Ingrijirea Pacientilor cu Abcesul Pulmonar

Medicina

Ingrijirea Pacientilor cu Abcesul Pulmonar

Byadmin ianuarie 1, 2024

Motto:

„ Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea”.

Hipocrate

CUPRINS

TOC \o 2-2 \t "Heading, 3"

INTRODUCERE PAGEREF _Toc \h 2

CAPITOLUL I PAGEREF _Toc1 \h 3

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR PAGEREF _Toc2 \h 3

1.1. Alcătuirea aparatului respirator PAGEREF _Toc3 \h 4

1.2. Structura plămânului PAGEREF _Toc4 \h 6

1.3.Noțiuni de fiziologie a respirației PAGEREF _Toc5 \h 8

CAPITOLUL II PAGEREF _Toc6 \h 11

PREZENTAREA AFECȚIUNII – ABCESUL PULMONAR PAGEREF _Toc7 \h 11

2.1. Definiție PAGEREF _Toc8 \h 11

2.2. Etiologie PAGEREF _Toc9 \h 12

2.3. Simptomatologie PAGEREF _Toc10 \h 13

2.4. Complicații PAGEREF _Toc11 \h 14

2.5. Diagnostic PAGEREF _Toc12 \h 14

2.5.1 Diagnostic prin imagistică medicală PAGEREF _Toc13 \h 15

2.5.2.Analiza de laborator PAGEREF _Toc14 \h 16

2.6. Tratament PAGEREF _Toc15 \h 17

2.7. Profilaxia PAGEREF _Toc16 \h 18

2.9. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor PAGEREF _Toc17 \h 18

CAPITOLUL III PAGEREF _Toc18 \h 22

PROCES DE NURSING – PLANURI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR CU ABCES PULMONAR PAGEREF _Toc19 \h 22

CAZUL I PAGEREF _Toc20 \h 22

CAZUL II PAGEREF _Toc21 \h 37

CAZUL III PAGEREF _Toc22 \h 48

CONCLUZII PAGEREF _Toc23 \h 59

BIBLIOGRAFIE PAGEREF _Toc24 \h 61

INTRODUCERE

Abcesul pulmonar este o afecțiune mai rar intâlnită dar are totusi o deosebită importanță pentru intreg organismul deoarece derivă din alte cateva afectiuni minore și are complicații foarte grave sau chiar stări patologice incipiente. Dacă nu se intervine la timp sau nu se primesc informațiile preventive necesare unui echilibru bio-psiho-social necesar oricaru-i individ atunci asistenta sociala nu-și indeplinește rolul.
Am ales aceasta afecățiune a aparatului respirator deoarece este o boala care derivă din complicații mai minore care netratate inițial, pot duce la afecțiuni mai grave, acestea fiind la distanță dar cu precadere cele din vecinatate:faringe, laringe, esofag.
Toate afecțiunile sunt importante pentru sanatate și bunul mers al vieții dar aparatul respirator are cred, o deosebită importanță deoarece fără un plămân care să asigure o oxigenare de calitate și alte procese ce au loc în organism indiferent de: poziția, de ocupație, de inteligență și de multe alte lucruri care nu au o mare importanță daca un om nu poate avea o respirație de calitate aceasta fiind un fenomen vital.
Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrana,
3-4 zile fără apă, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute aproximativ (3 minute). Respirația este o funcție care asigură eliminarea CO2 si aportul de O2 către celulele organismului. Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin si tisular.
Principalele tulburări funcționale provocate de o afecțiune pulmonară sunt: dispneea, durerea toracică, tusea, expectorația, hemoptizia, sughițul si tulburarile vocii.
Tema este cu atât mai interesantă având în vedere că deși în cazurile ușoare, necomplicate și la persoane anterior sănătoase tratamentul supurației este relativ simplu, acesta poate deveni complex, în formele severe de boală sau complicate. Deși antibioticul este elementul central al tratamentului unui abces pulmonar el trebuie administrat doar la indicația medicului specialist în boli pulmonare. Este incorect să ne administrăm singuri un tratament, întrucât poate fi nepotrivit, fapt ce scade șansa de vindecare.

http://www.biblioteca.regielive.ro

CAPITOLUL I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR

1.1. Alcătuirea aparatului respirator

Aparatul respirator cuprinde totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor de gaze dintre organism și mediul extern. în plus, prin partea superioară a cavității nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele, un alt segment al aparatului respirator, datorită corzilor vocale inferioare, realizează fonația .

Aparatul respirator este alcătuit din :

căile respiratorii organe care au rol în vehicularea aerului ;cavitatea nazala și faringele formează căile respiratorii superioare, iar laringele traheea și bronhiile – căile respiratorii inferioare.

plămânii, organe la nivelul cărora au loc schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon) .

Cavitatea nazală este primul segment al cailor respiratorii. Ea este divizată de septul nazal în doua cavități simetrice numite fose nazale. Fosele nazale se află parțial în piramida nazală care are rol estetic și de protecție.

Faringele este un conduct musculo-membranos, dispus de la bazacraniului până în dreptul vertebrei C6 și este divizat în trei etaje: naso-faringe, buco-faringe și larino-faringe. Are rolul de a separa cele două căi: calea digestivă și calea respiratorie.

Laringele, este situat în partea anterioara a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheii, proeminând sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulații. La interior este căptușit de o mucoasă care determină în cavitatea laringelui, patru plici numite corzi vocale, două superioare și două inferioare.

Traheea este un conduct fibro cartilaginos, întins de la marginea anterioară a laringelui până la bifurcarea ei în cele doua bronhii principale. Este situată anterior de esofag. Are două segmente: cervical și toracal. Inelele fibrocartilaginoase sunt incomplete posterior, unde se află o membrană musculo-fibro-elastică care permite dilatarea esofagului și înaintarea bolului alimentar în timpul deglutiției. La exterior se afla țesut conjunctiv, iar la interior mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudo-stratificat cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.

La nivelul T4 traheea se divide în două bronhii principale(dreaptă și stângă) care pătrund în hilul pulmonar unde se ramifică formând arborele bronșic. Între cele două bronhii există deosebiri: cea dreaptă este verticală, mai scurtă (2,5 cm) și are un calibru mai mare decât cea stângă care are un traseu aproape orizontal și are un calibru mai mic. Structura bronhiilor principale este asemănătoare cu a traheei formate din inele cartilaginoase incomplete posterior. Bronhiile principale împreună cu formațiunile care pătrund sau ies din plămâni (arterele pulmonare, venele pulmonare, nervii pulmonare și limfaticele) alcătuiesc pediculul pulmonar care leagă plămânul de mediastin. Acesta este un spațiu cuprins între stern și coloana vertebrală în sens antero-posterior și între orificiul superior al toracelui și diafragmei în sens supero-inferior.

Plămânii reprezintă principalele organe ale aparatului respirator și sunt situați în cavitatea toracica, deasupra diafragmului. Au forma unor jumătăți de con secționat de la vârf spre bază, masa medie a celor doi plămâni este de 1300 g (fig.nr.1).

Plămânii prezintă baza ușor concavă așezată pe diafragmă și care, prin intermediul difragmei, la dreapta este în raport cu lobul drept al ficatului, iar la stânga cu lobul stâng al ficatului, cu fundul stomacului și cu splina. Vârful depășește prima coastă și ajunge la baza gâtului. Fața externa, vine în raport cu coastele și spațiile intercostale și prezintă la plămânul drept două fisuri: una oblică și alta orizontală, iar plămânul stâng numai fisura oblică. Fața internă mediastinală este plană și prezintă hilul plămânului care este locul de intrare și ieșire al elementelor pediculului pulmonar (adică bronhia principală, artera și venele pulmonare, arterele și venele bronhice, nervii vegetativi și vase limfatice).

1.2. Structura plămânului

Figura

Nr.1. Sistemul respirator

Structura plămânului este cea a unei glande tubulo-acinoase, fiind formate dintr-un sistem de canale aeriene și dintr-o multitudine de saci alveolari.

Plămânul drept are trei lobi:

Lobul superior are trei segmente: apical-superior sau supraclavicular,anterior si posterior.

Lobul mijlociu are două segmente:medial si lateral sau axilar.

Lobul inferior are cinci segmente: vârful lobului, alcătuind segmentul apical inferior și porțiunea bazală, cu segmentele medio-bazal sau cardiac, postero-bazal, antero-bazal, latero-bazal.

Plămânul stâng are doi lobi:

Lobul superior are cinci segmente:apical,superior,anterior,lingular-superior și lingular-inferior.

Lobul inferior are aceleași segmente ca și lobul inferior al plămânului drept.

Plămânul stâng este mai lung si mai îngust decât cel drept. Acestea se datorează pozitiei inimii,precum și faptul că in această parte, cupola diafragmatică este mai joasă decât in partea dreaptă.

Din punct de vedere structural, plămânul este alcătuit din : căi respiratorii intrapulmonare, parenchim pulmonar, rețea sanguina-limfatică si rețea nervoasă.

Caile respiratorii intrapulmonare:

Odată patrunse in hil, bronhiile principale iau numele de bronhii intrapulmonare care se ramifică intocmai ca și coroana unui arbore, de unde denumirea de arbore bronsic ce se dă intregului sistem de căi aeriene intrapulmonare.

Arborele bronșic drept inainte de a pătrunde adânc in plămân, bronhia principală dreaptă se imparte în două ramuri:

Bronhia lobară superioară, care patrunde in lobul superior și se distribuie celor trei segmente pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare.

Trunchiul bronșic intermediar, care dă naștere la două bronhii lobare:

-bronhia lobară mijlocie, se imparte in două bronhii segmentare, repartizate segmentelor corespunzatoare ale lobului milociu;

-bronhia lobară inferioară, care se imparte in cinci bronhii segmentare, repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior.

Arborele bronșic stâng după ce a intrat prin hil și înainte de a pătrunde mai adânc in plămân, bronhia principală stângă se imparte in două ramuri lobare: bronhia lobară superioară și bronhia lobară superioară.

Fiecare bronhie segmentară dă ramificații din ce în ce mai subțiri, ajungând la dimensiuni foarte reduse, cu un lemen de circa 1-10mm.

În ultima instanță se formează bronhii intralobulare, bronhii terminale si bronhii respiratorii sau acinoase, care se termină cu acini pulmonari.

Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereții alcatuiți, de la exterior catre interior.

Spre deosebire de ramurile terminale,celelalte ramuri ale arborelui probronșic au în structura peretelui și un țesut cartilaginous cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocartilaginoasă. De aici concluzia că ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa, din punct de vedere structural, în bronhii cu țesut cartilaginos în pereții lor și bronhii fară țesut cartilaginos, numite bronhiole.

I.C.VOICULESCU I.C PETRESCU Anatomia și Fiziologia omului Ediția aIVa Editura Medicală București 1971,pag 694,695

1.3.Noțiuni de fiziologie a respirației

Plămanii sunt responsabili în primul rând cu respirația. Aceasta este reprezentată de schimbul de oxigen și dioxid de carbon între organism și mediul exterior.

Funcțional, respirația a fost imparțită in patru:

Ventilația pulmonară

Doi factori importanți influențează dimensiunea plămânilor mișcarile de ridicare-coborâre ale diafragmului.

Ridicarea grilajului costal duce la proiectarea anterioară a sternului îndepărtându-l de coloana vertebrală,mărind în acest fel diametrul antero-posterior cu aproxiamtiv 20% în inspirația maximă fată de expirație.

Ridicarea grilajului costal se realizează cu ajutorul mușchilor inspiratori iar coborârea acestuia cu ajutorul mușchilor expiratori.

Presiunea pleurală este presiunea din cavitatea dintre pleursunt responsabili în primul rând cu respirația. Aceasta este reprezentată de schimbul de oxigen și dioxid de carbon între organism și mediul exterior.

Funcțional, respirația a fost imparțită in patru:

Ventilația pulmonară

Doi factori importanți influențează dimensiunea plămânilor mișcarile de ridicare-coborâre ale diafragmului.

Ridicarea grilajului costal duce la proiectarea anterioară a sternului îndepărtându-l de coloana vertebrală,mărind în acest fel diametrul antero-posterior cu aproxiamtiv 20% în inspirația maximă fată de expirație.

Ridicarea grilajului costal se realizează cu ajutorul mușchilor inspiratori iar coborârea acestuia cu ajutorul mușchilor expiratori.

Presiunea pleurală este presiunea din cavitatea dintre pleura viscerală și cea parientală.Aceasta este negativă din cauza unei succesiuni permanente la acest nivel.

Presiunea alveolară este in repaus echivalentă cu presiunea atmosferică, însă pentru a permite intrarea aerului în plămâni pe parcursul inspirației, presiunea de la acest nivel trebuie să fie negativă. Astfel ea ajunge la 1 cmH2O pentru două secunde necesare inspirației.

Complianța pleurală reprezintă masura in care plămânii cresc în volum pentru fiecare unitate de creștere a presiunii transpulmonare. Valoarea complianței totale la adult este de aproximativ 200ml/cmH2O.

Plămânii sunt bogați în colagen și elastină. Fibrele de elastină se întind în volume pulmonare mici și medii și fibre de colagen au rol de a preveni supradistensia la volume pulmonare mari.

Contracția musculaturii inspiratorii are loc în inspir pentru respirația de repaus , expirul fiind un proces pasiv, apărut ca urmare reculului elastic al plămânilor și al structurilor elastice din cutia toracică. In concluzie, mușchii respiratorii efectuiază lucrul mecanic doar pentru inspir în această situație.Lucrul mecanic poate fi sistematizat în trei fracțiuni:

-necesară pentru expansionarea plămânilor împotriva forțelor elastice proprii, ceea ce poartă denumirea de travaliu compliant sau lucru mecanic elastic.

-necesară pentru depășirea vâscozitații pulmonare și a structurilor peretelui toracic, numită lucru mecanic a rezistenței tisulare.

-necesară pentru depașirea rezistenței opuă de căile aeriene în momentul trecerii aerului în interiorul plămânilor, denumită lucru mecanic al rezistenței căilor aeriene.

Expansiunea pulmonară poate fi investigată prin intermediul volumelor pulmonare.

Difuziunea oxigenului și dioxidului de carbon între alveole și sânge

Difuziunea reprezintă mișcarea moleculelor de gaz unele printre altele. Din cinetica acestor molecule rezultă energia necesară difuziunii.

Rata difuziunii gazelor respiratorii este direct proporțională cu presiunea exercitată de fiecare gaz, care poartă denumirea de presiune parțială a gazelor.

Odată pătruns în căile respiratorii, aerul este umidificat. Concentrația gazelor în aerul alveolar diferă foarte mult de cea din aerul atmosferic :aerul alveolar este înlocuit parțial cu aer atmosferic la fiecare respirație, din aerul alveolar se extinde permanent exigenul și se primește dioxid de carbon de la plămâni.

Membrana respiratorie este formată din endoteliu capilar, interstițiu pulmonar , epiteliu alveolar și surfactant. Rata difuziunii gazelor prin membrana respiratorie este influențată de anumiți factori.

– presiunea partiala a gazului in alveola

– presiunea partiala a gazului in capilarul pulmonar

– dimensiunile membranei respiratorii

– coeficientul de difuziune a gazului.

Difuziunea oxigenului se realizeaza din aerul alveolar spre sangele din capilarele pulmonare, pentru ca presiunea partiala a oxigenului in aerul alveolar este de 100 mm Hg pe cand în sângele din capilarele pulmonare este de 40 mm Hg.

Difuziunea dioxidului de carbon se realizează dinspre sângele din capilarele pulmonare spre alveole, întrucât presiunea sângelui din capilarele pulmonare este de 46 mm Hg pe când aerul alveolelor are 40 mm Hg.

Transportul oxigenului și dioxidului de carbon prin sânge și lichidele organismului spre și de la celule

Oxigenul, odată dizolvat în plasmacapilarelor pulmonare, difuzează în eritrocite la nivelul cărora se combină cu ionii de fier, formând oxihemoglobina. Sângele arterei transportă 20 ml oxigen/dl, dintre care 98,5 %e transportat de hemoglobină, restul fiing dizolvat în plasmă. Cantitatea de oxigen care se leagă de hemoglobină depinde de presiunea parțială a oxigenului.

Dioxidul de carbon difuzează din celulele capilare, în acest fel determinând creștereea presiunii sale parțiale în sângele venos cu aproximativ 5-6 mmHg fată de sângele arterial. Dioxidul de carbon este transportat in plasmă:

-dizolvat în plasmă (aproximativ 5%)

-sub formă de carbaminohemoglobină (5%)

-sub formă de bicarbonat plastic (90%)

4. Reglarea respirației este realizată de sistemul nervos central

De aici pleacă stimulii prin intermediul nervilor somatici catre mușchii respiratori.

Ritmul involuntar al respirației este sub controlul bulbului rahidian.

Centrii pontini modifică activitatea centrelor respiratorii bulbari: centrul apneusmatic determină creșterea duratei inspirației, iar centrul pneumotaxic controlează punctul de întrerupere al pantei inspiratorii, limitând astfel inspirația.

http://anatomie.romedic.ro/plamanii

CAPITOLUL II

PREZENTAREA AFECȚIUNII – ABCESUL PULMONAR

2.1. Definiție

Abcesul pulmonar este o colecție purulentă, de obicei unică localizată in parenchimul pulmonar care se evacuiază prin căile respiratorii, în urma deschiderii în bronhii, însoțindu-se de expectorație muco-purulentă și imagine radiologică hidroaerică.

Figura Nr.2. Sursa: http://www.romedic.ro/abcesul-pulmonar

2.2. Etiologie

Abcesul pulmonar apare cel mai frecvent datorită infecțiilor bacteriene, a infecțiilor pulmonare, a bolilor maligne, a proceselor degenerate din silicoze, dar și in urma unei bronșiectazii. Cele mai multe abcese pulmonare sunt determinate de bacterii anaerobe (cele care traiesc doar fără aer).Igiena orală deficitară și paradontoza pot duce la inflamarea parenchimului pulmonar, deoarece cantitățile mici de saliva cu conținut bacterian suprasolicită capacitatea plămânilor de a contracta infecțiile.

Mult mai rar, abcesul pulmonar poate să apară ca urmare a desemnarii bacteriilor pe cale sangvină intr-o trombloflebită infectată sau în endocardită bacteriană (infecția valvelor cardiace).

Agenții patogeni sunt pneumococul, streptococul, stafilococul, pneomobacilul Friedlander. Germenii pătrund în parenchimul pulmonar pe cale aeriană (prin inhalarea unor produse septice) pe cale limfatică sau hematogenă (însămânțarea plămânilor cu emboli dintr-un focar suport ) și prin continuitate de la un focar septic din vecinătate. Cauzele cele mai frecvente sunt : stenoza bronșică (de obicei un cancer pulmonar), dilatația bronșică, emboli septice , suprainfectarea unor afecțiuni preexistente (chist hidatic, chist aerian, atelectazii), diverse infecții situate la distanță. În modul de formare, supurația poate fi primitive (abces cu piogeni, ambion, micotic) sau secundară unei alte afecțiuni pulmonare (pneumonie, bronhopneumonie), unei supurații toracice sau subdiafragmatice, unei emboli septice pulmonare. Factorii favorizanți sunt : oboseala, alcoolismul, diabetul. Bărbații contactează mai frecvent boala.

Manul de Medicină internă pentru cadre medii Ediția a III a Subredacția Corneliu Borundel

2 http:// w.w.w.romedic.ro/abcesulpulmonar

2.3. Simptomatologie

Debutul este de obicei brutal, caracterizat prin frisoane, febră până la 40 grade, junghi toracic, și mai rar, insidios. Urmează o perioadă de 5-10 zile cu caracter de pneumotic sau bronhopneumonie, în care există febră (39-40 grade) tuse și expectorație mucoasă. În acest răstimp apar totuși unele elemente care sugerează abcesul pulmonar, atingerea severa a starii generale(facies palid,temperatură neregulată, rezistența la antibiotice), leucocitoză mare (20 000-30 000)cu polinucleoză. Urmează perioada a treia, de deschidere in bronhii, cu evacuarea brutală a discreției purulente, evacuare determinataă de vomica și care apare intre a V a și XV a zi de evoluție.

Uneori, vomica este procedată de hemoptizie sau de spute hemoptoice. Vomica poate fi unică, masivă când se însoțește de asfixie, sau mai des funcționată.

De obicei, după vomica febtra scade și starea generală se ameliorează. Ultima perioadă este de drenare bronșică. În această perioadă, tusea este frecventă, iar espectorația muco-purulentă, abundentă (10-400ml/zi) și dispusă in trei straturi. Temperatura oscilează in jurul a 37 grade și uneori apar hemoptizii. Elementul fizic evidențiază semnele sinohomului caviar, vibrații vocale exaggerate, suflu caviar. Laboratorul încă accentuiază vitezei de sedimentare omnie si leucocitoză în sânge, fibre elastic în spută.

Un abces poate rămâne nediagnosticat până ce perforează o bronhie, când o mare canticate de sputa purulentă, putridă sau nu poate fi expectorate în câteva ore sau mai multe zile. Sputa poate conține țesut pulmonar nectrozat. Helena fetidă (miros pătrunzător, respingator) este un element diagnostic în cazul infecțiilor cu bacterii anaerobe.

Sputa putridă apare la 30-50% din pacienții cu abces pulmonar , dar aproximativ 40% au abcese datorate anaerobilor, nu au sputa putridă, așa încât absența acestuia nu exclude diagnosticul.

1 Manualul Merck Ediția a XVII a Ediția Centenară

2.4. Complicații

Efracțiunea puroiului în spatial pleural determină simptome grave : creștere a febrei, durere pleurală întinsă și transpirații.

Bolnavul capătă un facies toxic. În abcesul cronic pot să apară hemoragii grave și chiar fatale. Abcesul cerebral metastatic este o complicție binecunoscută.

Bronșiectazia poate să apară ca sechelă a abcesului pulmonary, chiar dacă aceasta a fost vindecat.

Dacă supurația s-a prelungit în timp poate să apară amiloidoza.

2.5. Diagnostic

Examenul toracic în stadiul precoce poate evidenția o condensare segmentară sau laborată, care uneori devine globulară pe măsura apariției colecției purulente. După ce abcesul se deschide intr-o bronhie, la examenul radiologic apare o cavitate cu nivel hidroaeric. Dacă radiografia toracică sugerează existența unei tumori subiciente sau a unui corp străin, sau dacă aspectul radiologic este atipic, tumografiei compiuterizată poate furniza o definire anatomică mai bună.

Sputa trebuie examinată pe frotiuri și culturi pentru identificarea bacteriilor, fungilor și mycobacteriilor. Sputa expectorată nu este potrivitădeoarece cavitatea bucală conține în mod normal cicroorganisme anaerobe care contaminează sputa, la trecerea prin căile respiratorii superioare. Diagnosticul de infecții cu anaerobi necesită de obicei probe opținute prin aspirație transtraheală, aspirație transtoracică sau bronhoscopie cu fibre optice și cu purie protejată, și sunt necesare culturi cantitative, dar aceste proceduri nu sunt efectuate frecvent.

Aceste proceduri invazive trebuie rezervate cazurile care au un tablou atipic sau care nu răspund la antibioterapie, totuși odată începând tratamentul antibiotic, nu exista nici o metodăsigură pentru obținerea de probe corespunzătoare pentru culturile bacteriene.

Bronhoscopia nu este necesară dacă răspunsul la antibiotice este adecvat și dacă nu se suspectează un corp strain sau o tumoră. Leziunile care simulează un abces pulmonar inchid carcinomul bronșic excovat, broșiectazia, empiemul secundar unei fistule bronhopleurale, tbc, coccidioidomicoza sau alte infecții pulmonare micotice bubele pulmonare sau chisturile aeriene infectate, sechestrarea pulmonară, noduli silicotici cu necroză centrală, abcese subfenice sau hepatice (ambiene sau hidatice) cu perforarea unei bronhii granulomatoza Wegener.

Examenele clinice repetate si procedurile deschise mai sus pot diferenția de obicei aceste infecțiuni de abces pulmonar.

2.5.1 Diagnostic prin imagistică medicală

La început apare o apacitate densă. Apoi, în masa apacitații se ivește o zonă transparentă centrală, deseori cu nivel de lichid.

Tomografiile pot fi uneori necesare pentru a pune în evidența cavitatea.

Radiografiile pot releva, în plus leziuni primitive asociate (de exemplu carcinom bronșic, infarct pulmonar ) ele permit o apreciere o apreciere corectă a răspunsului la tratament, permit de asemenea, localizarea anatomică în cazurile în care se pune problema unei investigații chirurgicale, informează asupra complicațiilor pleurale. Revarsatele pleurale vor fi puncționate cu promptitudine, pentru a decala apariția empiemului.

Figura Nr.3. . Imagine radiologică:Abcesul Pulmonar

Sursa: Spitalul Municipal Tecuci

2.5.2.Analiza de laborator

Sputa are un miros putrid și o culoare gri-murdară sau brună în infecțiile anaerobe (putride) în infecțiile cu feiogeni (neputride) are o culoare gri verzuie sau gălbuie și un miros de mucegai. Se vor cere frotiuri și culturi pentru bacili Koch, în special în leziunile lobului superior și în abcesele cronice. Culturile din spută pentru flora banală și pentru germeni anaerobi ajută la alegerea antibioticului adecvat. Hemoculturile pot pune în evidență embolia septică drept cauză a abcesului pulmonar.

Figura Nr.4. Examen de spută la un pacient cu Abces Pulmonar

Sursa: http://odoras.com/?p=1996

2.6. Tratament

Vindecarea rapidă și completaă a unui abces pulmonar depinde de tratamentul antibiotic adecvat. Majoritatea pacienților se vindecă fară intervenție chirurgicală.

Antibioterapia trebuie începută imediat după ce sputa și sângele au fost recoltate pentru culturi și antibiogramă. Medicamentul pregătit este Clandamicină inițial 600 mg intravenos de trei ori pe zi, apoi 300 mg oral de 4 ori pe zi. Un tratament alternativ este Penicilina G 2-10 milioane pe zi intravenos urmată de Penicilină V 500-750 mg oral când pacientul este afebril și prezintă o ameliorare subiectică. Unele autorități în domeniu preferă să combine Penicilina cu Metronidazol oral 500 mg de patru ori pe zi. Dacă este implicat un alt agent patogen aerob, alegerea antibioticului depinde de rezultatele antibiogramei. Tratamentul trebuie continuat până la dispariția pneumoniei și a cavitații, rămânând doar o mică leziune reziduală stabilă, un chist cu pereți fini sau câmpuri pulmonare libere. Vindecarea necesită câteva săptămâni sau luni de tratament, constând în mare parte din antibioterapie orală ambulatorie. Drenajul postural poate fi util, dar poate provoca contaminarea altor bonhii cu extinderea infecției sau abstrucție acută.

Dacă pacientul este slabit sau paralizat, traheostamia și aspirația pot fi necesare. Rareori, aspirația branheoscopică poate facilita drenajul.

Drenajul chirurgical este rareori necesar, deoarece leziunile răspund la tratamentul medical, pot fi candidați la drenajul percutan, pacienții cu empiem au nevoie de drenaj percutan.

Reacția pulmonară este procedura de elecție în cazul unui abces rezistent la tratamentul medicamentos, în special dacă se suspectează un carciom bronșic. Lobertomia este cea mai frecventă pentru leziunile mici. Pneumonectomia poate fi necesară în cazul abceselor multiple sau al gangrenei pulmonare reflectate la tratamentul medical. Rata mortalitații după pneumonectomie este de 5-10% după rezecții restranse, rata este mult mai mică.

2.7. Profilaxia

Prevenirea abcesului pulmonar implică urmatoarele maruri : tratarea corectă a bolilor infectocontagioase la gravide, generatoare de malformații congenitale fatale, tratarea complicațiilor bronhopulmonare din cursul rujeolei, tratarea tusei convulsive și gripei la copii, tratarea supurațiilor pulmonare și tuberculozei la adulți, asemenea focarelor de infecție rino-buco-faringiene, tratarea bolilor generale.

1Elemente Practice de Diagnostic și Tratament Editura Medicală Henry Brainerd Sheldon Margen Micton J. Gatton

2 Manualul Merck Ediția a XVII a Ediția Centenar

3 w.w.w.studenție.ro/referate/medicină

2.9. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor

Îngrijirea bolnavului se execută cu următoarele principii:

● să aprecieze starea generală a pacientului, pentru a evita o toaletă prea lungă, prea obositoare

● să verifice temperatura ambiantă, pentru a evita răcirea bolnavului

● să evite curenții de aer, prin închiderea geamurilor și a ușilor

● se pregătesc în apropiere materialele necesare toaletei, schimbarea lenjerie patului și a bolnavului pentru prevenirea escarelor

● bolnavul va fi dezbrăcat complet și se va acoperi cu cearșaf și pătură

● se descoperă progresiv numai partea care se va spăla

● se săpunește și se clătește cu o mână fermă, fără brutalitate, pentru a favoriza circulația sanguină

● apa caldă trebuie să fie din abundență, schimbată de câte ori este nevoie, fără a se lăsa săpun în apă

● se mobilizează articulațiile în toată ampletitudinea lor și se masează zonele predispuse escarelor

● ordinea în care se face toaleta pe regiuni: spălat, clătit, uscat;

● se mută mușamaua și aleza de protecție, în funcție de regiunea pe care o spălăm;

● toaleta bolnavului se face în funcție de starea lui, ferindu-l în mod deosebit de curenții de aer reci, care ar putea redeștepta infecțiile virotice latente;

● trebuie avut în vedere că mulți bolnavi pulmonari transpiră abundent, ceea ce face ca pielea să fie foarte fragilă, se lezează ușor și bolnavii pot face escare de debut;

● lenjeria bolnavului transpirat trebuie imediat schimbată sau de câte ori este nevoie;

● este bine ca pielea transpirată să fie spălată cu alcool mentolat, care înviorează circulația periferică.

EXAMENUL FIZIC

Inspecția – bolnavul este cercetat din creștet până în tălpi.

El trebuie să fie dezbrăcat, întotdeauna examinându-se întregul organism, chiar dacă suferința pentru care se consultă este localizată la o anumită regiune.

Se vor consemna observațiile privitoare la culoarea tegumentelor și mucoaselor, eventualele formații anormale de pe tegumente și mucoase, conformația diferitelor segmente ale corpului (torace, coloană vertebrală, bazin, membre) și se vor controla diferitele mișcări fiziologice: flexiunea și extensia capului, mișcările coloanei vertebrale și membrelor. Inspectia poate furniza relatii si asupra miscarilor respiratorii ( tipul costal-superior la femei,costal-inferior la adolescent si costo-abdominal la copii si adulti ). Poate oferi date privind:

– atitudinea și poziția pacientului;

– starea de nutriție:

– faciesul;

– modificări ale sistemului osteo-articulare;

– tulburări neurologice.

Palparea – folosește simțul pipăitului prin aplicarea degetelor și palmelor pe

suprafața tegumentelor și organelor diverselor regiuni.

– da informatii asupra ritmului respirator . Ea vizează: – peretele toracic;

– palparea vârfurilor și barelor plămânilor;

– palparea plămânului adică a freamătului pectoral.

Percuția – este metoda care completează și mai bine un diagnostic de supoziție

– folosește lovirea (ciocnirea) peretilor toracelui,pentru a provoca zgomote

– de regulă se percută ritmic cu degetul mediu de la mâna stângă care

este aplicat pe regiunea de percutat

– în acest fel se obțin sunete cu tonalitați variate care sunt deosebite în

condiții patologice față de condiții fiziologice : matitate (scaderea sonoritatii)

in pneumonie,tumori pulmonare sau pleurezii; hipersonoritate (cresterea

sonoritatii) in pneumotorax.

– se face cu pacientul în ortostatism sau în șezut, pe pat pentru fețele

posterioare și mediană și culcat pe spate sau în șezut, pentru fața

anterioară

Ascultația – este o metodă prin care se încheie examinarea aparatului respirator,

rezultatul fiind o sumă a modificărilor decelate;

– tehnica: se face cu stetoscopul biauricular, aplicat pe torace cu toată

membrana pentru sesizarea si interpretarea diferitelor zgomote, care se produc

in cursul respiratiei,tusei si a vorbirii; pacientul fiind în poziție șezândă sau în

ortostatism.

In stari patologice , pot aparea modificari ale murmului vezicular (sufluri,raluri si frecaturi).

CAPITOLUL III

PROCES DE NURSING – PLANURI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR CU ABCES PULMONAR

CAZUL I

CULEGEREA INFORMAȚIILOR

Date de identificare

Nume: G.

prenume: M.

Vârsta: 55 ani

Sex: masculin

Naționalitatea: română

Domiciliu: Tecuci, jud. Galați

Ocupația: pensionar

Data internării: 09.02.2013 – Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci

Data externării: 24.03.2013

Diagnostic de internare: Abces pulmonar stang

Motivele internării: tuse cu expectorație,polipnee, febră, disfagie, hemoptizie, junghi toracic.

Situația familială și socială: locuiește cu familia.

Antecedente Personale Patologice: fără legătură cu cazul.

Antecedente heredo-colaterale: nu este cazul.

Condiții de viață: corespunzătoare, locuiește împreună cu soția și un fiul său intr-un apartament cu două camere.

Istoricul bolii:

Bolnavul se prezintă la Urgență însoțit de soția sa și este internat pe secția Pneumologie cu următoarele simptome: tuse cu expectorație muco-purulentă,polipnee, febră, disfagie, hemoptizie, junghi toracic.

Observare inițială:

Este internat pe secția Pneumologie cu următoarele simptome: tuse cu expectorație muco-purulentă,polipnee, febră, disfagie, hemoptizie, junghi toracic.

Comunicarea ineficientă la nivelul senzorial și afectiv din cauza mediului spitalicesc manifestată prin plâns, izolare. Hipertermie, din cauza procesului infecțios manifestată prin tegumente calde, roșii, umede. Deshidratare din cauza hipertermiei manifestată prin limbă uscată, sete, tegumente uscate.

Analize de laborator

VALORI OBȚINUTE

Citodiagnostic lichid puncție:(Hematii: 580 mm3 ,Citologic Celule TU:Absente Celule TU,Leucocite:460 mm3 Sediment Limfocite:90%,BK Microscopie directă:Negativ,Flora microbiană:Absentă flora microbiană)

Lichid pleural+Antibiogramă:Nu crește floră microbiană

Microscopie BK Lichid pleural:Negativ

Creatinină serică:1,86 mg/dl

Amilaza:46U/L

TGO:24/UL

TGP:6/UL

Timp Quick, activitate de protrombină:(TQ=11,1s,INR:0,81)

VSH: (Rezultat la 1 oră:50mm/h,Rezultat la 2 ore:90mm/h)

Cultura(+antibiograma din spută):Absent Enterobacteriacee Stafilacoc Auriu,Hemolitic,Streptocop Bata

Ex. Complet de urină(sumar+sediment):( Hematii (Sânge):Negativ,Densitate:1020,pH:5, Glucoză:Negativ, Proteine:Negativ)

Glicemie:99mg/dl

Hemoleucograma completă: (WBC:8,3 Lymph#:1.1/L Mid#:0,5/L Gran#:6,7/L RBC:3,57/L

TA:120/65mmHg

Pulsații:65/min

Respirații:20/min

Examenul radiologic:opacitate difufuză,imprecisă sau relativ difuză,necaracteristică.

Nevoi fundamentale alterate

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Nevoia de a se alimenta și hidrata

Nevoia de a elimina

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Nevoia de a dormi și de a se odihni

Nevoia de a se imbrăca și dezbrăca

Nevoia de a-și menține temperatura corpului in limite normale

Nevoia de a comunica

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia

Nevoia de a învăța cum sa-și pastreze sănătatea

Nevoia de a se recrea

1. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

P1: polipnee.

E1: proces infecțios.

S1: creșterea precvenței respirației.

P2: tuse cu expectorație muco-purulentă.

E2: proces infecțios.

S2: secreții muco-purulente care împiedică respirația.

P3:circulație inadecvată .

E3:proces infecțios.

S3:valori crescute ale TA, puls perceptibil, supraîncarcarea patului vascular, ușoară tahicardie.

OBIECTIVE:

Obiectiv1:Pacientul să prezinte o respirație normală.

Obiectiv2:Pacientul să nu mai expectoreze.

Obiectiv3:Pacientul să prezinte o circulație adecvată.

INTERVENȚII PROPRII

îndepărtez secrețiile nazale;

umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată;

educ pacientul să evite schimbările bruște de temperatură;

asigur pacientului poziția antalgică (șezând sau semișezând) pentru a favoriza respirația;

măsor frecvența respiratorie (dimineața și seara) și o notez în foaia de temperatură;

educ pacientul să folosească batistă de unică folosință atunci cănd tușește (pentru a evita împrăștierea secrețiilor), iar după utilizare să arunce batista la gunoi;

învăț pacientul să facă exerciții respiratorii;

liniștesc pacientul din punct de vedere psihic, spunându-i că este o stare trecătoare;

– recomand pacientului repaus vocal și favorizez modalități de comunicare non-verbală;

INTERVENȚII DELEGATE

administrarea tratamentului indicat de medic: : -Miofiln 1f/zi

-Penicilină 1 000 000 1fl/zi

-Bromhexim 1x3cp/zi

-Aspirină 1x2cp/zi

urmăresc efectele medicației administrate și informez medicul asupra modificărilor apărute.

EVALUARE

respirație și circulație echilibrate;

în urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o respirație în limite normale.

2. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

P1: vărsaturi alimentare.

E1: alterarea mucoasei digestive.

S1: efort pentru a voma, regurgitație,vărsături alimentare,biliare sau cu mucozități.

P2: alimentație inadecvată.

E2: alterarea mucoasei digestive.

S2: lipsa de cunoaștere a alimentelor bogate în colesterol si vitamina C.

P3: scăderea ponderală.

E3: alterarea mucoasei digestive.

S3: scăderea în greutate neexplicabilă.

OBIECTIVE:

Obiectiv1: pacientul sa-și diminueze grețurile.

Obiectiv2: pacientul sa-și asigure caloriile, mineralele și vitaminele de care are nevoie pentru o alimentație adecvată.

Obiectiv3: pacientul sa-și păstreze greutatea corporală.

INTERVENȚII PROPRII

explorez preferințele pacientului asupra alimentelor permise(supe calde, brânză de vaci, carne de pasăre fiartă sau grătar, fructe și legume);

servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate și prezentate într-un mod atractiv pentru a-i stimula apetitul;

asigur un climat cald și confortabil aerisind încăperea înainte de servirea mesei;

explorez gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientului, îi explic pacientului ce îi este permis să mănânce și ce nu;

așez pacientul în poziția șezând protejez patul cu o aleză, un prosop în jurul gâtului pacientului verificându-l dacă și-a spălat mâinile înainte de masă;

tai alimentele solide în bucăți mici și ajut și supraveghez pacientul în timpul servicrii mesei;

servesc felurile de alimente pe rând și cu răbdarei;

hidratez pacientul cu ceai călduț, supe calde, compot de fructe;

calculez bilanțul ingesta-excreta și-l notez în foaia de temperatură;

monitorizez funcțiile vitale ale organismului (tensiune arteriară, puls, respirații)

ajut și suțin pacientul în timpul vărsăturilor;

educ pacientul să respire profund pentru dispariția senzației de vomă;

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez Ser glucozat 5%- 500 ml/zi I.V., vit. B1 1f/zi; vit. B6 1 f/zi I.V., vit. C 1f/zi I.V; Antivomitive:Metroclopramid 1cp/zi

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul pacientul reușește să se alimenteze și hidrateze, respectă regimul alimentar și nu a mai scăzut în greutate.

3.NEVOIA DE A ELIMINA

P1: diaforeza.

E1: stare de agitație.

S1: transpirații reci și abundente la nivelul tegumentelor.

P2: expectorația.

E2: abcesul pulmonar.

S2: spută putridă.

OBIECTIVE:

Obiectiv1: pacientul să nu mai prezinte diaforeză.

Obiectiv2: pacientul să se vindece și sa nu mai expectoreze.

INTERVENȚII PROPRII

educ pacientul să folosească batistă de unică folosință atunci când tușește, după utilizare să arunce batista la gunoi;

educ pacientul ca atunci când expectorează să nu înghită sputa, să nu scuipe pe jos ci să o colecteze în scuipătoare;

administrez pacientului lichide călduțe (ceaiuri, zeamă de compot) pentru a favoriza eliminarea secrețiilor;

măsor temperatura pacientului dimineața și seara și o notez în foaia de temperatură;

hidratez pacientul pentru fiecare grad de temperatură în plus cu 500 ml lichid;

calculez bilanțul ingesta-excreta și-l notez în foaia de temperatură;

asigur o igienă riguroasă a tegumentelor și-i recomand lenjerie lejeră și de bumbac.

INTERVENȚII DELEGATE

– la indicația medicului administrez: O linguriță de sirop de patlagină de 3/zi.

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacientul se vindecă nu mai prezintă diaforeză și expectorație.

NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

P1: problemă de a avea o bună postură.

E1: afecțiuni, imobilizare la pat.

S1: indispoziție, anxietate.

P2: imobilizare în pat

E2: anxietate

S2: dureri musculare

P3: junghi toracic

E3: proces infecțios

S3: durere

P4: intoleranță la activitate

E4: anxietate

S4: lipsa interesului de a se mișca

OBIECTIVE:

Obiectiv1: pacientul să prezinte o bună postură și să se miște corespunzător

Obiectiv2: prevenirea altor complicații pulmonare, bronhopneumonia de decubit pacientul să nu prezinte complicații,escare,anchiloze și contracții.

Obiectiv3: pacientul să nu prezinte complicații,escare,anchiloze și contracții.

Obiectiv4: pacientul să reducă mișcările.

INTERVENȚII PROPRII

asigur pacientului o poziție confortabilă în pat (datorită faptului că pacientul prezintă dispnee îi asigur poziția șezând sau semișezând, favorizând respirația);

supraveghez permanent pacientul pentru a nu se răni și îndepărtez obiectele contondente;

suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale și îl servesc la pat cu cele necesare;

ajut și însoțesc pacientul să meargă la toaletă;

schimb poziția pacientului în pat des, masez ușor punctele de presiune predispuse la escare.

INTERVENȚII DELEGATE

– la indicația medicului administrez:Calmante:Agocalmin 1f/ziI.M.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o bună postură și se mișcă fără ajutor.

i s-a asigurat un anumit (maxim) de confort.

nu a aparut bronhopneumonia de decubit.

5.NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

P1: insomnie.

E1: crize de angină pectorală.

S1: somn întrerupt,agitat,superficial,oboseală,neliniște.

P2: incapacitatea de a se odihni

E2: afecțiunea,mediul spitalicesc.

S2: agitație,anxietate.

OBIECTIVE:

Obiectiv1: pacientul să beneficieze de un somn corespunzator cantitativ și calitativ.

Obiectiv2: echilibrarea fizică și psihică a pacientului.

INTERVENȚII PROPRII

aerisesc salonul înainte de culcare și îi ofer un climat de liniște în salon;

creez un mediu de siguranță fizic prin punerea barelor laterale la pat și aprinderea luminii de veghe;

opresc somnul pacientului din timpul zilei distrăgându-i atenția cu diferite activități recreative (cărți de colorat, programe pentru copii la televizor);

ofer pacientului o cană de lapte cald sau ceai de tei înainte de culcare;

urmăresc calitatea și cantitatea somnului și o notez în foaia de temperatură;

încurajez pacientul din punct de vedere psihic spunându-i că este o stare trecătoare;

INTERVENȚII DELEGATE

– la indicația medicului administrez: Ciclobarbital 1cp/zi.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un somn corespunzător din punct de vedere cantitativ și calitativ.

6.NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI DEZBRĂCA

P1: dificultate în capacitatea de a se îmbrăca și dezbrăca.

E1: junghi toracic.

S1: durere.

P2: dezinteresul fată de ținuta sa.

E2: afecțiunea,mediul spitalicesc.

S2: lipsa interesului

OBIECTIVE:

Obiectiv1: pacientul să se poată îmbrăca și dezbrăca singur.

Obiectiv2: pacientul să fie interesat de ținuta sa.

INTERVENȚII PROPRII

pacientul este chimbat de lenjeria intimă și de pat ori de cate ori este nevoie;

educ pacientul privind importanța veșminteției în identificarea personalitații;

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul poate se poate imbrăca și dezbrăca singur.

7. NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

P: hipertermia.

E: proces infecțios.

S: tegumente calde,roșii,umede.

OBIECTIVE

pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale (36,1-37,8oC).

INTERVENȚII PROPRII

măsor temperatura dimineața și seara și o notez în foaia de temperatură.

calculez bilanțul ingesta-excreta pe 24 ore și notez în foaia de temperatură.

hidratez pacientul cu 500 ml de lichid pentru fiecare grad de temperatură în plus.

mențin igiena tegumentelor și schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori este nevoie.

sfătuiesc părinții să-i aducă lenjerie intimă, pijamale de bumbac.

încălzesc pacientul când are frisoane (pături de lână, sticle cu apă caldă).

aerisesc încăperea.

– îmbrac pacientul lejer pentru a permite pierderile de căldură în caz de febră ridicată;

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez Antitermice:Paracetamol 1x2tb/zi

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacientul are temperatura corpului în limite normale (36,1-37,8 oC).

8. NEVOIA DE A COMUNICA

P: comunicarea ineficientă la nivel senzorial și afectiv.

E: mediul spitalicesc, starea de boală.

S: plâns, izolare, refuză să comunice cu personalul sanitar și anturajul.

OBIECTIVE

– pacientul să comunice cu personalul sanitar și anturajul.

INTERVENȚII PROPRII

– familiarizez copilul cu mediul ambiant.

– liniștesc pacientul din punct de vedere psihic și îi explic cu blândețe necesitatea internării pentru a se vindeca.

– încurajez pacientul să-și exprime nevoile, ideile și dorințele sale.

– cercetez posibilitățile de comunicare ale pacientului.

– învăț pacientul să utilizeze mijloace de comunicare conform posibilităților sale.

– supraveghez în permanență pacientul și îi asigur confort fizic și psihic.

– utilizez un vocabular pe înțelesul pacientului, folosind ton adecvat, debit verbal potrivit.

EVALUARE

– În urma îngrijirilor acordate pacientul comunică cu personalul sanitar și anturajul.

9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1: durere.

E1: abcesul pulmonar.

S1: facies crispat, agitație, cefalee, junghi toracic.

P2: risc de complicații.

E2: procesul infecțios,bronhopneomonia de decubit.

S2: frisoane, tegumente calde, umede,facies roșu, agitație.

OBIECTIVE

Obiectiv1: pacientul să nu prezinte durere.

Obiectiv2: pacientul să nu fie sursă de durere.

INTERVENȚII PROPRII

– întind cearșafurile de pat, asigur o temperatură optimă în salon (210C), ofer un climat de liniște și schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori este nevoie.

– manifest empatie față de suferința pacientului.

– așez pacientul într-o poziție confortabilă (semișezând pentru a-i favoriza respirația și eliminarea secrețiilor bronșice).

– rog pacientul să-mi descrie intensitatea durerii, localizarea ei și dacă după administrarea medicamentelor durerea s-a mai ameliorat.

– supraveghez pacientul, masor T.A. puls, temperatură și le notez în foia de temperatură.

– asigur igiena personală a pacientului.

– îl învăț pe copil să se spele cât mai des pe mâini cu apă și săpun, să folosească periuța de dinți, prosop de unică folosință, să evite să intre în contact cu alți bolnavi.

– recomand aparținătorilor care îl vizitează să poarte halat, mască de protecție.

INTERVENȚII DELEGATE

-La indicația medicului administrez: -Agocalmin 2f/ziI.M

-Hemisuccinat de hidrocortizon 1f 100ml/zi I.V.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă cefalee, iar durerile toracice s-au mai ameliorat și nu prezintă complicații.

10. NEVOIA DE A SE RECREEA

P: dificultate de a efectua activități recreative.

E: mediul spitalicesc, lipsa persoanelor dragi.

S: plictisit,trist, apatic.

OBIECTIVE

– pacientul să prezinte o stare de stare de bună dispoziție, să se recreeze.

INTERVENȚII PROPRII

organizez activități recreative ( programe T.V.);

am în vedere ca activitățile recreative să nu-l solicite pe copil, să nu-l obosească ce să-i creeze o stare de bună dispoziție;

am câștigat încrederea pacientului și l-am ajutat să depășească momentele dificile, spunându-i povești, glume;

am facilitat vizitele, aparținătorilor;

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacientul e vesel.

11. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA PENTRU A-ȘI PĂSTRA SĂNĂTATEA

P: lipsa informațiilor.

E: boala.

S: întreabă, cere informații.

OBIECTIVE

familia să acumuleze informații despre prevenirea și tratarea bolii.

INTERVENȚII PROPRII

stimulez dorința de cunoaștere familiei și o motivez să acumuleze noi cunoștințe despre boala.

informez mama cu privire la mijloacele și resursele pe care și le poate asigura: broșuri, cărți, pliante, etc.;

susțin motivarea mamei pentru cunoștințele ce urmează să le dobândească;

INTERVENȚII DELEGATE

-Intervin dacă este nevoie la indicația medicului.

EVALUARE

– în urma sfaturilor primite și a informațiilor date, familia a acumulat cunoștințele necesare despre boala (prevenire, tratare).

12. NEVOIA DE A PRACTICA RELIGIA

P: imposibilitatea de a-și practica religia.

E: condițiile spitalicești.

S: închiderea în sine.

INTERVENȚII PROPRII

determin pacientul sa-și exprime propriile convingeri și valori.

Planific împreună cu pacientul, activități relifioase;

Îl informez de serviciile oferite de comunitate;

Mijlocește desfașurarea unor activitați conforme cu dorințele și credințele pacientului.

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacientul își practică religia.

EVALUARE FINALĂ

pacientul are o circulație și respirație adecvată este vindecat și nu prezintă complicații;

are o condiție fizică și psihică ameliorată;

pacientul a învățat să se ferească de frig și umezeală, să evite contactul cu persoanele bolnave și să respecte regulile de igienă și de păstrare a sănătății;

– i s-a adus la cunoștință familiei să revină la control după o lună de zile să se alimenteze și să se hidrateze corespunzător.

CAZUL II

CULEGEREA INFORMAȚIILOR

Date de identificare

Nume: M.

prenume: M.

Vârsta: 67 ani

Sex: feminin

Naționalitatea: română

Domiciliu: Liești, jud. Galați

Ocupația: pensionară

Data internării: 18.03.2013 – Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci

Data externării: 17.04.2013

Diagnostic de internare: abces pulmonar drept.

Motivele internării: febră, dispnee, dureri pleurale, tuse cu expectorație fetidă, hemoptizi, infecție buco-dentară .

Antecedente Personale Patologice: fără legătură cu cazul.

Antecedente heredo-colaterale: nu este cazul.

Condiții de viață: corespunzătoare, locuiește cu soțul într-o casă cu trei camere.

Istoricul bolii

Se prezintă cu mama la secția de Urgență a spitalului municipal afirmând că de două zile prezintă: tuse cu expectorație fetidă, febră 38 oC, dispnee, hemoptizie, stare generală alterată, motiv pentru care este internată pe secția PNEUMOLOGIE pentru investigații și tratament.

Observare inițială

Prezintă durere, din cauza pneumoniei manifestată prin facies crispat, agitație,dispnee. Prezintă risc de complicații din cauza mediului spitalicesc manifestat prin frisoane, tegumente calde, umede, facies roșu. Hipertermie, alimentare și hidratare necorespunzătoare din cauza stării generale alterate, expectorații din cauza abcesului pulmonar manifestată prin spută cu miros urât și un gust foarte neplăcut.

Analize de laborator

.

VALORI OBȚINUTE

Citodiagnostic lichid puncție:(Hematii: 560 mm3 ,Citologic Celule TU:Absente Celule TU,Leucocite:440 mm3 Sediment Limfocite:90%,BK Microscopie directă:Negativ,Flora microbiană:Absentă flora microbiană)

Lichid pleural+Antibiogramă:Nu crește floră microbiană

Microscopie BK Lichid pleural:Negativ

Creatinină serică:1,83 mg/dl

Amilaza:46U/L

TGO:23/UL

TGP:8/UL

Timp Quick, activitate de protrombină:(TQ=11,1s,INR:0,81)

VSH: (Rezultat la 1 oră:70mm/h,Rezultat la 2 ore:90mm/h)

Cultura(+antibiograma din spută):Absent Enterobacteriacee Stafilacoc Auriu,Hemolitic,Streptocop Bata

Ex. Complet de urină(sumar+sediment):( Hematii (Sânge):Negativ,Densitate:1020,pH:5, Glucoză:Negativ, Proteine:Negativ)

Glicemie:93mg/dl

Hemoleucograma completă: (WBC:8,3 Lymph#:1.3/L Mid#:0,5/L Gran#:7,7/L RBC:3,57/L

TA:130/15mmHg

Pulsații:70/min

Respirații:30/min

Examenul radiologic: abces pulmonar

Nevoi fundamentale alterate

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite constante

Nevoia de a se alimenta și hidrata

Nevoia de a dormi și de a se odihni

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Nevoia de a elimina

Nevoia de a comunica

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a se recrea

Nevoia de a învăța

1. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

P: dispnee.

E: abces pulmonar

S: tuse productivă.

OBIECTIVE

– pacienta să prezinte o respirație normală.

INTERVENȚII PROPRII

aerisesc încăperea;

hidratez pacienta cu lichide călduțe pentru a favoriza fluidificarea secrețiilor;

umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată;

educ pacienta să evite schimbările bruște de temperatură;

asigur pacientei o poziția șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația;

măsor frecvența respiratorie (dimineața și seara) și o notez în foaia de temperatură;

liniștesc pacienta din punct de vedere psihic, spunându-i că este o stare trecătoare;

– supraveghez colorația tegumentelor și temperatura;

INTERVENȚII DELEGATE

administrarea tratamentului indicat de medic:- Oxacilină – 2g/zi.

-Miofilin – 4-5mg/kg corp/8ore.

-Prednison – 4×2 tb/zi.

-Gentamicină -2g/zi.

urmăresc efectele medicației administrate și informez medicul asupra modificărilor apărute

EVALUARE

respirație și circulație echilibrate.

în urma îngrijirilor acordate, pacienta prezintă o respirație în limite normale.

2. NEVOIA DE AȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

P: hipertermia.

E: proces infecțios.

S: tegumente calde, roșii, umede.

OBIECTIVE

pacienta să prezinte temperatura corpului în limite normale (36,1-37,8 oC).

INTERVENȚII PROPRII

hidratez pacienta cu 500 ml de lichid pentru fiecare grad de temperatură în plus.

măsor temperatura dimineața și seara și o notez în foaia de temperatură.

calculez bilanțul ingesta-excreta pe 24 ore și notez în foaia de temperatură.

schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori este nevoie.

aerisesc încăperea.

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez : Paracetamol – 2tb/zi

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacienta are temperatura corpului în limite normale.

3. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

P: alimentare și hidratare necorespunzătoare.

E: stare generală alterată, mediul spitalicesc.

S: anorexie, limbă uscată, sete.

OBIECTIVE

– pacienta să se alimenteze și să se hidrateze corespunzător.

INTERVENȚII PROPRII

explorez preferințele pacientei asupra alimentelor permise (supe calde, brânză de vaci, carne de pasăre fiartă sau grătar, fructe și legume);

servesc pacienta cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate și prezentate într-un mod atractiv pentru a-i stimula apetitul;

asigur un climat cald și confortabil aerisind încăperea înainte de servirea mesei;

hidratez pacienta cu ceai călduț, supe calde, compot de fructe;

calculez bilanțul ingesta-excreta și-l notez;

monitorizez funcțiile vitale ale organismului (tensiune arteriară, puls, respirații) .

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacienta se hidratează și alimentează corespunzător.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

P: incapacitatea de a se odihni.

E: boala, mediul spitalicesc.

S: agitație, anxietate, somn diurn.

OBIECTIVE

– pacienta să beneficieze de un somn corespunzător cantitativ și calitativ.

INTERVENȚII PROPRII

aerisesc salonul înainte de culcare;

distrag atenția pacientei cu diferite activități recreative (emisiuni TV) pentru a opri somnul pacientei în timpul zilei;

urmăresc calitatea și cantitatea somnului.

încurajez pacienta din punct de vedere psihic spunându-i că este o stare trecătoare;

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez ½ tb diazepam seara cu 30 de minute înainte de culcare.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacienta beneficiază de un somn corespunzător din punct de vedere cantitativ și calitativ.

5. NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

P:dificultatea de ase mișca.

E: junghi toracic.

S: indispoziție, refuz de a se da jos din pat.

OBIECTIVE

– pacienta să prezinte o bună postură și să se miște corespunzător.

– asigurarea poziției bolnavei în pat.

INTERVENȚII PROPRII

asigur pacientei o poziție confortabilă în pat (datorită faptului că pacienta prezintă dispnee îi asigur poziția șezând sau semișezând, favorizând respirația);

suplinesc pacienta în satisfacerea nevoilor sale și îl servesc la pat cu cele necesare;

ajut și însoțesc pacienta să meargă la toaletă și o supraveghez;

schimb poziția pacientei în pat des (la 2 ore).

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o bună postură și se mișcă corespunzător.

6. NEVOIA DE A ELIMINA

P: expectorația.

E: abcesul pulmonar.

S: spută cu miros neplăcut și un gust foarte neplăcut.

P2: diaforeză.

E2: boala.

S2: piele umedă, tegumente roșii, calde.

OBIECTIVE

Obiectiv1: pacienta să se vindece, să nu mai prezinte expectorație.

Obiectiv2: pacienta să nu mai prezinte diaforeză.

INTERVENȚII PROPRII

educ pacienta să tușească cu gura închisă, să expectoreze în scuipătoare, să nu scuipe pe jos;

educ pacienta să folosească batistă de unică folosință atunci când tușește după utilizare să arunce batista la gunoi;

schimb lenjeria de pat și de corp la nevoie;

asigur o igienă riguroasă a tegumentelor;

învăț pacienta să poarte lenjerie intimă și pijamale de bumbac;

măsor temperatura dimineața și seara și o notez în foaia de temperatură;

fac bilanțul ingesta-excreta și-l notez în foaia de temperatură;

hidratez pacienta cu lichide călduțe 2000ml/zi (ceai cald, supe calde, zeamă de compot).

INTERVENȚII DELEGATE

– la indicația medicului administrez: Codeină 1×3 cp/zi;Agocalmin 1f/zi.

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă expectorație, nu mai prezintă diaforeză.

7. NEVOIA DE A COMUNICA

P: comunicarea ineficientă la nivel senzorial și afectiv.

E: mediul spitalicesc, starea de boală.

S: izolare, tristețe.

OBIECTIVE

– pacienta să comunice cu personalul sanitar și anturajul.

INTERVENȚII

– liniștesc pacienta din punct de vedere psihic și îi explic cu blândețe necesitatea internării pentru a se vindeca.

– aleg momentul optim pentru comunicare.

– încurajez pacienta să-și exprime nevoile, ideile și dorințele sale.

– utilizez un vocabular pe înțelesul pacientei, folosind ton adecvat, debit verbal potrivit.

– supraveghez în permanență pacientul și îi asigur un confort fizic și psihic.

EVALUARE

– În urma îngrijirilor acordate pacientul comunică cu personalul sanitar și anturajul.

8. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1: durere.

E1: pneumonie.

S1: facies crispat, agitație, cefalee.

P2: risc de complicații.

E2: mediul spitalicesc.

S2: frisoane, tegumente calde, umede, agitație.

OBIECTIVE

Obiectiv1: pacienta să nu mai prezinte durere.

Obiectiv2:pacienta să nu fie sursă de infecție

INTERVENȚII PROPRII

– recomand aparținătorilor care o vizitează să poarte halat, mască de protecție (să fie sănătoase).

– asigur o temperatură optimă în salon (210C), ofer un climat de liniște.

– manifest empatie față de suferința pacientei.

– rog pacienta să-mi descrie intensitatea durerii.

– așez pacienta într-o poziție șezând sau semișezând.

– supraveghez pacienta, monitorizez funcțiile vitale( T.A. puls, respirație) și le notez în foia de temperatură.

– învăț pacienta să-și spele mâinile cu apă și săpun, să folosească periuța de dinți, să evite să intre în contact cu alți bolnavi.

– educ pacienta să evite schimbările bruște de temperatură.

INTERVENȚII DELEGATE

La indicația medicului administrez : Algocalmin – 1f/zi .

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacienta nu mai prezintă dureri și nu prezintă complicații.

9. NEVOIA DE A SE RECREEA

P: dificultate de a efectua activități recreative.

E: mediul spitalicesc, lipsa persoanelor dragi.

S: tristă, plictisită, inactivă, apatică.

OBIECTIVE

– pacientă să prezinte o stare de stare de bună dispoziție, să se recreeze.

INTERVENȚII PROPRII

organizez activități recreative specifice vârstei;

îi ofer cărți de citit reviste;

am ajutat pacienta să depășească momentele dificile;

am facilitat vizitele rudelor;

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacienta prezintă o stare de bună dispoziție.

– am câștigat încrederea pacientei.

10. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA PENTRU A-ȘI PĂSTRA SĂNĂTATEA

P: lipsa cunoștințelor despre boala ei.

E: abcesul pulmonar.

S: întreabă, cere informații.

OBIECTIVE

pacienta să cunoască manifestările bolii, cauza bolii și evoluția acesteia

INTERVENȚII PROPRII

explorez nivelul de cunoștințe al pacientei în legătură cu afecțiunea pe care o are;

stimulez dorința de cunoaștere a pacientei și o motivez să acumuleze noi cunoștințe despre boala ei;

– îi ofer material de informare: cărți, broșuri, pliante;

– corectez deprinderile dăunătoare sănătății pacientei (cât și a celor din jurul ei)

EVALUARE

– în urma sfaturilor primite și a informațiilor date, pacienta a acumulat cunoștințele necesare despre prevenirea și tratarea bolii.

EVALUARE FINALĂ

pacienta are o circulație și respirație adecvată este vindecată și nu prezintă complicații

are o condiție fizică și psihică ameliorată

pacienta a învățat să se ferească de frig și umezeală, să evite contactul cu persoanele bolnave și să respecte regulile de igienă și de păstrare a sănătății.

– i s-a adus la cunoștință să revină la control după o lună de zile să alimenteze și să hidrateze corespunzător.

CAZUL III

CULEGEREA INFORMAȚIILOR

Date de identificare

Nume: T.

prenume: C.

Vârsta: 33 ani

Sex: masculin

Naționalitatea: română

Domiciliu: Corod, jud. Galați

Ocupația: cadru didactic

Data internării: 17.09.2013 – Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci

Data externării: 05.10.2013

Diagnostic de internare: abces pulmonar drept.

Motivele internării: febră, dispnee, dureri toracice, tuse cu expectorație, anorexie.

Antecedente Personale Patologice: fără legătură cu cazul.

Antecedente heredo-colaterale: nu este cazul.

Condiții de viață: corespunzătoare, locuiește cu soția într-o casă cu patru camere.

Istoricul bolii

Se prezintă la secția de Urgență a spitalului municipal afirmând că de două zile prezintă: febră, dispnee, dureri toracice, tuse cu expectorație, anorexie, stare generală alterată, motiv pentru care este internată pe secția PNEUMOLOGIE pentru investigații și tratament.

Observare inițială

Prezintă durere, din cauza bolii manifestată prin facies crispat, agitație,dispnee. Prezintă risc de complicații din cauza mediului spitalicesc manifestat prin frisoane, tegumente calde, umede, facies roșu. Hipertermie, alimentare și hidratare necorespunzătoare din cauza stării generale alterate, expectorații din cauza abcesului pulmonar manifestată prin spută putridă.

Analize de laborator

.

VALORI OBȚINUTE

Citodiagnostic lichid puncție:(Hematii: 550 mm3 ,Citologic Celule TU:Absente Celule TU,Leucocite:390 mm3 Sediment Limfocite:90%,BK Microscopie directă:Negativ,Flora microbiană:Absentă flora microbiană)

Lichid pleural+Antibiogramă:Nu crește floră microbiană

Microscopie BK Lichid pleural:Negativ

Creatinină serică:1,86 mg/dl

Amilaza:46U/L

TGO:20/UL

TGP:12/UL

Timp Quick, activitate de protrombină:(TQ=13,1s,INR:0,81)

VSH: (Rezultat la 1 oră:60mm/h,Rezultat la 2 ore:80mm/h)

Cultura(+antibiograma din spută):Absent Enterobacteriacee Stafilacoc Auriu,Hemolitic,Streptocop Bata

Ex. Complet de urină(sumar+sediment):( Hematii (Sânge):Negativ,Densitate:1020,pH:5, Glucoză:Negativ, Proteine:Negativ)

Glicemie:90mg/dl

Hemoleucograma completă: (WBC:8,3 Lymph#:1.1/L Mid#:0,5/L Gran#:6,7/L RBC:3,57/L

TA:140/65mmHg

Pulsații:69/min

Respirații:21/min

Examenul radiologic:opacitate difufuză,imprecisă sau relativ difuză,necaracteristică.

Nevoi fundamentale alterate

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite constante

Nevoia de a se alimenta și hidrata

Nevoia de a dormi și de a se odihni

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

Nevoia de a elimina

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a învăța

1. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

P: dispnee.

E: abcesul pulmonar

S: tuse seacă, tiraj.

OBIECTIVE

– pacientul să prezinte o respirație normală.

INTERVENȚII PROPRII

îndepărtez secrețiile nazale;

umezesc aerul din încăpere cu apă alcoolizată;

educ pacientul să evite schimbările bruște de temperatură;

asigur pacientului poziția antalgică (șezând sau semișezând) pentru a favoriza respirația;

măsor frecvența respiratorie (dimineața și seara) și o notez în foaia de temperatură;

educ pacientul să folosească batistă de unică folosință atunci cănd tușește (pentru a evita împrăștierea secrețiilor), iar după utilizare să arunce batista la gunoi;

învăț pacientul să facă exerciții respiratorii;

liniștesc pacientul din punct de vedere psihic, spunându-i că este o stare trecătoare;

– recomand pacientului repaus vocal și favorizez modalități de comunicare non-verbală;

INTERVENȚII DELEGATE

administrarea tratamentului indicat de medic:Penicilină 800mg 1fl/8h;Gentamicină 1fl/8h.

urmăresc efectele medicației administrate și informez medicul asupra modificărilor apărute.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o respirație în limite normale.

2. NEVOIA DE A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

P: hipertermia.

E: proces infecțios.

S: tegumente calde,roșii,umede.

OBIECTIVE

pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale (36,1-37,8oC).

INTERVENȚII PROPRII

măsor temperatura dimineața și seara și o notez în foaia de temperatură.

calculez bilanțul ingesta-excreta pe 24 ore și notez în foaia de temperatură.

hidratez pacientul cu 500 ml de lichid pentru fiecare grad de temperatură în plus.

mențin igiena tegumentelor și schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori este nevoie.

sfătuiesc părinții să-i aducă lenjerie intimă, pijamale de bumbac.

încălzesc pacientul când are frisoane (pături de lână, sticle cu apă caldă).

aerisesc încăperea.

– îmbrac pacientul lejer pentru a permite pierderile de căldură în caz de febră ridicată;

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez Algocalmin 1f/zi

EVALUARE

– în urma îngrijirilor acordate pacientul are temperatura corpului în limite normale (36,1-37,8 oC).

3. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA

P1: insuficiența în alimentație

E1: senzația de greață și varsături.

S1: inapetența

OBIECTIVE

pacientul să redobântescă pofta de mâncare.

Pacientul să respecte regimul alimentar prescris.

INTERVENȚII PROPRII

explorez preferințele pacientului asupra alimentelor permise(supe calde, brânză de vaci, carne de pasăre fiartă sau grătar, fructe și legume);

servesc pacientul cu alimente la o temperatură moderată, la ore regulate și prezentate într-un mod atractiv pentru a-i stimula apetitul;

asigur un climat cald și confortabil aerisind încăperea înainte de servirea mesei;

explorez gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientului, îi explic pacientului ce îi este permis să mănânce și ce nu;

așez pacientul în poziția șezând protejez patul cu o aleză, un prosop în jurul gâtului pacientului verificându-l dacă și-a spălat mâinile înainte de masă;

tai alimentele solide în bucăți mici și ajut și supraveghez pacientul în timpul servicrii mesei;

servesc felurile de alimente pe rând și cu răbdarei;

hidratez pacientul cu ceai călduț, supe calde, compot de fructe;

calculez bilanțul ingesta-excreta și-l notez în foaia de temperatură;

monitorizez funcțiile vitale ale organismului (tensiune arteriară, puls, respirații).

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez:Ser glucozat 5%-500ml;1f/zi vit C;1f/zi vit B1;1f/zi vitB6;1 f/zi vit B12.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul se hidratează și alimentează corespunzător.

4. NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI

P: somn insuficient,incapacitatea de a se odihni.

E: afecțiunea, mediul spitalicesc.

S: insomnie,somn insuficient.

OBIECTIVE

pacientul să nu prezinte cearcăne și să nu fie irascibil.

pacientul să reușească să dobândească un somn odihnitor.

INTERVENȚII PROPRII

am asigurat condiții de mediu care constau în:curățarea salonului si dezinfecția lui, umiditate adecvată, aerisirea camerei – un microclimat cu condițiile necesare pentru adihnă;

am recomandat pacientului repaus la pat;

am educat pacientul să practice tehnici de relaxare,exerciții respiratorii;

inlătur toți posibilii stimuli perturbatori;

observ și notez calitatea și orarul somnului.

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez:Diazepam 1f/zi.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul beneficiază de un somn corespunzător din punct de vedere cantitativ și calitativ.

5. NEVOIA DE A SE MIȘCA ȘI A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

P. = problemă de a avea o bună postură.

E. = durere toracică.

S. = dificultate în mișcare, postură inadecvată.

OBIECTIVE

– pacientul să prezinte o bună postură și să se miște corespunzător.

– asigurarea poziției bolnavului în pat.

INTERVENȚII PROPRII

asigur pacientului o poziție confortabilă în pat (datorită faptului că pacientul prezintă dispnee îi asigur poziția șezând sau semișezând, favorizând respirația);

schimb poziția pacientului la fiecare 2 ore pentru a nu fi predispus la escare;

suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale și îl servesc la pat cu cele necesare;

ajut și însoțesc pacientul să meargă la toaletă;

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul prezintă o bună postură și se mișcă fără ajutor.

6. NEVOIA DE A ELIMINA

P1: expectorația.

E1: abcesul pulmonar.

S1: spută putridă.

OBIECTIVE

– pacientul să se vindece, să nu mai prezinte expectorație.

INTERVENȚII PROPRII

educ pacientul să folosească batistă de unică folosință atunci când tușește, după utilizare să arunce batista la gunoi;

educ pacientul ca atunci când expectorează să nu înghită sputa, să nu scuipe pe jos ci să o colecteze în scuipătoare;

administrez pacientului lichide călduțe (ceaiuri, zeamă de compot) pentru a favoriza eliminarea secrețiilor;

INTERVENȚII DELEGATE

la indicația medicului administrez:Bromhexim 1×3 cp/zi.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul se vindecă nu mai prezintă expectorație.

7. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1: vulnerabilitate,incapacitatea de a evita pericolele.

E1: afecțiune.

S1: teamă,neliniște și vulnerabilitate.

OBIECTIVE

– pacientul să nu mai fie anxios și să nu mai prezinte o stare de teamă și neliniște.

– instalarea calmului și siguranței;

– prevenirea aparițiilor complicațiilor.

INTERVENȚII PROPRII

am asigurat poziția antalgică pacientului;

– rog pacientul să-mi descrie intensitatea durerii, localizarea ei și dacă după administrarea medicamentelor durerea s-a mai ameliorat.

supraveghez pacientul, masor T.A. puls, temperatură și le notez în foia de temperatură.

asigur igiena personală a pacientului.

învăț pacientul să-și spele mâinile cu apă și săpun, să folosească periuța de dinți, să evite să intre în contact cu alți bolnavi.

educ pacientul să evite schimbările bruște de temperatură.

EVALUARE

în urma îngrijirilor acordate pacientul nu mai prezintă vulnerabilitate și nu prezintă complicații.

8. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA PENTRU A-ȘI PĂSTRA SĂNĂTATEA

P: cunoașterea insuficientă.

E:abcesul pulmonar.

S: întreabă, cere informații.

OBIECTIVE

pacientul să cunoască manifestările bolii, cauza bolii și evoluția acesteia.

INTERVENȚII PROPRII

explorez nivelul de cunoștințe al pacientei în legătură cu afecțiunea pe care o are;

stimulez dorința de cunoaștere a pacientei și o motivez să acumuleze noi cunoștințe despre boala ei;

– îi ofer material de informare: cărți, broșuri, pliante;

– corectez deprinderile dăunătoare sănătății pacientei (cât și a celor din jurul ei)

EVALUARE

– în urma sfaturilor primite și a informațiilor date, pacientul a acumulat cunoștințele necesare despre prevenirea și tratarea bolii.

EVALUARE FINALĂ

pacientul are o circulație și respirație adecvată este vindecat și nu prezintă complicații;

are o condiție fizică și psihică ameliorată;

pacientul a învățat să se ferească de frig și umezeală, să evite contactul cu persoanele bolnave și să respecte regulile de igienă și de păstrare a sănătății;

i s-a adus la cunoștință să revină la control după o lună de zile și să se alimenteze și hidrateze corespunzător.

CONCLUZII

Respirația reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare din organism și de a elimina bioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

In patologia pulmonara manifetarile clinice sunt relativ limitatecomune mai multor boli si deseori necaracteristice. Dar multitudinea sivaloarea mijloacelor de investigatie usureaza foarte mult diagnosticului,faptul devine cu atat mai realizabil cu cat este mai corecta selectionareametodelor si intreruperea rezultatelor ca urmare a unei discipline de gandire.

Determinismul faptelor clinice, deși imperfect la suprafață este acela care oferă posibilitatea organizării materialului într-o schemă accesibilă înțelegerii.

Durerea toracică este un simptom precoce și semnificativ pentru afecțiunile peretelui toracic. Tusea și expectorația constituie simptome majore ale bolilor aparatului respirator a căror analiză atentă poate ușura considerabil stabilirea diagnosticului. Relațiile date de bolnavi asupra acestor simptome sunt de multe ori imprecise sau inexacte de aceea este recomandabil ca interogatoriu să fie metodic și insitent precizând debutul, condițiile de apariție, caracterele, variațiile și evoluția acestor simptome.

Rareori patognomonice, caracterele tusei și expectorației constituie totuși un element important al complexului de date care contribuie la edificarea diagnostucului.

Primul caz –G.M. în vârstă de 55 de ani, pensionar se prezintă la secția de PNEUMOLOGIE , a Spitalului Municipal Tecuci, însoțit de soția sa, reprezentând următoarele semne și simptome: tuse cu expectorație muco-purulentă, polipnee, febră, disfagie, hemoptizie,junghi toracic, motiv pentru care este internat pe secția Pneumologie pentru investigații și tratament. Adus la timp de soția sa la spital i s-au acordat îngrijirile medicale necesare în urma cărora pacientul s-a vindecat.

Al doilea caz –M.M. în vârstă de 67 de ani se prezintă la secția de PNEUMOLOGIE a Spitalului Municipal cu: febră, dispnee, dureri pleurale, tuse cu expectorație fetidă, hemoptizii,inapetență motiv pentru care este internată pe secția Pneumologie. În urma investigațiilor i s-a stabilit diagnosticul de abces pulmonar. În urma tratamentului starea pacientei s-a ameliorat și nu prezintă complicații.Pacienta trebuie să se ferească de frig și umezeală să evite contactul cu alți bolnavi să se alimenteze și hidrateze corespunzător și să revină la control după o lună de zile.

Al treilea caz – T.M. în vârstă de 33 de ani din mediul rural.Se prezintă la secția de PNEUMOLOGIE a Spitalului Municipal Tecuci cu: febră, dispenee, dureri toracice, tuse cu expectorație, anorexie. Este căsătorit, fumoător și consumă ocazional alcool. În urma investigațiilor i s-a stabilit diagnosticul de abces pulmonar. În urma tratamentului starea pacientului s-a mai ameliorat.Având în vedere evoluția mai avansată a bolii, vindecarea s-a realizat pe o perioadă mai lungă,urmând ca acesta să continuie tratamentul prescris de medic, să se alimenteze și hidrateze corespunzător și sa revină la control peste o lună de zile.

Toate cele trei cazuri au avut o evoluție favorabilă în urma intervențiilor cu rol propriu și cu rol delegat pe care le-am efectuat. Măsurile igieno-dietetice și simptomatice aplicate la timp au o deosebită eficiență.

În concluzie tratamentul și îngrijirea pacientului cu abeces pulmonar trebuie individualizată în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, dar terapia de primă intenție în cadrul exacerbărilor infecțioase este cea cu antibiotice.

Colaborarea și examinarea clinică a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei medicale. Prin ajutorul acordat, medicului specialist în cursul examinărilor asistenta previne o serie de suferințe inutile, contribuind la obținerea unui rezultat favorabil pacientului.

BIBLIOGRAFIE

BORUNDEL CORNELIU – Medicina internă pentru cadre medii, Editura All, București – 2010

HENDERSON VIRGINIA – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavilor, 1991

HENRY BRAINERD SHELDON MARGEN MICTON J.GATTON – Elemente practice de diagnostic și tratament Editura Medicală

MANUAL MERCK – Ediția a XVII a Ediția Centenară

MOZES CAROL – Tehnica îngrijirii bolnavului, Ed. Medicală, București – 2008

NICULESCU C., și colab. – Anatomia si fiziologia omului. Compendiu, Ed. Corint, București, 2009

TITIRCĂ L., – Urgențele medico-chirurgicale – Sinteze pentru asistenții medicali, ediția a III-a, Ed. Medicală București – 2011

TITIRCĂ LUCREȚIA – Dicționar de termeni medicali, Ed. Medicală București – 2009

TITIRCĂ LUCREȚIA – Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale, Ed. Viața Medicală vol. I și II, București – 2006

TITIRCĂ LUCREȚIA – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienților de asistenți medicali, Ed. Viața Medicală Românească, București – 2009

VOICULESCU C.I., PETRICU C. – Anatomia și fiziologia omului – ediția a V-a, Ed. Medicală, București – 2011

GLIGORE V. – Semiologie medicala,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1977

http://www.anatimie.romedic.ro/plămânii

http://www.biblioteca.regielive.ro

http://www.romedic.ro/abcesul-pulmonar

http://www.studentie.ro/referate/medicina

http://www.odoros.com

http://www.romedic.ro

F. O. 8756

F. O. 8780

F. O. 8850