Etapele Clinico Tehnice Necesare Confectionarii Protezelor Partiale Mobilizabile

CUPRINS

ABREVIERI …………………………………………………………………………………………

INTRODUCERE………………………………………………………………

PARTEA GENERALĂ …………………………………………………….

Generalități …………………………………………………………………………………….

Edentația parțială – definiție și etiologie ………………………………..

Clasificarea edentațiilor parțiale ……………………………………………

Indicațiie protezării parțiale mobilizabile ……………………………….

Cotraindicațiile protezării parțiale mobilizabile ……………………..

Avantajele protezării parțiale mobilizabile …………………………….

Dezavantajele protezării parțiale mobilizabile ………………………..

Etapele clinico-tehnice necesare confecționării protezelor partiale mobilizabile ……………………………………………………………………………………..

Modelul preliminar și final în edentația parțială

Definiție ………………………………………………………………………………..

Analiza campului protetic edentat parțial realizată pe model …..

Componenta metalică a protezei parțiale mobilizabile scheletizate……….

Șaua metalică a protezei parțiale mobilizabile scheletizate ……….

Conectorii principali ……………………………………………………………….

Tipuri de atașamente utilizate în proteza parțial mobilizabilă …

Generalități……………………………………………………………………………

Avantajele sistemelor speciale…………………………………………………

Dezavantajele sistemelor speciale……………………………………………

Indicațiile și contraindicațiile sistemelor speciale…………………….

Clasificarea atașamentelor……………………………………………………..

Sisteme cu capse………………………………………………………………………………….

Generalități………………………………………………………………………

Indicațiile și contraindicațiile sistemelor cu capse………………

Avantajele și dezavantajele sistemelor cu capse………………….

PARTEA SPECIALĂ

OBIECTIVE ……………………………………………………………………………………..

TEHNICILE DE REALIZARE ȘI MATERIALELE FOLOSITE ……….

Realizarea modelului de lucru și a modelului antagonist ……………

Pregătirea modelului pentru realizarea componentei fixe ………….

Tehnica de realizare a măștii gingivale ……………………………………..

Machetarea componentei fixe a protezei compozite …………………..

Date generale despre sistemul CEKA PRECI-LINE ………………….

Generalități despre izoparalelograful ORTHOFLEX ………………..

Pregătirea sistemului în vederea fixării cu izoparalelograful și atașarea sistemului special CEKA PRECI-LINE ………………………

Pregătirea machetei pentru ambalare ………………………………………

Ambalarea ………………………………………………………………………………

Preîncălzirea, încălzirea tiparului și turnarea scheletului metalic al protezelor fixe……………………………………………………………………………

Dezambalarea, prelucrarea și adaptarea coroanelor fixe ……………

Pregătirea metalului în vederea aplicării componentei fizionomice .

Placarea cu ……… a componentei fixe …………………………………………..

Sudura cu laser a șeii protezei ……………………………………………………..

Realizarea machetei cu dinți ………………………………………………………..

Finalizarea compomponentei mobilizabile ……………………………………

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………..

ABREVIERI

Co – cobalt

Cr – crom

PIM – poziție de intercuspidare maximă

PPF – proteze parțiale fixe

PPM – proteze parțiale mobilizabile

PPMP – proteze parțiale mobilizabile provizorie

RC – relație centrică

Introducere

În ultima perioada de timp atât din punct de vedere al materialelor, de design și tehnologic, protezarea hibridă sau compozită a avut parte de un progres permanent, făcând ca aceste restaurări protetice să fie unele dintre cele mai agreate soluții de tratament, pacienții beneficiind de un confort major și de funcționalitate sporită.

În urma cercetarilor stiințifice s-a ajuns și la o relație bună în ceea ce privește prețul și calitatea lucrărilor protetice compozite, mărind astfel cererea acestor tipuri de restaurări.

Aplicarea acestor soluții moderne de protezare mobilizabilă conferă un prognostic superior în aria de tratamente în care se încadrează, cu rezultate funcționale și estetice foarte bune.

Prin utilizarea tehnicilor moderne de protezare se înlătură croșetele – care reprezentau un minus din punct de vedere estetic, fiind vizibile pe dinții restanți – cu anumite sisteme speciale care în momentul inserării protezei in cavitatea bucală nu se mai văd, acesta reprezentând un plus în favoarea aspectului estetic al restaurării. Aceste sisteme speciale nu au un rol predilect estetic, rolul lor principal este acela de menținere a protezei în cavitatea bucală, rol exercitat mult mai eficiet decât alte tipuri de restaurări mobilizabile, nemaifiind nevoie de un efort constant al pacientului de a menține proteza la locul ei.

În cele ce urmeză vom prezenta una dintre variantele de reabilitare orală cu ajutorul protezei compozite.

PARTEA GENERALĂ

GENERALITĂȚI

Edentația parțială

Definiție:

Este o stare patologică marcată de absența uneia sau mai multor unități dento-parodontale, de pe una sau ambele arcade dentare, din perioada posteruptivă a dinților.

Etiologie:

Costa apreciază cauzele pierderii unităților dento-parodontale ca fiind congenitale și dobândite.

Formele congenitale sunt rare și se manifestă prin absența mugurilor dentari, având denumirea de anodonție când lipsesc unul sau mai mulți dinți, oligodonție dacă lipsesc mai mult de șase dinți, sau pot lipsi toti dinții și discutăm despre anodonție totală.

Edentațiile parțiale dobândinte se stabilesc pe parcursul vieții, apar de obicei lent dar și brutal ca o consecință a traumatismelor.

Clasificarea edentațiilor parțiale

Formele clinice pe care le îmbracă edentația parțială sunt foarte diverse. Clasificarea edentației parțiale este cel mai frecvent realizată pe considerente privind numărul dinților lipsă sau topografia spațiilor edentate. Toate acestea au făcut ca o clasificare a edentațiilor parțiale să fie necesară.

W.E.Cummer  are meritul de a fi realizat prima clasificare, care distinge patru clase de  edentație parțială. La baza acestora stă poziția liniei care unește croșetele.

Cele patru clase sunt următoarele:

clasa I – linia croșetelor este diagonală;

clasa a II-a – linia croșetelor este transversală;

clasa a III-a – linia croșetelor este unilaterală;

clasa a IV-a – linia croșetelor este poligonală.

Clasificarea lui E.Kennedy realizată in 1923 este până în prezent cea mai utilizată. La baza clasificării lui Kennedy stau topografia spațiilor edentate raportate la dinții restanți și posibilitățile de tratament adecvate.

Cele patru clase sunt urmatoarele:

clasa I – cuprinde edentațiile din ambele regiuni laterale ale arcadei, breșele fiind delimitate numai anterior de dinții restanți;

clasa a II-a – cuprinde edentațiile dintr-o singură regiune laterală a arcadei, cu breșa delimitată de dinți numai anterior, cealaltă hemiarcadă fiind integră;

clasa a III-a – cuprinde edentațiile delimitate de dinții restanți atât anterior cât și posterior;

clasa a IV-a – cuprinde edentațiile din zona frontală.

Indicațiie protezării parțiale mobilizabile

PPM sunt indicate:

când avem edentații extinse în zona de sprijin: molari și eventual premolari, atât unilateral cât și bilateral;

când astfel de edentații sunt associate cu o afectare paradontală medie sau în evoluție;

când apar pierderi de țesut osos, cauzate de tumori, traumatisme, infecții acute și cronice ale maxilarelor sau în despicături labio-velo-palatine;

la copiii cu anodonții parțiale întinse;

la pacienții ce nu pot să mențină o igienă orală optimă;

la pacienții tratați organic, cu diferite afecțiuni generale severe;

la pacienții vârstnici din așezămintele pentru vârsta a III-a.

Cotraindicațiile protezării parțiale mobilizabile

În protezarea parțială adjunctă nu se poate spune că există contraindicații majore, dar pot exista o serie de probleme care fac din această piesă protetică o soluție contraindicată, și anume:

în edentațiile terminale reduse unde există pericolul aspirării protezei, mai ales dacă este confecționată unilateral;

la pacienții epileptici, paralizați, cu tare psihice majore;

la pacienții alergici la componentele metalice sau acrilice ale protezelor.

Avantajele protezării parțiale mobilizabile

reconstituirea arcadelor dentare care au rămas fără dinți din diferite motive și necesită o refacere estetică;

necesită sacrificiu de țesut dentar redus în cazul sistemelor de protezare mai simple;

acestea pot acționa ca sisteme de imobilizare a dinților restanți;

nu este nevoie de mijloace tehnice de confecționare avansate, excepție făcând situațiile când este nevoie de izoparalelograf;

se igienizează facil datorită inserției și dezinserției voluntare;

reoptimizarea lucrării protetice se realizează în condiții de dotare relativ modestă;

refacerea eficientă a masticației, a funcției fizionomice, refacerea funcției fonatorie.

Dezavantajele protezării parțiale mobilizabile

Se întalnesc următoarele dezavantaje în PPM:

necesitatea inserției și desprinderii voluntare a protezei din cavitatea bucală;

este posibil ca aceasta să se desprindă involuntar, fapt neagreat de cei mai multi pacienți;

mărimea sau volumul protezei, cât și gradul de acoperire a bolții palatine;

perioada mai îndelungată de adaptare la piesa protetică;

apar greutăți la inserția și dezinserția protezei, atunci când există mijloace de menținere și stabilizare mai complicate;

posibilitatea apariției unor forțe nocive cu direcție oblică sau orizontală, care pot determina migrări și chiar extracția în final a unor dinți stâlpi, fiind nevoie de refacerea unei piese protetice noi;

traumatismele directe pe care le poate provoca piesa protetică pe dinții stâlpi sau restanți (eroziuni, retenții alimentare cu favorizarea apariției de leziuni carioase, afectări paradontale) sau pe structurile muco-osoase pe care se sprijină proteza (leziuni acute sau cronice);

dinții antagoniști naturali migrează vertical datorită:

uzurii precoce a dinților artificiali, de regulă acrilici

uzurii mijloacelor de menținere, sprijin și stabilizare ale protezei, determinând bascularea extremității distale a șeii

înfundarea protezelor, cauzată de atrofia și rezorbția galopantă a componentei dure a câmpului protetic (neidentificată la timp);

se utilizează exagerat dinții anteriori în timpul masticației;

micșorarea dimensiunii vestibulo-orale a crestei alveolare având ca și consecință directă creșterea volumului limbii;

ETAPELE CLINICO – TEHNICE NECESARE CONFECȚIONĂRII PROTEZELOR SCHELETATE

MODELUL PRELIMINAR ȘI FINAL ÎN EDENTAȚIA PARȚIALĂ

Definiție

Dr. Cristina Borțun, Liliana Popa și Sorin Uram-Tuculescu (2000) definesc modelul preliminar și final (de lucru) ca fiind copii pozitive ale tuturor reliefurilor componente ale câmpului protetic, care au fost în prealabil amprentate. Acestea vor cuprinde dinții restanți și zonele edentate conform topografiei edentației parțiale.

Transpunerea negativului câmpului protetic în copie pozitivă este obținută prin turnare cu ajutorul unui material inserat în faza plastică în amprentă, care după priză devine rigid. Materialul de elecție este gipsul, a cărui fidelitate, exactitate tridimensională, rezistență la rupere, manipulare ușoară este recunoscută. În edentația parțială este necesară amprentarea și turnrea modelelor ambelor arcade.

Modelul este necesar pentru:

reperarea componentelor câmpului protetic;

delimitarea corectă a acestora;

confecționarea lingurii individuale utilizate pentru amprentarea finală;

analiza la paralelograf;

identificarea zonelor care necesită tratament protetic;

desenarea componentei metalice a scheletului;

adaptarea componentei metalice a protezei parțiale;

confecționarea șablonului și a machetei.

Analiza pe model a câmpului protetic

Modelele câmpurilor protetice de la maxilar, respectiv de la mandibulă, se analizează separat, static și în ansamblu, într-un ocluzor sau într-un simulator.

Analiza nespecifică a modelelor se referă la evaluarea dinților restanți, unele aspecte legate de afecțiunile parodontale, crestele alveolare dar în special anomaliile dento-maxilare. Mai cuprinde și analiza modelelor aflate în PIM și RC, analiză care se poate face prin montarea modelelor în ocluzor.

Analiza modelelor la paralelograf.

COMPONENTA METALICĂ A PROTEZEI PARȚIALE MOBILIZABILE SCHELETIZATE

Orice componentă metalică a PPM scheletizate este alcatuită din: șei metalice, conectori principali, conectori secundari și elementele de menținere, sprijin și stabilizare a protezei.

Șaua metalică

Șeile metalice ale protezei scheletizate sunt repartizate pe zonele edentate, ulterior acestea vor fi acoperite cu rășină acrilică și cu dinții artificiali.

Șaua metalică se leagă de conectorul principal și acoperă parțial crestele alveolare edentate; de asemenea se leagă și de elementele de menținere, sprijin și stabilizare ale protezei.

Conectorii principali

Plăcuțele sunt tot conectori principali de lățime mai mare de 10 mm și de grosime variabilă ( în medie 0,5 mm ). Ele se aplică predilect pe fibromucoasa bolții palatine. Atunci când sunt distribuite numai pe fibromucoasa palatinală poartă numele de plăcuțe mucozale palatinale, iar când sunt aplicate la mandibulă se numesc plăcuțe linguale.

Altă variantă a acestora acoperă o parte de fibromucoasă și supracingular fețele orale ale dinților restanți și poartă denumirea de plăcuțe dento – mucozale.

Tipuri de atașamente utilizate în protezarea compozită

Generalități

Atașamentele sau sistemele speciale sunt elemente de îmbinare estetice, bicomponente, conectate pe de o parte la dinte, radacină sau implant, iar pe de cealaltă parte la proteza parțial mobilizabilă. Ele fac parte din mijloace directe de menținere, sprijin si stabilizare. Sistemele speciale se pot conecta și la PPF, de asemenea se utilizează și la supraprotezări.

Avantajele sistemelor speciale

Avantajele sistemelor speciale sunt:

elimină fricțiunea dintre dintele natural și croșetul turnat;

atașamentele vor fi obligatoriu plasate paralel unele față de altele și nu vor induce stres pe dinții stâlpi la inserția și dezinserția protezei mobilizabile;

astfel atașamentele ajută la distribuirea stress-ului masticator pe toate structurile câmpului protetic;

restaurarea este mult mai confortabila decât cea cu ajutorul croșetelor turnate;

sunt deosebit de estetice.

Dezavantajele sistemelor speciale

Dezavantajele utilizării sistemelor speciale sunt:

nu se pot atașa pe dinții cu coroane foarte mici;

necesită experiență tehnică și dotare de laborator performantă;

necesită tehnici deosebite de fixare a lucrării fixe (care solidarizează dinții), pentru că deplasarea pe fracțiuni de milimetri nu mai permite inserția optimă a protezei mobilizabile;

opimizările și reoptimizările acestor lucrări hibride sunt destul de dificil de realizat.

Atașamentul este un element de sprijin, menținere și stabilizare care conține două sau mai multe părți. O parte este conectată la radacină, la dinte sau implant, iar cealaltă parte la proteza parțială.

Indicațiiile si contraindicațiile sistemelor speciale

Indicații:

când necesitățile estetice ale pacientului nu pot fi satisfăcute de o proteză parțială mobilizabilă cu croșete;

punți dentare, proteze parțiale, supraprotezare și implante;

Contraindicații:

când cerințele estetice pot fi satisfăcute de o proteză parțială mobilizabilă cu croșete;

când transmiterea forțelor la suprtul dento – alveolar și muco – osos nu poate fi controlat;

motive financiare;

când pacientul nu poate fi dispensarizat;

O clasificare generică recentă a elementelor de menținere, sprijin și stabilizare a fost realizată de către M. Walter (2002) și cuprinde toate tipurile de mijloace directe care se utilizează pentru menținerea protezelor parțiale scheletizate:

culise

capse

șarniere

sisteme articulate

arcuri

sisteme cu zăvor

magneți

bare

croșete

frezaje de precizie

sisteme telescopate.

SISTEME CU CAPSE

Generalități

Capsele reprezintă sisteme speciale bicomponente, bazate pe principiul pătrunderii unui buton (patricea) intrun înveliș (matricea).

Datorită particularității de a putea fi utilizate și pentru menținerea protezelor mobilizabile unilaterale, renunțându-se la conectorul principal, sunt ultilizate cu predilecție în aceste cazuri.

Indicațiile și contraindicațiile sistemelor cu capse

Indicația cea mai frecventă a sistemelor cu capse este în edentația de clasa I Kennedy.

Sistemele cu capse sunt contraindicate în următoarele situații: edentații terminale în cazurile în care se impune prezența unei rigidități, pacienți cu igienă precară a cavității orale, pacienți care prezintă o manualitate deficitară.

Avantajele si dezavantajele sistemelor cu capse

Avantajele capselor sunt următoarele:

Sunt estetice;

Confera confort la purtare;

Necesar de spațiu mai redus decât în cazul utilizării culiselor

Unele pot fi activate, iar la altele componenta din material plastic se poate schimba

Dezavantajele sistemelor cu capse se referă la faptul că:

Funcția de menținere se reduce cu timpul;

Igienizare dificilă;

PARTEA SPECIALĂ

OBIECTIVE

În lucrarea de față s-a dorit realizarea unei lucrări protetice compozite, având ca obiectiv obținerea unor rezultate estetice deosebite datorită utilizării unor materiale de actualitate (materiale ceramice pentru partea fixă și dinți din rășini compozite pentru partea mobilizabilă), cât și o lucrare funcțională prin o adaptare marginală și a unui profil de emergență corect. De asemenea, s-a dorit adaptarea și echilibrarea ocluzală a restaurării în vederea îndeplinirii cu succes a funcției masticatorii. Vor fi necesare o serie de procedee de finețe care, în final, însumate, să satisfacă toate cerințele enumerate mai sus.

TEHNICILE DE REALIZARE ȘI MATERIALELE FOLOSITE

În lucrarea de față se vor folosi amprentele unui caz clinic al domnului Dr. Sorin Porojan. În ceea ce privește situația topografică a edentației maxilare este prezentă următoarea formulă dentară:

Realizarea modelului de lucru si a modelului antagonist

Pentru obținerea modelului de lucru s-au parcurs mai multe etape de lucru și s-au folosit diverse materiale.

Materialele și insrumentarul folosit în realizarea modelului propriu-zis al modelului de lucru

prima etapă o reprezintă sterilizarea și verificarea amprentei venită din cabinet

după uscarea și detensionarea amprentei se trece la pregătirea pastei de gips în vederea realizării modelului propriuzis

gipsul care s-a folosit a fost GC FUJIROCK EP (GC EUROPE N.V, Leuven, Belgia)

conform specificațiilor producătorului, 100g pulbere se amestecă cu 20 ml apă distilată. S-a folosit pentru malaxarea gipsului vacumalaxorul Motova 100 (Bego, Bremen, Germania) malaxarea efectuându-se timp de 15 secunde manual și 45 de secunde cu ajutorul vacumalaxorului comform specificațiilor producătorului

Vacumalaxorul Motavo 100 (Bego, Bremen, Germania)

după ce s-a realizat pasta de gips a urmat turnarea acesteia în amprentă cu ajutorul măsuței vibratoare Hertz 40 (Sirio, Meldola, Italia) și a spatulei de malaxat din oțel inoxidabil

Măsuța vibratorie Hertz 40 (Sirio, Meldola, Italia)

s-a verificat dacă pinurile pot fi inserate corect, și, dacă nu, s-au facut ajustările de rigoare

după turnarea modelului propriu-zis, acesta a fost lăsat să facă priză timp de 30 de minute conform instrucțiunilor

după ce a facut priză acesta a fost dezinserat din amprentă și pregătit pentru eliminarea excesului de gips cu ajutorul soclatorului SQ 145S (Sirio, Meldola, Italia) și a frezelor de gips

Soclatorul SQ 145S (Sirio, Meldola, Italia)

Modelul propriuzis după planare și îndepărtarea exceselor

Modelul cu tipurile de pinuri utilizate

Modelul cu toate pinurile inserate

Pregătirea modelului pentru realizarea componentei fixe

Pentru pregătirea modelului în vederea realizării componentei fixe sunt parcurse mai multe etape care vor fi prezentate mai jos.

pentru secționarea bonturilor s-a folosit ………….. și aspirator pentru îndepărtarea prafului

după secționarea bonturilor se trece la deretentivizarea apicală a bonturilor și aplicarea lacului distanțator

modelul cu bonturile secționate și deretentivizate

Aplicarea lacului distanțator Durolan (DFS Diamon, Riedenburg, Germania)

Tehnica de realizare a măștii gingivale

Vom prezenta pe scurt etapele tehnice de realizare a măștii gingivale

Pentru realizarea măștii gingivale a fost nevoie de amprentarea modelului de lucru înainte de secționarea bonturilor cu ajutorul siliconului de laborator Zetalabor (Zhermack, Roma, Italia) și a activatorului

se ia o măsură de silicon chitos și se aplică două linii de activator conform instrucțiunilor și se amestecă între degete aproximativ 30 de secunde până se omogenizează, după care se aplică pe modelul de lucru și se așteaptă până face priza în aproximativ 6 minute

se îndepărtează de pe model și se realizează orificiile pentru introducerea Gingifast rigid (Zhermack, Roma, Italia) cu ajutorul dispenserului și accesoriilor

modelul cu bonturile preparate se izolează cu un separator după care se aplică cheia de silicon și se introduce Gingifast

Zetalabor (Zhermack, Roma, Italia), dozare și manipulare

Aplicarea Zetalbor pe model, izolarea modelului cu separator, aplicarea cheii de silicon pe model, gingifast și accesoriile aferente

Injectarea gingifat în cheia de silicon aplicată pe model, modelul de lucru final cu masca gingivala finalizată

Machetarea componentei fixe a protezei compozite

Instrumentele și materialele folosite în tehnica , ceara de colet Bego

capele componentei fixe a protezei compozite

Date generale despre sistemul CEKA PRECI-LINE

Generalitățti despre izoparalelograful ORTHOFLEX

Izoparalelograful ORTHOFLEX (π Dental, Budapesta, Ungaria) este un izoparalelograf de generația a III-a, indispensabil în conceperea și executarea protezelor compozite. Se poate folosi pentru toate tipurile de frejaze atât în ceară cât și la prelucrarea metalului.

Acesta prezintă un soclu care are atât rol de suport pentru măsuța modelului dar este prevăzut și cu unitatea de comandă și control de unde se reglează turația motorului, se activează electromagnetul și picurătorul electric cât și temperatura la care lucrează acesta.

Masuța modelului trebuie situată la nivelul ochilor pentru o vizibilitate optimă și confort în timpul lucrului. Fixarea modelului pe măsuță se face cu ajutorul a trei șuruburi dintre care unul este mobil și permite fixarea facilă a modelului. Baza măsuței este prevăzută cu un sistem sferic ce permite înclinarea liberă a acesteia pâna la 45˚. După reglarea dorită acestea se fixează ce ajutorul unui electromagnet care îi oferă stabilitate foarte bună.

Brațul vertical permite mișcari verticale ale brațului dublu articulat cât și fixarea acestuia. Brațul orizontal dublu articulat permite mișcări tridimensionale accesând toate punctele de pe model, acest braț are și o secțiune ce se mișcă în plan vertical, de foarte mare precizie, prevăzut cu un micrometru cu precizie 1/100 care la nevoie se poate bloca pentru a elimina toate mișcările nedorite.

Pe brațul orizontal este fixat un micromotor în care se pot fixa freze cu diametre de 2,35 mm respectiv 3 mm și poate fi dublat ca suport pentru menținerea diferitelor tije accesorii. Micromotorul are o turație reglabilă de pâna la 30000 rotații/minut și este prevăzut cu un sistem de iluminare proprie ce permite o vizibilitate mai bună.

Izoparalelograful mai este prevăzut cu un suport rigid pentru brațe oferind un confort sporit în timpul lucrului cât și posibilitatea conectării unei spatule electrice.

Izoparalelobraful ORTHOFLEX (π Dental, Budapesta, Ungaria)

Pregătirea sistemului în vederea fixării cu izoparalelograful și atașarea sistemului special CEKA PRECI-LINE

În cele ce urmează vom prezenta etapele de lucru pentru sistemul CEKA PRECI-LINE, adaptat pentru situația clinică prezentă.

partea primară de blocare CEKA PRECI-LINE se decupează conform cadranului pentru care este folosită cu ajutorul unui bisturiu

cu ajutorul paralelografului și al unui instrument de poziționare se atașează cele două componente solidarizate în prealabil la partea fixă a protezei compozite

părții secundare prefabricate …… i se prelucreză ghidajele în zona marginală până am obținut înfundarea dorită a acesteia

Atașarea patricei și adaptarea matricei

după îndepărtarea machetelor de pe model, se prepară stopuri bazale și intercoronare, folosind ceară

Realizarea stopurilor bazale și partea fixă a restaurării scheletate compozite gata pentru pregătirea pentru ambalare

Pregătirea machetei pentru ambalare

După finalizarea machetei părții fixe s-a trecut la pregătirea acesteia pentru ambalare.

s-au aplicat tijele de turnare pe machetele din ceară și o tijă suplimentară pe sistemul special pentru a ne asigura de reușita turnării

s-a ales conformatorul și s-a lipit macheta pe conul de turnare, conformatorul din silicon de la firma Bego (Bremen, Germania)

Aplicarea tijelor de turnare și fixarea pe con

Ambalarea

Ambalarea machetelor s-a făcut într-un singur timp. Pentru ambalare s-a folosit masă de ambalat Belavest SH (Bego, Bremen, Germania) și lichid Begosol HE (Bego, Bremen, Germania) și un ring de silicon tot de la firma Bego.

Materialele folosite la ambalare

s-a amestecat masa de ambalat cu lichidul conform specificațiilor producătorului și anume 100g de pulbere cu 25ml de lichid

amestecul s-a făcut mai întâi manual timp de 30 de secude după care a fost introdus în vacumalaxorul Motova 100 (Bego, Bremen, Germania) timp de 60 de secunde

cu o pensulă s-a aplicat pasta în locurile mai greu accesibile pentru a împiedica formarea de bule și implicit a plusurilor de metal, zone cum ar fi cele două interlocuri și partea primară blocare

s-a poziționat ringul, iar tot ansamblul a fost pus pe măsuța vibratorie și cu pensula s-a aplicat masa de ambalat în cape, iar în final s-a turnat și restul de material petru a acoperi în întregime machetele

după priza care a durat aproximativ 25-30 de minute s-a îndepărtat ringul

Etape de lucru în timpul ambalării

Preîncălzirea, încălzirea tiparului și turnarea scheletului metalic al protezelor fixe

După întărirea și scoaterea tiparului din conformator acesta a fost introdus în cuptorul de preîncalzit Fire Light (Sirio, Meldola, Italia) până a atins temperatura de 950˚.

Aliajul ales pentru turnare este Wirobond 280 (Bego, Bremen, Germania) care are următoarele caracteristici:

Compoziție în % pe greutate:

Wirobond® 280

Co 60.2 • Cr 25 • W 6.2 • Mo 4.8 • Ga 2.9 • Si, Mn < 2

Wirobond® 280

Caracteristicile aliajului: valori standard

Culoare Argintiu

Densitate [g/cm3] 8.5

Interval de topire [°C] 1360 – 1400

Temperatura de turnare [°C] approx. 1500

Coeficientul de expansiune [10-6 K-1] (25-500°C) 14.0

(25-600°C) 14.2

Ductilitatea (A5) [%] 14

Elongația limită (Rp 0,2) [MPa] 540

Rezistență la rupere (Rm) [MPa] 680

Modulul de elasticitate [GPa] approx. 220

Duritatea Vickers (HV10) after firing 280

CE 0044 ISO 9693

Cuptorul de încălzit Fire Light (Sirio,Meldola, Italia), Wirobond 280 (Bego, Bremen, Germania), tiparul ajuns la temperatura optimă

Pentru topirea aliajului și turnarea acestuia s-a optat pentru aparatul Nautilus (Bego, Bremen, Germania), aparat de ultimă generațtie care folosește inducția pentru topirea aliajului și turnarea se face cu vacum.

Un alt avantaj îl reprezintă faptul ca sunt integrate programele de topire pentru fiecare tip de aliaj de la firma Bego, eliminându-se astfel supra încălzirea aliajului, păstrândui-se caracteristicile.

Aparatul de turnat Nautilus (Bego, Bremen, Germania) și creuzetul pentru topirea metalului din două bucăți

Obeservarea topirii metalului prin viziera protectoare și tiparul cu metalul topit

Dezambalarea, prelucrarea și adaptarea coroanelor fixe

După turnarea melalului în tipar acesta este lăsat să se răcească după care urmează procedeul de dezambalare, de îndepărtare a tiparului în vederea evidențierii metalului. Dezambalarea se face în mod normal cu clești speciali sau cu ajutorul unui ciocan; dacă se folosește ciocanul trebuie avută foarte mare grijă pentru a nu deforma coroanele datorită tensiunilor care apar în urma loviturilor și să nu se atingă croanele cu ciocanul, acestea se pot deteriora.

Dezambalarea și sablarea componentei fixe

Sablator Mini Sab 2T (Tissi Dental, Milan, Italia), freze, pietre și discuri pentru prelucrarea metalului

După ce s-a efectuat dezambalarea se trece la sablare pentru întepărtarea resturilor de masă refractră rămasă, în cazul de față s-a folosit sablatorul Mini Sab 2T de la firma Tissi Dental și oxid de aluminiu de 125 microni. Tăierea tijelor se face fie la motorul orizontal, ca în cazul de față cu discuri separatoare cu diametrul de 29 mm și grosime de 0.5 mm montate în mandrine Jota (Rüthi, Elveția) și amândouă montate în micromotorul Marathon III (Sae Yang, Taegu, Corea).

Prelucrea metalului s-a realizat prin așchiere cu ajutorul micromotorului, a frezelor, discurilor și pietrelor. Pentru o prelucrare optimă trebuie avut grijă ca frezele să fie active. Prelucrara se face mai întâi cu pietre ce au granulație mai mare, pentru prelucrarea gosieră a metalului, continuând apoi cu pietre cu granulație mai fină și apoi cu freze și polinturi dacă este cazul. Trebuie folosit tot timpul grosimetrul

pentru a avea un control cât mai bun asupra grosimii metalului.

Micromotorul Marathon III(Sae Yang, Taegu, Corea) și metalul prelucrat

Pregătirea metalului în vederea aplicării componentei fizionomice

Metalul trebuie pregătit înainte de a trece la depunerea ceramicii în cazul nostru. După prelucrare, metalul trebuie finisat uniform și avut grijă să nu aibă unghiuri ascuțite deoarece acestea acumulează tensiuni și sunt nocive pentru ceramică. Cu piatra de Granulație fină se va finisa metalul într-o singură direcție creând șanturi fine la nivelul suprafeței metalului. Se sablează metalul și se va curăța fie în baia de ultrasunete fie cu ajutorul steamerului. Ultima etapă o reprezintă oxidarea metalului. După finalizarea acestor etape se trece la placarea componentei fizionomice.

Metalul după oxidare

Placarea cu ceramică d.SIGN a componentei fixe

Pentru lucrarea de față s-a ales placarea metalului componentei fixe cu ceramica d.SIGN de la firma Ivoclar Vivadent(Schaan, Liechtenstein).

Ceramica IPS d.SIGN cu cristale de fluorapatită și leucit a fost dezvoltată pornind de la natural, având ca model cele mai importante proprietăți ale dinților naturali. Principalele componente anorganice ale dinților naturali sunt cristalele de apatită, în care sunt încorporate hidroxilul și uneori grupări carbonat. În plus față de această compoziție, cristalele ceramice cu fluorapatita IPS d.SIGN mai conțin ioni de fluor care conferă materialului o înaltă rezistență chimică. Mai mult, compoziția IPS d.SIGN are ca rezultat proprietăți optice excepționale, ceea ce constituie un alt avantaj al acestui material ceramic. Rezultatele acestor eforturi de dezvoltare sunt luminozitatea și strălucirea  crescute, stabilitatea crescută a nuanței și fluorescența naturală.

O altă proprietate pe care o are acest tip de structură de suprafață este posibilitatea excelentă de lustruire și abraziunea limitată față de structurile dentare opuse. Materialele IPS d.SIGN demonstrează o stabilitate uimitoare si au temperaturi de ardere mai joase de 900°C.

Pe lângă ceramică s-au folosit instrumente pentru depus și redus ceramica și de asemenea cuptorul de ardere a ceramicii Programat Ep 5000(Ivoclar Vivadent, Schaan, Liechtenstein).

Ceramica d.SIGN și instrumentele de depunere și reducere a ceramicii

Cuptorul de ceramică Programat EP 500

În cele ce urmează vom prezenta pe scurt etapele de lucru în placarea cu ceramica d.Sign.

după oxidarea metalului prima etapă o reprezintă aplicarea stratului de opac, care, după cum îi spune și numele, are rolul de a împiedica metalul să transpară prin dentină.

Opacul aplicat pe metal

este nevoie de două straturi de opac pentru a acoperi metalul cât mai bine, dar temperatura de ardere diferă de la un program la altul:

Primul program de ardere a opacului

Aldoilea program de ardere a opacului

după arderea stratului de opac se trece la aplicarea unei dentine cu rol de a realiza o închidere marginală cât mai bună, aceasta se aplică în porțiunea cervicală

După arderea dentinei marginale Margin Dentin

Programul de ardere al dentinei marginale

se trece la aplicarea următorului strat și anume stratul de dentină. Am folosit dentină A3. Dentina se aplică cu pensula ca și în situația precedentă, folosindu-se două tipuri de dentină și anume deep dentin în zona cervicală și în zonele unde s-a dorit potențarea culorii și dentin body pentru acoperirea infrastructurii metalice și pentru a da forma dorită restaurării.

după ce s-a pensulat dentina s-au aplicat diferite individualizări pentru un aspect cât mai natural.

individualizarea cromatică a fost urmată de aplicarea smalțului și conturarea formei dorite prin îndepărtarea excesului de ceramică cu instrumente de substracție

este obligatoriu să se lase ceramica la uscat în gura cuptorului timp de 10 min pentru evaporarea lichidului folosit la prepararea ei

dupa sinterizare se fac corecturi cu micromotorul și freze diamantate speciale pentru ceramică și se aplică un al doilea strat de smalț pentru a finaliza forma dorită a restaurării

Ceramica în gura cuptorului pentru uscare, a doua aplicare de smalț

Restaurea proteică după ridicarea liftului cuptorului

Program de ardere primul și al doilea strat de dentină

după prelucrarea ceramicii se trece la următoarea etapă și anume glazurarea și individualizarea lucrării după caz cu efecte diferite

Glazura și diferitele tipuri de efecte pentru individualizarea finală

Alicarea glazurii și efectelor

Componenta fixă finalizată

Program de ardere a glazurii

Realizarea machetei cu dinți

Fnalizarea părții fixe și solidarizarea șeii la componenta secundară sunt precedate de realizarea machetei cu dinți, care va simula aspectul final al părții mobilizabile.

s-au ales dinți în funcție de culoarea și dimensiunea dinților naturali ai pacientului, în cazul nostru s-au ales dinți de culoare A3 SUPER LUX (Major Dental, Torino, Italia) marimea 1/27

după alegerea dinților s-a trecut la adaptarea acestora la componenta secundară a sistemului și la șaua metalică urmată apoi de realizarea bazei protezei din ceară pentru proteze roz de la firma Fertisol KFT (Budapesta, Ungaria)

dinții se prelucrează cu ajutorul micromotorului și frezelor speciale pentru acrilat, iar baza protezei se modelează cu spatula de ceară și becul bunsen

Dinți proteză SUPER LUX (Major Dental, Torino, Italia) și ceră roz (Fertisol KFT, Budapesta, Ungaria)

Macheta cu dinți și componeta fixă a restaurării

Finalizarea componentei mobilizabile

Pentru a finaliza componenta mobilizabilă trebuie verificate relațiile intermaxilare și caracterul estetic și funcțional al machetei cu dinți. După rezolvarea acestor parametrii se trece la etapa următoare.

pentru situația de față în loc de ambalarea clasică s-a optat pentru o cheie de silicon luată în aceeași manieră ca și în cazul măștii gingivale cu silicon de laborator Zeta Labor

Cheia de silicon

se pregătește metalul în evederea aplicării opacului, în situația de față s-a optat pentru opacul Conalor (Spofa Dental, Jicin, Cehia)

opacul Conalor se prepară folosind lichid și pulbere de culoarea dorită, acesta facând priză prin încălzirea deasupra unei flăcări

opacul se aplică cu ajutorul unei pensule pesuprafața dorită, iar în timpul acțiunii flăcării trebuie avut grijă ca acesta să nu se ardă excesiv

Opacul Conalor (Spofa Dental, Jicin, Cehia)

Opacul aplicat pe metal

metalul cu opacul aplicat se așează în poziție pe model și se fac deretentivizări pentru a împiedica acrilatul să pătrundă în locuri nedorite și pentru a facilita inserția și dezinserția componentei mobilizabile

după deretentivizare cheia de silicon se secționează distal de ultimul dinte și se inseră dinții în cheie lipiți cu ajutorul cianoacrilaților

Derententivizarea cresti și zonei de inserție și dezinserție a componentei mobilizabile

se pregătește acrilatul conform specificațiilor producătorului, în situația de față s-a utilizat acrilatul de la firma Vertex (Zeist, Olanda)

se aplică ceia de silicon cu dinții inserați peste model și se solidarizează de acesta după care se toarnă acrilatul și se pune la polimerizat

pentru polimerizare s-a optat pentru cucta Ivomat IP3 (Ivoclar vivadent, Schaan, Liechtenstein) polimerizarea realizându-se la 55˚ timp de 30 min la 2,5 bari

după polimerizare se îndepărtează cheia si se prelucrează baza protezei cu freze pentru acrilat

Cucta Ivomat IP3 (Ivoclar vivadent, Schaan, Liechtenstein)

Proteza după polimerizare

fializarea prelucrării este precedată de finsarea și lustruirea finală. S-au folosit perii și pufuri pentru acrilat, pastă de lustruit și motor biax orizontal

Instrumentele folosite pentru lustruirea protezei