ”răspuns excelent”, nota 6 – „răspuns bun”, nota 5 – ”răspuns relativ bun”, nota 4 „răspuns satisfăcător”, nota 3 –„răspuns relativ satisfăcător”, nota 2 – „răspuns slab” și nota 1 – răspuns foarte slab.

Notarea răspunsurilor a permis și efectuarea evaluării complexe a eficacității produselor cosmetice aplicate în tratament.

Se sumează punctele și se obțin rezultatele, în cazul studiului notru acestea sunt ilustrate mai jos.

Astfel, eficacitatea tratamentelor împotriva vergeturilor, a fost evaluată atât în mod subiectiv de către pacient, cât și obiectiv, de către un singur specialist.

Starea psihică, este evaluată ca fiind adecvată în 100% cazuri.

Fig. 2.3.2 Gradul de satisfacție al pacientelor

Regimul de viață preponderent sedentar a fost determinat la persoanel care apelează la exercițiul fizic moderat ca intensitate, o dată sau de 2 ori pe săptămînă. Acesta este practicat doar de 5 persoane (11,1%).

În 33,3% cazuri, pacientele consemnează reacții alergice, și se află la dispensarizate la alergolog.

În ceea ce privește îngrijirea pielii acasă, 3 persoane (21,4%) au indicat utilizarea preparatelor cosmetologice în funcție de tipul de ten și aplicarea produselor naturaliste (miere de albini și tărâțe,) săptămânal, 3 persoane (21,4%) utilizarea preparate cosmetice pe bază de fitopreparate, iar altele 7 (22,2%) utilizează măști hidratante.

Rezultatele la finele tratamentului au fost pe măsura ațteptărilor clientelor. Ele au rămas mulțumite și bine-dispuse.

Reacții adverse nu s-au depistat în nici un caz.

Concluzii

La ora actuală îngrijirea pielii la femeile care au născut trebuie efectuată complex și în asociere cu diverse metode cosmetologice.

Vergeturile cutanate, sunt o problemă foarte frecventă la femei după naștere.

Cunoaștrea factorilor care duc la apatiția vergeturilor, duce la evitarea acestora și îmbunătățirea stilului de viată în vederea menținerii unui tegument frumos, indiferent de zona corporală.

În procesul de evidențierea a diferitor tipuri de tratament contra vergeturilor am constatat că fiecare metodă este eficientă pentru anumite categorii de pacienți, avînd efecte benefice dacă este aplicată corect și dacă se ține cont de contraindicații.

Se evidențiază faptul că în cazul aplicării unui tratament combinat efectul de reducere vergeturilor este mai evident și obținerea unei pieli, fără linii inestetice și imperfecțiuni, este mult mai semnificativă.

RECOMANDĂRI

Tema tratată în această teză este de interes actual întrucât există puține date referitoare particularitățile de îngrijire ale pielii lafemeile după naștere.

Astfel, informațiile obținute completează literatura de specialitate cu noi informații referitoare la abordarea vergeturilor la femeile după naștere.

Limitările studiului sunt legate de numărul inclus de pacienți, necesitâtnd totuși validarea rezultatelor pe loturi mai mari.

Din cadrul perspectivelor deschise de teză se remarcă abordarea multifactorială.

Intervențiile propuse pentru managementul vergeturilor la femei după naștere, secundar rezultatelor obținute în teza de diplomă sunt:

– Prevenirea progresiei bolii prin aplicarea cît mai precoce a tratamentului cosmetologic;

– Prevenirea și reducerea complicațiilor prin asocietea măsurilor terapeutice;

– Creșterea ratei de adresabilitate la cosmetolog o dată cu apariția primelor semne ale vergeturilor.

Bibliografie

1. Ambros-Rudolph CM, Müllegger RR, Vaughan Jones SA et al. The specific dermatoses of pregnancy revisited and reclassified: results of a retrospective two-centre study on 505 pregnant patients. J Am Acad Dermatol. 2006; 54:395-404.

2. Augustin M., Cotterill J., Gieler U. Skin and Psyche – Closing the Gap. Dermatol. Psychosom., 2000

3. Briinauer SR Striae cutis distensae bei schwerer Shiga Kruse-Dysenterlae, ein Beitrag zur Pathogenese der Hautstriae. Arch Dermatol Syph 143:110-127.

4. Caius Solvan, Elena Chiticari, Manual de dermatologie și venerologie Timisoara 2011

5. Conu A. Corelațiile dintre afecțiunile cutanate și patologia generală. Editura Medicală, B. 1982, p.55-58.

6. Ghid de îngrijire a pielii mixte sau grase, cu imperfecțiuni. București 2013

7. Giulia Penazzi La pelle e i cosmetici naturali. Guida practica. Milano 2003

8. Lewis V.„Skin problems in pregnancy”, Medicine. 2004; 32: 12,36

9. Manual de Cosmetologie – Centrul Educational Bella, București 1998.

10. Sorin Stamate. Curs – Examenul tegumentelor și mucoaselor Bucuresti, 2007

11. Stephen F. Templeton / Thomas J. Lawley Atlas de dermatologie

12. Suport de curs Cosmetologie.htpp:// esteticasiigiena.files.wordpress.com

14. Tarocchi S, Carli P. „Polymorphic eruption of pregnancy”, International Journal of Dermatology. 2008 Jun; 36(6): 448-450.

15. Teleki S, Costache M, Dinca J. Afecțiui dermatologice specifice sarcinii. Medical UPDATE, vol.IX, Nr.42, X 2008, p.109-

16. V. Clătici, C. Medeleanu ,,Acneea – Forma tardivă a femeii adulte: Studiu retrospectiv,, ROMANIAN JOURNAL DERMATOLOGY . București 2014

17. Кoшeвeнкo Ю.H. Кoжа чeлoвeка T.1,2. M.: «Aкадeмия кocмeтoлoгии», 2008

18. Oзepcкая O.C. Кocмeтoлoгия: Pyкoвoдcтвo для cтyдeнтoв мeдицинcкиx вyзoв и вpачeй – изд. пepepаб и дoп. – Cпб.: Иcкyccтвo Poccии, 2006 – 525c.

19. htpp://esteticasiigiena.wordpress.com

20. htpp://www.romedic.ro

21. http://www.dermestetica.ro/

22 http://www.sfatulmedicului.ro/

Anexe

Fotografii personale din timpul efectuării practicii de licență