Ingrijirea Pacientelor cu Disgravidie Tardiva

Ingrijirea pacientelor cu disgravidie tardiva

Cuprins:

1.CUPRINS

2.CAP.I

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A ORGANELOR

GENITALE FEMININE

3.CAP.II.

FIZIOPATOLOGIE

4.CAP.III

NOȚIUNI GENELALE DESPRE NURSING

5.CAZUL I

6.CAZUL II

7.CAZUL III

8.CONCLUZII

9.BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I.

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A

ORGANELOR GENITALE FEMININE

Aparatul genital feminin se compune din:

A.Organe genitale externe:muntele lui Venus, formațiunile labiale și organele erectile (bulbii vestibulari,clitoris și corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).

B.Organe genitale interne:vagin,uter,trompele uterine și ovarele.

C.Glande anexe.

A.ORGANE GENITALE EXTERNE (VULVA)

Organele genitale externe cuprind:muntele lui Venus,formațiunile labiale și organele erectile(bulbii vestibulari,clitoris și corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).

1.Muntele lui Venus:este o proeminență triunghiulară cu vârful in jos și baza in sus,situate înaintea simfizei pubiene,deasupra labiilor mari ,la pubertate se acoperă cu păr mai gros și spiralat,care continuă numai pe fața laterală a labiilor mari, oprindu-se la comisura posterioară a labiilor. Este o zonă cu o sensibilitate crescută ce îi conferă un caracter erogen.

2.Formațiunile labiale:sunt pliuri tegumentare ce delimitează fața vulvară. În funcție de dimensiuni și topografie, se delimitează in labii mari și labii mici.

a).Labiile mari:sunt două proeminențe longitudinale formate din două pliuri cutanate situate sub muntele Venus, in partea perineului anterior. In constituția lor, sub pielea acoperită cu păr se găsesc glande sudoripare și sebacee, țesut fibroelastic, țesut adipos, vase și nervi. Anterior unirea celor două labii realizează comisura labială anterioară,iar posterior comisura labială posterioară, labiile nefiind insă unite,terminându-se aproape una de alta. Labiile sunt despărțite printr-un vestibule vaginal care dă spre orificiul vaginal și apoi spre vagin.

b).Labiile mici:sunt două pliuri tegumentare mai mici care se intind de la clitoris oblic in jos, inăuntrul labiilor mari, sunt de culoare roșe-rozată sau brună. Împreună cu labile mari delimitează vestibulul vaginal. Labiile mici conțin corpusculii tactili speciali numiți ,,ai voluptăii” si glande sebacee. Pe mucoasa labiilor se gasesc un număr mare de glande ce secretă mucus, care impreuna cu secreția glandelor anexe ale aparatului genital (glande ce se deschid tot aici) lubrefiază suprafața labiilor si vaginului. Anterior cele două labii mici se unesc formând comisura anterioară a labiilor mici. Deasupra comisurii se găsește prepuțul clitoridian și clitorisul, iar sub acesta frâul clitoridian.

Vestibulul vaginului este o depresiune delimitată de labii. Anterior, la nivelul său se deschide orificiul extern al uretrei, înapoia frâului clitoridian, iar posterior se găsește orificiul vaginal cu himenul sau carunculele himenale.

Orificiul uretral, situat imediat sub clitoris și langă marginea vaginului, este inconjurat de o proeminența a mucoasei. Meatul urinar este inconjurat de glandele Skene.

Orificiul vaginal, de formă ovalară ,este delimitat la virgine de o membrană perforată numită himen. Acest orificiu are formă și dimensiuni variabile, iar membrane himenală are structură, grosime și rezistența variabilă. Se identifică mai multe forme de himen-inelar, semilunar, bilobat, imperforat, hiperperforat, etc. Cea mai comună formă este cea inelară. La primul raport sexual himenul cedează, in locul său rămânând doar lobulii-carunculii-himenali, iar ruperea sa determină o mica pierdere de sănge și o durere ușoară.

La nivelul labiilor mici se găsesc receptori diverși (corpusculii Vater-Pacini, Meissner, Krause) ca și fibre musculare netede și un sistem vascular bogat. Toate acestea oferă labiilor mici și calități erectile.

3.Organele erectile. Prin structura și funcționalitatea lor, participă la crearea unei senzații plăcute și realizarea actului sexual. Ele sunt reprezentate de:clitoris, corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptății) și bulbii vestibulari.

a.Clitorisul. Organ impar, median, cu structură erectilă omoloagă corpilor caveroși ai penisului ,este situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa este in general de 5-7 cm (2-3cm pentru rădăcină, 2-3cm pentru corp și 0,5 cm pentru gland).

b.Bulbii vestibulari. Sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe părțile laterale ale deschizăturii vaginului in baza labiilor mici, reprezentând formațiuni omoloage cu corpul spongios al uretrei de la bărbat. Au o lungime de 4cm si 1-2cm lățime. Cei doi bulbi se unesc inaintea uretrei prin extremitățile lor anterioare, luând aspect general de potcoavă cu concavitatea spre posterior.

Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate protejează orificiul uretral și actul micțiunii, labiile dirijând jetul urinar.

B.ORGANE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne cuprind: vagin,uter,tuba uterină și ovarele, între acestea existând o stransă corelație fiziologică. Ele ocupă cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), vaginul străbătând perineul până la vulvă.

1.Vaginul-este un conduct musculo-membranos, cilindric, turtit antero-posterior, impar si median, care topograpfic se continuă in partea de sus cu uterul, iar in partea de jos se deschide in vestibulul vaginului prin orificiul vaginal. Peretele anterior al vaginului vine in raport cu uretra și vezica urinară, iar peretele posterior cu rectul și excavația rectouterină(Douglas). In dreptul orificiului vaginal, limita cu vestibulul vaginal este dtă de o membrană transversală ce obturează incomplete orificiul-HINENUL.

Vaginul este o cavitate virtuală care servește la copulație, la trecerea fluxului menstrual, al secrețiilor normale și patologice ale organelor genitale supraadiacente. Este calea normală de eliminare a produsului de concepție, la naștere. Superior vaginul se inseră in jurul colului uterin, formând fundurile de sac vaginale (anterior, posterior si doua laterale).

2.Uterul-centrul topograpfic al organelor genitale interne, este un organ musculo-cavitar ce primește oul in cavitatea sa, il reține, il protejează și il hrănește, dezvoltându-l de-a lungul celor 280 de zile de gestație, după care uterul devine organ principal in expulzia fătului la termen. La nivelul uterului au loc modificări periodice ce realizează menstruația. Uterul este situat in pelvis deasupra vaginului, intre vezică(anterior) și rect (posterior), lateral având regiunile anexiale. Uterul are forma unui trunchi de con sau de pară ușor turtită ventro-dorsal, cu partea caudală inclavată in extremitatea cranială a vaginului. Intre fața dorsală a uterului și peretele ventral al rectului se delimitează excavația recto-colpo-uterină, cunoscut sub numele de ,,fund de sac al lui Douglas,,. Dimensiunile uterului la femeia care nu a născut sunt de 7-8cm lungime și 4cm lațime, 2-2,5 grosime, la multipară se marește cu aproximativ 1cm. Uterul devine organ abdominal in timpul sarcinii dar și in cazul unor tumori. Greutatea uterului este de 50-70g. Uterul negravid are următoarele porțuni de sus in jos:

• Fundul uterului – este partea cranială a uterului delimitată lateral, dinapoi-inainte, de inserția celor două tube uterine, ligamentele utero-ovariene și ligamentele rotunde.

• Corpul uterin – se intinde intre fundul și istmul uterin. Corpul este ușor turtit anteroposterior, cu o față ventrală plană (fața vezicală) și o fața dorsal (fața intestinală).

• Istmul uterin – este partea care in sarcină desparte colul de corpul uterin. Descris in a doua jumătate a sarcinii sub denumirea de ,,segment”, reprezintă un reper important in efectuarea inciziei operației de cezariană.

• Colul uterin-este lung de aproximativ 3cm, el se subîmparte in două porțiuni: una superioară, supravaginală, și alta caudală poeminând in vagin, reprezentând partea intravaginală a colului uterin.

Cavitatea uterină destul de redusă la uterul negravid, este mai largă in partea superioară, reducându-se spre col, unde dă naștere canalului cervical ce comunică cu vaginul. La cele două unghiuri superioare și laterale ale cavitații corpului uterin se deschid tubele uterine iar inferior cavitatea este despărțită de canalul vaginului prin orificiul uterin extern.

Canalul cervical – comunică cu vaginul prin orificiul uterin extern, punctiform la nulipare și transvers la multipare, cu marginile neregulate, cicatriceale. Lungimea canalului cervical este de 2,8cm la virgine, micșorându-se progresiv la multipare.

Ca structura uterul are trei tunici :

• Tunica seroasă – este reprezentată de peritoneul visceral, adică peritoneul ce acoperă toate organelle abdominale.

• Tunica muscular – miometrul este un mușchi specific format din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi:

– un strat subseros format din fibre musculare longitudinale,

– un strat subendometrial format din fibre musculare circulare,

– un strat intermediar numit strat plexiform, format din fibre musculare longitudinale ce altereaza cu cele circulare creând o rețea cu rol important in hemostaza fiziologică a uterului.

• Tunica mucoasă-endometrul,căptușește la interior cavitatea uterină și e formată din două straturi:

– un strat bazal aderent de miometru, foarte bine vascularizat,

– un strat funcțional care in timpul ciclului menstrual, sarcină și stări patologice suferă modificări importante.

Fiziologic uterul participă la realizarea celor 3 funcții particulare ale aparatului genitor-mamar:

-menstruală;

-sexuală;

-reproducere.

Funcția de reproducere este posibilă datorită structurii specifice a uterului (endo și miomertu) cu rol in grefarea produsului de concepție și dezvoltarea si evoluția ulterioara a acestuia. Aceste roluri sunt indeplinite datorită a două fenomene importante a miometrului: hiperplazia (inmulțirea) și hipertrofia fibrelor musculare, ceea ce duce la creșterea in volum a uterului de cateva zeci de ori.

3).Tubele uterine (salpingele): in număr de două ,câte una pentru fiecare parte a uterului, sunt conducte in formă de trompetă ce se intind intre uter și ovar. Ele conduc ovulul captat spre uter, adăpostesc intâlnirea gametului feminin (ovulul) cu gametul masculine (spermatozoidul) și permite fecundarea in treimea externă a sa.

In timpul ovulației, tuba se aplică pe suprafața ovarului. Transudatul seros din cavitatea peritoneală eliminat in acest moment este absorbit de tubă impreună cu ovulul, datorită curentului care se formează in cavitatea peritoneală și uter prin mișcarea cililor vibratili și resorbția lichidului din tuba uterină. Mobilă, de consistență moale, fiecare tuba are lungimea de 10-12cm, prezinta 4 parți: interstițiala (in peretele uterin); istmică (3-4cm); ampulară (7-8cm) și pavilionară (1,5-2cm cu franjuri), in formă de pâlnie cu fimbrii.

Tuba prezină două orificii: unul intern, uterin cu deschiderea in cavitatea uterină in dreptul fundului uterin, și altul extern, abdominal in mijlocul pavilionului tubei cu deschidere in cavitatea abdominală.

4).Ovarele – pe lângă producerea ovulelor au rol endocrin in secreția de hormoni sexuali. Ovarele au forma unor migdale verzi, i se descriu două fețe, două margini, două extremităti. Greutatea la femeia adultă e aproximativ 6-8g. Ovarele sunt situate in cavul retrouterin, in compartimentele cavității pelvine inapoia ligamentelor largi. Ovarul este suspendat de ligamentul larg și ligamentele: utero-ovarian, lombo-ovarian, tubo-ovarian și mezzo-ovarian și prin formațiunile vasculo-nervoase (artera ovariană, venele utero-ovariene, vase limfatice și nervi simpatici perivasculari). Ovarele sunt singurele organe acoperite de peritoneu.

C.GLANDE ANEXE

Glandele lui Bartholin – sunt in număr de două, de fasculo-nervoase (artera ovariană, venele utero-ovariene, vase limfatice și nervi simpatici perivasculari). Ovarele sunt singurele organe acoperite de peritoneu.

C.GLANDE ANEXE

Glandele lui Bartholin – sunt in număr de două, de formă ovoidă, au marimea unui bob de mazare și sunt situate de o parte și de alta a orificiului vaginal. Canalul lor secretor se deschide in șanțul dintre labiile mici și himen, cu rol in lubrtefierea căilor genitale.

Glandele mamare – sunt glande anexe a sistemului reproducător cu rol esențial in procreație, forma variază in funcție de tipul constituțional , vârstă și etapele fiziologice ale femeii, involuiază la menopauză. Situate pe partea anterioară a toracelui, spațiul 3-5 intercostal, prezintă o formațiune conică sau cilindrică=MAMELON cu 10-12 orificii, ce reprezintă deschiderea canalelor galactofore. Mamelonul este inconjurat de areola circulară. Structural glanda mamară este formată din 15-225 de lobi, fiecare lob este format din lobuli , iar lobulii din acini. Prin unirea acinilor se formează un canal galactofor ce se deschide la suprafața mamelonului. Glanda mamară este sub control endocrinic și răspunde la toate oscilațiile hormonale (estrogen, progesteron, prolactină).

Prolactina hipofizară declanșează secreția lactată.

Glandele Skene –situate in apropierea uretrei, orificiile de deschidere se găsesc de o parte și de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral.

Bulbii vestibulari – sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Funcțiile sexuale feminine constau in:

►formarea și maturarea ovulelor in ovar;

►lansarea ovulului capabil de a fi fecundat;

►reținerea și dezvoltarea oului;

►nidarea oului in uter;

►asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de concepție.

Ovarul are o dublă funcție:

►exocrină – de producere a gametului feminin, ovulul care prin ovulație este eliminat in exterior;

►endocrină – de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec in sânge.

Colul uterin are două funcții importante:

►de barieră pentru mediul septic din vagin, deschizăndu-se numai in timpul:

-nașterii;

-menstruației;

-ovulației(pentru trecerrea spermatozoizilor).

►de atracție și asigurare a supraviețuirii spermatozoizilor din glera cervical (are pH alcalin).

Corpul uterin indeplinește trei roluri:

►loc de nidație;

►rol in timpul nașterii,datorită miometrului;

►rol in ciclul menstrual.

Vaginul – mucoasa vaginului este protejată impotriva infecțiilor printr-o ușoara aciditate permanent (pH=4-5) asigurată de acidul lactic (rezultat din degradarea glicogenului de către bacteriile saprofite ce există in mod normal in vagin=bacterii Doderlin). Mucoasa vaginului prezintă modificări in funcție de concentrațiile hormonale și are rol de organ copulator.

CICLUL MENSTRUAL

a).Ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruației și durează 28±3 zile:

-ciclul ovarian este inițiat in faza foliculară, in unul sau mai mulți foliculi, se maturizează apoi in a-14-a zi se rupe și se elimină ovulul (ovulație). Ovulul trece prin tompă in uter. In cursul fazei foliculare, celulele foliculare secretă hormoni estrogeni;

– in faza luteică sau progestativă, in care foliculul rupt se transformă in corp galben care secretă progesteron, corpul galben are funcțiie progestativă, de pregătire pentru gestație. Dacă ovulul nu este fecundat, corpul galben degenerează cu 4 zile inainte de menstruație.

b).Ciclul hormonal:

-hormonii foliculari sau estrogeni, sunt secretați in lichidul folicular de celulele foliculului Graf.

-hormonii progestativi sunt secretați de corpul galben in faza luteică, de corticosuprarenală și placentă. Cel mai important este progesteronul.

Rolul hormonilor estrogeni:

-stimularea la pubertate a dezvoltării caracterelor secundare feminine,

-opresc creșterea in lungime a oaselor,

-determină retenție de apa și sodiu,

-asupra uterului determina dezvoltarea musculaturii și declanșează faza proliferativă a mucoasei uterine.

Rolul progesteronului:

-impreună cu estrogenii, a căror secreție continuă și in corpul galben determină trecerea mucoasei uterine din faza proliferativă in faza secretorie, pregătind-o pentru nidarea oullui, inchide orificiul și colul uterin, secreția glandelor cervicale se reduc;

-reduce motilitatea spontană a uterului și receptivitatea fața de ocitocină;

-stimulează dezvoltarea glandelor mamare, pregătindu-le pentru secreția lactată, fară a o declanșa;

-are efecte catabolice asupra metabolismului proteic, fiind important in sarcină pentru că mobilizeazăaminoacizii necesari pentru creșterea fătului;

-accelerează respirația, pulsul, acționează asupra centrilor reglatori termici;

-dacă nidarea nu se produce, secreția de progesteron este continuata de placentă.

c).Ciclul endometrial. Simultan cu transporturile ovariene si endocrine, se dezvoltă și ciclul endometrial care este alcătuit din 3 faze:

-faza proliferativă sau estrogenă;

-faza secretorie sau progestativă;

-faza de descuamare sau menstruația.

FECUNDAȚIA – reprezintă procesul prin care spermatozoidul se unește cu ovulul. Aceasta are loc la nivelul ampulei tubei uterine (1/3 externă). Oul rezultat ajunge după 3-4 zile in cavitatea uterină, unde se nidează . Intre zilele 16-42 de la ovulație are loc embriogeneza, perioada in care se formează principalele organe. Urmează perioada fetală de dezvoltare și dupa 40 de săptămâni de la fecundație are loc expulzia fătului.

EMBRIOGENEZA ȘI ORGANOGENEZA

Perioada embrionară incepe in momentul fecundației și până in luna a III-a apoi urmează perioada fetală până la naștere.

• La sfârșitul primei luni de sarcină (4 săptămâni) embrionul are o lungime de 1 cm și cântărește 1 gram, este curbat, membrele sunt schițate sub formă de mugur, inima este proeminentă.Oul este inconjurat de trofoblast (celule asezate la periferia oului din care se va forma corionul), prezentând vilozități in intreaga suprafață,iar vezicula ombilicală este bine dezvoltată.

• La sfârșitul lunii a doua (săptămâna 8-9) embrionul are o lungime de 4 cm și cântărește 10-12 g, prezentând extremitatea cefalică bine dezvolatată; incepe diferențierea organelor interne, ficatul ocupă o mare parte din cavitatea abdominală, rinichii sunt in plină formare. Incepe diferențierea lamei cavitale, se dezvoltă in special vilozitățile din regiunea pediculului de fixație, cavitatea amniotică incepe să crească.

• La trei luni (săptămâna 11-13), oul are placenta formată, atât anatomic cât și funcțional. Vezicula alantoidiană și cea ombilicală sunt atrofiate, lichidul amniotic și membranele oului sunt evidente. Fătul masoară 9 cm și are o greutate de 50-55g, capul este bine format, degetele sunt formate, se diferențiază organele genitale externe pentru fiecare sex.

• La sfârșitul lunii a patra (săptămâna 16-17), placenta este complet dezvoltată, fătul măsoară 16cm și are o greutate de 270g. Părțile corpului fetal sunt foarte bine diferențiate, fătul incepe să schițeze mișcări, fiind acoperit de o piele foarte subțire, pe suprafața careia se găsesc firișoare de lanugo.

• La sfârșitul lunii a cince a (săptămâna 21-22), fătul are o lungime de 25 cm și cântărește 650g. Glandele sebacee incep să secrete, pielea fiind acoperită de vernix caseosa. Bătăile cordului fetal se percep, mișcările membrelor devin active și mai puternice. Intestinul conține meconiu, rezultat al secrețiilor intestinale, rinichiul iși incepe funcțiile, in vezică se găsește urină.

• La sfârșitul lunii a șasea (săptămâna 26), fătul are o lungime de 35 cm și o greutate de 1000g. Toate organele sunt in stare să funcționeze, dar sunt imperfecte. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat, circumvoluțiunile cerebrale sunt incomplete. Fătul este considerat viabil, dar cu un grad mare de imaturitate, adaptarea la viața extrauterină fiind foarte dificilă.

• La sfârșitul lunii a șaptea (săptămâna 30-31), fătul cântărește 1400g și masoară 40cm, fiind viabil imatur. El are aspect de bătrân, cu pielea roșie, la băieți testiculele coboară spre canalul inghinal, iar la fetițe clitorisul și labiile mici proiemina intre labiile mari.

• La sfârșitul lunii a opta (săptătmâna 36), fătul are o lungime de 45 cm și o greutate de 2500g. Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului, incepe osificarea in epifize. Fătul se adapteaza mai bine la viața extrauterină, nu mai este imatur.

• La sfârșitul lunii a noua (săptămâna 40), fătul prezintă toate caracteristicile cunoscute la nașterea efectută la termen, are o lungime de 48-50cm și cântărește 3000-3200g, cu lanugo pe corp, testiculele coborâte in scrot, labiile mari la fetițe acoperă labiile mici, unghiile depășesc pulpa degetelor, iar inserția cordonului este la jumatatea distanței dintre apendicele xifoid și pubis, circumferința craniului este maimare decât orice parte a corpului.

CAPITOLUL II.

FIZIOPATOLOGIE

Etiologia. Disgravidia tardivă cunoscută și sub denumirea de SVR (sindrom vasculo-renal gravidic) are drept complicații materne: preeclampsia și eclampsia.

Preeclampsia este un sindrom vasculo-nervos de alarmă când pe fondul triadei simptomatice: albuminurie (A), edeme (E) și hipertensiune arterial (HTA) la o gravidă de ultim trimestru apar următoarele tulburări nervoase: gravida este somnolentă, apare cefalee asociată cu tulburări senzoriale (acufene, diplopie). La aceasta se asociază vărsături explozive și durere in epigastru sub formă de „bară”, stări de agitație, uneori polipnee. Preeclampsia apare după săptămâna a-20-a de gestație la o femeie anterior normotensivă si fără afecțiuni renale, caracterizat prin HTA>140/90 mmHg la 2 măsurători la interval de 4 ore, și proteinurie >300mg.

Clasificare. Sunt 3 forme de preeclampsie:

•Preeclampsia ușoară și medie:

-TA>140/90mmhg – forma ușoară,

-TA de la 140/90mmHg până la 160/100mmHg-forma medie,

-proteinurie>300mg/24h;

-edeme nondependente (faciale, ale membrelor);

-date de laborator: hematocrit crescut, numarul trombocitelor normal sau ușor scăzut, TGO ușor crescut, timp de protrombină crescut, creatinină serică crescută.

•Preeclampsia severă:

-TA > 160/100mmHg;

-proteinurie > 4-5g/24h;

-oligurie (400-500ml/24h);

-cefalee intensă și persistentă,

-tulburări senzoriale: amețeli, vâjâituri in urechi; diplopie (vedere dublă); uneori amauroză tranzitorie (pierderea vederii prin spasme vasculare), crește tensiunea arterială retiniană; edem papilar retinian,

-astenie cu stare de somnolență, uneori stare de agitație, polipnee.

-dureri in epigastru și hipocondru drept; vărsături,

-date de laborator ca la forma medie.

Epidemiologia preeclampsiei rămâne obscură, nu este o simpla problemă de HTA, ci o tulburare care poate afecta fiecare sistem sau organ, HTA fiind doar o fațetă de exteriorizare a acestei afecțiuni. Această boală poate fi o sursă majoră de risc atât pentru mamă cât și pentru făt dacă nu se intervine la timp.

Teoriile actuale susțin că activarea celulelor endoteliale ori disfuncția lor, reducerea perfuziei placentare ,pare să fie cauza principală in patogenia preeclampsiei. Aceste modificări endoteliale ar fi determinate de: ischemia placentară; maladaptarea imună; amprenta genetică.

Sunt din tot mai multe dovezi că un factor circulant produs de placentă determină alterarea sau activarea endoteliului vascular.

Factorii favorizanți la nulipare:

-antecedente familiale de preeclampsie,

-indexul masei corporale >29,

-valori crescute ale TA sistolice/diastolice,

-gestația multifetală;

-creșterea accentuată in greutate in timpul sarcinii.

Factorii favorizanți la multipare:

-preeclampsie in antecedente;

-gestație multifetală;

-“abrubtio placentae”.

Factori fetali:

-sarcina gemelară,

-trisomia 13,

-mola hidatiformă,

-hidropsul fetal.

Factori genetici-medicali:

-HTA cronică,

-DZ pregestațional,

-afecțiuni renale,

-trombofilia ereditară sau dobândită.

a)Patologia patului utero-placentar. In sarcină normală arterele spiralate ale patului placentar suferă o serie de modificări pe măsură ce sunt invadate de citrofoblast. Când aceste modificări sunt reduse au drept consecință un flux sanguin placentar scăzut care devine insuficient odată cu avansarea gestației. Mai recent s-a sugerat că există o dezvoltare incompletă a microvascularizației placentare fetale in preeclampsia care ar justifica perfuzia redusă a placentei fatale.

b)Patologie renală. Glomerulii se măresc și uneori ies in afară in tubulele invecinate, astfel au loc distrucții tubulare, ce au consecință scăderea filtrării glomerurale și a fluxului plasmatic renal. Apare proteinuria din cauza disfuncției glomerurale și hiperuricemia datorită disfuncției tubulare. Datorită distrucțiilor in urină pot apărea globule roșii,depozite hialine și săruri de calciu. Inițial in preeclampsie ca semn precoce se reduce clearance-ul acidului uric, apare hiperuricemie și mai târziu proteinuria ce este considerat un semn tardiv.

c)Ficatul. Se realizează evaluarea funcției hepatice: hemoleucogramă, teste biochimice care evidențiază un nivel crescut de urați; transaminaze, bilirubina, teste de coagulare.

d)Creierul. In cadrul eclampsiei se produce vasospasm arterial cerebral determinând ischemie și edem cerebral.

e)Sistemul cardio-vascular. In preeclampsie scade volumul plasmatic. Studiile au arătat că gravidele predispuse le preeclampsie prezintă un debit cardiac crescut și vasodilatație compensatorie.

f)Coagularea, fibrinoliza și trombocitele. Studiile histopatologice au relevat prezența depozitelor de fibrină și constituirea de trombi in microcirculație la femeile cu preeclampsie.

g)Endoteliul vascular. Mecanismul care stă la baza leziunii și disfuncției endoteliale este neclar. Endoteliu vascular are un rol important in controlul hemostazei, trombozei și tonusului vascular. In hipertensiunea indusă de sarcină apare disfuncția endotelială, este transformată intr-o suprafață trombogenică asociată cu vasoconstricție.

h)Neutrofilele, metabolismul lipidic. Neutrofilele produc o serie de substanțe ce acționează asupra structurilor vasculare și pot distruge integritatea celulelor endoteliale. In preeclampsia apar modificări și in metabolismul lipidic, cresc trigliceridele și acizii grași.

Diagnosticul de preeclampsie.

1.Semne clinice principale (HTA, proteinurie și edeme) ce apar in a doua jumătate a sarcinii.

Hipertensiune arterială. Preeclampsia este caracterizată prin valori ale TA >140/90mmHg sau mai mari, care se mențin mai mult timp. Se consideră o creștere anormală dacă valoarea sistolică este >30mmHg și diastolica >cu 15mmHg decât cele anterioare. HTA se poate asocia cu modificări a fundului de ochi, simptome neurologice, semne de insuficiență cardiacă. O alta caracteristică a TA in preeclampsie este labilitatea valorilor și ritmului cu valori scăzute dimineața și crescute noaptea invers decât in sarcina normală.

Proteinuria – este de obicei ultimul semn al triadei ce caracterizează preeclampsia și reprezintă prezența proteinelor urinare in concentrație >de 0,3g/l in urina din 24h. Proteinuria in preeclampsie este in mod obișnuit moderată sub 2g/24h, și numai in formele severe poate fi mai mare asociindu-se cu sindrom nefrotic. Proteinuria apare și izolat in a doua jumătate a sarcinii și nu se asociază cu HTA și edem. Din punct de vedere calitativ proteinuria din preeclampsie este de tip glomerural. Studii recnte au arătat că și microproteinuria, cu valori de 150-300mg/24h, poate conduce la aparția unor complicații materne (dezlipirea de retină) sau fetale (hipotrofie, moarte fetală intrauterină), având semnificație predictivă mai ales când se asociază cu valori crescute ale acidului uric.

Edemul. A fost descris ca fiind cel mai precoce semn in preeclampsie, indică o modificare in conținut, intensitate și distribuție a fluidelor organismului. Spre deosebire de edemele din cursul unei sarcini normale care sunt declive, edemele din preeclampsie apar la mâini și față sau generalizat, este alb-moale și poate apărea brusc, poate fi asociat cu HTA și proteinurie.

Creșterea excesivă in greutate. Este datorată acumularii de lichide in spațiul intra și extracellular, au loc creșteri in greutate cu 10%.au loc reteții de săruri. In patogeneza edemului din preeclampsie intervine probabil, un mechanism de origine renală, fiind dovedit că există o diminuare a capacității de excreție renală a sodiului. Totusi preeclampsia poate apărea și in absența retenției de lichide, volumul plasmatic fiind redus in comparație cu sarcina normală, chiar dacă este prezent edemul. Utilizarea diureticelor poate fi periculoasă, deoarece ele reduc volumul plasmatic și deci perfuzia utero-placentară.

2.Semne asociate:

-cefalee persistentă și intensă – apare rar in formele ușoare și mai frecvent la cele severe, este localizată frontal sau occipital și este rezistentă la tratament.

-dureri epigastrice (sub formă de bară) sau in hipocondru drept reprezentând un simptom al unei preeclampsiei severe, apare datorită distensiei capsulei hepatice, determinată de hemoragii și edem.;

-tulburări senzoriale: amețeli, vâjâituri in urechi, diplopie, scotoame;

-astenie cu stare de somnolență, alteori stări de agitație, polipnee.

La consultația prenatală vor fi făcute:

-testul postural;

-urmărire in semestru II de sarcină, semnalând gravidele cu tensiune diastolică >90mmHg.

-recoltare de sânge pentru dozarea acidului uric (creșterea lui indică apariția sindromului hipertensiv).

Investigații paraclinice:

-hemoglobina și hematocritul pot fi crescute datorită hemoconcentrației, sau, in cazurile severe poate exista anemie din cauza hemolizei:

-trombocitopenia – este considerată semnul cel mai precoce, survenind chiar cu câteva săptămâni inainte ca semnele clinice ale preeclampsiei să devină evidente;

-acidul uric este peste 6mg% , creșterea lui in hipertensiune indusă de sarcină se datorează eliminării lui, competitive cu acidul lactic, la nivelul tubului contort distal renal. Acidul lactic este crescut datorită metabolismului anaerob de la nivelul placentei, prin ischemie utero-placentară.

-creatinina serică-este normal (0,6-0,8%), dar poate crește in preeclampsia severă

-glicemia și electroliții serici sunt normali;

-proteinele totale ,albuminile și gamaglobulinele sunt semnificativ diminuate.

-lipidele plasmatice sunt moderat crescute, iar creșterea se acentuează odată cu severitatea preeclampsiei,

-examenul de urină relevă proteinurie și ocazional cilindri hialini.

Prevenire, monitorizare. Măsurile de prevenire sunt concentrate pe identificarea gravidelor cu risc crescut, urmată de monitorizare clinică și de laborator pentru a identifica apariția bolii cât mai precoce.

a)Cazuri de risc (stadiu preclinic):

-dispensalizare, control l 2 săptămâni al TA, greutate (se consideră patologică o ceștere in greutate >1kg/lună in semestru II și mai mare de 2kg/lună in semestrul III), examen sumar de urină, proteinemie, uricemie (dozare acid uric in sânge) și controlul evoluției fătului: BCF, circumferința abdominală, inălțimea fundului uterin;

-regim normo sodat, normocaloric, bogat in vitamine;

-regim de viața și muncă de protecție (evitarea oboselii fizice și psihice, a frigului, umezelii).

b)Formele ușoare de preeclampsie:

-se urmăresc și se asigură protecția in ambulatori;

-dispensalizare, control săptămânal, repaus (la domiciliu);

-regim normosodat, bogat in proteine și vitamine;.

Tratament:

-sedative;

-aport suplimentar de Ca;

-medicație antihipertensivă pentru femeile cu HTA cronică preexistentă;

-medicație antitrombotică. Preeclampsia este asociată cu vasospasm, disfuncția celulelor endoteliale și activarea sistemului de coagulare.

-aportul de magneziu – unii cercetători au sugerat că ar exista o relație intre deficitul de Mg și preeclampsie, dat fiind că sulfatul de Mg se folosește ca tratament in preeclampsie.

c)Formele medii de preeclampsie: Pacientele diagnosticate cu preeclampsie vor fi spitalizate pentru evaluarea stării materne și fatale, deoarece fluxul sanguin utero-placentar scade, afectând fătul. Gravidele care sunt aproape de termen 37 săptămâni li se va declanșa nașterea..

Monitorizare fetală: mișcările fatale, BCF, măsurare ecografică,

Monitorizare maternă:TA de 4 ori /zi (diastolica să nu fie peste 100mmHg),

-se cântărește zilnic gravid (o creștere rapidă este semn de agravare);

-evaluare semene clinice (cefalee, tulburări de vedere, dureri epigastrice),

-diureza (cel puțin 30ml/oră),

Investigațiile de laborator includ măsurarea: proteinurie; hematocrit; numărul de trombocite; teste hepatice, uricemie, creatinină, uree, ionogramă.

Tratatment:

-regim normosodat, normocaloric, bogat in proteine și vitamine;

-sedative;

-diuretice (dacă sunt edeme importante ce nu cedează la repaus) Nefrix (hidroclorotiziade) 25mgX2/zi;

-hipotensoare când TA nu scade la repaus: Hidralazin (hipopresol) 25mg-100mg/24h. Tensiunea diastolică nu trebuie să scadă sub 90mmHg. Dacă TA rămâne stabilă și proteinuria <0,5g/24h, urmărirea se face ambulatoriu, i se recomandă repaus, masurare zilnic TA, mișcări fetale.

c)Formele severe de preeclampsie. Este caracterizată prin degradarea progresivă a stării materne și fetale. Gravida trebuie internată

-repaus la pat in decubit lateral stâng;

-I se administrează sulfat de magneziu 5g-im. la 4 ore (se controlează ROT și respirație), asociind intermitent Hidralazină (50-200mg/24h), Nifedipină (oral 10mg), atât cât presiunea diastolică sa fie <110mmHg, dar să nu scadă sub 90-100mmHg.

-pacientelor cu vârsta gestațională <34 săptămâni li se administrează corticosteroizi (Dexometazonă-f.II) pentru accelerarea maturării pulmonare fetale.

-regim hiposodat, hipocaloric, bogat in protein (sub controlul funcției renale) și vitamine (fructe și legume);

-diuretice in caz de edeme rezistente, creșterea brutală in greutate, oligurie funcțională, sau cazuri critice ca insuficiență cardiacă, edem pulmonar acut.

-sedative;

-Se monitorizează: TA, diureză, frecvența ventriculară, statusul cerebral, MAF; BCF, LA (lichid amniotic).

Analize: acid uric, creatinină, hematocrit ,număr trombocite, enzime hepatice.

La pacientele cu HTA rezistentă la tratament li se declanșează nașterea indiferent de vârsta gestațională. Prevenirea sindromului de depresă respiratorie se realizează prin administrare de Betamehasone 12mg cu repetare la 24h.

In travaliu;

-sulfat de magneziu –im;

-hidralazin 5-10mg-iv, dacă TA trece de 160/110mmHg (repetată la 15-20 minute la nevoie);

-analgezice (Mialgin 50-100mg repetat la 3 ore);

Tratament preeclampsie:

-repaus la pat 8-10 zile in decubit lateral stâng;

-regim alimentar:

-1500g ceai diuretic (de cozi de cireșe, indulcit cu miere de albine);

-doi trei cartofi copți la mesele principale (cu până la 2g sare) timp de 4 zile;

-proteine (2g/kg corp) prin brânză de vaci, fructe, legume.

-tratament medicamentos: sedarea sistemului nervos și spasmului arterial.

Medicație sedativă:

-Fenobarbital comprimate de 30-50g la 6 ore (1 comprimat=15mg sau 100mg);

-Hidralazin 2-3 drajeuri/zi;

-Diazepam comprimate 2-4mg la 6 ore (1 comprimat=2m).

Medicație antispastică:

-Papaverină 2-3 fiole/zi;

-NoSpa.

Medicație diuretică:

-Furosemid (furantril) 20-40g-im. sau iv (o fiola=20mg).

-Nefrix 25-75 mg/24h (un comprimat=25mg)

Medicație hipotensoare:

-Hidralazin 50-100-200 mg/24h –im;

-Dopegyt (presinol), metildopa (comprimate) 500mg (1 comprimat=250mg)

Medicație antitrombotică.

-Aspirina 8omg/zi.

Este indicată nașterea pentru:

Cauze materne:

-vârstă gestațională >38 săptămâni;

-număr trombocite <100 000/mm³;

-deteriorarea progresivă a funcției hepatice;

– deteriorarea progresivă a funcției renale;

-suspiciuni de dezlipire a placentei;

-cefalee intensă persistentă;

-tulburări de vedere;

-durere epigastrică,greață,vărsături.

Cauze fetale:

-oligoamnios;

-restricție severă a creșterii fetale;

-scor biofizic anormal;

-prezența decelerațiilor tardive;

-reducerea severă afluxului utero-placentar.

CAPITOLUL III.

NOȚIUNI GENERALE DESPRE NURSING

Definiția noțiunii de nursing:

Nursingul este o parte a sistemului de ingrijire a sănătățiicuprinzând: promovarea sănătății, prevenirea bolii, ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mintal, handicap) de toate vârstele, așezări comunitare și in toate formele de asisteță socială.

Virginia Henderson definește nursingul astefel ”Să ajuți individul, fie sacesta sănătos sau bolnav, să-și afle calea spre sănătate sau recuperare, să ajuți individul, fie sacesta sănătos sau bolnav, să-și folosească fiecare acțiune pentrua promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția că acesta să aibă tăria, voința sau cunoașterea necesară pentru a o face să acționeze in așa fel incât să-și poarte singur de grijă cât mai curând posibil.”

Definiția nursei.

Nursa (asistenta medicală) este o persoană care a parcurs un program complet de formare care a fost aprobat de CAM (cosiliul asistentelor medicale), autorizată să practice această profesie, NURSA este pregătită pentru promovarea sănătății ,prevenirea imbolnăvirilor și ingrijirea persoanelor bolnave.

Rolul nursei consta in:

-ajutarea persoanei bolnave sau sănătoase, să-și recapete sănătatea sau să-și mențină sănătatea (sau să-l asiste in ultimele clipe de viață), să asiste indivizi, famili și grupuri;

-are obligația de a supraveghea bolnavul;

-de a urmări și de a preveni toate complicațiile;

-de a efectua tratamentul după indicația medicului;

-asigură toate ingrijirile prescrise;

-participă la examinarea bolnavului;

-pregătește fizic și psihic bolnavul pentru diferite examinări;

-in educarea pacientului pentru a evita apariția recidivelor;

-păstrarea și intreținerea mobilirului ți ainstrumentarului,aparaturii;

-trebuie să semnaleze orice modificări ce apar in urma administrării tratamentului;

-să aibă cunoștințe de patologie și terapie,să cunoască semnele și siptomele bolilor;

-contraindicațiile și incompatibilitățile medicamentelor.

Funcțiile nursei: sunt de natură indepentă, dependentă și interdependentă.

Funcții de natură independentă:

-suplinirea ingijirilor pacientului dependent;

-stabilirea relațiilor de incredere cu pacientul și familia;

-ascultarea pacientului și oferirea de informații;

-promovarea unor condiții mai bune de viață și de sănătate.

Funcții de natură dependentă:

-la indicația medicului executarea procedurilor, tratament, observarea modificărilor provocate de boală

-transmite informații medicului despre starea pacientului.

Funcții de natură interdependentă:

-colaborează cu profesioniști din alte domenii (social ,educativ, administrație);

-participă la acțiuni privind organizarea și gestionarea;

-participă la activități interdisciplinare.

Alte funcții care caracterizează nursa:

Funcția profesională:

-ingrijirea pacientului;

-promovarea și menținerea sănătății, prevenirea imbolnăvirilor;

-ingijrea in sitiația imbolnăvirii și recuperarea bolnavului.

Funcția educativă:

-educație pentru sănătate.

Funcția economică:

-gestionarea, organizarea și planificarea pentru ca timpul de muncă să fie pe deplin folosit.

Funcția de cercetare:

-cercetare de nursing;

-dezvolarea unor calități specifice,pregătire profesională și morală.

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON

Idealul profesiei de asistent medical este ca pacientul să-și atingă independența in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale cu componente bio-psiho-sociale, culturale și spirituale:

1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație. ”Respirația este la fel de necesară ca și hrana”. A respira reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurător, necesar produselor de oxidare din organism și de a elimina dioxidul de carbon. Circulația este funcția prin care se realizează mișcarea sângelui in interiorul vaselor sanguine,care are drept scop transportarea substanțelor nutritive și a oxigenului la țesuturi, dar și transportul produselor de catabolism de la țesuturi la organele excretorii.

2. Nevoia de a bea și a mânca. ”In esență,alimentația rațională a bolnavului nu se deosebește de cea a omului sănătos care se hrănește sănătos”. Oricărui organism ii este necesar să ingereze și să absoarbă alimente de bună calitate și in cantitate suficientă pentru a-și asigura dezvoltarea, intreținerea țesuturilor și pentru a-și menține energia indispensabilă unei bune funcționări.

3. Nevoia de a elimina. Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanțele nefolositoare, vătămătoare rezultate din metabolism.

Cuprinde:eliminarea intestinală, eliminarea respiratorie și eliminarea cutanată. In stări patologice apar eliminări pe cale digestivă, sub formă de vărsături și pe cale respiratorie sub formă de spută.

4.Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură. ”Pentru prelungirea vieții, omul are nevoie de gimnastică echilibrată, aer proaspăt și plimbare”. A se mișca și a avea o bună postură sunt o necesitate a ființei umane, de a fi in mișcare, de a-și mobiliza toate părțile corpului, prin mișcări coordonate, de a păstra anumite părți ale corpului intr-o poziție care ii permite eficacitatea funcțiilor organismului.

5.Nevoia de a dormi și de a se odihni. ”Somnul este o baie după o zi de muncă istovitoare, un balsam al minții noastre obosite”. Ființa umană are nevoie de odihnă și de somn in bune condiții astfel incât să-i permită organismului să obțină randamentul maxim. Acestea variază cu vârsta și starea de sănătate.

6.Nevoia de a se imbrăca și dezbrăca. ”Imbrăcămintea este cel mai evident indicator al apartenenței la diferite subculturi”. Este o necesitate proprie a individului de a purata imbrăcăminte adecvată după circumstanțe, temperatura zilei,activitate, pentru a-și proteja corpul de rigorile climei (frig, umiditate, cald) permițându-i libertatea mișcărilor.

7.Nevoia de a-și menține temperatura corpului in limite normale. ”Viața este ansamblul funcțiilor care rezistă morții”. Menținerea temperaturii corpului in limite normale este o necesitate a organismului de a conserva o temperatută la un grad aproximativ constant pentru a-și menține o stare de bine.

8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele. ”Ranile dacă se deschid au nevoie de inchidere”. A fi curat, ingrijit și a-și proteja tegumentele și mucoasele sunt o necesitate pentru a-și menține o ținută decentă și o piele sănătoasă așa incât să-și poată indeplini funcțiile.

9.Nevoia de a evita pericolele. ”Viața omului este un război impotriva răutății omului”. Nevoia de a evita pericolele, este o necesitate a ființei umane pentru a fi protejată contra tuturor agresiunilor interne și externe, pentru menținerea integrității fizice și psihice.

10.Nevoia de a comunica. ”Cuvântul este sunet și culoare, e mesagerul gândului uman”. Nevoia de a comunica este o necesitate a ființei umane de a schimba informații cu semenii săi.

11.Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia. ”Inălțați sufletul atât de sus, ca nici o ofensă să nu poată ajunge la el”. A acționa conform propriilor convingeri și valori este o necesitate a individului de a face, a exprima gesturi, acte conform formației sale, de bine și de rău, de dreptate, de urmare a unei ideologii.

12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării. ”Dacă descoperim că viața nu are nici un ințeles nu ne rămâne altceva de făcut decât să-i dăm un ințeles”. A te preocupa in scopul de a te realiza este o necesitate a individului de a infăptui activități care ii permit satisfacerea nevoilor sau să fie util celorlalți.

13.Nevoia de a se recrea. ”Pentru prelungirea vieții omului, el are nevoie de gimnastică echilibrată, aer proaspăt și plimbare”. Recreerea este o necesitate a ființei umane de a se destinde, de a se distra, recurgând pentru aceasta la activități agreabile in scopul unei relaxări.

14.Nevoia de a invăța cum să-ți păstrezi sănătatea. ”Oare și sănătatea e in stare să influențeze simțurile noastre după cum o face boala?”. Este o necesitate a ființei umane de a acumula cunoștințe, atitudini și deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente ,in scopul menținerii sau redobândirii sănătății.

PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de ingrijire reprezintă aplicarea modului științific de rezolvare a problemelor, analiza situației, a ingrijirilor pentru a răspunde nevoilor fizice, psihosociale, ale persoanelor pentru a renunșa la administrarea ingrijirilor stereotipe și de rutină bazate pe necesități presupuse, in favoarea unor ingijiri individualizate adaptate fiecărui pacient.Este un mod de a gândi logic, care permite o intervenție conșientă planificată a ingrijirilor, in scopul protejării și promovării sănătății individului.

Procesul de ingrijire cuprinde 5 etape:

I.CULEGEREA DE INFORMAȚII

II.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

III.PLANIFICAREA INTERVENȚIILOR

IV.EXECUTAREA INTERVENȚIILOR

V.EVALUAREA INGRIJIRILOR

CAPITOLUL V

PLAN DE INGRIJIRE

CAZUL NR.1

Culegerea de date

Surse de informatie:

Pacienta

Foaia de observatie

Echipa de ingrijire

Familia

Rezultate analize de laborator, ecografii, fisa de urmarire a sarcinii

Date relativ stabile

– Nume: A.

– Prenume: L.

– Varsta: 35 ani

– Sex: feminin

– Ocupatia: vanzătoare

– Starea civila: recăsătorită

– Religie: ortodoxă

– Nationalitate: romană

– Alergii: neagă

– Grupa sanguină: BIII , Rh +

Date variabile

-Domiciliul: Constanta

-Conditii de locuit: deficitare, apartament 2 camere

-Aspectul cavitatii bucale:

Buze palide

Dantura deficitară, lipsuri dentare si carii

Limba uscată

Reflex de deglutitie prezent

-Aspectul faciesului: paloare, anxietate, edeme

-Acuitate vizuală: normală

-Acuitate auditivă: normală

-Acuitate olfactivă: percepe gustul si mirosul

-Acuitate dureroasă: suportă relativcu dificultate C.U.D.

-Acuitate tactilă: prezentă

-Semne particulare: nu prezintă

-Mobilitate articulară: păstrează

-R.O.T: normale

-Sistem osos: integru

-Reteaua de sustinere: familia

Date antropometrice

– Inaltimea: 1,80m.

– Greutatea: 90kg

Data internarii: 19.03.2014

II. Anamneza

A.H.C.- neagă

A.P.F.- menarhă la 13 ani, cicluri regulate de 4-5 zile, nedureroase, flux normal

A.P.O.- 1 nastere la termen (2800g)

– 0 avorturi

A.P.G.- neagă patologie inflamatorie, tumorală sau hemoragică in sfera genitală

A.P.P.- neagă boli transmisibile sau de alta natură

A.P.Chir.- fără

Motivele internarii: – C.U.D., de câteva zile cefalee, stări de greață și vărsături, durere in epigastru, vertij, spune că se simte foarte slabită și că are o stare de somnolență.

Istoricul bolii:

D.U.M.- 16.07.2013

D.P.M.F.A.- 18.11.2013

– Gravida cu o sarcină de 35 săptămâni, acuză C.U.D. nesistematizate, de câteva zile cefalee, stări de greață și vărsături,durere in epigastru, vertij, spune că se simte foarte slabită și că are o stare de somnolență. În ultima săptămână a luat in greutate . Gravida prezintă edeme importante la față mâini și membrele inferioare. Ea afirmă ca in ultima lună mai are o constipație rebelă, iar eliminările urinare sunt reduse .Pacienta este anxioasă și ii este teamă de evoluția sarcinii, să nu i se intâmple ceva fătului.

Examenul clinic general:

Stare generală- apatie alternand cu agitatie psihomotorie

Tegumente si mucoase- palide, edeme generalizate

Sistem musculo-adipos- normal reprezentat

Sistem ganglionar- nepalpabil

Aparat respirator- torace normal conformat

-murmur vezicular prezent

Aparat digestiv- ficat si splină in limite normale

-tranzit intestinal incetinit (constipatie)

Aparat cardio-vascular-

Puls = 86/min

-T.A. = 150/90mmHg

Aparat uro-genital- mictiuni frecvente in ultima perioadă a sarcinii

S.N.C.- somnolenta alternand cu agitatie, constientă

III Elemente de igienă

1.Alimentatie:

-Apetit- diminuat

-Alimente preferate- cascaval, mezeluri

-Alimente evitate- nu a respectat regimuri alimentare

-Lichide preferate- sucuri acidulate

-Cantitatea de lichide- 1500ml

-Dificultati digestive- constipatie

-Masticatie- fără dificultati

2.Eliminari:

-Tranzit- un scaun/zi inaintea sarcinii, un scaun la 3-5 zile in ultimele luni, de consistentă tare.

-Diureza- 6-8 mictiuni/zi la inceputul sarcinii. Actual diureza scazută: 650 ml

-Transpiratii- abundente, mai ales in ultimul trimestru de sarcină

-Vărsături- aproape tot timpul

-Expectoratii- nu prezintă

-Metroragii- amenoree de sarcină

3.Igiena personala:

-Baie generală- baie generală de 1-3 ori pe săptămană.

-Baie partial- zilnic, de cateva ori pe zi.

4.Activitati si repaos:

-Activităti- treburi usoare gospodaresti, ingrijeste de celălat copil minor.

-Odihna- in ultima vreme doarme 3-4 ore ziua , petrece cateva ore la tv, 8 ore de somn/noapte.

5.Obisnuinte de viata:

-Consumă cafea- da

-Consumă alcool- nu

-Fumează- nu

IV.Comportament

Orientată temporo-spatial, somnolentă

Colaborează cu echipa de ingrijire

Posedă capacitati adaptive

Nu creează probleme anturajului sau echipei de ingrijire

Diagnostic medical: IIG, IP, sarcină 35 săptămâni, făt viu, unic, prezentație craniană, occipitoiliacă stângă, membrane intacte, disgravidie tardivă (HTA+edeme) .

Examen clinic obstetrical

F.U.- abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la 34cm. suprasimfizar . La polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal; in flancul stang spatele fetal, in cel drept, părti mici fetale.

B.C.F.- 136 b/min

C.U.D.- nesustinute

T.V.- colul lung inchis, nu sangerează, nu pierde lichid amniotic (punga amniotică perceptibilă, craniul fetal mobilizabil in O.I.S.A.)

Din culegerea de date rezultă că pacienta are urmatoarele probleme:

HTA

edeme

cefalee

stări de greață și vărsături

durere in epigastru

vertij

Nevoi fundamentale perturbate:

Nevoia de a evita intrarea in eclampsie

Nevoia de a diminua T.A. si de a scădea edemele

Nevoia de somn, confort

Nevoia de a asigura o diureza bună

Nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare

Nevoia de a mentine fătul in conditii bune

Analize efectuate:

– Gr. sanguină BIII , Rh +

-urocultură <1000 UFC/ml

-proteinuria = absenta

-examen fund de ochi = normal la ambii ochi

-hematologice: -RBC = 3,88 mil.cel./mic.

-HGB = 11,9 g/dl

-MCHC = 203 g/dl

-biochimice: -acid uric = 5,2mg/dl

-creatinină = 0,84 mg/dl

-uree=33 mg/dl

-glucoză=63mg/dl

-TGO = 22 u/l

-TGP = 16 u/l

Tratament 19.03.2014.

– Dopegyt-comprimate 2/zi,(când TA>160→3c./zi)

– Adalat intre Dopegyt (când TA>140)

– Scobutil-f.II/zi;

– Diazepam-f.I/zi-seara

-Furosemid-f.I/zi

– Torecan-f.I/zi

-Tardyferon-compr.I/zi

– regim desodat

– repaus la pat in DL stg.

Tratament 20.03.2014

– Dopegyt-comprimate 2/zi,

-Adalat intre Dopegyt

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I/zi-seara

-Furosemid-f.I

– Torecan-f.I/zi

-Tardyferon-compr.I/zi

-regim desodat

-repaus la pat in DL stg.

Tratament 21.03.2014

-Dopegyt-comprimate 2/zi,

-Adalat intre Dopegyt când TA>140;

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I/zi-seara

– Torecan-f.I/zi

-Tardyferon-compr.I/zi

-regim desodat

-repaus la pat in DL stg.

Tratament 22.03.2014

-Dopegyt-comprimate 2/zi,

-Adalat intre Dopegyt

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I /zi-seara

– Torecan-f.I/zi

-Tardyferon-compr.I/zi

-regim desodat

-repaus la pat in DL stg.

Sinoptic, evoluția, monitorizarea și îngrijirile sunt sistematizate astfel:

GRILA LUI NORTON

ZIUA a-II-a

ZIUA a-III-a

ZIUA a-IV-a

Evaluare finală:

Pacienta A.L. este internată pe data de 19.03.2014 cu diagnosticul de : IIG, IP, sarcină 35 săptămâni, făt viu, unic, prezentație craniană, occipitoiliacă stângă, membrane intacte, disgravidie tardivă (HTA+edeme).

I se instituie tratament cu hipotensoare, diuretice si antispastice. Sub tratament T.A. s-a normalizat, edemele au cedat.

Gravida a fost externată pe data de 23.03 2014, după 4 zile de spitalizare, timp in care s-a instituit tratament și a fost supravegheată atent.

Se externează in stare bună, afebrilă, edeme diminuate, a scăzut in greutate , G=88 kg, TA=125/80 mmHg, alura ventriculară 75 b/min , fătul viu, BCF=130b/min ritmice, contracțiile uterine dureroase sistate , colul uterin lung posterior, membrane intacte, prezentație sus situată, lichidul amniotic in cantitate normală.

Recomandări la externare:

-tratament conform rețetei:- Dopegyt- compr.1-2/zi;

– Scobutil- compr. 2/zi;

– Elevit- compr.1/zi;

-regim desodat;

-evitarea efortului, frigului și umezelii;

-control TA la 2 zile;

-control de specialitate peste 7 zile.

CAZUL NR. 2

I.Culegerea de date

Surse de informatie:

Pacienta

Foaia de observatie

Echipa de ingrijire

Familia

Rezultate analize de laborator, ecografii, fisa de urmarire a sarcinii

Date relative stabile

– Nume: M.

-Prenume: B.

-Varsta: 22 ani

-Sex: feminin

-Ocupatia: casnică

-Starea civila: căsătorită

-Religie: ortodoxă

-Nationalitate: romană

-Alergii: nu are

Grupa sanguină: 0I ,Rh(+)

Date variabile

-Domiciliul: Constanta

-Conditii de locuit: deficitare, casă 2 camere

-Aspectul cavitatii bucale:

Buze palide

Dantura deficitară, lipsuri dentare si carii

Limba uscată

Reflex de deglutitie prezent

-Aspectul faciesului: somnolent, edeme

-Acuitate vizuala: normală

-Acuitate auditiva: acufene

-Acuitate olfactiva: percepe gustul si mirosul

-Acuitate dureroasa: fără

-Acuitate tactila: prezentă

-Semne particulare: nu prezintă

-Mobilitate articulara: pastrată

-R.O.T: vii

-Sistem osos: integru

-Reteaua de sustinere: familia

Date antropometrice

-Inaltimea: 1.76m.

-Greutatea:

Data internarii: 07.03.2014

II.Anamneza

A.H.C.- neagă

A.P.F.- menarhă la 14 ani, cicluri regulate, flux moderat de 3-4 zile, nedureroase.

A.P.O.- 0 nasteri

-0 avorturi

A.P.G.- neagă patologie inflamatorie, tumorală sau hemoragică in sfera genitală

A.P.P.- neagă boli transmisibile sau de alta natură

A.P.Chir.- fără

Motivele internarii:- astenie, somnolență, edeme, ușoară cefalee, ușoare dureri abdominale.

Istoricul bolii:

D.U.M.- 28.07.2013

D.P.M.F.A.- 28.11.2013 Luată in evidentă de medicul de familie in săptămana a 14-a.

In ultimele 3-4 zile se simte obosită, slăbită, are o cefalee ușoară, amețește , uneori prezintă tulburări senzoriale- acufene și prezintă grețuri. Pacienta spune că in ultimele 2 săptamâni a luat in greutate , ea prezintă edeme importante generalizate, eliminare urinară redusă.

Examenul clinic general:

Stare generala- apatie alternand cu agitatie psihomotorie

Tegumente si mucoase- palide, edeme generalizate

Sistem musculo-adipos- normal reprezentat

Sistem ganglionar- nepalpabil

Aparat respirator- torace normal conformat

-murmur vezicular prezent

– dispnee

Aparat cardio-vascular-

-Puls =100/min.

-T.A.=160/110mmHg

Aparat digestiv- ficat si splină in limite normale

Aparat uro-genital- mictiuni frecvente in ultima parte a sarcinii

-loje renale nedureroase, libere

S.N.C.- somnolentă alternand cu agitatie, constientă

IIIElemente de igiena

1.Alimentatie:

-Apetit- diminuat

-Alimente preferate- branză, oua, carne

-Alimente evitate- nu a respectat regimuri alimentare

-Lichide preferate- sucuri acidulate

-Cantitatea de lichide- 1500 ml

-Dificultati digestive- fără

-Masticatie- fără dificultati

2.Eliminari:

-Tranzit- un scaun /zi la inceputul sarcinii, un scaun la 1-2 zile in ultimile luni

-Diureza- 6-8 mictiuni/zi la inceputul sarcinii. Diureza scăzută, in prezent 550ml/24 ore.

-Transpiratii-abundente, mai ales in ultimul trimestru de sarcină

-Varsaturi- prezente

-Expectoratii- nu prezintă

-Metroragii- amenoree de sarcină

3.Igiena personala:

-Baie generala- face baie de 1-3 ori pe săptămană

-Baie partial- zilnic, de cateva ori pe zi

4.Activitati si repaos:

-Activitati- casnică fiind, se ocupă de treburi usoare gospodaresti, plimbări scurte

-Odihna- 2-3 ore de somn ziua, petrece 3-4 ore /zi in fata televizorului, doarme 7-8 ore in timpul noptii

5.Obisnuinte de viata:

-Consuma cafea- da

-Consuma alcool- nu

-Fumeaza- nu

IV.Comportament

Orientată temporo-spatial

Colaborează cu echipa de ingrijire

Posedă capacitati adaptive

Nu creeaza probleme anturajului sau echipei de ingrijire

Diagnostic medical: IG, 0P, sarcină 32 săptămâni , făt viu, unic, prezentație craniană mobilă in O.I.S.A. Membrane intacte, disgravidie tardivă .

Examen clinic obstetrical:

F.U.- abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la . La polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal; in flancul stang spatele fetal, in cel drept, părti mici fetale.

B.C.F.- 130b/min

C.U.D.- nesustinute

T.V.- colul lung inchis, nu sangerează, nu pierde lichid amniotic (punga amniotica perceptibila, craniul fetal mobilizabil in O.I.S.A.)

Din culegerea de date rezultă ca pacienta are urmatoarele probleme:

HTA

edeme

cefalee

stări de greață și vărsături

acufene

dispnee

Nevoi fundamentale perturbate:

Nevoia de a evita intrarea in eclampsie

Nevoia de a diminua T.A. si de a scădea edemele

Nevoia de somn, confort

Nevoia de a asigura o diureză bună

Nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare

Nevoia de a mentine fătul in conditii bune

Examan laborator în primă instanță:

Medicație pe zile de spitalizare:

Tratament 07.03.2014

-Scobutil- f.II/zi;

-Diazepam- f.I/zi;

-Dopegyt- compr.2/zi;

-Furosemid- f.I/zi;

-Ser fiziologic-1000ml;

-Glucoză 5%-1500 ml;

-Adalat-compr.1/zi,intre Dopegyt dacă TA>140/90 mmHg;

Tratament 08.03.2014

-Furosemid-f.I/zi;

-Ser fiziologic-1000ml;

-Glucoză 5%-1500 ml;

-Adalat-compr.1/zi,intre Dopegyt dacă TA>140/90 mmHg;

Tratament 09.03.2014

-Miofilin-f.I/zi in 500 ml ser fiziologic.

-Torecan-f.I/zi

-Glucoză 5%-1500 ml.

-Diazepam-f.I/zi-seara.

-Algocamin-f.II;

Sinoptic, evoluția, monitorizarea și îngrijirile sunt sistematizate astfel:

GRILA LUI NORTON

Ziua a-II-a

Ziua a-III-a

Evaluare finală:

Pacienta M.B. se internează cu diagnosticul de IG, 0P, sarcină de 32 săptămâni, făt viu, unic, prezentație cefalică, membrane intacte, disgravidie tardivă (HTA=160/110mmHg și edeme) pe data de 07.03.2014. I s-a instituit tratament cu hipotensoare, antispastice, diuretice, sedative, perfuzii de corectare a hipovolemiei . Sub tratament evolutia a fost favorabilă.

Gravida a fost externată pe data de 10.03 2014, după 3 zile de spitalizare timp in care a beneficiat de tratament și a fost supravegheată atent.

Se externează in stare bună, afebrilă, edeme diminuate, a scăzut in greutate la , TA=125/80 mmHg, pulsul =75 b /min , fătul viu, BCF=144b/min ritmice, fără contracții uterine dureroase, col uterin lung, posterior, membranele intacte, prezentația craniană mobilă, lichidul amniotic in cantitate normală.

Recomandări la externare:

– tratament conform rețetei: – Dopegyt-c.1-2/zi;

– Scobutil-tb.-2/zi;

– regim alimentar normosodat;

– evitarea efortului, frigului și umezelii;

– control TA la 2 zile;

– control de specialitate peste 7 zile.

CAZUL NR. 3

I.Culegerea de date

Surse de informatie:

Pacienta

Foaia de observatie

Echipa de ingrijire

Familia

Rezultate analize de laborator, ecografii, fisa de urmarire a sarcinii

Date relative stabile

– Nume: D.

-Prenume: M.

-Varsta: 26 ani

-Sex: feminin

-Ocupatia: economist

-Starea civila: căsătorită

-Religie: ortodoxă

-Nationalitate: romană

-Alergii: nu are

-Grupa sanguină: AII, Rh (+)

Date variabile

-Domiciliul: Constanta

-Conditii de locuit: relativ bune, apartament 3 camere, 3 persoane.

-Aspectul cavitatii bucale:

Buze palide

Dantura bună

Limba uscată

Reflex de deglutitie prezent

-Aspectul faciesului: somnolent, edeme

-Acuitate vizuala: in limite normale

-Acuitate auditiva: normală

-Acuitate olfactiva: percepe gustul si mirosul

-Acuitate dureroasa: fără

-Acuitate tactila: prezentă

-Semne particulare: nu prezintă

-Mobilitate articulara: pastrată

-R.O.T: normale

-Sistem osos: integru

-Reteaua de sustinere: familia

Date antropometrice

-Inaltimea: 1,78m.

-Greutatea: 91kg

Data internarii: 20.03.2014.

II. Anamneza

A.H.C.- neagă

A.P.F.- avut menarhă la 14 ani, cicluri regulate, flux moderat de 3-4 zile, nedureroase.

A.P.O.- 0 nasteri

-0 avorturi

A.P.G.- neagă patologie inflamatorie, tumorală sau hemoragică in sfera genitală

A.P.P.- neaga boli transmisibile sau de alta natură

A.P.Chir.- apendicectomie la varsta de 10 ani

Motivele internarii- astenie, slăbire in puteri, cefalee ușoară, amețeli, greturi, uneori prezintă tulburări senzoriale – acufene . Pacienta spune că in ultimele 2 săptămâni a luat in greutate , ea prezintă edeme importante generalizate, eliminare urinară redusă.

Istoricul bolii:

D.U.M.- 9.07.2013

D.P.M.F.A.- 20.11.2013

De câteva zile semnalează cefalee, somnolență, edeme și spune că se simte foarte slabită și că in ultima săptămână a luat in greutate 3 kg. Gravida prezintă edeme importante la fața maini și membre inferioare. Ea afirmă ca in ultima luna este constipată, iar eliminările urinare sunt reduse. Pacienta este ușor anxioasă și ii este teamă de evoluția sarcinii să nu ii se intâmple ceva fătului.

Examenul clinic general:

Stare generala- apatie alternand cu agitatie psihomotorie

Tegumente si mucoase- palide, edeme generalizate

Sistem musculo-adipos- normal reprezentat

Sistem ganglionar- nepalpabil

Aparat respirator- torace normal conformat

– murmur vezicular prezent

Aparat cardio-vascular-

-Puls = 100/min

-T.A. =165/105mmHg.

Aparat digestiv- ficat si splină in limite normale

-tranzit intestinal incetinit (constipatie, 1 scaun la 2-3 zile)

Aparat uro-genital- mictiuni frecvente in ultima perioadă a sarcinii

-loje renale nedureroase, libere

S.N.C.- somnolentă alternand cu agitatie, constientă

III. Elemente de igiena

1.Alimentatie:

-Apetit- diminuat

-Alimente preferate- salam, lapte, branză

-Alimente evitate- nu a respectat regimuri alimentare

-Lichide preferate- sucuri acidulate

-Cantitatea de lichide- 1500 ml

-Dificultati digestive- constipatie

-Masticatie- fără dificultati

2.Eliminari:

-Tranzit- un scaun/zi inaintea sarcinii, un scaun la 3-5 zile in ultimele luni de consistentă tare

-Diureza- 6-8 mictiuni/zi la inceputul sarcinii. Actual diureza scazută: 750ml/24 ore

-Transpiratii- abundente, mai ales in ultimul trimestru de sarcină

-Varsaturi- aproape tot timpul

-Expectoratii- nu prezintă

-Metroragii- amenoree de sarcină

3.Igiena personala:

-Baie generala- face baie generală de 1-3 ori pe săptămană

-Baie partial- zilnic de 3-4 ori/zi

4.Activitati si repaos:

-Activitati- usoare treburi gospodaresti, plimbari, cumpărături

-Odihna- rareori doarme ziua, 2-3 ore in fata televizorului, noaptea doarme 7-8 ore

5.Obisnuinte de viata:

-Consumă cafea- da

-Consumă alcool- nu

-Fumează- nu

IV.Comportament

Orientată temporo-spatial , somnolentă

Colaborează cu echipa de ingrijire

Posedă capacitati adaptive

Nu creează probleme anturajului sau echipei de ingrijire

Diagnostic medical: IG,0P, sarcină 32 săptămâni , făt viu, unic, prezentație craniană mobilă, membrane intacte, bazin osos normal, disgravidie tardivă .

Examen clinic obstetrical

F.U.- abdomen destins de volum de un uter gravid cu nivelul superior la . La polul inferior craniul fetal, la cel superior pelvisul fetal; in flancul stang spatele fetal, in cel drept, părti mici fetale.

B.C.F.- 144b/min

C.U.D.- nesustinute

T.V.- colul lung inchis, nu sangerează, nu pierde lichid amniotic (punga amniotica perceptibilă, craniul fetal mobil in O.I.S.A.)

Din culegerea de date rezultă ca pacienta are urmatoarele probleme:

HTA

edeme

cefalee

stări de greață și vărsături

vertij

constipatie

Nevoi fundamentale perturbate:

Nevoia de a evita intrarea in eclampsie

Nevoia de a diminua T.A. si de a scadea edemele

Nevoia de somn, confort

Nevoia de a asigura o diureza buna

Nevoia de a deprinde reguli igieno-sanitare

Nevoia de a mentine fatul in conditii bune

Analize efectuate:

-Rh +,Gr sanguin BIII

-urocultura<1000

-proteinuria=negativ

-examen fund de ochi=normal la ambii ochi

-hematologice: -RBC=3,81 mil.cel./mic.

-HGB=11,9 g/dl

-MCHC=208 g/dl

-biochimice: -acid uric=5,2 mg/dl

-creatinină=0,83 mg/dl

-uree=33 mg/dl

-glucoză=63 mg/dl

-TGO=22 u/l

-TGP=16 u/l

Tratamentele și recomandările de regim, enumerare:

Tratament 20.03.2014.

-Dopegyt-compr. 2/zi,la tensiune arterială peste 160/110 – 3/zi

-Adalat intre Dopegyt dacă TA>140;

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I/zi-seara

-regim hiposodat

-repaus la pat in DL stg.

Tratament 21.03.2014

-Dopegyt-comprimate 2/zi,

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I/zi-seara

– Plegomazin f I

-regim hiposodat

-repaus la pat in DL stg.

Tratament 22.03.2014

-Dopegyt-comprimate 2/zi,

-Adalat intre Dopegyt când TA>140;

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I/zi-seara

-regim hiposodat

-repaus la pat in DL stg.

Tratament 23.03.2014

-Dopegyt-comprimate 2/zi,când TA>160→3c./zi;

-Scobutil-f.II/zi;

-Diazepam-f.I/zi-seara

-regim hiposodat

-repaus la pat indecubit lateral stâng

Sinoptic, evoluția, monitorizarea și îngrijirile sunt sistematizate astfel:

GRILA LUI NORTON

ZIUA a-II-a

ZIUA a-III-a

ZIUA a-IV-a

Evaluare finală:

Pacienta D.M. se internează cu diagnosticul de IG, 0P, sarcină 32 săptămâni, făt viu, unic, prezentație craniană mobilă, membrane intacte, bazin osos normal, disgravidie tardivă (TA=165/105mmHg și edeme) pe data de 20.03.2014. I se instituie tratament cu hipotensoare, antispastice, sedative, vitamine. Sub tratament și repaus la pat evoluția a fost favorabilă.

Gravida a fost externată pe data de 24.03 2014, după 4 zile de spitalizare timp in care s-a instituit tratament și a fost supravegheată atent.

Se externează in stare bună, afebrilă, edeme reduse la zona perimaleolară, a scăzut in greutate , G=88 kg, TA=130/85 mmHg, Puls 76 b/min, tonusul uterin normal, BCF=146 b/min ritmice, contracțiile uterine dureroase absente, colul uterin lung, închis, membranele intacte, prezentația craniană sus situată, lichidul amniotic în cantitate normală.

Recomandări la externare:

-tratament conform rețetei:-Dopegyt-compr.1-2/zi;

-Scobutil-compr. 2/zi;

-Elevit-compr.1/zi;

-regim desodat;

-evitarea efortului,frigului și umezelii;

-control TA la 2 zile;

-control de specialitate peste 7 zile.

CONCLUZIILE GENERALE PLECÂND DE URMĂRITE

Disgravidia tardiva este o afecțiune preocupantă prin incidența clinică (5-10% din sarcini, predominant la primipare), prejudiciile gravidei și fătului, consecințele familiale și sociale. Cu toate cercetările întreprinse persistă destule necunoscute referitoare la etiopatogenia afecțiunii. Totuși, acestea nu influențează patent atitudinea medicală adecvată, privitoare la prevenire, depistare precoce și terapie.

Evoluția disgravidiei tardive, spontană sau sub tratament, se caracterizează prin oscilații, uneori paroxisme și întotdeauna riscul scăpării unor momente terapeutice hotărâtoare. DE AICI REZULTĂ POATE CEL ASISTENȚEI ÎN ECHIPĂ A ACESTOR CAZURI.

Coroborând recomandările diverșilor autori am totalizat, în coloana a treia a tabelelor sinoptice ale cazurilor urmărite ATRIBUȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL, menite să monitorizeze strâns evoluția cazurilor sub tratament. Celelalte coloane sunt preponderent explicative.

După cum rezultă din evoluția celor trei cazuri, o asemenea monitorizare strânsă, împreună cu particularizarea asistenței împiedică evoluția spre eclampsie și în cele mai multe cazuri readuce echilibrul, permițând continuarea sarcinii.

Coloana a treia a tabelelor oferă o impresie referitoare la numărul și dificultatea sarcinilor asistentului care monitorizează cazurile de disgravidie tardiva. Rezultatele finale bune răsplătesc eforturile. Și pledează convingător în favoarea muncii în echipă.

BIBLIOGRAFIE

– Anatomia și fiziologia omului, Albu M.R. – Editura Corint, București 1997

– Tehnica îngrijirii bolnavilor, Mozes C. – Editura Medicală, București, 1998

– Agenda medicală – Editura București 2009

– Tehnici de îngrijire aplicate de asitenții medicali, Titircă L. – Editura Viata medicala romaneasca , Bucuresti

– Tratat de Obstetrică, sub redacția Prof.dr. IOAN MUNTEANU,

Editura Academiei Române, Bucuresti 2000

BIBLIOGRAFIE

– Anatomia și fiziologia omului, Albu M.R. – Editura Corint, București 1997

– Tehnica îngrijirii bolnavilor, Mozes C. – Editura Medicală, București, 1998

– Agenda medicală – Editura București 2009

– Tehnici de îngrijire aplicate de asitenții medicali, Titircă L. – Editura Viata medicala romaneasca , Bucuresti

– Tratat de Obstetrică, sub redacția Prof.dr. IOAN MUNTEANU,

Editura Academiei Române, Bucuresti 2000