Deformatii Profesionale ale Coloanei Vertebrale Si ale Membrelor Inferioare

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ

I. INTRODUCERE

II. ETIOLOGIE

II.1 Artroze profunde

II.2 Periostitele, apofizitele si epifizitele profesionale

II.3 Aponevrozite profesionale

II.4 Deformații profesionale ale coloanei vertebrale și ale membrelor inferioare

II.5 Miopatiile profesionale

II.6 Tendinite și tenosinovite profesionale

II.7 Dischineziile profesionale

II.8 Neuropatii periferice profesionale

II.9 Nevrozele de coordonare

III.Profilaxie

III.1 Intervenții la nivel administrativ și tehnico-organizatoric:

III.2 Masuri medicale:

IV. SCOPUL ȘI METODOLOGIA LUCRARII

IV.1. Motivarea alegerii temei

IV.2. Materiale și metodă

CHESTIONAR

IV.3. Rezulate și discuții

V. Concluzii

VI. Recomandări

PARTEA GENERALĂ

I. INTRODUCERE

Termenul de tulburare musculoscheletală implică existența unor probleme la nivelul aparatului locomotor, la nivelul mușchilor, tendoanelor, a scheletului, ligamentelor, cartilajului si nervilor. Tulburarile musculoscheletale includ toate formele de boală de la acelea ușoare, până la suferințele ireversibile.

Profesiunea este responsabilă de apariția unor suferințe musculoscheletice atât la cei care prestează muncă fizică, cât și la cei care efectuează activitate intelectuală. Expunerea profesională poate fi unic factor cauzal, sau, cel mai frecvent face parte dintr-o sumă de factori, fiind recunoscut caracterul multifactorial al tulburărilor musculoscheletale. Apariția lor este cauzată de factori ce concură la asigurarea condițiilor ergonomice de muncă: factorul om, cel economic, factorii psihosociali, factori ai locului de muncă, caracteristicile locului de muncă, postura în muncă (aplecat, ghemuit, unghiul cap-gât, unghiul umăr-braț, unghiul mână-antebraț, statică prelungită), poziția șezând (înălțimea, forma, greutatea, spatiul pentru picioare, coapse), factorii de mediu, organizarea muncii.

Acuzele musculoscheletale sunt răspunzătoare de mai mult de 315.000.000 de prezentări la doctor în ambulator în fiecare an, în lume. Scopul examinatorului este de a determina dacă acuzele musculoscheletale sunt de origine articulară sau nearticulară, de natură inflamatorie sau neinflamatorie, acute sau cronice, localizate, diseminate sau sistemice.

Într-o anumită perioadă a vieții, aproape 90% dintre persoane suferă de tulburări musculoscheletale, care afectează mușchii, articulațiile, tendoanele, ligamentele, oasele și nervii. Aceste tulburări au adesea legătură cu activitatea desfășurată. Aproximativ 30% din angajații din țarile dezvoltate și între 50-70% în țările în curs de dezvoltare sunt expuși la condiții de muncă fizică grea sau neergonomice, categoriile de salariați cele mai afectate fiind minerii si salariații din construcții.bibliogr

Afecțiunile musculoscheletale, îndeosebi cele ale coloanei vertebrale, implică niște costuri dintre cele mai mari în cadrul suferințelor profesionale și/sau legate de profesiune. Majoritatea afecțiunilor profesionale ale aparatului locomotor se dezvoltă în timp și sunt generate de munca efectivă sau și de condițiile de la locul de muncă. O bună parte au apărut în perioada copilăriei și se accentuează cu vârsta și deprinderile profesionale [1].

Problemele de sănătate variază de la tulburări de tip funcțional, exprimate clinic prin disconfort, dureri si suferințe minore, la stări mai grave, care au ca substrat modificări anatomo-structurale, pentru care se impun absențe de la muncă si chiar tratament chirurgical. În situații mai grave, în care tratamentul si recuperarea sunt nesatisfăcătoare, se poate ajunge la handicap permanent și pierderea locului de muncă.

Multe probleme pot fi prevenite sau reduse semnificativ dacă se respectă legislația în vigoare, privind sănătatea și securitatea în muncă și dacă sunt urmate recomandările privind bunele practici [2]. Aceasta cuprinde analizarea atribuțiilor de serviciu, instituirea de măsuri preventive si verificarea ca aceste măsuri să rămână aplicabile [3].

II. ETIOLOGIE

Termenul de tulburare musculoscheletală semnifică probleme la nivelul aparatului locomotor, la nivelul tendoanelor, mușchilor, a scheletului, cartilajului, ligamentelor si a nervilor. Tulburarile musculoscheletale cuprind toate formele de boală de la acele forme ușoare, până la cele ireversibile. Se repeta paragr. i

Profesiunea este raspunzătoare de apariția unor suferințe musculoscheletice atât la cei care întreprind muncă fizică, cât și la cei care desfășoară activitate intelectuală. Expunerea profesională poate fi singurul factor cauzal sau frecvent poate face parte dintr-o sumă de factori, fiind cunoscut caracterul multifactorial al tulburărilor musculoscheletale. Apariția lor este produsă de factori ce concură la asigurarea conditiilor ergonomice de muncă: factorul om, factorii psihosociali, factorul economic, factori ai locului de muncă, postura în muncă (aplecat, ghemuit, statică prelungită, unghiul cap-gât, unghiul umăr-braț, unghiul mână-antebraț), poziția șezând (înălțimea, greutatea, forma, spatiul pentru picioare, coapse), factorii de mediu si organizarea muncii.

Principala cauză pentru afecțiunile musculoscheletale este o poziție non-neutra a corpului, respectiv a capului, trunchiului sau a membrelor (ce se abate de la normalul poziției anatomice neutre). Apariția acestor boli depinde de factorul psihosocial și de factorii de organizare a muncii: caracteristici individuale, organizaționale și mediu de lucru (ore lungi de activitate și de suprasarcină) [4].

Comform președintei Societății Române de Medicina Muncii, prof. Eugenia Naghi deși in ultimii 20 de ani au fost diagnosticate 2000 de cazuri noi de boli profesionale, bolile musculoscheletale sunt subevaluate și puțin diagnosticate. Daca până în urmă cu 10 ani predominau cazurile de silicoză, fibrozele pulmonare, bolile respiratorii, boli legate de domeniul mineritului, în ultimii ani "vârful de lance" îl reprezintă bolile aparatului musculoscheletic, herniile de disc, discopatiile lombare.

Cauza creșterii bolilor aparatului musculoscheletic o reprezintă de fapt interesul mai mare al medicilor de a face legatura între boala respectivă și suprasolicitările de la locul de muncă. Activitatea grea depusă de muncitorii din minerit, deși s-a redus foarte mult acest tip de exploatare, a lasat urme asupra aparatului musculoscheletic la nivelul articulațiilor mari, la nivelul coloanei vertebrale si toate aceste disfuncții au fost diagnosticate, dar nu au fost tratate ca și cum ar avea caracter profesional. Reformulare!

Munca de birou este predominant sedentară, presupune o poziție sezândă prelungită. Este bine reprezentată in ziua de azi, cu reperscusiuni asupra aparatului musculoscheletic si in mod special sufera coloana vertebrala. Munca de birou presupune si o suprasolicitare neuropsihică importantă, afecțiunile ce derivă din aceasta nu sunt incluse in tabelul bolilor profesionale din România [5].

Originea articulară versus originea nearticulară. Facem o evaluare musculoscheletală pentru a evidenția locul anatomic de origine al acuzelor pacientului. Spre exemplu, durerea de gleznă se poate datora unor variate condiții patologice ce ineteresează diferite structuri anatomice incluzând artrita gonococică, tendinita achileană, celulita, fractura de calcaneu sau poate fi vorba de o neuropatie periferică.

Structurile articulare sunt reprezentate de capsula articulară, sinovială, lichid sinovial, ligamente intraarticulare, cartilaj articular si structurile osoase juxtaarticulare.

Structurile non-articulare (periarticulare) sunt reprezentate de ligamentele extraarticulare de suport, mușchii, fasciile, tendoanele, nervii, oasele si pielea adiacentă, toate acestea pot fi implicate in procesul patologic. Durerea cu origine la nivelul acestora poate simula o durere articulară propriu-zisă datorită vecinității cu articulația.

Suferințele articulare se pot manifesta prin durere si reducerea mobilitații in cadrul mișcărilor active si pasive, acumulare lichidiană sau cresterea dimensiunilor structurilor osoase, tumefacție, determinată de proliferarea sinovială, creptitații, blocare sau deformari.

Suferințele non-articulare sunt caracterizate prin durere in special la mișcările active, dar nu și la cele pasive. Durerea se asociază cu sensibilitate in puncte fixe sau focala la nivelul altor regiuni decat structurile articulare. Suferințele de acest tip se asociază rar cu crepitații, deformari articulare sau instabilitate.

Suferință inflamatorie versus suferință neinflamatorie. Scopul principal este de a stabili natura procesului patologic ce determină suferința.

Afecțiunile musculoscheletice pot fi clasificate in doua categorii:

Inflamatorii

Neinflamatorii

Suferințele inflamatorii se clasifica la rândul lor în: infecțioase, de tip imun, induse de cristale, artrite reactive sau idiopatice.

Suferințele inflamatorii se identifică prin prezența semnelor cardinale ale inflamației (eritem, durere, hiperemie, tumefacție), prin simptomatologie sistemica (redoare matinală, prelungită, febră, scadere in greutate, oboseală) sau prin teste inflamatorii pozitive (VSH crescut, trombocitoză, proteina C reactivă +). În afecțiunile musculoscheletale cronice redoarea matinală este frecventă [6].

Suferințele neinflamatorii pot fi determinate de traumatisme (ruptura inelului rotatorilor), crestere celulară aberantă (sinovita pigmentara vilonodulară), procese reparatorii ineficiente (osteoartrită) sau scăderea pragului de sensibilitate dureroasă (fibromialgie). Acestea sunt caracterizate de durere fără tumefacție si caldură locala, simtomatologia inflamatorie sistemica absentă, cu redoare matinală absentă sau redusă si teste de laborator normale [7].

Tulburările musculoscheletale pot sa fie:

de natură cantitativă (postura nefiziologică prelungită, efortul psihic de mare intensitate, contracții musculare statice de durată, gestualitatea cu mare amplitudine);

de natură calitativă (utilizarea nivelelor superioare de elaborare a deciziilor, menținerea unui înalt grad de precizie pe intreg circuitul informațional, activitatea sub presiunea timpului care presupune un grad mare de responsabilitate si securitate colectivă) [8].

La locurile de munca din exploatările miniere la zi exista multe pericole sau riscuri determinate de diferiți factori, care pot afecta starea fizică și psihică a lucrătorilor.

Factorii care pot influenta starea fizica a lucrătorilor deriva din:

sarcina de munca – poziții de lucru forțate sau vicioase, efort fizic, munca in schimburi ;

mediu de muncă – vibrații, iluminat, microclimat ( temperaturi scăzute, umiditate relativa excesiva);

acțiuni necorespunzătoare ale lucrătorilor – neutilizarea echipamentului individual de protecție, nerespectare instrucțiunilor de lucru, deplasări/staționari in zone periculoase;

mijloacele de producție – obiecte agabaritice cu masa mare ce necesita manipulare manuală.

Foarte mulți lucrători sunt solicitați fizic zilnic la locurile de munca, prin manipularea manuală a maselor grele sau prin poziții de lucru forțate sau vicioase. Motiv pentru care un număr mare din aceștia suferă de afecțiuni musculo – scheletice, acuzând des dureri musculare sau articulare, efortul fizic realizându-se atât pentru efectuarea activității profesionale, cât și pentru realizarea poziției de lucru [9].

Diferite grupe de factori contribuie la producerea afecțiunilor musculoscheletice: factori biomecanici, factori individuali și personali, organizaționali și psihosociali. Acești factori acționează separat sau combinat.

Factori fizici:

Poziții incomode sau statice (mâinile deasupra nivelului umerilor sau stat prelungit în picioare sau așezat);

Utilizarea forței, de exemplu la ridicare, împingere, cărat, tragere, utilizarea uneltelor;

Mișcări repetitive;

Vibrații;

Comprimare locală produsă de unelte sau suprafețe;

Frig sau căldură excesivă;

Factori organizaționali și psohosociali:

Lucrul solicitant corelat cu lipsa de control asupra sarcinilor îndeplinite și nivelurile reduse de autonomie;

Lucției de lucru [9].

Diferite grupe de factori contribuie la producerea afecțiunilor musculoscheletice: factori biomecanici, factori individuali și personali, organizaționali și psihosociali. Acești factori acționează separat sau combinat.

Factori fizici:

Poziții incomode sau statice (mâinile deasupra nivelului umerilor sau stat prelungit în picioare sau așezat);

Utilizarea forței, de exemplu la ridicare, împingere, cărat, tragere, utilizarea uneltelor;

Mișcări repetitive;

Vibrații;

Comprimare locală produsă de unelte sau suprafețe;

Frig sau căldură excesivă;

Factori organizaționali și psohosociali:

Lucrul solicitant corelat cu lipsa de control asupra sarcinilor îndeplinite și nivelurile reduse de autonomie;

Lucrul monoton, repetitiv, într-un ritm înalt;

Lipsa sprijinului din partea colegilor, șefilor direcți și conducerii;

Niveluri reduse de satisfacție a muncii;[10]

Factori individuali:

Vârsta;

Fumatul;

Istoricul medical;

Capacitatea fizică;

Obezitatea[10].

Profesiile cu frecvența cea mai mare a afecțiunilor musculoscheletice ale lucratorilor sunt BIBLIOGRAFIE:

• Mineri;

• Lucrători din agricultură, silvicultură și pescuit;

• Lucrători din sectorul construcțiilor;

• Manipulanți;

• Șoferi;

• Îngrijitori;

• Operatori mașini;

• Croitori;

• Lucrători în comerțul cu amănuntul;

• Lucrători din hoteluri, restaurante;

• Secretare;

• Cadre medicale cu pregătire medie și lucrătorii din cadrul cantinelor spitalelor;

• Factori poștali. [10]

Suferințe musculoscheletale determinate de suprasolicitarea aparatului locomotor sunt:

Artrozele profesionale

Epifizite, apofizite, periostite profesionale

Aponevrozite profesionale ( maladia Dupuytren , frecvență mai mare la bărbați si după 40 de ani)

Spondiloza, discopatiile profesionale

Bursitele profesionale

Meniscopatii profesionale: hernia, fisura, ruptura de menisc

Fracturi profesionale prin smulgere, de uzură

Miopatii profesionale: mialgii de efort, miozite

Periartrite profesionale

Osteocondrite profesionale (la vibrații)

Deformări ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare: scolioze, cifoze, genu varum, coxa vara, piciorul plat

Entezite profesionale prin supraîncărcare achiliană (miotendinite) sau patelară

Tendinite, tenosinovite profesioale ( readaptarea la muncă) [8]

Tabel 1. Factori care contribuie la tulburări musculoscheletale

II.1 Artroze profunde

Alterările distructive cartilaginoase sau fibro-cartilaginoase din articulațiile suprasolicitate de un efort fizic de mare intensitate sau de o postură si gestualitate nefiziologice sunt leziuni degenerative și se asociază frecvent cu procese proliferative osoase localizate, contracturi musculare vertebrale cu iradieri radiculare, tulburări de sensibilitate.

O entitate mai greu de diagnosticat este „lumbago prin suprasolicitare” cu dureri spontane sau provocate, strict localizate, care dispar in repaus, cu microleziuni ale fibrelor și inserțiilor musculare uneori si cu microfisuri radiculare in corpii vertebrali.

Profesiunile cu risc specific sunt cele de croitor, zidar, montator ș.a. [8, 11].

II.2 Periostitele, apofizitele si epifizitele profesionale

Tracțiunile excesive si repetate la nivelul zonelor de inserție a tendoanelor musculare pot duce la apariția unor modificări inflamatorii, degenerative sau mixte care se extind și asupra structurilor periarticulare.

Durerile locale sunt spontane dar se accentuează la presiune sau la mobilizarea activă sau pasivă a segmentelor interesate, generând impotența funcțională de diverse grade. Zonele afectate sunt tumefiate, deformate. În cazul localizărilor vertebrale se constată devieri ale axului vertebral de tip cifotic.

Profesiunile cu risc specific sunt cele de tâmplar, croitor, dactilograf ș.a.

II.3 Aponevrozite profesionale

De obicei sunt afectate aponevrozele palmare, plantare în urma unor activități care exercită la aceste nivele încărcări mari sau tensionări excesive cu dezinserții parțiale sau ruperi consecutive ale acestor structuri.

Mult timp leziunile au fost explicate prin procese inflamatorii cronice și microhemoragii interstițiale generatoare de tulburări trofice (fibroză si țesut de neoformație) și prin leziuni nervoase consecutive numeroaselor microtraumatisme profesionale.

Evoluția este lentă, producând in final fibrozarea și retracția aponevrozei palmare, apariția de noduli și benzi fibroase aderente la tegumente si contracturi de diferite grade, digito-palmare, dureroase si cauzatoare de impotență funcțională.

La nivelul plantei se produc asperități îndeosebi pe partea sa internă și miscările sunt însoțite de dureri.

Profesiile cu risc specific sunt cele de forjor, lăcătuș, tâmplar ș.a.

II.4 Deformații profesionale ale coloanei vertebrale și ale membrelor inferioare

Diferite deformații ale coloanei vertebrale sunt determinate de regimuri presionale diferite care acționeaza pe musculatura șanțurilor paravertebrale – consecință a posturilor nefiziologice prelungite. Inițial acestea determină slăbirea aparatului muscular de susținere axială și ulterior apar modificări ale ligamentelor, cartilagiilor articulare si oaselor cu apariția scoliozei, cifozei sau combinații ale acestora.

Reacțiile compensatorii ale musculaturii paravertebrale si fixarea defectului de curbură determină dezvoltări asimetrice ale scheletului la persoanele adolescente, cu tulburări respiratorii de diferite grade la cei ce muncesc in condiții de risc.

Tabloul clinic este compus din dureri musculare dorso-lombare accentuate de mișcare și, pe măsura instalării oboselii, tulburări cardio-respiratorii de diferite grade si deformații ale toracelui cu contractură musculară compensatorii [12].

Profesiile cu risc sunt cele care implică o postură ortostatică și/sau deplasări permanente de-a lungul programului de lucru cu ridicarea si transportarea unor greutăți excesive sau anteflexia trunchiului combinată cu aplecarea spre dreapta: vânzatori, strungari, ospătari, frizeri, dentiști ș.a. [12].

II.5 Miopatiile profesionale

S-au descris mialgii la efort în care excesul de acid lactic modifică structura coloidală a proteinelor musculare contractile care alături de modificările anterioare duc la apariția de noduli sau indurații în masa musculară (leziuni de tip degenerative) si miozite (afectarea țesutului conjunctiv interfascicular si modificări ale terminațiilor nervoase periferice de tip nevritico-atrofice din structurile musculare suprasolicitate).

Mialgiile necesită atitudini antalgice deseori vicioase. Nodozitățile musculare din miogeloze sunt dureroase la miscare si presiune, dar cedează la repaus. Contracțiile puternice si successive, cu frecvență înaltă deterioreaza prin starea tensională crescută, scurtarea fibrelor, oxigenarea si nutriția tisulară amplifică lacto-acidemia.

Miozitele dureroase sunt însoțite de o discretă tumefacție locala, impotența funcțională variabilă (pe musculatura centurii pelvine sau lombară în cazul muncitorilor ce depun efort fizic greu, sau pe fasciculele trapezo-deltoidiene in activități ritmice rapide, stereotipe) si mai pot prezenta o ușoară căldură locală.

Profesiile cu risc specific sunt următoarele: muncitori in silozuri, telegrafist, muncitor încărcător și transportor de mari greutăți ș.a. [8].

II.6 Tendinite și tenosinovite profesionale

Profesiile cu risc specific sunt cele in care există o gestualitate stereotipică si continua, cu presiune intre police si celelalte două degete alăturate, însoțită de mișcări de supinație si pronație ale antebrațului, gestualitate efectuată in ritm intens la care se adaugă imobilizarea articulațiilor vecine si o postura nefiziologică prelungită: dactilograf, croitor, lacătuș ș.a

La aceste profesii este afectată de fapt unitatea funcțională efectoare formată din tendoane, inserții tendinoase si tecile lor sinoviale, bolile fiind in esență dismetabolice si inflamatorii nespecifice.

Uneori reacția se poate extinde și la țesutul conjunctiv din jur. Tenosinovita crepitantă este forma cea mai frecventa si constă intr-un proces inflamator care cuprinde întreaga unitate funcțională, în apariția căreia au rol important- pe lângă cel profesional-infecțiile de focar și factorii ambientali de discomfort termic.

Durerile locale apar spontan si se accentuează la mișcările active sau passive, producând impotență funcțională de diferite intensități.

II.7 Dischineziile profesionale

Denumite si ,,nevroze de coordonare”, „dispraxie”, iar toate aceste boli reprezintă defapt expresia unei dezorganizări a coordonării receptor-efectorce apare in cazul prestării timp îndelungat a unor mișcări stereotipice, sinergice, repetate, dar cu un consum bio-energetic redus, necesare pentru o anumită profesie.[13]

Afectează musculatura mâinii și a antebrațului, mai rar poate fi afectată si musculatura membrelor inferioare, postura, oculomotorii si atenția. Acest lucru atenționează că diskineziile profesionale pot fi considerate „tulburări ale întregului organ de coordonare, integrare și autoreglare”.

Evoluează pe un constitut neuro-psihic predispozant cu stări tensionale de intensitate variabilă asociate și cu unele afecțiuni locale ale sistemului nervos. Sunt prezente și tulburări de vasomotricitate. Se descriu forme tremurătoare, paralitice, spastice și nevralgice, dar adesea se observa o intricare a acestora. Durerile si paresteziile cu localizare specifica se resimt în diferite grade de intensitate.

II.8 Neuropatii periferice profesionale

Parezele și/sau paraliziile de nerv circumflex, suprascapular, radial, cubital, ramură palmară a cubitalului, peronier tibial posterior se produc prin compresiune pe un relief osos sau dur, suprasolicitare de durată, tracțiune, postură nefiziologică, determinând ruperi ale perinervului cu hernierea fibrelor nervoase și alcatuirea de pseudo-nevroane sau nevroane, blocaje parțiale nervoase, leziuni epineurale cu ischemia consecutivă a fibrei nervoase.

Factorii constituționali de tipul malformatii ale scheletelor sau anomaliilor de traiecte nervoase, unele boli infețioase sau intoxicații determină instalarea si evoluția unor neuropatii periferice.

Sunt prezente modificări caracteristice paraliziilor de tip periferic si parezelor (tulburări vegetative, hipotonie si hipotrofie musculară).

Dintre neuropatiile periferice cele mai frecvente sunt: sindrom brahial, cubital, sindrom de tunel carpian (afectat nervul median).

In stadii mai avansate in cadrul acestor neuropatii se pot observa uneori redori articulare, miotrofii accentuate si atitudini in poziții nefiziologice cu impotență funcțională a segmentului afectat in grade variate.

II.9 Nevrozele de coordonare

Nevrozele de coordonare se constituie în urma unor mișcări numeroase si repetate.

Mio-tendo-sinovite si tendinitele apar datorită încordării sistemice a muschilor si ligamentelor sau prin presiune pe tendoane.

Artrozele cronice, epicondilitele, osteocondilitele apar dotorită presiunii sistemice asupra articulației respective, ducând la supraîncarcarea și traumatizarea ei, muncă îndelungată în umiditate și temperaturi scăzute.

Boala de trepidații apare prin expunere la trepidații și vibrații mecanice legate de lucrul cu instrumente care vibrează puternic.

S-a constat o evoluție favorabilă a tulburărilor musculoscheletale dependentă de momentul cât mai precoce al depistării și aplicării adecvate a terapeuticii locale și generale precum și de măsurile ergonomice corectoare instituite la locul de muncă.

III. Profilaxie

Combaterea afecțiunilor musculoscheletice necesită adoptarea unor serii de măsuri la locul de muncă pentru prevenirea acestora, însă pentru lucrătorii ce deja suferă de o afecțiune musculoscheletală scopul este acela de a le menține capacitatea de muncă, de a putea lucra în continuare și în cazurile mai grave de a-i reintegra la locul de muncă[14].

Rezolvarea eficientã a problemei necesitã o abordare integratã a ambelor tipuri de intervenții. La locul de muncã să se acorde un sprijin din ce în ce mai amplu pentru eficiența intervențiilor ergonomice. Acestea se bazeazã pe o abordare " holisticã " sau sistemicã, care ia în considerație efectele echipamentului, ale organizãrii muncii și ale mediului de muncã precum și pe muncitori însuși. Deplina participare a lucrãtorilor la abordarea ergonomicã este importantã pentru eficiența acesteia. Trebuiesc implementate atât strategii pentru prevenire primarã (eliminarea cauzelor), cât și pentru prevenire secundarã (tratare și reabilitare).[15]

Profilaxia bolilor musculoscheletale se face prin două grupe mari de măsuri:

III.1 Intervenții la nivel administrativ și tehnico-organizatoric:

scaderea numărului orelor de lucru zilnice reduce incidenta afectiunilor musculoscheletale:

regim de munca adecvat cu pauze suplimentare în munca repetitive, a căror durata și frecvență să conducă la recuperarea potențialului biologic;

eliminarea noxelor profesionale din procesul tehnologic prin substituirea substanțelor sau tehnologiilor nocive cu altele inofensive sau mai puțin nocive;

instructajul corect de protecția muncii;

acordarea si folosirea corecta a echipamentului de protectie individual(măști, ochelari, mănuși), reducerea efortului fizic, regim de muncă corespunzător, reducerea suprasolicitărilor fizice si neuro-psihice;[16]

eliminarea posturo-gestualităților nefiziologice prin:

mecanizarea și automatizarea proceselor tehnologice;

proiectare și construcția utilajelor, uneltelor, mobilierului care să ofere sprijin pentru segmentele corporeale, care să egalizeze solicitările musculare, să reducă efortul static si să amelioreze ritmul de muncă;

alternarea în timpul activității a posturii ortostatice cu o pozitie șezândă;

normalizarea tututor variabilelor ambientale

promovarea efectuării gimnasticii în timpul muncii, cât și după încetarea activității

respectarea normelor de protecția muncii referitoare la ridicarea și transportul de greutăți, utilizarea de micromacarale sau alte utilaje;[17]

bună selecție și orientare profesională;

asimilarea optimă a stilului de muncă;

încurajarea angajaților în ameliorarea – după viziune proprie – a condițiilor de lucru de la postul de muncă, dar cu respectarea legislației în vigoare.[18]

III.2 Masuri medicale:

efectuarea examenului medical la angajare: examen clinic general cu interes deosebit asupra sistemului osteo-musculo-articular si a sistemului nervos periferic;

efectuarea controalelor medicale periodice: anual examen clinic general țintit pe sistemul osteo-musculo-articular;

recunoașterea riscului profesional prin suprasolicitare, mișcări repetitive, poziții vicioase menținute timp indelungat, ridicarea și transportul de greutăți, acțiunea vibrațiilor mecanice asupra sistemului osteomuscular, apasarea pe planuri dure a unor grupe musculare, aponevroze etc;

informarea managerilor și a angajaților în probleme de suprasolicitare a aparatului osteomuscular;[8,17]

Atât angajatorii cât și lucrătorii trebuie să se implice în activitățile de prevenire!

Angajatorii trebuie:

să evalueze corect riscurile de accidentare sau îmbolnăvire;

să asigure utilaje pentru a evita manipularea manuală a greutăților de către muncitori și să ia măsuri organizatorice corespunzătoare.

atunci când manipularea manuală nu poate fi evitată, angajatorii trebuie:

să instruiască muncitorii asupra tehnicilor de manipulare pentru ridicare/împingere/tragere;

să consulte muncitorii cu privire la măsurile de prevenire;.

Lucrătorii trebuie:

să folosească corect echipamentele individuale de protecție;

să respecte instrucțiunile de lucru și de securitate a muncii;

să comunice permanent cu conducătorii locurilor de muncă.[19]

Conform legislatiei în vigoare în România, respectiv "Norme generale de protectia muncii", ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si ale Ministerului Sãnãtãtii, apãrute în 1996, sunt încadrate suferintele musculo-scheletale apãrute în cadrul exercitãrii profesiei dupã cum urmeazã:

Tabel 1.TMS – Boli profesionale a cãror declarare, cercetare si evidentã sunt obligatorii

[20]

Tabel 2. TMS legate de profesiune si principalele lor cauze potentiale [20]

Reglementări naționale privind tulburările musculoscheletale:

Legea Securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 – transpune Directiva cadru 89/391 și oferă cadrul general pentru identificarea și evaluarea riscurilor

HG. nr. 1091/16.08.2006 – transpune Directiva 89/654, care acoperă cerințele minime de securitate și sănătate pentru locurile de muncă, incluzând spațiile de lucru, iluminat, microclima și posturile de lucru

HG. 1146/2006 – transpune Directiva 89/656, care cuprinde cerințe minime de sănătate și securitate referitoare la echipamentul de muncă

HG. nr. 1048/09.08.2006 – transpune directiva 89/656, care cuprinde cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la utilizarea echipamentului individual de protecție

HG.nr.1051/09.08.2006 – transpune directiva 89/656, care cuprinde cerințe minime de securitate și sănătate referitoare la identificarea și prevenirea riscurilor cauzate de manipularea manuală a maselor, în cazul în care există în special riscul vătămării dorsolombare, se axează pe stabilirea greutății maxime, făcând referire la munca repetată, poziții de lucru, modelele ergonomice ale echipamentelor de lucru și pentru spații și necesitatea ca lucrătorii să alteneze activitățile și să ia pauze atunci când simt nevoia.

PARTEA SPECIALĂ

IV. SCOPUL ȘI METODOLOGIA LUCRARII

IV.1. Motivarea alegerii temei

Sectorul mineritului de suprafață și profunzime din cadrul Complexul Energetic Oltenia constituie încă unul din cele mai mari sectoare de profil în activitate, în România. Prin specificul muncii si datorită cooperării strânse între angajatori, lucrători si alți factori, standardele SSM din acest sector de activitate au cunoscut îmbunătățiri semnificative, de-a lungul anilor; în prezent există încă mari posibilități de a le ameliora în continuare.

Aspectele legate de patologia musculoscheletală specifică personalului expus profesional din mineritul de suprafață din cadrul Complexului Energetic Oltenia fac obiectul acestui studiu care își propune să evidențieze principalele probleme, sursele lor, în vederea cunoașterii lor reale și instituirii de măsuri profilactice și curative necesare.

Lucrarea de fața își propune să identifice principalele aspecte de suprasolicitare musculoscheletală ale muncitorilor de la o întreprindere minieră cu două puncte de lucru, din localitățile L și R.

Incidența afecțiunilor musculoscheletale este considerabil de mare în Uniunea Europeana [21]:

TMS la nivelul gâtului sau umerilor – media pe UE: 23%

TMS la nivelul membrelor superioare – media UE: 13%

dureri ale coloanei vertebrale – media pe UE: 33%

TMS ale membrelor inferioare – media pe UE: 12%.

Morbiditatea profesională în Romania a cunoscut variații semnificative în ultimii 10 ani.

Figura.1. Evoluția numărului de boli profesionale declarate în România (2005-2014) [22]

În România bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor ocupă un nivel ridicat în ultimii 5 ani, cu peste 300 de cazuri noi declarate anual, situându-se pe primul loc în structura morbidității profesionale și în concordanță cu tendințele mondiale.

Repartiția cazurilor noi de boală profesională pe ocupații evidențiază faptul că primele 5 profesii la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boală profesională au fost reprezentate de: lăcătuș mecanic (146 cazuri), turnător (87 de cazuri), miner (80 de cazuri), presator metale (64 cazuri), și sudor (47 de cazuri) [22].

Situația pe județe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2014, într-un număr de 10 județe s-au declarat cele mai multe cazuri de boli profesionale; județul Gorj ocupă locul 4 dupa: Buzău, Olt, Prahova. [22]

Figura.2. Repartiția cazurilor noi de boli profesionale pe entități morbide în perioada ultimilor 5 ani în România (2010-2014) [22]

IV.2. Materiale și metodă

S-a realizat analiza ergonomică a muncii, a principalelor activități din două unități miniere, L și R; a fost observat procesul tehnologic, respectiv activitatea pe toate categoriile de muncitori angajați în cele doua puncte de lucru miniere: muncitori necalificați, mașiniști, maiștrii, lacatuși mecanici, electricieni, sudori, vulcanizatori, strungari, excavatoriști, conducători formașie de lucru, ingineri, economiști, dispeceri.

Au fost selectate 2 loturi de lucrători din cele două unități miniere de suprafață, expuși unor condiții asemănătoare de muncă.

Lucratorii investigați au fost într-un număr total de 90 de voluntari: 52 in lotul L și 38 in lotul R. Lucratorii sunt atât bărbați cât și femei, dar cu o pondere mult mai mare in favoarea primei categorii.

Am studiat dosarele medicale de la cabinetele de medicina muncii ale celor două unități miniere;

Am realizat si aplicat un chestionar care a vizat atât aspectele generale de solicitare a organismului cât și evaluarea solicitărilor osteo-musculo-scheletale (postură, ortostatism prelungit, solicitarea mâinilor și altor articulații), în timpul activității profesionale. Chestionarul a fost prelucrat și adaptat după un chestionar elaborat de un colectiv din cadrul Iowa University.

Datele obținute au fost prelucrate în programul Microsoft Excel.

CHESTIONAR

Data__________

Ruta profesională_______________________________________________________________

Câți ani ați lucrat în actuala profesie? _______

Câte ore lucrați munca fizica, pe zi, în medie?________

Lucrați în prezent? Nu___ Da___

Profesiunea actuală _____________________________

Loc de muncă actual ____________________________

Vârsta ______ ani

Înălțimea ________ cm Greutatea _______ kg

IMC

Sex Masculin____ Feminin____

Dreptaci___ Stângaci____

Câți ani de școlarizare aveți (inclusiv facultatea) ? ______ ani

Suferințe / dureri musculoscheletale

Efectuați efort fizic în afara serviciului? Nu___ Da___ Ce?______________________

Ați avut vreodată sindrom de dureri la încheietura mâinii (tunel carpian) ? Nu___ Da___

V-a spus medicul vreodată că aveți sindrom de tunel carpian? Nu___ Da___

Ați fost consultat vreodată de către medic pentru o problemă musculoscheletală (durere de spate, durere de umăr, sindrom de tunel carpian, etc.) ? Nu____ Da___

Explicați:______________________________________________________________________

Vă odihniți suficient timp? Nu___ Da___ După odihnă sunteți refăcut? Nu___ Da___

Cum dormi ? _______Câte ore pe zi dormi ?____Poți dormi ? Nu___ Da___

Ai somn odihnitor ? Nu___ Da___Crezi ca ti se potriveste mmunca ta? Nu___ Da___

Procent din timpul de lucru în (total 100%): Interior______% Exterior______%

In subteran_____% Specificați care ________________________________________________

Operațiunile de lucru de bază:____________________________________________________

Uneltele de lucru de bază:___________________________________________________________

Durerile sunt legate de starea vremii? Nu___ Da___Durerile apar și noaptea? Nu___ Da___

Cedează la repaus? Nu___ Da___ După cât timp? ______ore / ______zile

Luați de obicei medicamente pentru dureri? Nu___ Da___ Ce anume? _______________

Cât de des? zilnic Nu___Da___ săptămânal Nu___ Da___ ocazional Nu___ Da___

Comentarii legate de suferințele, durerile și leziunile legate de profesiune_____________________ Cât alcool bei ? ______

Fumezi Nu___ Da___ Fost fumător___ câte țigări /zi ____ câți ani ____

Ai senzație de oboseală ce persistă de: sub 1 lună 1-6 luni peste 6 luni

IV.3. Rezulate și discuții

Complexul Energetic Oltenia este o societate inființata la 31 mai 2012, in urma deciziei Guvernului Romaniei de reorganizare a sectorului energetic, prin fuziunea Societatii Naționale a Lignitului Oltenia și a celor trei companii producatoare de energie: Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Craiova. Asigură peste 95% din producția de lignit a României și produce energie electrică, având o prezență semnificativă pe piața serviciilor tehnologice pentru menținerea securității si stabilității în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, necondiționat de factorii atmosferici.

Scurtă descriere a CE Oltenia:

In prezent, CE Oltenia SA cuprinde:

Sucursala Divizia Miniera- care are ca principal obiect de activitate extracția și prepararea cărbunelui inferior, transportul și comercializarea acestuia. CE Oltenia asigură peste 95% din producția de lignit a României prin extracția lignitului din unitățile de carieră din Gorj: Lupoaia, Roșiuța, Roșia, Peșteana, Jilț Nord, Jilț Sud, Rovinari, precum si Unitatea Miniera de Carieră Hușnicioara-județul Mehedinți, Unitatea Minieră de Carieră Berbesti – județul Vâlcea și Unitatea Minieră de subteran Drăgotești.

Sucursala Energetica – Turceni, Rovinari, Ișalnita, Craiova II au ca obiect principal de activitate producerea și furnizarea de energie electrică.

Numar de angajati – CE Oltenia SA dispune de aproximativ 19000 de salariați din care aproximativ 13000 angajați in cadrul Sucursalei Divizia Minieră.

Figura.3. Carieră și aspect dintr-o mină de huilă în Bazinul Motru

Lucrătorii investigați în număr total de 90 de personae fac parte din carierele din Gorj: Lupoaia( lot ,,L”) și Roșiuța ( lot ,,R”).

Tabel 1. Caracteristici generale ale lucrătorilor investigați

Legenda: DS – deviația standard

IMC – indice de masă corporală

Distribuția pe sexe a celor investigați este reprezentată in fig.4, iar distribuția pe meserii se regăsește în figurile 5, 6 , 7.

Figura.4. Distributia pe sexe și loturi studiate a angajatilor

Figura.5. Distribuția numerică, pe meserii a lotului L

Figura.6. Distribuția numerică, pe meserii a lotului R

Figura.7. Distribuția numerică pe loturi și meserii a lucrătorilor investigați

Membrii loturilor chestionate își desfășoară activitatea la locul de muncă, atât în interior cât și exterior sau chiar in ambele medii (figura 8). Numărul mare de muncitori ce lucrează in exterior se datorează faptului ca exploatarea de subteran a fost sistată, în prezent se lucrează la suprafață; numai în carieră, ceea ce reprezintă ,,exterior”. Cei care au raspuns “ambele” sunt muncitori cu vechime ce au lucrat și în mină.

Figura.8. Mediul de muncă, pe loturi studiate, numeric (aici e mai bine %

Locul de desfășurare a activității profesionale la cei chestionați este dupa cum urmeaza: lucrători a căror activitate presupune muncă numai la sol ca de exemplu: strungar, inginer,dispecer, economist; muncă pe utilaje: excavatorist; la înălțime: masitru, electrician, conducător formație de lucru. Funcția de lăcătuș mecanic presupune lucru pe toate cele trei categorii enumerate anterior.

Pe utilaje lucrează doar 3 angajați: 1 din lotul L și 2 din lotul R.

Figura.9. Loc de desfășurare a activității profesionale, pe loturi studiate

În carierele exploatărilor miniere de suprafață din componenta CE Oltenia SA Divizia minieră sunt prezente condiții de munca solicitante, precum diverse poziții de muncă vicioase, ortostatism prelungit, efort fizic intens, stres neuropsihic. Toate pot deteriora condiția fizică și psihică a personalului lucrator.

Poziția de lucru în care își desfășoară munca membrii celor două loturi este combinată, atât in ortostatism, șezând cât și aplecat, folosindu-și de regulă întreg corpul.

Cei care conduc utilaje, mașini precum și cei ce efectuează munca de birou (inginer, economist, dispecer) lucrează de regulă doar în poziție șezândă care solicită în special spatele.

Electricienii și mașinistii lucrează în ortostatism utilizând intens brațele, adesea cu necesitatea menținerii lor deasupra capului, sau în extensie. Transportul de greutăți mari constituie o altă caracteristică la aceste locuri de muncă.

Aceste aspecte sunt evidențiate in figurile 10 si 11.

Figura.10. Poziția de lucru dominantă la muncă, pe loturi (Te rog, %)

Figura.11. Suprasolicitări profesionale musculoscheletale, pe segmente si loturi studiate (Idem, %)

Analiza ergonomică a activității muncitorilor relevă existența următorilor factori de solicitare:

solicitare posturală (ostostatism prelungit, poziții vicioase, cu stare de contractură izometrică a unor grupe musculare importante);

prea puține pauze/ gustări în timpul zilei de muncă;

expunere la microclimat nefavorabil, frig, rece, umiditate atmsferică, lucru ,,în apă”;

orar de muncă prelungit, cu ore suplimentare, durata unor zile de muncă este de 12-14 ore, pentru ambele grupuri;

stres profesional, dat de activitatea curentă, de responsabilitatea profesională și de riscul mare de accidentare.

Cele mai frecvente probleme de sănătate apărute la membrii loturilor chestionate sunt cele musculoscheletale.

Fig.12. Acuze musculoscheletale în ultimul an

Chestionarul aplicat evidențiază localizarea durerii musculoscheletale pe zone topografice, prezentată în fig.13:

Fig.13. TMS – localizare topografică a TMS (te rog in %)

Legendă:

C – ceafă PM – pumn/mană

SS – spate superior SC – sold/coapsă

SI – spate inferior G – genunchi

U – umeri GP- gambă/picior

CO – coate

Am remarcat faptul că in ambele loturi zona spatelui inferior este cea mai frecventă localizare a TMS-urilor, urmată de zonele ceafă, șold/coapsă și genunchi (aici poti comenta cu niste cifre (procente) ! in zona SI au fost 44 cazuri (XX%) la lotul L…

La prelucrarea statistică a datelor obținute, nu apar diferențe semnificative între cele două loturi (p≥0,05).

Tabel 2. Adresabilitatea la medic pentru TMS, în ultimul an (sterge procentele dupa cifra, ai sus)

Durerile acuzate de persoanele chestioate pot apărea atât noaptea cât și în funcție de vreme. Lucrătorii din lotul L au afirmat mai des decât cei din lotul R faptul că durerile ar avea legatură cu vremea. Per total pe cele două loturi durerile meteorodependente sunt întalnite într-un procentaj scăzut( figura 14).

Privitor la durerile cu apariție nocturnă lucrătorii din lotul L au răspuns afirmativ in procentaj mai mare decât cei din lotul R, dar per total pe cele două loturi s-a observat o apariție predominant nocturnă a durerilor (fig15).

Fig.14. Meteodependența durerilor, lot total

Fig.15. Apariția nocturnă a durerilor (TMS) pe loturi studiate (rog procent)

La întrebarea dacă folosesc medicație pentru durerile de tip TMS, atât cei din lotul L (37 lucrători) cât și cei din lotul R (16 lucrători) au raspuns cu ,,DA”. Situatia consumului de antalgice / antiinflamatorii se regăsește in figura 16.

Printre medicamentele cele mai des folosite se enumeră: Diclofenac, Algocalmin, Aspirina si Piafen. De obicei sunt administrate fară prescriptie medicală.

Fig.16. Uzul de medicamente pentru TMS (%)

O parte din lucrători au afirmat că aceste dureri pot ceda la repaus în interval de 1-2 ore, cu sau fără medicație.

Fig. 17. Răspunsuri la întrebarea: Durerile cedează la repaus?

Un factor ce contribuie la apariția și agravarea afecțiunilor musculoscheletale observat la cele două loturi chestionate este faptul că aceștia mai depun efort fizic și în afara locului de muncă și anume în gospodărie sau munci agricole. Foarte putini fac sport în timpul liber.(fig18)

Nici un lucrător nu recunoaște că prestează activitate profesională și intr-un al doilea loc de muncă sau că lucrează peste program.

Conform datelor obținute prin chestionar, lucrătorii apreciază durata timpului de odihnă, posibilitatea de refacere și senzația de a fi odihnit, in general mulțumitoare.

La întrebarea ,,Vă odihniți suficient timp?”(fig.19) majoritatea persoanelor chestionate au raspuns afirmativ indiferent de lotul chestionat; acestea dorm în medie 8-9 ore pe noapte, iar cele care au răspuns cu ,,Nu” dorm in medie numai 6 ore pe noapte.

Fig.18. Efort fizic depus în afara locului de muncă

Figura.19. Odihnă suficientă ca durată, dupa muncă

În general persoanele care au apreciat că nu se odihnesc suficient timp au răspuns la întrebarea ,,Poți dormi?” cu ,,Nu” sau ,,Da, dar doar cu tratament”(fig20).

Fig.20. Răspunsuri la întrebarea „Poți dormi?”

Procentaj asemănător s-a obținut și la întrebarea ,,După odihnă sunteți refăcut?” .

Fig.21. Senzația de refacere după odihna zilnică

La chestionarea privind acordarea unui punctaj pe tipuri de solicitări și activități, răspunsurile s-au încadrat într-un punctaj de la 0 la 10 și anume: foarte bine/fără probeleme (0, 1, 2), probleme majore (9, 10), cu valorile de mijloc încadrabile la satisfăcător(6).

Prelucrarea statistică a punctajului acordat pe fiecare întrebare pentru fiecare din cele două loturi chestionate se regăsește in tabelul 3.

Problema pe care o ridică aceste răspunsuri este legată de corectitudinea acordării punctajului și de înțelegerea exactă a întrebărilor puse. Este posibilă însă și situația în care lucrătorii sunt bine adaptați la muncă, astfel încât punctajul acordat corespunde nivelului lor bun de pregătire profesională și capacitatea de muncă ridicată.

Ambele loturi au acordat punctaj mare la întrebarea 10 ce se referă la condiții meteorologice și de microclimat nefavorabile în care se muncește. Pe lânga acest aspect lotul L a mai acordat un punctaj mare pentru lucru în poziție fixă, nefiziologică timp îndelungat, muncă în poziție răsucită sau rigidă, îndoire sau răsucire a spatelui în maniera incomodă, forțată (Întrebarea 5, 6, 7). Punctaj minim s-a acordat pentru utilizarea uneltelor (design, greutate, vibrații), precum și învațarea usoară a modului de lucru ( Î 14, 15)

Lucrătorii lotului R consideră cele mai problematice condiții de muncă: îndoire sau răsucire a spatelui în manieră incomoda, forțată, reluarea aceleiași operații iar și iar, muncă în aceeași poziție pe lungă durată de timp, continuarea muncii in ciudat durerii sau leziunilor (Î 1, 6, 7, 11). Punctaj minim s-a acordat pentru învățarea modului de lucru, utilizarea uneltelor și orarul de muncă ( Î 13, 14, 15).

Deși se lucrează ore suplimentare, lucrătorii nu le consideră o problemă, posibil datorită faptului că aceste ore sunt plătite.

Lucrătorii din lotul L au acordat la toate cele 15 întrebari un punctaj mai mare decât cei din lotul R.

Primul lot consideră satisfăcătoare condițiile (punctaj de mijloc 6, 7) cu tendința spre probleme majore (punctaj 9, 10); punctajul acordat de cel de-al doilea lot îi incadrează pe aceștia in limita de josȘ condiții foarte bune/fără probleme( punctaj 0, 1, 2) spre condiții satisfăcătoare (punctaj de mijloc 6, 7).

Din punctajele acordate, rezultă că cei din lotul R au parte de condiții mai bune de muncă.

Tabel 3. Punctaj acordat intensității și dificultății solicitărilor profesionale

Legenda:

MD – media Lim-min – punctaj minim acordat

DS – deviația standard Lim- Max- punctaj maxim acordat

Factorii de risc ce acționează asupra sănătății lucrătorilor de la ambele loturi chestionate din cadrul Sucursalei Diviziei Miniere CE Oltenia SA sunt multipli.

În carierele exploatărilor miniere de suprafața din componența CE Oltenia SA – Divizia minieră sunt prezente noxe fizice și chimice, precum: microclimatul nefavorabil, zgomot, vibrații, câmp electric generat de curenții de medie și joasă frecvență și pulberi mixte, care au cumulativ, în timp, efect asupra stării de sănătate a lucrătorilor.

Pe lângă aceste noxe, au fost identificate condiții de muncă solicitante, cum sunt: poziții de muncă vicioase, ortostatism, efort fizic, stres neuropsihic. Acestea pot conduce la o senzație de oboseală ce poate persista mai mult timp. Conform datelor obținute prin chestionar a reiesit că mai mult de jumatate din lucrători acuză senzație de oboseală de mai mult de 6 luni.

Fig.22. Răspunsuri la întrebarea „De cât timp persistă senzația de oboseală?”

Influența nefavorabilă a microclimatului și condițiilor de muncă se manifestă cu toate eforturile susținute ale persoanelor responsabile pentru asigurarea condițiilor tehnice, organizatorice și medicale privind sănătatea în munca a angajaților.

Microclimatul nefavorabil din unitățile miniere (temperatură rece în condițiile de iarnă și excesiv de ridicată vara) coroborat cu umiditatea crescută, curenții de aer și efortul fizic și celelalte condiții de muncă, contribuie la creșterea numărului de persoane cu afecțiuni ale sistemului osteo-articular precum și ale aparatului respirator. Aceste afecțiuni sunt amplificate prin pozițiile vicioase în care lucrează personalul din cele două loturi: ortostatism prelungit, munca la înălțime, poziții flectate, poziții vicioase, etc. producând diferite grade de discopatii și artroze.

Zgomotul

În carierele de suprafață, utilajele de mare capacitate: excavatoare cu rotor, mașini de haldat, benzile transportoare aflate în funcțiune, produc zgomot de diferite intensități care, de multe ori depășesc limitele maxime admise, având efect atât asupra organului auditiv cât și asupra întregului organism.

Cu toate că s-au respectat reglementările de securitate și sănătate în muncă, la o mare parte din personalul expus, s-a observant că au apărut modificări ale organului auditiv, pe lângă cele existente, manifestate prin oboseală auditivă și hipoacuzii de diferite grade (ușoară sau medie) sau chiar surditate profesională. Zgomotul, pe lângă faptul că afectează urechea, organul receptor, produce și efecte generale asupra organismului: hipertensiune arterială și afecțiuni gastro-intestinale datorate hiperacidității gastrice. În literatura de specialitate s-a constatat că persoanele care lucrează în zgomot prezintă HTA și ulcer sau gastrita hiperacida cu 60% mai mult decât personalul angajat care nu lucrează în zgomot. (BIBLIOGRAFIE). Alte fenomene generate de zgomot: amețeli, iritabilitate, insomnie, afectează capacitatea de muncă a lucrătorilor. Zgomotul profesional de intensitate mare care acționează timp îndelungat produce lezarea celulelor senzoriale care au rolul de a transforma energia sonoră în flux nervos.

c. Vibrațiile mecanice

Traepidațiile, prezente pentru diverse meserii (buldozerist, excavatorist, lăcătuș, mașinist, sudor, vulcanizator etc.) produc decalcifieri la nivelul coloanei, bazinului și articulațiilor coxofemurale, au efect asupra sistemului cardio-vascular la nivelul căruia pot produce spasme prelungite cu modificări trofice la nivelul țesuturilor anatomice irigate de acestea. Dacă angajații sunt expuși la vibrații pe un timp mai îndelungat, pot apărea: afecțiuni musculo-scheletice- mai ales ale coloanei, disfuncții importante cauzate de proastă circulație a sângelui, mai ales la nivelul degetelor mâinii.

d. Pulberile mixte.

În condițiile unui microclimat cald (de vară) fără curenți de aer, pulberile de cărbune și dioxid de siliciu liber cristalin afectează căile respiratorii, la care se adauga factori infecțioși generând bronșite cronice și disfuncții ventilatorii de diferite grade. Nocivitatea pulberilor depinde atât de proprietățile lor fizice și chimice, de dimensiunile și concentrația lor în aer, cât și de receptivitatea organismului. Inhalarea sistematică și de lungă durată a pulberilor mixte determina un grup de boli pulmonare cronice, pneumoconioze, care se caracterizează prin fibroză progresivă a țesutului pulmonar, însoțită de afectarea respirației.

e. Munca în tură de noapte, este o condiție de muncă ce crează stres neuropsihic. Consecința este oboseală fizică și psihică ce contribuie la apariția bolilor cardio-vasculare, diabetului zaharat, ulcerului gastro-duodenal și afecțiunilor psihice.

Una din modificările aduse chestionarului preluat dupa Iowa University este aceea legată de stilul de viața al lucrătorilor chestionați. Așadar am urmărit sa aflăm dacă persoanele chestionate fumează. Un alt aspect urmărit este consumul de alcool. În ambele cazuri am investigat frecvența și intensitatea consumului zilnic.

Cei care au răspuns ca sunt fumători consuma în medie 1pachet= 20 țigări pe zi, de o perioada de timp cu limite între 10-30 ani. Toți cei care fumează consumă și alcool. Cantitățile de băuturi declarate de persoanele chestionate, respectiv vin, bere, tărie au fost transformate în unitățile standard de alcool comform:

1 UNITATE ALCOOL (1 U) = 13g alcool pur

1 U = 1 sticla bere 5% vol.alc. (330 ml) = 1 pahar vin 10% vol.alc. (160 ml) = 1 masura/shot 40% vol.alc (40 ml spirtoase)

[23]

Fig.23. Cât alcool consumi? (te rog %)

Tabel 4. Aspecte legate de fumat (rog si sau NUMAI procent la NU/DA)

Fig.24. Aspecte legate de fumat

CATE SI CE BOLI PROFESIONALE EXISTA LA L SI R (declarate in ultimii 10 ani as adauga cateva fraze.

V. Concluzii

1. Rezultatele obținute susțin faptul că tulburările musculoscheletale îmbracă diverse forme, în concordanță cu riscurile profesionale și efortul fizic depus la locul de muncă.

2. La ambele loturi investigate, suferința cu localizare în zonele: spate inferior, ceafă, șold/coapsă și genunchi se situează pe primele locuri. (rog %)

3. Tipul de activitate, poziția vicioasă în care își desfășoară activitatea, vârsta, profesiunea sunt principalii factori care influențează existența suferințelor musculoscheletale.

4. Activitatea ambelor loturi este predominant fizică, implicând deplasări, miscări diverse, ridicarea și transportul de greutăți, muncă la limita superioară a rezistenței. Deși muncesc mult în exterior, lucrătorii lotului R nu acuză frecvență mai mare a TMS, comparativ cu lotul L.

5. La lotul L caracterul meteodependent al durerilor osteomusculare este recunoscut in procent mai mare decât la cei din lotul R.

6. Durerile cedeaza după o perioadă variabilă de repaus la 43% din cei care le acuză.

7. Efortul fizic depus în afara locului de muncă este recunoscut de 80% dintre cei chestionți și anume muncă în gospodărie sau agricultură.

8. La majoritatea parametrilor investigați există mici diferențe între cele două loturi studiate, dar fără semnificație statistică.

9. Toți muncitorii prestează muncă fizică grea peste programul normal de lucru, în condiții dificile: intemperii naturale, frig, lucru în apă, umiditate atmosferică crescută, personal insuficient, lipsa utilajelor ajutătoare.

10. Ce percep muncitorii ca fiind cauzator de TMS (punctaj mare la cateva intrebari)

VI. Recomandări

Patologia musculoscheletală prezintă cea mai frecventă afectare a sănătății lucrătorilor luați în studiu.

În acest sens, este important să fie imprimată în constiința celor responsabili, necesitatea unor preocupări permanente pentru sănătate, efectuarea examenului medical la angajare, a controalelor medicale periodice, ca mod de depistare incipientă a bolilor profesionale, de evitare a apariției formelor grave de îmbolnăvire, de cele mai multe ori ireversibile.

Însușirea legislației existente în domeniu de către patronat, personalul salariat, urmărirea aplicării ei in colaborare cu serviciu medical de la locul de muncă, serviciul de securitatea muncii, în vederea reducerii riscului profesional.

Implementarea unor programe de sănătate care să vizeze factorii de risc pentru apariția TMS cu măsuri ergonomice de ameliorare a stării de sănătate.

Programul de muncă, atât ca durată, cât și ca regim de lucru va fi astfel structurat încât să permită refacerea structurilor solicitate.

Pentru cei cu poziție ortostatică prelungită se vor asigura pauze în poziție șezând, eventual se va studia posibilitatea efectuării unor activități șezând. Unde este posibil, se va asigura rotația personalului, pe același loc de muncă.

Se va realiza educația sanitară ce vizează profilaxia TMS, a sedentarismului și obezității.

Muncitorii vor fi încurajați în luarea de măsuri și inițiative care să permită menținerea stării de sănătate. Antrenarea lucrătorilor în ameliorarea condițiilor de la propriile posturi de muncă constituie o prioritate.

Rezolvarea suferințelor existente, manifeste sau latente va permite ameliorarea stării de sănătate generale, cu îmbunătățirea activității profesionale și a climatului de muncă.

Se impune necesitatea respectării întocmai a normelor de medicina si protecția muncii referitoare la aspectele privind efortul fizic și ridicarea de greutăți.

Vor fi luate măsuri administrative de selectare a personalului, educației și calificarea acestuia, control crescut privind respectarea normelor și luarea de decizii corecte, la timp, vizând încadrarea, menținerea unor lucrători, modul de lucru.

Efectuarea examenului medical la angajare, de adaptare în muncă și controlul medical periodic de către un medic de medicina muncii / de inteprindere propriu, dispensarizarea cazurilor cronice și a celor cu probleme, comform HG 355/2007 completată cu HG 1169/2011.

Bibliografie

1.Poenaru Silviu, Gionea Laurentiu. Suferințele musculoscheletale și munca. Lucrările Conferinței Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă Craiova, 25-26 octombrie2007 pag 94-96

2.http://legislatiamuncii.manager.ro/a/11431/sanatatea-in-munca-afectiunile-aparatului-locomotor.html

3.Societatea Europeană pentru Securitate și sănătate în muncă:

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/afectiuni-musculo-scheletale/index_html

4.Borza Claudia, Marius Butur, Cristina Dehelean, Elena Ana Pauncu et al- Evaluation of the environmental and work risk factors in building-workers, Journal of Food, Agriculture & Environment Vol.9 (1): 175-176. 2011

5. http://www.incont.ro/joburi-romania/joburi-care-ne-imbolnavesc-doctor-in-medicina-muncii-ldquo-numarul-de-boli-profesionale-din-romania-este.html

6.http://www.mediculmeu.com/boli-ale-sistemului-imun/afectiuni-articulare/evaluarea-afectiunilor-articulare-si-musculoscheletale.php

7. http://sanatate.flu.ro/boli-si-afectiuni/afectiuni-articulare-evaluarea-afectiunilor-articulare-si-musculoscheletale/

8. Păuncu Elena-Ana- Medicina Muncii, teorie și practică, Ed.Orizonturi Universitate Timișoara 2008

9. Marica Dumitru, Din Viorel – Afecțiuni muculoscheletice in extracția cărbunelui energetic prin exploatări miniere la zi, Lucrările Conferinței Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă Craiova, 25-26 octombrie 2007, pag 277-280

10. Camelia Iorgulescu, Cristian Iliescu, Manipularea manuală a maselor-sursă de afecțiuni musculoscheletice sursa carte, revista, WEB

11. Bardac, Dorin Iosif, Stoia, Mihaela. Elemente de medicina muncii și boli profesionale, Ed. Mira Design, Sibiu, 2004.

12. Jebereanu Laura, Păuncu Elena-Ana, Ionela Maghiar et al-Evaluarea stării de sănătate a mecanicilor de utilaj dintr-o societate de construcții timișoreană, Timisoara Medical Journal, 2008 pag 54-60

13. Constantin Roșca – Dicționar de ergonomie, Ed.Certi Craiova 1997, pag 299

14. Agenția Europeana pentru securitate si sănătate în muncă- Afecțiunile coloanei lombare legate de profesie 2000 http://www.itmtimis.ro/SSM2013/FACTSN78-RO.pdf

15. http://osha.eu.int Facts Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca reabilitare

16. Szasz Lorand Csaba-Vademecum de medicina muncii, Ed.University Press Târgu Mureș, 2008, pag40

17. Toma Ion- Medicina Muncii,Ed.Sitech Craiova 2014, pag 658-659

18. Mihaela Dima, Emil Murgu- Studiu de caz: Manipularea manuală a îngrășămintelor chimice în instalația ambalare din cadrul combinatului Doljchim, Craiova, pag61-66

19. Inspecția muncii -Riscuri legate de manipularea manuală a încărcăturilor la locul de muncă http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/linkuri/BrosuraManipulare.pdf

20. Păuncu Elena-Ana, Marginean Marius – Suferințele musculo-scheletale și munca – Medicina Familiei nr.18-19, 1997

21. European Agency for Safetyand Healthat Work – European risk observatory report

http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/linkuri/AMS_2010.pdf

22. Adriana Todea, Felicia Popescu, Lavinia Călugăreanu – Morbiditatea profesională în România anul 2014 : http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/rapoarte/Raport-Morbiditate-Romania-2014.pdf

23. http://www.consuma-responsabil.ro/alcoolul-si-viata-ta/bauturile-standard

Bibliografie

1.Poenaru Silviu, Gionea Laurentiu. Suferințele musculoscheletale și munca. Lucrările Conferinței Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă Craiova, 25-26 octombrie2007 pag 94-96

2.http://legislatiamuncii.manager.ro/a/11431/sanatatea-in-munca-afectiunile-aparatului-locomotor.html

3.Societatea Europeană pentru Securitate și sănătate în muncă:

https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/topics/afectiuni-musculo-scheletale/index_html

4.Borza Claudia, Marius Butur, Cristina Dehelean, Elena Ana Pauncu et al- Evaluation of the environmental and work risk factors in building-workers, Journal of Food, Agriculture & Environment Vol.9 (1): 175-176. 2011

5. http://www.incont.ro/joburi-romania/joburi-care-ne-imbolnavesc-doctor-in-medicina-muncii-ldquo-numarul-de-boli-profesionale-din-romania-este.html

6.http://www.mediculmeu.com/boli-ale-sistemului-imun/afectiuni-articulare/evaluarea-afectiunilor-articulare-si-musculoscheletale.php

7. http://sanatate.flu.ro/boli-si-afectiuni/afectiuni-articulare-evaluarea-afectiunilor-articulare-si-musculoscheletale/

8. Păuncu Elena-Ana- Medicina Muncii, teorie și practică, Ed.Orizonturi Universitate Timișoara 2008

9. Marica Dumitru, Din Viorel – Afecțiuni muculoscheletice in extracția cărbunelui energetic prin exploatări miniere la zi, Lucrările Conferinței Săptămâna europeană a securității și sănătății în muncă Craiova, 25-26 octombrie 2007, pag 277-280

10. Camelia Iorgulescu, Cristian Iliescu, Manipularea manuală a maselor-sursă de afecțiuni musculoscheletice sursa carte, revista, WEB

11. Bardac, Dorin Iosif, Stoia, Mihaela. Elemente de medicina muncii și boli profesionale, Ed. Mira Design, Sibiu, 2004.

12. Jebereanu Laura, Păuncu Elena-Ana, Ionela Maghiar et al-Evaluarea stării de sănătate a mecanicilor de utilaj dintr-o societate de construcții timișoreană, Timisoara Medical Journal, 2008 pag 54-60

13. Constantin Roșca – Dicționar de ergonomie, Ed.Certi Craiova 1997, pag 299

14. Agenția Europeana pentru securitate si sănătate în muncă- Afecțiunile coloanei lombare legate de profesie 2000 http://www.itmtimis.ro/SSM2013/FACTSN78-RO.pdf

15. http://osha.eu.int Facts Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca reabilitare

16. Szasz Lorand Csaba-Vademecum de medicina muncii, Ed.University Press Târgu Mureș, 2008, pag40

17. Toma Ion- Medicina Muncii,Ed.Sitech Craiova 2014, pag 658-659

18. Mihaela Dima, Emil Murgu- Studiu de caz: Manipularea manuală a îngrășămintelor chimice în instalația ambalare din cadrul combinatului Doljchim, Craiova, pag61-66

19. Inspecția muncii -Riscuri legate de manipularea manuală a încărcăturilor la locul de muncă http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/linkuri/BrosuraManipulare.pdf

20. Păuncu Elena-Ana, Marginean Marius – Suferințele musculo-scheletale și munca – Medicina Familiei nr.18-19, 1997

21. European Agency for Safetyand Healthat Work – European risk observatory report

http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/linkuri/AMS_2010.pdf

22. Adriana Todea, Felicia Popescu, Lavinia Călugăreanu – Morbiditatea profesională în România anul 2014 : http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/rapoarte/Raport-Morbiditate-Romania-2014.pdf

23. http://www.consuma-responsabil.ro/alcoolul-si-viata-ta/bauturile-standard

Similar Posts