Impactul Poluantilor Organici Persistenti Asupra Sanatatii Si Riscurile Poluarii cu Pop In Raionul Drochia

Cuprins:

ABREVIERI…………………………………………………………………………………………4

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………5

CAPITOLUL I. POP-uri, CARACTERISTICA GENERALĂ………………..…..……….……7

Ce sunt poluanții organici persistenți……………………………………………….……..7

Sursele principale de poluare cu POP……………………………………………………….8

Proprietățile poluanților organici persistenți…………………………………………….…12

Acumularea și depozitarea POP………………………………………………….….…..12

CAPITOLUL II. INFLUENTA CU POP………………………………………….…………..…14

Impactul asupra sănătății umane………………………………………….…………..…14

Impactul asupra regnului vegetal….…………………………………….…………..…..15

Impactul asupra lumii animale………………………………………….…………..……16

Impactul asupra apelor …………………………………………………….………..……16

Poluanți organici persistenți în produsele alimentare……………………….……..…….17

Eliminarea POP prin laptele matern………………………………………….…………18

CAPITOLUL III. POLUAREA CU POP IN REPUBLICA MOLDOVA……………………………21

Estimarea riscului de acțiune a POP în Republica Moldova………………………………21

Starea solului……………………………………………………………………….…..22

CAPITOLUL IV. POLUANȚI ORGANICI PERSISTENȚI ÎN RAIONUL DROCHIA…….24

Scurt istoric r.Drochia………………………………………………………………….24

Managementul și riscurile poluării cu POP în r.Drochia…………………………………………25

Studiu de caz. Surse de contaminare cu Poluanti Organici Persistenți în localitatea Ochiul Alb, r.Drochia…………………………………………………………………………………………28

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………………………35

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………………38

DECLARAȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII………………………………………………….40

ABREVIERI

POP – Poluanți organici persistenți.

DDT – Diclordifeniltricloretanul.

HCH – Hexaclorciclohexan.

BPC – Bifenoli policlorurați.

CMA – Conținutul maxim admisibil.

HCB – Hexaclorbenzol .

INTRODUCERE

Actualitatea este de a demonstra importanța poluanților organici persistenți asupra sănătății omului si asupra mediului inconjurator.

Am ales aceasta tema deoarece impactul poluanților organici persistenți joaca un rol important asupra sănătății naturii si nu mai putin a omului, deoarece omul este strîns legan cu natura și este foarte important să cunoaștem cum să ne protejăm de POP.

Poluanții organici persistent sunt niște substanțe chimice, toxice, care persistă in mediu și care se pot acumula în organismele vii prin intermediul lanțului alimentar și are efecte negative asupra sănătății umane.

Aceste substanțe pot produce dereglări al sistemului nervos, al sistemului endocrine și ale funcțiilor de reproducere, nou născuții sunt cei mai sensibili la aceste substanțe.

Cu creșterea numărului populației pe Pămînt se înregistrează o creștere considerabilă a producerii diferitor substanțe chimice care, în timpul fabricării prezintă un pericol pentru sănătatea omului. În ultimii 40 de ani au crescut tot mai tare si mai tare riscurile pe care le comportă emisiile a diferitor substanțe toxice, unele dintre acestea sunt utilizate ca pesticide, altele prezintă substanțe chimice industriale.

Datorită persistenței POP și predispunerii acestora la migrarea transfontalieră, statele caută să stabilească o cooperare multinațională pentru a soluționa această problemă. [10]

Republica Moldova acționează responsabil în cadrul obligațiunilor care îi revin, în cadrul Convenției de la Stockholm. Acest lucru cere mobilizarea unor resurse industriale și financiare, precum și o asistență internațională. Banca națională a finanțat elaborarea PNI și a implimentat proectul “Managementul și distrugerea stocurilor de poluanți organici persistenți”.

Pe parcursul a ultimii 40 de ani, am participat cu toții la un experiment chimic necontrolat, care a cuprins oceanele, aerul, oamenii si animalele de pe întreaga planetă. Revoluția în chimie a contribuit la îmbunătățirea vieții oamenilor pe pământ, datorită substanțelor chimice care combat dăunătorii s-au extins suprafețele agricole și a apărut posibilitatea de a produce un număr cît mai mare de produse utile.

CAPITOLUL I. POP-uti, CARACTERISTICA GENERALĂ

Ce sunt poluanții organici persistenți

Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice care au calități otrăvitoare destul de periculoase, au grad înalt de rezistență la degradare și de acumulare în organismele vii și mediul înconjurător, pot fi usor transportate în atmosferă la distanțe mari si se depun departe de locul de emisie. Poluanți organici persistenți (POP) sunt substanțe chimice, care rămân intacte în mediu pentru o lungă perioadă de timp, difuzează pe zone geografice întinse, se acumulează în țesuturile adipoase ale organismelor vii și sunt periculoase pentru om si animale.[10]

Printre poluanți organici persistenți (POP), există mulți compuși care au un schelet de carbon chiral. Acesti poluanti sunt în mare masura eliberati în mediu ca amestecuri racemice și pot suferi descompuneri enantioselective în timpul reacțiilor microbiene sau chimice din mediu. In continuare, compozitia enantiomerica a POP-urilor (descrisa ca raport enantiomeric, RE) poate fi folosita ca amprenta pentru originea lor, permintand investigarea proceselor ce au loc in mediu, studiul transportului lor pe distanțe lungi, precum si a sedimentarii lor.[3]

POP formează o grupa deosebit de periculoasă de compuși chimici, care se utilizează în agricultură și în industrie.

Proprietățile POP-urilor sunt următoarele:

Sunt transportate pe cale aeriană la distanțe mari.

Pînă la descompunere se menține în mediu un timp foarte îndelungat.

Posedă o actiune toxică.

Circulația substanțelor toxice prin lanțul alimentar.

Solul contaminat este o sursă de poluare a aerului.

Convenția de la Stockholm privind Poluanții Organici Persistenți este focalizată pe reducerea și chiar eliminarea a 12 POP-uri de interes național, aceste pop-uri includ 9 pesticide si 3 produși secundari.

Statele – Părți la Convenția de la Stockholm urmează să întreprindă următoarele măsuri:

Producerea, utilizarea, importul și exportul celor 21 POP vor fi eliminate sau restricționate.

O prevedere specială se aplică în cazul DDT, acest produs fiind în continuare utilizat in

unele țări în curs de dezvoltare, pentru combaterea malariei,

In cazul creării noilor întreprinderi/instalații, se vor lua măsuri de minimizare a generării

neintenționate a POP,

Stocurile și deșeurile contaminate cu POP vor fi inventariate și eliminate intr-un mod

ecologic sigur,

Utilizarea echipamentului care conține PCB este permisă până în anul 2025, cu condiția

luării unor măsuri de securitate și precauție,

Până în anul 2028, tot echipamentul cu conținut de PCB va fi eliminat intr-un mod ecologic

sigur. [6]

Sursele principale de poluare cu POP

Sursele principale de poluare cu POP se împart în patru sectoare economice importante: industrie, agricultură, transport și energie, înafară de asta se mai poate adăuga asezările umane cu depozite de deșeuri și crematorii medicale.[5]

Agricultura este principalul sector economic unde au fost utilizate pesticidele ale căror efecte se simt și astăzi.[5]

Pesticidele sunt substanțe otrăvitoare pentru sol, de aceia la folosirea lor este nevoie de a folosi doar doze foarte mici pentru nu a aduce daune. Primele produse erau pe bază de DDT, dar au fost utilizate și altele pe bază de clordan, dieldrin, endrin, aldrin, toate aceste substanțe erau folosite sub formă de pulberi, granule sau lichide.[7]

Republica Moldova nu dispune de întreprinderi pentru producerea POP, toate produsele sunt importate.

Pe parcursul a două decenii (1970 – 1990) în agricultură s-au utilizat peste 800mii de tone de pesticide, cel mai mare volum revine anilor 1980-1990, comparativ cu anii 80, în ultimii 10-12 ani utilizarea pesticidelor sa redus. [6]

Inventarul pesticidelor POP

În depozitele Republicii Moldova se află cca 1712 tone de pesticide inutilizabile și interzise (Tabelul 1.1). [6]

Tabelul 1.1

Cantitatea de pesticide inutilizabile și interzise existente in depozitele Republicii Moldova

Industria, sursele de emisie din sectorul industrial sunt in principal punctuale, exista și unele surse difuze generate de depozitarea de deșeuri solide și lichide provenite de la producția de pesticide.[5]

BPC-urile provin de la baterii, condensatori și alte echipamente electrice, tista echipamentelor ce conțin BPC-uri trebuie completată deoarece unele date nu sunt viridice și trebuie verificate.

Industria materialelor de constructie în această ramură sunt caracteristice așa surse de POP ca instalațiile termice pentru arderea caramizii, varului, cimentului, topirea sticlei. Aceste instalații de regulă se afla in apropierea localităților mari, a zonelor industriale, cum ar fi cartierul Ciocana al capitalei. Focarele de poluare există și în zonele rurale, arderea varului în preajma localității Trinca, a făcut loc piteresc să devină o sursă puternică de poluare și o problemă serioasă nu numai pentru locuitorii din satul vecin Fetesti, dar și pentru întregul teritoriu de pe valea rîului Draghiște.[10]

Transportul se bazează pe combustia benzinei (cu plumb și fără plumb), kerosen, amestec de aprindere (tipic la 1:25 – 1:50 mixtură de ulei de motor și benzină), combustibil Diesel și combustibil ulei greu. Emisiile mai importante de benzina cu plumb sunt legate de prezența compușilor halogenați folosiți ca aditivi la carburanți. [4]

Calitatea scăzută a combustibilului și eficiență scăzută a combustiei au drept rezultat creșterea emisiilor de DDPC/DFPC, în cele mai multe cazuri emisiile de la motoarele cu combustie internă determină emisiile de plumb în aer.

Se preconizează următoarele acțiuni pentru prevenirea impactului POP asupra sănătății populației și mediului înconjurător:        

Acțiuni de scurtă durată (2004 – 2010)

1. Evaluarea eficacității și perfecționarea actelor legislative în domeniul gestionării inofensive a substanțelor chimice toxice, ajustarea lor la cele europene.[1]

2. Evaluarea eficacității și consolidarea potențialului instituțional în domeniul gestionării substanțelor chimice toxice  în scopul reglementării justificate a lor, inclusiv prin delimitarea clară a competențelor autorităților administrației publice centrale și locale și ale agenților economici.

3. Perfecționarea actelor normative, mecanismelor economice și criteriilor de apreciere în scopul:

eliminării/restricționării producerii, importului, exportului, comercializării, utilizării și depozitării POP, stabilirii valorilor limită ale emisiilor POP pentru sursele de poluare a mediului înconjurător;

normării conținutului POP în componentele mediului, emisiilor și evacuărilor surselor de poluare, articolelor industriale, produselor agroalimentare și stocurilor de deșeuri care conțin sau sînt contaminate cu POP.[2]

4. Elaborarea regulamentelor cu privire la înlocuirea poluanților organici persistenți uzați cu substanțe chimice alternative ecologic inofensive.[1]

5. Completarea Registrului Național al substanțelor chimice potențial toxice în conformitate  cu stipulațiile tratatelor internaționale în domeniul poluanților organici persistenți.

6. Inventarierea surselor primare și secundare de poluare a mediului înconjurător cu POP și elaborarea măsurilor de îmbunătățire a gestionării resurselor primare și de eliminare a resurselor secundare.

7. Elaborarea programelor ramurale și a mecanismelor de încurajare pentru implementarea celor mai bune tehnici disponibile și a celor mai bune practici de mediu în scopul reducerii și eliminării POP.

8. Elaborarea programelor bilaterale de colaborare moldo-rom, moldo-ucraineană și constituirea grupurilor de lucru pentru realizarea acestor programe în scopul reducerii emisiilor POP și a altor substanțe toxice.

9. Aderarea Republicii Moldova la Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțămînt prealabil în cunoștința de cauză aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticidelor care fac obiectul comerțului internațional și desemnarea autorității naționale pentru implementarea acestei Convenții.[11]

10. Elaborarea programelor, planurilor naționale și a mecanismelor de implementare a Convenției de la Basel privind controlul transportării transfrontaliere a deșeurilor periculoase și eliminării acestora, Convenției de la Rotterdam privind procedura de consimțămînt prealabil în cunoștința de cauză aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticidelor care fac obiectul comerțului internațional și Protocolului de la Aarhus privind poluanții organici persistenți al Convenției asupra poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi.[11]

Acțiuni de lungă durată:

1. Implementarea unui sistem de control (monitoring) asupra  conținutului de poluanți organici persistenți în componentele mediului, cu determinarea concentrațiilor maximum admisibile.

2. Monitorizarea contaminării cu poluanți organici persistenți a produselor agricole și alimentare.

3. Efectuarea investigațiilor științifice în următoarele direcții ale domeniului:

determinarea criteriilor, indicilor și metodelor de apreciere a nivelului de poluare a elementelor mediului cu POP, sursele de poluare și metodele de evacuare a POP, prezența, nivelul și tendințele de modificare a POP în organismul omului și în mediul înconjurător, efectele asupra sănătății;

impactul asupra agriculturii, inclusiv acvaculturii și silviculturii, impactul asupra biotei;

aspectele economice în contextul dezvoltării durabile.

4. Implementarea celor mai bune tehnici disponibile și a celor mai bune practici de mediu în scopul prevenirii impactului POP asupra mediului și sănătății omului.

5. Inventarierea și cartarea terenurilor contaminate, elaborarea metodelor și a complexelor de măsuri pentru decontaminarea acestora.

6. Implementarea unui sistem de monitorizare și control permanent asupra transformatoarelor, condensatoarelor și altor utilaje înzestrate cu bifenili policlorurați și asupra gestionării stocurilor și deșeurilor cu conținut de bifenili policlorurați din ramura de producere și transportare a energiei electrice, de producere și folosire a schimbătoarelor de căldură, sistemelor hidraulice și altor instalații tehnice.[5]

7. Monitorizarea situației în zona de amplasare a poligonului de înhumare a deșeurilor de pesticide din com. Cișmichioi (U.T.A. Găgăuzia) în scopul prevenirii poluării mediului înconjurător.

8. Elaborarea și implementarea programelor: educaționale și de sensibilizare a publicului, în special pentru femei, copii și alte categorii de populație, referitor la poluanții organici persistenți și la efectele lor asupra sănătății omului și mediului înconjurător, de sensibilizare a responsabililor publici și a factorilor de decizie asupra poluanților organici persistenți, de instruire a fermierilor cu privire la cerințele speciale  de protecție a mediului înconjurător și sănătății omului la folosirea pesticidelor și fertilizanților, de instruire a funcționarilor, oamenilor de știință, profesorilor, personalului tehnic și de conducere în domeniul gestionării POP.[4]

9. Asigurarea participării publicului la abordarea problemelor ce țin de poluanții organici persistenți și la elaborarea soluțiilor adecvate.[9]

10. Facilitarea schimbului de informații și tehnologii cu părțile tratatelor internaționale, țările dezvoltate și organismele internaționale în scopul obținerii serviciilor de proiectare și inginerie,  echipament și/sau mijloace financiare pentru reducerea și eliminarea POP.

11. Promovarea și facilitarea de către autoritățile administrației publice centrale de resort a schimbului de informații necesar pentru, reducerea sau eliminarea producerii, comercializării, utilizării și evacuării POP, găsirea unor soluții de înlocuire pentru POP, furnizarea de informații asupra riscurilor reprezentate de aceste substanțe, furnizarea informațiilor despre experiența acumulată la nivel național și internațional în domeniul elaborării și implementării programelor de informare, educație, de sensibilizare și instruire în domeniul gestionării POP.

12. Crearea de către autoritățile centrale de resort a centrelor de difuzare la nivel național și local a informațiilor despre POP și soluțiile de reducere și eliminare a acestora. [1]

Deplasarea POP-urilor

Migrarea POP în mediul înconjurător are un caracter complex. Aerul constituie calea cea mai favorabila de raspandire rapida si pe suprafete intinse a oricaror substante, inclusiv a celor toxice. Mai lenta este raspandirea in mediul acvatic, insa si in cazul sistemelor hidrografice mobilitatea POP este considerabila si in cateva zile sau chiar ore acestea pot fi transportate la distante de zeci si sute de kilometri. In sol, pesticidele organice, PCB si alti poluanti se deplaseaza mai putin.[8]

Proprietățile poluanților organici persistenți

Substanțele chimice din grupa POP-urilor prezintă diferite grade de pericol, posedînd totuși proprietăți comune:

– sunt stabili din punct de vedere chimic și se păstrează o perioadă îndelungată, uneori decenii, pînă la descompunerea în forme mai puțin toxice;

– sunt volatili și se transportă la distanțe mari pe calea aerului și cu apa;

– produsele degradării POP păstrează o toxicitate înaltă, caracteristică acestor grupe de compuși;

– solul poluat servește ca sursă de poluare a aerului atmosferic, plantelor și tuturor vietăților ce se alimentează cu aceste plante;

– particularitate deosebită este circuitul prin lanțul alimentar. [9]

O cantitate esențială de pesticide (pînă la 95%) pătrunde în organismul uman cu produsele alimentare și apa, și doar cîteva procente cu aerul inspirat. Din sol, pesticidele nimeresc în iarba pe care o pasc animalele și apoi în corpul acestora, în fructele și legumele consumate de către om. Ingerate de către animale (prin furajele tratate sau poluate), substanțele toxice se rețin în țesutul adipos al acestora (fiind liposolubile) sau se excretă în lapte și ouă. În acest fel, se realizează o poluare generală a alimentelor. În timpul circulației prin lanțul alimentar, de la un organism viu la altul, cota xenobioticelor în organisme poate crește. Are loc procesul de

bioacumulare. Organismul uman acumulează toate substanțele toxice din produsele alimentare consumate.

Xenobioticele se păstrează în mediile biologice ale organismului mamiferelor un timp îndelungat, indiferent de perioada de ingerare a acestora. Din literatura de specialitate se cunoaște că, sunt necesari 10-20 de ani pentru ca depunerile de pesticide organoclorurate, bifenili policlorurați sau alte substanțe chimice identicesă se reducă îndoit în mod natural. În acest context, este necesar de menționat, că 8practic orice organism uman de pe planetă este purtător al diferitor compuși organici persistenți. [8]

Acumularea și depozitarea POP

Un fenomen caracteristic poluanților cu toxicitate mică este acumularea xenobionților, dar acestă toxină se elimină lent și cu o dificultate mare. Este realizată prin pătrunderea a unei cantități de substanțe exogene în organism. Toate aceste substanțe organoclorurate sunt toxice și depozitarea lor se face în primul rînd în țesutul adipos, diferite rezerve celulare, membrană. Prin cuvintul depozitare, se subînțelege, procesul de repartizare a xenobionților în organismul mamiferelor, ce se manifestă prin depunerea a unor cantități de substanțe toxice pe parcursul a diferitor perioade de timp, de la citeva zile pînă la cițiva ani. [8]

Liposolubilitatea acestor substanțe toxice este înaltă, de aceia ele se depun usor în stratul adipos. Stoparea pătrunderii POP în organism oferă posibilitatea de a manevra cu procesul de depozitare a acestor poluanți. Aceste substanțe chimice se pot elibera lent di depozite, mai ales cînd sunt cuplate cu proteinele celulare. [8]

Cu cît cantitatea de lipide este mai mare în organixm cu atît și cantitatea de POP acumulată în țesutul adipos este mai mare, cantitatea de lipide la oamenii normoponderali se află între limitele a 15-20% din masa corpului, iar la cei obezi în jur la 50%.

CAPITOLUL II. UTILIZAREA, INFLUENTA CU POP

Impactul asupra sănătății umane

Formarea modului sănătos de viață nu este un proces chiar atît de simplu, necesită o putere de voință, modul sănătos de viată este considerat una din cele mai eficiente și naturale în profilaxia primară a îmbolnăvirilor. La formarea modului sănătos de viață este necesar de a evita factorii de risc, cum ar fi tabacismul, consumul exagerat de alcool, obezitate, alimentație nerațională. Unul din factorii cei mai importanți este alimentația sănătoasă, se recomandă diete cu conțin glucide, proteine, lipide. Diete cu conținut mic de proteine măreste toxicitatea xenobioticelor. [8]

Se stie că cantitatea de bază a xenobionților persistenți din grupa POP pătrund in organism cu grăsimile care le căpătăm din diferite produse alimentare. Pregătirea produselor alimentare cu conținut scăzut de grăsimi poate fi realizată prin prăjiri sau ferberi, această metodă poate micșora conținutul nu doar a poluanților din grupa POP, dar și a celor xenobiotice. Produsele de origine vegetală sunt poluate întro măsură mai mică cu reziduurile de POP, este mai sănătos de a consuma uleiuri rafinate deoarece in procesul de pregătire a acestuia se micșorează conținutul de substanțe poluate. [9]

Viața activa a omului joacă un rol important în funcționarea normală a organelor interne, previn formarea și depozitarea a toxinelor în organism. Se menționează că exercițiile fizice îmbunătățeste circulația sîngelui în organism cu condiția că exercițiile fizice trebuie să fie raționale și echilibrate, evitînd istovirea organismului. Se recomandă fregventarea regulată a saunelor sau a bazinelor, deoarece pielea este principalul canal de eliminare a toxinelor iar sauna sau bazinele deschid porii și are loc eliminarea toxinelor în mediu. [9]

Una din acțiunile substanțelor toxice POP este dificitul de vitamine și substanțe minerale în organism, Cercetările, efectuate pe animale de laborator în SUA, au arătat că intoxicațiile cu bifenili policlorurați duc la o diminuare pronunțată a nivelului de vitamina A în ficat și excrețiile glandelor sebacee. Așa elemente ca calciul, cuprul, zincul, manganul sunt necesare pentru realizarea funcției enzimelor xenobiotice, numite „oxidaze microsomale cu funcțiuni mixte”. Deficitul lor inhibă în mod semnificativ activitatea enzimelor microsomale, ce participă în procesul de biotransformare a xenobioticelor. În mod analogic se manifestă deficitul de vitamine (acidul ascorbic, tocoferol, vitaminele grupei B). Corectarea insuficienței acestor substanțe se face

în baza utilizării în alimentație a produselor de origine vegetală. La recomandările medicilor de familie pot fi administrate complexe de vitamine și minerale. [8]

Savanții din Belarusi propun corectarea rației alimentare a femeilor însărcinate și a celor ce alăptează pe calea introducerii suplimentelor alimentare pe bază de spirulină sau pectină. [8]

În scopul reducerii riscului acțiunii toxice a POP, Guvernul Suediei recomandă femeilor însărcinate și mamelor ce alăptează, cît și femeilor, care se pregătesc de sarcină, să nu consume pește din surse de ape poluate. Mamelor ce alăptează se mai recomandă să nu scadă brusc din masa corporală, deoarece se pot activa impuritățile care pot fi stocate în țesutul adipos, ceea ce poate modifica calitatea laptelui matern. [6]

Toate recomandările propuse mai sus sunt simple și pot fi îndeplinite cu ușurință, ele vor contribui la micșorarea poluării cu polunți organici persistenți. Cea mai eficientă metodă de minimizare a riscului poluării cu POP este de a introduce măsurile primare de cunoștință, îndreptate spre micșorarea poluării mediului ambient cu substanțe chimice și introducerea tehnologiilor ecologice inoffensive de prelucrare a produselor alimentare. [7]

Impactul asupra regnului vegetal

Toate substanțele filosite în agricultură, adică erbicidele, pesticidele au un impact negativ asupra vegetației. Datorită faptului că acționează selectiv ele distrug majoritaea plantelor care cresc pe cîmp, cu excepția celor paltelor cultivate, afectînd si distrugînd o bunpă parte a florei sălbatice.

Existența remanențelor de pesticide în produsele agricole (frunze, legume) care, în mare măsură se explică prin depășirea normelor de administrare, demonstrează unele capacități ale plantelor de a absorbi și a păstra o vreme îndelungată în țesuturile lor compușii chimici toxici.

Algele monocelulare (fitoplanctonul) care face parte din plante inferioare, are capacitatea de a acumula în țesuturile lor pesticidele din apă, fapt ce conduce la încetinirea procesului de fotosinteză și micșorarea productivității sistemelor biologice acvatice. [5]

Un alt POP, toxafenul, provoacă vătămări alevertebrelor peștilor care devin foarte fragil și la mișcări rapide se rup ușor, ceea ce conduce la paralizarea părții anterioare a corpului și pieirea peștelui. Concepția acestei substanțe este foarte înaltă în ihtiofauna întregii planete. [9]

Pentru protecția plantelor contra bolilor si dăunatorilor se folosesc insecticide, fungicide, alți compuși clororganici. În cazul tratării plantelor cu aceste pesticide, frunzele, tulpinile, radăcinile plantelor vin in contact direct cu substanța chimică care rareori nu influentează ciclul biologic al acestora.

Impactul asupra lumii animale

În urma cercetărilor în domeniul chimiei a fost descoperită o nouă etapă în utilizarea substanțelor toxice pentru nimicire a diferitor dăunători, majoritatea pesticidelor care fac parte din poluanți organici persistenți fac parte din compuși fosfororganici și clororganici. [6]

Insecticidele sunt substanțe foarte toxice și au efect letal asunpra organismelor din sol, apă și aer. În anul 1874, chimistul Paul Muller, a fost sintetizat DDT-ul, unul dintre primele preparate de origine clororganică care a fost pe larg utilizată în combaterea difritor dăunători și purtători de infecție. [5]

DDT-ul și alte ubstanțe organice persistente se răspîndesc usor în merdiul înconjurător pe întreaga planetă, chiar și pinguinii din Antarctida conțin în corpul lor DDT. Pericolul DDT-ului constă în faptul că de rînd cu insectele găunătoare se nimeresc și cele folostoare, cercetătorii au demonstrat că această substanță atacă toate organismele vii. DDT-ul modifică structura cojii de ou a păsării, o face mai subțire, micșorează reproducerea păsărilor, peștilor și șerpilor. [4]

Impactul asupra apelor

În cantități mici POP-urile nu influențează asupra calității apelor, în majoritatea bazinelor acvatice, sunt depistate diferite concentrații de pesticide și alte substanțe toxice. Urme ale acestor compuși sunt găsite și în apa de ploaie, precum și de la cea care provine de la topirea ghețarilor din mulți. [9]

Doar în cazul unor cantități mai mari de pesticide apa capătă un miros și o culoare specifică caracteristică acestor tipuri de substanțe. Datorită procesului de migrare, substanțele toxice împreună cu apa de ploaie sau de la topirea ghețarilor din munți, se infiltrează în straturile freatice și chiar în cele arteziene.

În forajul de pe teritoriul făbricii de vin din Slobozia Mare, raionul Cahul, au fost depistate contrații de pesticide care depășește normele sanitare. [7]

În conformitate cu datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a avut loc poluarea apelor de surafață cu DDT și HCCH. În 1980 concentrația maximă de reziduri DDT a fost de

8,8-9,7 mcg/dmc, în 2002 – 0,0-0,1 mcg/dmc. Pînă în anul 1993 au fost depistate reziduri de HCCH și în apă. Investigațiile efectuate au demonstrate lipsa rezidurilor de DDT și HCCH în anii

1994-1995 în apele de suprafață. Rezultatele investigațiilor efectuate în cadrul Programului “Proecția mediului din bazinul Dunărean” în anul 1999 au demonstrat lipsa rezidurilor de pesticide în apele din preajma poligonului de înhumare a pesticidelor. [6]

Un alt exemplu utilizării DDT, este utilizarea lui contra ciupercii ce provoacă boala olandeză a ulmului, rămășițele substanței nimeresc cu apă de ploaie sau cu frunza căzută în sol, aclo DDT-urile erau înghițite de rîme. Aceasta era mîncarea mîrlelor, DDT nu conducea la moartea păsărilor, dar acestea nu mai puteu reproduce, ouăle deveniau sterile sau din ele eseau pui foarte slabi și nu puteau supravețui chiar în primele zile ale vieții sale. [5]

Un alt POP se numerste toxafenul, acest POP provoacă vătămări ale vertebrelor, la mișcări bruște se rup usor din cauza că ele devin foarte fragile. [8]

În peștele din golful Sf. Laurențiu (Canada), conținutul lui conține 28 mg/kg de grăsimi, în peștii din Marea Baltică 6mg/kg, în păstrăvul din Marile Lacuri – 25-30 mg/kg. [7]

Din cauza folosirii DDT-ului pentru prima dată efectele negative au fost atestate în statul Florida, SUA, unde în anul 1947 sau observat dereglări la vulturi și la percăruși, adică capacitatea lor de reproducere sa micșorat esențial și aceste păsări au început să dispară. Mai tirziu aceleaș dereglări au fost observate și la crocodili din lacul Alopca. [5]

Poluanți organici persistenți în produsele alimentare

Cum am menționat mai sus în sol se află o cantitate mare de pesticide, aceste pesticide sunt absorbite de plante după care nimeresc în fructe, legume, nutrețuri și apoi în organismul omului. În URSS, anii 70 ai secolului trecut 20 procente din întreaga suprafață era poluată cu pesticide.

Practic toate produsele alimentare conțin dioxină și compuși similari ai bifeniliilor policlorați (PCB), această problemă o constituie tările din Europa, care o constituie sursa principală de alimentație sau nutrețurile pentru animale. [4]

Fregvența totală a depistării rezidurilor de pesticide în produselor alimentare din Republica Moldova, în anii 1984-1989, a fost înaltă și a constituit de la 5,6 % (1984) pînă la 19,8 % (1990). Greutatea specifică a mostrelor cu depășire ale contrațiilor maxime admisibile a crescut de la 0,7 % (1984) pînă la 1,9 % (1988), în 1990 – 1,26%. Cele mai contaminate au fost fructele (1,7-4,5%), conservele (0,4-8,6), produsele lactate (0,1-1,6), produsele din carne (0,03-0,8%). În anul 1987 în mere au fost depistate concomitant 11 preparate, cinci dintre care în cantități mari depășeau CMA.[7]

În fructe și legume conținutul de dioxină este cel mai mic, practic că nu există. Iar la peste conținutul de dioxină este cea mai mare, în conformitate cu anii 80 ai secolul trecut, conținutul de dioxină în mediu a scăzut, dar nu a dispărut complet. [9]

Pe parcursul anilor 1990-1995 laboratoarele teritoriale de igienă au analizat conținutul rezidurilor a 28 de pesticide în 10 culturi agricole. Într-o probă de semință a floarei soarelui conținutul de DDT era mai mare decît CMA (0,7 mg/kg). Anumite cantități de pesticide au fost depistate în 56,4 la sută a probelor de toamnă și în 40 în struguri. [6]

Sfaturi utile pentru pregătirea alimentelor:

De menționat, că cantitatea de bază a xenobioticelor persistenți din grupa POP pătrund în organismul uman cu grăsimile consumate din diferite produse alimentare. Metodele variate de pregătire a alimentelor pot contribui atît la mărirea concentrației de grăsimi, cît și la micșorarea lor în produsele alimentare finite. Astfel variază și concentrația compușilor organoclorurați persistenți lipofili. În acest context, este preferabil ca produsele alimentare să fie pregătite prioritar pe calea fierberii, decît prin metoda prăjirii. [8]

Pregătirea produselor alimentare cu conținut mărit de grăsime pe calea fierberii poate cauza micșorarea conținutului nu doar a poluanților din grupa POP, dar și a altor xenobiotici, de exemplu conținutul în alimente al benz(a)pirenului, substanță chimică toxică, cu proprietăți mutagene și cancerigene, care poate provoca la om apariția patologiilor oncologice pulmonare. [9]

Cantitatea compușilor chimici, ce pătrund în organismul uman cu produsele alimentare cu procentaj mărit de grăsime (ulei, lapte, toate produsele lactate, carnea și toate produsele din carne și pește), poate fi micșorată considerabil prin așa procedee simple ca: îndepărtarea stratului de grăsime de pe carne, utilizarea produselor lactate cu un procent foarte mic de grăsime și, pur și simplu, prelucrarea termică a produselor alimentare. Produsele de origine vegetală sunt poluate într-o măsură mai mică cu reziduurile de POP. [6]

Este mai sănătos de a consuma uleiurile rafinate, deoarece în 16 procesul de prelucrare în acest produs se micșorează conținutul de substanțe poluate. Un rol nu mai puțin important în contextul dat îl are cererea de către consumator a prezenței certificatului igienic la produsul alimentar solicitat, cît și a informației despre procentul de grăsime a produsului, prezența diferitelor suplimente, data de producere și expirare, țara de origine, etc.

Eliminarea POP prin laptele matern

La baza procesului de eliminare a substasnțelor organoclorurate stă mecanismult de difuzie, eliminarea cu POP prin laptele matern are o importanță deosebită, în perioada sarcinii substanțele toxice se transmit prin alaptare generației următoare. Cînd fătul este alaptat, în acestă perioadă este expus acțiunii celor mai înalte concentrații de acești poluanți, deoarece în această perioadă corpul, creierul și sistemul imun se află la etapa fragilă de formare. [8]

Prin intermediul produselor alimentare poluate, DDT pătrunde în organismul uman și se acumulează în stratul adipos, ca urmare aceste substanțe se pot elimina cu laptele matern.

Conform calculelor, efectuate de savanții germani, fiecare sugar primește cu laptele matern de două ori mai mult DDT, decît nivelul admis. În cercetările savanților englezi, norvegieni, suedezi și ale altora, precum și 13 în cercetările savanților Centrului Național de Sănătatea Publică (аа. 2005-2007), s-a determinat că contaminantul dominant al laptelui matern este metabolitul DDT

– pp’-DDE. Același metabolit este depistat în mostrele de lapte matern colectate în unele țări ale Americii Centrale și de Sud. Savanții ruși (2002), cercetînd conținutul POP în laptele matern la locuitorii zonelor de nord, au determinat următoarele cantități de pesticide: suma metaboliților DDT – pînă la 1392 mkg/kg, suma HCH – pînă la 736 mkg/kg, HCB – 129 mkg/kg. Cercetările savanților spanioli (a.2001) indică următorul conținut în laptele matern: DDE – pînă la 78

mkg/kg, HCB – 245 mkg/kg, lindan – 107,7 mkg/kg. Savanții Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (anii 1970 – 1978) au determinat nivelul de poluare al organismului uman cu pesticide organoclorurate. S-a constatat că în 76,4% de mostre de lapte matern au fost depistați DDT și

metabolitul DDE în cantitate 0,096 mg/kg. Rezultatele determinărilor conținutului de POP în țesutul adipos denotă prezența unei cantități de 2,03 mg/kg în 95,6 % cazuri. Concomitent, DDT și DDE au fost depistați în ficat, plămîni, corticosuprarenale, rinichi, miocard, creier (1,5 mg/kg).

(Figura 3.1) prezintă rezultatele cercetărilor laptelui matern, efectuate de diferiți autori, în perioada a.a. 1970 – 2007 în Moldova, observăm în fig.2.1. [8]

Fig. 2.1 Nivelul poluării laptelui matern cu DDT (R.M., a.a. 1970 – 2007).

La mijlocul anilor 1970 ai secolului trecut, a fost determinat nivelul maxim de portaj de DDT, în decursul ultimilor 30 de ani nivelul poluării a laptelui matern a scăzut mai mult de 15 ori, aceasta ne spune că situația la capitolul acesta sa îmbunătățit. Pentru eliminarea eficientă și inofensivă a unor cantități de substanțe toxice din grupa poluanților organici persistenți din organismul uman se recomandă:

Modul sănătos de viață.

Dieta, alimentele și alimentația .

Practicarea sportului.

Hidratarea organismului.

Saună.

Administrarea vitaminelor și microelementelor.

CAPITOLUL III. POLUAREA CU POP ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Estimarea riscului de acțiune a POP în Republica Moldova

Pentru a evalua gradul de contaminare a solului, produselor alimentare și organismului uman (lapte matern) în diferite raioane ale Republicii Moldova, în laboratoarele științifice au fost effectuate mai multe cercetări. [1]

În urma cercetării sau determinat următoarele rezultate:

În produsele agricole, în urma analizei pesticidelor organoclorurate a fost depistată lipsa în cantități reziduale în cereal, fructe și legume. [5]

În produsele alimentare, în mediu pe raioane sa constatat că 49% din produsele lactate conțineau urme de POP, dintre care 25,6% – în lapte, 86% – în smîntînă și 25% – în brînză. În 23% mostre de lapte s-a depistat metabolitul DDT – p,p-DDE și în 2,6% – β- și γ-izomeri ai hexaclorciclohexanului (HCH). Dicofol (cheltan), heptaclor și hexachlorobenzol (HCB) în eșantioanele de lapte au fost absente sau conținutul lor n-a fost depistat. Reziduurile de DDT (în

special în formă de DDE) s-au depistat în 79% mostre de smîntînă, iar HCH – în 33%. Spre deosebire de mostrele de lapte, în probelele de smîntînă au fost depistate toate pesticidele organoclorurate studiate. După frecvența și nivelul determinării pe primul loc se află p,p-DDE – 75% detectare, urmat de p,p-DDТ – 27,8%, p,pDDD – 5,5%, β-HCH – 23%, γ-HCH –11,5% și α-HCH – 8,3%. În mostrele de smîntînă s-au depistat și reziduuri de heptaclor – în 17% cazuri, cheltan și hexaclorbenzol – în 8% cazuri. Concentrațiile depistate ale pesticidelor menționate

în smîntînă au fost de 10 – 100 ori mai mari, în comparație cu laptele. În 12,5% mostre de brînză se conțineau reziduurile de γ-HCH, și 6,25% – cheltan. În toate mostrele de produse lactate conținutul de reziduuri POP nu a depășit nivelul admisibil. [8]

Datele obținute ne demonstrează că ceam mai mare concentrație de DDT și HCH se află în probele de smîntînă, iar cantitatea mai mică se află în probele de lapte.

După frecvența de detectare în produsele alimentare, POP pot fi aranjate în ordinea următoare:

DDE

HCH

Heptaclor

Cheltan

Hexaclorobenzol

Compararea rezultatelor determinării nivelului de contaminare a produselor lactate în zonele republicii a demonstrat că rezidurile de HCH, cheltan și HCB au fost determinate mai fregvent în eșaloanele din zona de nord, în timp ce rezidurile de DDT sunt mai mari în eșaloanele de produse din zona de sud și centrală.

S-au efectuat cercetări privind nivelul de contaminare a laptelui matern cu poluanți organici persistenți. În anii 2006-2007 sa colectat din 10 localități din sudul, centrul și nordul republicii lapte matern și sa determinat contaminarea cu DDT, HCH, cheltan, heptaclor și HCB. Din 72 probe analizate doar în două (2,8 %) n-au fost depistate urme de POP (tabelul 3.1). [8]

Tabelul 3.1

Rezultatele investigării laptelui matern

Nivelul contaminării a organismului uman cu reziduri de DDT poartă un caracter unifost pe teritoriul Republicii Moldova, conținutul de DDT în mediu variază, și se cuprinde între 0,018±0,005 mg/kg lapte.În laptele mater de asemenea variază de la 0,006 pînă la 0,038 mg/kg lapte.

Una din sursele principale ale pătrunderii a POP în organismul uman servesc produsele lactate, în produsele lactate și în laptele matern se conține o cantitate egală de poluanți organici. [9]

Pe parcursul ultimii 40 de ani conform datelor obținute, pesticidele organoclorurate s-au răspîndit pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Poluanții organici persistenți persistă o perioadă îndelungată în mediul înconjurător, circulă în lanțurile alimentare, pătrund în organismul uman, cauzînd, ca rezultat, creșterea numărului de persoane purtătoare. [1]

3.1. Starea solului

Pentru evaluarea stării solului sunt stabilite cantitățile maximale admisibile (CMA) – CMA pentru BCP în sol este stabilită norma de 0,06mg/kg iar pentru HCH este egal cu 0,1mg/kg, pentru HCB 0,03mg/kg.[18]

În decursul anilor 2006-2008 au fost monotorizate 23146 ha în sectorul agrar a 19 raioane a Republicii Moldova. Analiza datelor ne arată că în sol Poluanții organici persistenți nu depășesc concentrațiile maxime admisibile (CMA), iar poluarea solului cu DDT a fost depistată pe o suprafață de 1883 ha (8,1%) la nivelul 1,2-9,1% CMA, fig.3.1.[18]

Fig.3.1. Conținutul maxim a sumei DDT, anii 2006 – 2008

Conținuturile însemnate de DDT în sol la nivelul 8,6 – 8,9 CMA, au fost depistate în s.Beleavinți, r-nul Briceni și în s.Arionești, r-nul Dondușeni, Conținutul maxim a fost înregistrat în solul din terenul agricol s.Albota de Sus, r-nul Taraclia în anul 2006.[18]

În perioada anilor 2003-2008 a fost cercetat solul în preajma a 28 depozite de pesticide invechite care nu mai erau bune pentru folosire. Probe de sol în preajma fiecărui depozit au fost colectate în 4 direcții de la depozit la o distanță de 10 și 50 m si la adâncimea 0-10 cm și 50-60 cm. Poluarea solului au fost depistată în jurul a 19 depozite: cu HCH – la nivelul 1,3 – 116,3 CMA (Fig.2); cu DDT – la nivelul 1,7 – 1812 CMA.[18]

Fig.3.2. Conținutul maxim a sumei HCH în solul din preajma depozitelor, anii 2003 – 2008

CAPITOLUL IV. POLUANȚI ORGANICI PERSISTENȚI ÎN RAIONUL DROCHIA

4.1. Scurt istoric r.Drochia

Drochia este un oraș din Republica Moldova, este situat în Nordul Țării la o depărtare de 167km de capitală (Chișinău). A fost ridicată în rang de oraș în anul 1975 fiind al 2000-lea oraș din URSS, numele orașului provine de la pasărea dropia.

Raionul Drochia dispune de 1830 ha de resurse funciare din care retenurile agricole constituie 439,4 ha, pe teritoriul orașului este un lac cu o suprafață totală de 30 ha.

În componența Raionului Drochia intră 39 de localități, conform recensămîntului din anul 2004, populația este de 87 092 locuitori, componența pe naționalități putem observa în tabelul 4.1 de mai jos. [12]

Tabelul 4.1

Componența pe naționalitate a Raionului Drochia

4.2. Managementul și riscurile poluării cu POP în r.Drochia

Pe parcursul ultimii ani Poluanții Organici Persistenți au eșit din prim-plan a agenției de mediu a Republicii Moldova, după semnarea Convenției de la Stockholm privind POP (2001) aceasta a început să fie tratată ca un domeniu prioritar de acțiuni care ocupă un loc aparte printre alte probleme de mediu ale tării. [20]

În r.Drochia principala sursă de poluare cu Poluanți Organici Persistenți este cea din agricultură (o parte din pesticidele inutilizabile și interzise) și din energetica (uleiurile dielectrice folosite în condensatoare). [21]

Deceniile de utilizare intesă a pesticidelor în agricultură sa-u lăsat cu foarte multe locuri poluate cu pesticide POP:depozite de pesticide golite, foste puncte de pregătire a soluțiilor dar și locuri de încărcare a tractoarelor și elicopterelor cu pesticide. În prezent toate aceste locuri foarte rău, clădiri devastate, grămezi de moloz afectate cu chimicale, în unele locuri resturile de pesticide au fost înhumate ilicit, dar din păcate informația privind localizarea exacta a acestor obiecte, starea lor, precum si riscurile associate este foarte redusă. [21]

Un pericol foarte mare pentru mediul înconjurător în partea de Nord al Republicii Moldova o reprezintă depozitele de pesticide inutilizabile și interzise, numărul cărora s-a redus de la 23 unități în anul 1995 la 3 unutăți în anul 2010 (fig.4.2), pînă în prezent numărul lor rămîne constant. [13]

Fig. 4.2 Depozite de pesticide inutilizabile și interzise în Nord-ul Republicii Moldova

Pericolul pe care în prezintă o zonă contaminată este întotdeauna rezultatul unei combinații de factori. De exemplu, locul unui fost depozit de pesticide interzise și inutilizabile care este putenic poluat, dar situat într-o zonă departe de localități și bazine de apă, poate fi evaluat ca prezentînd riscul mai mic decît un loc mai puțin poluat dar care se află lîngă marginea unui sat. [21]

Micșorarea numărului de depozite de pesticide inutilizabile și interzise în ultimii ani este legată cu procesul de reambalare și evacuare a pesticidelor spre neutralizare peste hotarele Republicii Moldova. În rezultatul acestui proces, începînd cu anul 2006 se observă o scădere considerabilă a cantității acestor tipuri de pesticide acumulate la depozite, de la 222 tone în anul 2006 pînă la 80 tone în anul 2013, putem observa aceasta în figura 4.3. [13]

Fig. 4.3. Cantitatea pesticidelor inutilizabile și interzise în Nordul Republicii Moldova

Depozitele de pesticide interzise și inutilizabile in Nordul Republicii Moldova continuă să prezinte un mare pericol pentru mediu și sănătatea populației, de aceia este nevoie ca toate substanțele din depozitele de pesticide părăsite să fie colectate și stransmise la incineratoarele din Polonia (or.Dabrowa, or.Gornicza). [13]

4.3. Studiu de caz. Surse de contaminare cu Poluanti Organici Persistenți în localitatea Ochiul Alb, r.Drochia

CONCLUZII

Pe parcursul a ultimii ani, au fost adoptate un șir de acorduri internaționale pentru soluționarea problemelor mediului ambiant, care sunt legate și de poluanții organici persistenți. Unul dintre acordurile internaționale este Convenția de la Stockholm, această convenție atinge atît domeniul politic cît și cel economic, scopurile acesteia pot fi atinse numai în cazul implimentării tuturor guvernamente în campania comună, obiectivul căreia este izbăvirea lumii de POP.

Aceste substanțe chimice au fost elaborate și utilizate în țările industrial dezvioltate, dar urmările de lungă durată a acestei utilizări se va manifesta pretutindeni și pot cauza daune deosebit de mari altor comunități care nu au folosit asa tipuri de substanțe toxice. Țările sărace care au început să utilizeze aceste substanțe mai tîrziu, deseori nu le ajungea bani și experiență pentru a trece la substanțe alternative, lichidarea stocului bechi și curățirea locurilor de concentrare a deșeurilor.

Planurile pentru situații excepționale, trebuie sa fie afișată în locurile vizibile, lîngă echipamentele ce conțin PCB. Pentru a putea reacționa imediat la incident se recomandă păstrarea materialele și instrumentele necesare (mănuși de protecție, materiale absorbante, căuș), întrun loc ușor accesibil pentru a interveni rapid în caz de urgență.

Pentru a minimiza riscul de acumulare în organismul uman a poluanților organici persistenți și a ameliora starea de sănătate a populației, este necesar de a urma cîteva recomandări simple, care pot fi îndeplinite cu ușurință. Cea mai efectivă cale de minimizare a acțiunii diferitelor substanțe poluante este introducerea măsurilor primare de conștientizare, îndreptate spre micșorarea poluării mediului ambiant cu compuși chimici, dar și introducerea tehnologiilor ecologic inofensive de prelucrare a produselor alimentare.

BIBLIOGRAFIE

Legea Republicii Moldova cu privire la Reducerea și eliminarea cu POP, nr.1155 din 29.10.2004. Monitorul Oficial Nr. 193, din  20.10.2004.

Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (POP) Stockholm; Decizia 2006/507/CE a Consiliului din 14 octombrie 2004

Proiect. Planul Național de implimentare a Conventiei de la Stockholm privind poluanții organici persistenți. Ch. 2004, 59p.

Cadariu A. Raportul de Țară privind Poluanții Organici Persistenți. Romania 2005, 28p. ISBN

Ghid privind remedierea terenurilor afectate de poluanți organici persistenti. Ch. 2009, 32p. ISBN

Greba V. Mediul ambiant: rev. șt. de inf. și cultură ecologică. Ch. 2003, N6 p.32

Greba V. Mediul ambiant: rev. șt. de inf. și cultură ecologică. Ch. 2005, N1 p.38-41

Sîrbu Raisa ș.a. Prevenirea Poluării organismului uman cu poluanți organici persistenți (ghid practi), Chișinău, 2011, 18 p.

Sîrcu Raisa ș.a. Cronica sănătății publice (ghid practic), Chișinău, 2012, p.14-16

Urs K. Managmentul ecologic. Ch. 2009, 48p. ISBN

Conventia de la Rotterdam privind procedura de consimtamint în cunoștința de cauză aplicabilă anumitor proceduri chimice periculoase și pesticide care fac obiectul comertului internațional; Decizia 2006/730/CE

Ioniță V. Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. – Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5

Capcelea V. Managementul substanțelor chimice în Podișul Moldovei de Nord. Colocviu științific al doctoranzilor, Bălți, 2015, p.96-99

Rapoarte privind calitatea factorilor de mediu și activitatea Inspecțiilor Ecologicice: Dondușeni, Edineț, Drochia, Bălți – 2006-2008.

Anuarul IES – 2012. Protecția mediului în Republica Moldova, Chișinău, editura Pontos, p.114-131

Anuarul IES – 2013. Protecția mediului în Republica Moldova, Chișinău, editura Pontos, p.142-170

Anuarul IES – 2014. Protecția mediului în Republica Moldova, Chișinău, editura Pontos, p.109-141

Starea mediului în Republica Moldova 2007-2010 (Raport Național). Chișinău, 2011. 192p.

Proectul Regulamentului privind clasificarea etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor. Anexa 2, p.52

Managementul ecologic sigur al bifenililor policlorurați (Ghid practit), Chișinău, 2010, 116p.

Natura, 2010,Nr. 3, p.4 (ziar)

DECLARAȚIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnatul Babin Ion, absolvent a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea Științe Reale, Economice și ale Mediului, specialitatea Ecologie, înscris la examenul de licență declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate si indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografii.

Declar că nu am folosit în mod tăcit sau ilegal munca altora și că nici o parte din lucrare nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică.

Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vre-unei instituții de învățămînt superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.

Data _________________

Semnătura ______________