Constructii Protetice pe Schelet de Zirconiu

-REZUMAT-

Lucrarea cu titlul “Lucrări protetice pe schelet de zirconiu” este structurată pe capitolele ce urmează. Mesajul acestei lucrări de licență cu titlul “Lucrări proetetice pe schelet de zirconiu” se vrea a fi bine realizat prin ideea corectitudinii și respectarea tuturor principiilor.

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………..….5

I.Noțiuni generale privind construcțiile fixe, elemente componenete,indicatii,materiale,etape tehnologice de realizare a construcțiilor protetice…………………..………………………….………………………………………6

I.1 Noțiuni generale privind construcțiile fixe, indicații, materiale……………..6

I.2Elementele componenente ale unei construcții pe schelet de zirconiu……………………………..……………………..………………………………..…13

I.3 Etape tehnologice de realizare a construcțiilor protetice din zirconiu……19

II. Cazuri clinice

II.1.CAZUL I……………………………………………………………

II.2.CAZUL II……………………………………………………………….

Concluzii……………………………………………………………………….…

Bibliografie……………………………………………………………………….

.

INTRODUCERE

Utilizarea tehnologiei CAD-CAM in confecționarea microprotezelor este o lucrare de diploma ce vrea a aduce in atenția tehnicienilor dentari si a doctorilor stomatologi importanța si viitorul tehnicii de frezare computerizata a zirconiului cu ajutorul tehnologiei CAD-CAM ( Computer Assisted Design – Computer Assisted Manufactoring).

In acest moment tehnologia CAD-CAM în cadrul tehnicii dentare a avansat considerabil, dacã primele programe ofereau doar posibilitatea de reconstructie manualã a lucrãrilor protetice ,ultimile tipuri de programe permit, pe baza unei conexiuni cu o baza de date accesarea unei palete largi de forme si culori ale dinților iar cu ajutorul unor programe de simulare se poate studia comportamentul coroanei virtuale reconstituite la diferite tipuri de solicitãri.

Fiind o tehnicã relativ nou aparutã la noi in țarã ,greu accesibilã nu numai tehnicienilor dentari datoritã prețului ridicat de achiziție a componentelor necesare dar și pacienților datoritã costurilor mari ale produsului finit frezarea computerizata a zirconiului nu are o rãspandire foarte mare la nivel național deși acest sistem are douã mari avantaje: timpul semnificativ redus de producție și un nivel ridicat de productivitate.

Actorul principal in tehnologia CAD-CAM este oxidul de zirconiu, el are o istorie doveditã de peste 12 ani, ca un material cadru pentru restaurãrile dentare. Numit si zyrconium, zirconium, zirkoniu, zirkonium, acesta este primul material care poate fi folosit pentru a produce punți dentare de anvengurã pentru regiunea molara. Oxidul de zirconiu este de culoare albã si poate fi colorat pentru a oferi suport de aceeași nuanță cu a ceramicii, oferind un aspect estetic excepțional datorita absenței suportului metalic lumina fiind

I.Noțiuni generale privind construcțiile fixe, elemente componenete, indicatii, materiale, etape tehnologice de realizare a construcțiilor protetice

I.1 Noțiuni generale privind construcțiile fixe, indicații, materiale

Lucrările din ceramică sunt cea mai bună metodă de tratament pe care o poate alege un pacient în cazul unei lucrări protetice, fie că este vorba de o restaurare redusă fie de o punte dentara sau proteza mobilizabila extinsă.

Calitățile acestui material sunt net superioare oricărui alt material fizionomic folosit în domeniu, fiind singurul care are atât o estetică deosebită (paletă larga de nuanțe, transluciditate asemănătoare cu a dinților naturali) cât și o rezistență satisfăcătoare în masticație.

Ceramica este un material fizionomic ce poate placa dintele pe toate fețele. Celelalte materiale fizionomice, având o rezistență scăzută, nu se pot plasa în zone ocluzale, deoarece se riscă fracturarea sau tocirea lor.

coroană ceramică pe 1.1

Tipuri de construcții protetice ceramice

Ceramica dentară se poate folosi atît în combinație cu aliaje metalice sau zirconiu (cu rolul de schelet de susținere) cât și all ceram în cazul lucrărilor integral ceramice (care au însă indicații mai restranse).

a. Construcții protetice pe schelet metalic nenobil

Construcțiile protetice ceramice cu schelet de susținere realizat din aliaje metalice nenobile au o largă aplicabilitate în medicina dentară .Aceste lucrări protetice, deși nu se ridică la nivelul celor ce au schelet de aur sau zirconiu, au o rezistență și o estetică satisfăcătoare, durata de viața acceptabilă iar prețul este accesibil.

Încă din denumirea lucrărilor ne putem da seama că scheletul nu este realizat din aliaje metalice nobile. Când spunem metal nobil ne gîndim în principal la aur, argint sau paladiu.

Coroana dentară metalo-ceramică

Mai poartă denumirea de coroană metalo ceramică și este cea mai accesibilă dintre coroanele metalo-ceramice. Este o alegere bună, iar dacă medicul o recomandă, rezultatele pot fi extraordinare. Se folosește în majoritatea cazurilor, atît pentru zona frontală, cît și pentru zona laterală.

coroană metalo-ceramică pe 2.1.

coroană metalo ceramică

a. implant

b. coroană metalo-ceramică pe 2.5

Puntea dentară metalo-ceramică

Asemenea coroanei, poartă numele de punte metalo ceramică. Este indicată atît pentru restaurări de 1 sau 2 dinți cît și pentru punți intinse, deasemeni și puntea totală. Rezistența și estetica unor asemenea punți este satisfacatoare dar nu atinge nivelul lucrărilor confecționate pe schelete din aur sau zirconiu.

punte metalo-ceramică cu schelet de Cr-Ni

Scheletul metalic (infrastructura)

Această infrastructură este responsabilă de rezistența intregii construcții protetice fiind situată sub stratul de ceramică și dându-i acestuia susținere și suport. Avînd o grosime redusă, adaptarea acestuia pe dintii slefuiti este extrem de intima și lasă loc destul componentei fizionomice.

Lucrările ceramice au aliaj metalic specific. Proprietățile acestuia permit realizezarea unei legături chimice cu stratul de ceramică în timpul arderii, crescând astfel retenția dintre cele două componente. Acesta fiind unul dintre cele mai importante avantaje ale acestor lucrări metalo-ceramice în comparație cu cele metalo-acrilice și metalo-compozite. Cele din urmă menționate nu se pot baza decît pe legături mecanice ce sunt clar cu un nivel sub cele chimice.

Schelet metalic

Schelet metalic la probă

Placarea cu ceramică

Placarea scheletului metalic pe toate suprafețele se face asfetl încat să fie singurul ce rămâne vizibil în cavitatea orală. Stratul ceramic are o grosime de 1,5-2 mm în funcție de zonele de aplicare. Avînd o rezistența crescută la forțele din timpul masticației și o estetică deosebită.

Avînd o gama foarte largă de culori și marele avantaj al combinării acestora se pot reface unele porțiuni ale dintelui în nuanțele dorite, altele în alte nuanțe, dînd naturalețe dintelui artificial. Transluciditatea foarte apropiată de cea a smalțului dentar este aceea care ii crește cu mult aspectul estetic.

Punte metalo-ceramică redînd naturalul

Chei de culori cu diferite nuanțe

Ceramica nu este afectată de variațiile de temperatură din cavitatea orală, nu se fisurează și nu se crapă la consumul alimentelor prea calde sau prea reci. Aceasta se arde în cuptoare speciale, la temperaturi de 1000 grade C, temperatură ce nu va fi niciodata posibil prezentă în cavitatea orală.

Există forțe ce nu sunt suportate de componenta ceramică, fiind vorba în special de forțele de mare intensitate care acționează brusc și neprevăzut. Indicațiile pentru aceste lucrări de ceramică sunt evitarea alimentelor prea dure și menajarea acestora.

b. Construcții protetice pe schelet metalic nobil (aur)

Aceste lucrări protetice au scheletul confecționat din aliaje de aur. Sunt net superioare datorita proprietăților scheletului metalic.

De fapt, infrastructura nu este realizată din aur ci dintr-un un aliaj de aur dentar specific care conține platină, aur și alte elemente.

Asemenea aliajelor nenobile, aliajele de aur utilizate pentru scheletul lucrărilor ceramice sunt astfel alcătuite pentru a crea o legătură chimică cu stratul de ceramica.

-aurul dentar este un aliaj special de aur ce este utilizat doar în stomatologie.

-aceste aliaje au o anumită compoziție pentru lucrările din ceramică

Calitățile scheletelor din aliaje nobile

Nu se corodează. Există aliaje metalice care în contact cu saliva, corodează în timp. Apariția colorațiilor gri la nivelul gingiei reprezintă coroziunea scheletului.

Are o rezistență în strat subțire superioară oricărui aliaj metalic. Capa din aliaj de aur de grosime 0.3mm este mult mai rezistentă decît o capă dintr-un aliaj de Cr-Ni cu grosimea identică.

Avantajul practic este posibilitatea realizării unui schelet subțire, ceea ce va crește aspectul estetic general al lucării.

Fiind foarte bine tolerat de organism și neavînd efect alergic, aurul este unul din puținele metale care are această calitate.

punte metalo-ceramică cu schelet din aur

c. Construcții protetice pe schelet de titan

Își au apariția destul de recent în stomatologie. Datorită proprietăților deosebite ale titanului, restaurările se apropie din punct de vedere calitativ de cele cu schelet de aur. Avantajele fiind aceleași ca a celor din aur, titanul fiind folosit pe scară largă în medicina dentară, mai ales în cazul implanturilor dentare.

d. Construcții protetice integral ceramice

Aceste lucrări fiind confecționate în totalitate din ceramica fără componentă metalică sau de zirconiu. Se utilizează în zonele anterioare ale cavității orale (incisivi in special) în cazurile în care pretențiile estetice sunt foarte ridicate.

Fiind fără schelet de sustinere, sunt mai puțin rezistente ; de aceea nu se recomandă în zonele laterale (pe molari) unde forțele masticatorii sunt mult mai mari. Acestea apărînd în medicina dentară înaintea coroanelor de zirconiu.

coroana all ceram pe 2.1.

coroane integral ceramice pe 2.1. si 2.2.

Reprezintă lucrările cele mai estetice, acestea realizîndu-se integral din ceramică. Nu au rezistența celor cu schelet metalic sau de zirconiu și, din acest motiv, pot fi utilizate numai în anumite situații.

Nu sunt indicate pentru realizarea punților integral ceramice ce depășesc 2 sau 3 elemente.

Coroanele total ceramice necesita metode complexe de execuție, impun folosirea unor tipuri speciale de ceramică și din aceste motive au un cost destul de greu accesibil.

I.2Elementele componenente ale unei construcții pe schelet de zirconiu

Oxidul de zirconiu(scheletul)

Scheletul unei punți dentare realizate din oxid de zirconiu

Una dintre cele mai antrenante zone ale stomatologiei de astãzi este restaurarea structurilor dentare cu materiale biocompatibile ce pot fi suficient de puternice pentru a face față forțelor masticatorii. Tehnologia actualã oferã un material ce rezolvă majoritatea problemelor din problemele actuale. Pacienții pot opta pentru un material ce este estetic, puternic, pur, biocompatibil și capabil ce poate fi folosit la crearea unei punți de mare întindere. Acest material fiind oxidul de zirconiu.

Zirconiul este cel mai vechi și cel mai rãspândit mineral de pe pãmânt.Din acest element se extrage și se creează oxid de zirconiu care de zeci de ani este folosit cu succes in ortopedie pentru confecționarea protezelor femurale și începand cu anii 90 se folosește și in domeniul medicinei dentare. Oxidul de zirconiu(ZrO2) are culoare albã și poate fi pigmentat pentru a oferi suport de aceeași culoare cu a ceramicii, redând un aspect estetic nemaipomenit, datoritã absenței suportului metalic, lumina este reflectatã la fel ca la un dinte natural. Fiind un material biocompatibil el se folosește și la implanturi dentare înlocuind cu succes titanul.

În tehnica dentara se realizează zilnic 14000 pana la 19000 de coroane dentare din acest material. Cercetãrile au dovedit că punțile dentare din zirconiu au aceleași proprietăți privind flexiunea la rupere ca punțile din metale nobile.

Propietãți fizice si chimice ale oxidului de zirconiu:

Oxidul de zirconiu este un material ceramic cu nuanță alb-fildes foarte rezistent. Din punct de vedere chimic, el este alcătuit din elementul rar Zirconium și oxigen, având formula ZrO2. De obicei, el poartă denumirea de oxid de Zirconiu sau Zirconoxid.

Chimistul german MH Klproth a descoperit oxidul de zirconiu in 1789, dar acest “material minune” cu calități remarcabile a trebuit să fie “redescoperit” în ultimii douazeci de ani. Multe tipuri de oxid de zirconiu sunt utilizate în medicina dentară ca substitut pentru alte metale. Acest material are o foarte mare importanță în domeniul medical pentru calitățile sale deosebite precum rezistența mare la flexiune și duritate.

Coroanele de zirconiu sunt mult mai ușoare decât cele pe suport metalic, prin urmare acomodarea cu noile lucrări protetice se efectuează mult mai rapid. Acest fapt este foarte important în special în cazul punților dentare cu multe elemente.

Numele complet al Zirconiului folosit în medicina dentarã este "Dioxid de Zirconiu Tetragonal, stabilizat parțial cu Yttriu"

Oxidul de zirconiu este inert în majoritatea mediilor agresive, dar dovedește o conductivitate termică mult mai redusă decât a oxizilor de crom. De altfel, oxidul de zirconiu prezintă o duritate ridicată, putând fi utilizat pentru protecția împotriva uzurii abrazive. Temperatura maximă de exploatare a straturilor de ZrO2 depuse prin tehnica pulverizării în jet de plasmă este foarte ridicată 2400-25000C. Oxidul de zirconiu stabilizat dovedește o bună rezistență la agenți corosivi bazici și este un izolator electric bun.

ZrO2 are urmatoarele caracteristici: izolare termică, rezistență la abraziune, rezistență la coroziune, rezistență și rezistivitate electrică.

Calitați fizice si mecanice deosebite:
-Duritate 1200 HV
-Rezistența la compresie 2000 M Pa
-Rezistența la indoire 1000 M Pa
-Modul de elasticitate 210 G Pa
-Rezistența absolută la coroziune
-Mărimea particulei < 0,6 ym
-Densitate extrem de mare
-Positate 0
-Puritate 99,9%

– Temperatura de topire: 2715 grade Celsius.

-Compatibilitate biologice excelentă:absolut bio-inert

-Translucența lucrării oferă posibilitatea unor rezultate estetice excelente
-Oxidul de Zirconiu este fabricat și optimizat industrial, astfel încăt calitățile acestui material ramân neschimbate de-a lungul întregului proces de producție
-Este materialul optim pentru coroane: fără gust, radio-opac, nu provoacă iritație gingiilor pentru că nu este nevoie de cimenturi adezive.

Confecționarea scheletului:

-în cabinetul, dupa șlefuirea dinților, se ia o amprentă a arcadelor dentare ce va fi trimisă ulterior în laborator

-în laboratorul de tehnica dentara se toarnă modelele în gips, urmând plasarea modelelor în SCANERUL COMPUTERIZAT ce va creea o imagine tridimensională a cazului

-se introduc datele specifice cazului în calculator iar acesta va proiecta lucrarea și va trimite informațiile MAȘINII DE FREZAT

-mașina de frezat va produce scheletul lucrării taind în blocurile de oxid de zirconiu, cu o precizie desăvârșita

-după etapa de frezare, scheletul se arde într-un cuptor special la peste 1500 grade Celsius, timp de 5-6 ore. Operațiunea se mai numește SINTERIZARE și are rolul creșterii rezistenței la rupere și tracțiune a zirconiului.

-după finalizare, scheletul se va trimite în cabinet pentru PROBĂ.

!Dacă construcția protetică se va realiza fără componentă ceramică, sistemul va fi programat pentru frezarea lucrării definitive.

Masele ceramice

Aplicarea maselor ceramice(dentină+smalț) la nivelul centralilor și lateralilor

Intrarea ceramicii pe piața stomatologică se datorează în primul rînd calităților acesteia din punct de vedere estetic dar și faptului că este un material biocompatibil foarte bine tolerat de țesuturi.

Avantajele ale acestui material sunt: nuanța cromatică ideală (apropiată de naturalul dinților, stabilitate cromatică, transluciditate), biocompatibilitatea, conductivitatea termică redusă, inerția chimică, rezistența mecanică la rupere și încovoiere, densitatea de suprafață și luciul.

INDICAȚII

În momentul de față, în domeniul construcțiilor unidentare, masele ceramice sunt utilizate în urmatoarele situații:

1. coroane jacket

2. incrustații

3. coroane atît mixte cât și all ceram

4. dispozitive corono-radiculare

5. fațete ceramice

CLASIFICARE

În funcție de metoda confecționării unor piese protetice avem:

1. arderea pe folie de platina

2. tehnica metalo-ceramică

3. fabricarea in mod industrial de fațete sau dinți artificiali

4. sisteme integral ceramice

COMPOZIȚIA CHIMICĂ

Privind din punct de vedere chimic, ceramica este un silicat complex. Materiile prime ce alcătuiesc compoziția acesteia, sunt: feldspatul, cuarțul și caolinul. Inafară de acestea mai regăsim prezenți: oxizi metalici, fondanți, pigmenți, lianți, compuși alcalino-pământoși.

Feldspatul este un produs ce are origine minerală, dupa ardere apare sticlos și îsi păstrează forma cu mici modificări (contracții).

Cuarțul oferă transluciditatea materialului și rămîne nemodificat la o temperatură normală de ardere a ceramicii, ceea ce oferă stabilitate masei în momentul încalzirii.

Caolinul este un material cu consistență argiloasă ce oferă ceramicii opacitatea și împreuna cu apa formeaza o suspensie ce se poate modela. La sistemele ceramice moderne conținutul de caolin fiind extrem de redus putînd chiar să nu existe.

Alumina sau trioxidul de aluminiu este o substanță dură și rezistentă. Ceramica ce are în alcătuire mai mult de 75% alumină face parte din categoria ceramicilor aluminoase.

Fondanții fiind compuși alcalini și alcalino-pamîntosi au rol în reducerea temperaturii de ardere.

Pigmenții coloranți anorganici sunt reprezentați de oxizi metalici.

Lianții organici sunt: amidonul, glucoza sau zaharoza, dextrina, ce au rolul de a mari capacitatea de omogenizare a masei ceramice.

Masele ceramice avînd o compoziție ușor diferită, de la o varietate la alta, au tehnologia de lucru diferită.

În mare parte apar sub formă de pulbere ce se amestecă cu lichidul de modelaj dar unele mase ceramice moderne pot fi găsite sub formă de lingouri.

PROPRIETĂȚI

Duritatea acesteia este mai mare decît a smalțului și decît a aliajelor cobalt-crom sau nichel-crom.

Conductivitatea termică fiind scăzută.

Contracția termică este datorată eliminării apei și poate ajunge pîna la 30-40%.

Transluciditatea maselor ceramice arse în vid este asemănătoare de cea a smalțului, nuanțele prezentând o stabilitate absolută. Fragilitatea este datorată faptului că rezistența la compresie este superioară rezistenței la tracțiune.

Masele ceramice sunt materiale inerte nefiind atacate de acizii obișnuiți și nici de alți agenti chimici exceptie făcând acidului fluorhidric.

Saliva nu atacă masele ceramice, acestea fiind foarte bine tolerate de parodonțiul de învelis dar și de țesuturile dentare. Ceramica dentară nu reține placa bacteriana grație excelentei structuri de suprafață. Fiind un izolator termic pentru dentina si pulpa, împiedică transmiterea variațiilor termice din cavitatea bucală.

Duritatea mare a maselor ceramice asociată cu fragilitatea, cer o mare precizie în stabilirea raporturilor ocluzale; în caz contrar duc la instalarea dezechilibrului ocluzal, a bruxismului, durerilo și cracmentelor articulației temporo-mandibulare, disfuncțiilor musculare sau la fracturarea materialului. Din punctul de vedere al uzurii antagoniștilor naturali, acesta este mai crescut decît în cazul multor materiale stomatologice.

I.3 Etape tehnologice de obținere a construcțiilor protetice din zirconiu

Odată cu evoluția fulger în tehnică dentară , putem vedea o scădere considerabilă a etapelor de lucru de altădată .

Igienizarea cu soluție chimică trebuie să aibă proprietăți antimicrobiene, antivirale, antifungice și să cuprindă un spectru cât mai larg posibil. De altfel, nu trebuie să producă modificări asupra amprentei. Dezinfectantul putând fi aplicat și prin amestecarea acestuia în materialul de amprentă, cufundarea amprentei pentru câteva minute în dezinfectant sau spray-erea amprentei cu soluție.

Turnarea modelelor se face din ghips scanabil și montarea acestora în articulator cu ajutorul reperelor antropometrice stabilite. Modelele realizate trebuie să redea cu precizie toate zonele ce au fost amprentate într-un detaliu cât mai fidel fără a fi prezente bulele de aer, urmând ca apoi tehnicianul sa inceapa separarea și prepararea bonturilor.

Scanarea modelelor, modelele realizate sunt scanate din toate părțile cu ajutorul celui mai performant scanner de laborator , dotat cu lumină albastră de scurtă frecvență. Prin această metodă se obțin modelele virtuale, articulate conform ocluziei pacientului

Proiectare scheletului de zirconiu se realizează cu ajutorul softului extrem de performant, se realizează adaptări perfecte la nivel cervical și contacte perfect fiziologice, atat cu dintii limitrofi dar și cu cei antagoniști. Corpii de punte sunt virtual realizate anatoform, astfel încat placarea cu componentă ceramică se realizează perfect.

Frezarea scheletului de zirconiu. Folosim astfel unitatea de frezare computerizată pentru a obțtine un schelet perfect .Unitatea de frezare este prevazută cu 4 motoare puternice și precis coordonate,acest proces de frezare se desfășoară ergonomic din punct de vedere al timpului, cu zgomot mini. Tehnicianul introduce în unitate cubul sau discul circular din zirconiu corespunzător din punct de vedere al mărimii, ca mai apoi, după câteva structura sau lucrarea gata frezata să fie terminate, timpul este direct proportțtional cu marimea lucrarilor..

Sinterizarea piesei protetice se realizează într-un cuptor special, la temperatură ridicată (1350-1500 grade Celsius). Datorită noilor cuptoare de sinterizare produs în zilele curente, timpul de sinterizare a fost redus de la circa 8 ore la 90 de minute. Discul din zirconiu parțial presinterizat industrial ce a fost transformat prin frezare computerizată în lucrari dentare este cu circa 25% mai mare ca volum. În urma sinterizării postfrezare acesta ajunge la volumul normal, acesta fiind perfect adaptat pentru a realiza o închidere marginală la nivel de microni pe dinții naturali ai pacientului.

Finalizarea lucrării. După procesul sinterizării, elementele dentare din zirconiu, care înainte de frezare erau moi, capăta o rezistență nemaiîntâlnită în rândul materialelor dentare ajungând la rezistența oțelului.

Scheletul obținut din zirconiu este realizat ca structură de rezistență a viitoarei coroane sau punți zirconiu-ceramice, servind ca suport maselor ceramice. Dacă lucrarea din zirconiu se face prin placare manuală de ceramică, scheletul va fi trimis în cabinet pentru a fi probat pe dinții pacientului de către medic.

Aplicarea componentei fizionomice. În această fază de lucru scheletul din zirconiu se va întoarce de la proba în cabinet iar dacă proba s-a realizat conform așteptărilor se trece la placarea acestuia cu mase ceramice. Această fază implică aplicarea dentinei și a smalțului și arderea lor la temperatură și presiune specifice. La final se realizează mici corecții și se dă o ardere de glazură.

CAZUL I

Pacienta A.P., în vârstă de 37 ani, se prezintă în cabinetul stomatologic solicitând consult și refacerea tratamentului protetic din regiunea laterală maxilară din considerente funcționale și estetice

În urma examinării clinice, doctorul stomatolog a propus ca soluție terapeutică realizarea unei punți Maryland pe schelet de zirconiu, aceasta soluție terapeutică fiind o alegere excelentă și din punct de vedere al sacrificiului de substanță dentară pentru locașul aripioarelor punții.

AMPRENTA DENTARĂ

Prima fază ce se realizează în momentul primirii amprentei în laborator este igienizarea și dezinfectarea acesteia prin diferite metode, pulverizare cu spray-uri special pe bază de alcool izopropilic (ex. Dimenol/ Septodont) sau prin imersia amprentei în soluții antiseptice, antimicrobiene, antifungice și antivirale (hipoclorit de sodium 1%, glutaraldehidă 2%) (vezi fig.1)

Aceasta reprezintă negativul câmpului protetic în care tehnicianul va turna ghips pentru a realiza modelul de lucru.

.

(Fig.1, iginizarea amprentelor )

Deoarece laboratorul nu dispune de un sistem CAD-CAM, aceste amprente sunt trimise la un laborator mai mare ce este echipat cu acest aparat, acolo fiind turnat și modelul de lucru (vezi fig.2) ce este scanat apoi pentru a se putea realiza scheletul prin metoda computerizata pe baza amprentei digitale.

Scheletul împreuna cu modelul de lucru ajung din nou în laborator iar de aici vom trimite scheletul în cabinet pentru a se realiza proba de schelet.

(Fig.2, modelul maxilar fără schelet, vedere superioară)

(Fig.3, model mandibular, vedere superioară)

Dacă totul a fost realizat în parametrii normali proba de schelet va avea loc fără probleme. Doctorul va verifica daca sunt mici diferente la adaptare cu ajutorul materialului siliconic fluid.

(fig.4, model maxilar cu schelet,vedere superioară)

(fig.5, model maxilar cu schelet, vedere laterală)

După proba de schelet modelul impreună cu scheletul revin în laborator pentru a se începe placarea acestuia cu masele ceramice (componenta fizionomică).

Se incepe în primul rînd cu o ardere de oxidare (vezi fig. 6) ce are rolul de a curăța scheletul de eventualele impurități și de a putea oferi mai apoi o bună legătură chimică si mecanică a celor două elemente componente.

(fig. 6,arderea de oxidare a scheletului de zirconiu)

(fig.7, programul de ardere cu toți parametrii necesari)

Pe parcursul arderii se poate pregăti masa de lucru împreuna cu dentina și smalțul ce le vom folosi pentru a fi cât mai ergonomi din punct de vedere al timpului.

(fig.8, dentină, smalț și transparent)

(fig.9, padul de lucru cu cele mai sus menționate)

După arderea de oxidare se realizează placarea propriu zisă cu masele ceramice.

Se izolează modelul cu un lac separator (Multisep) pentru a facilita dezinserția scheletului împreuna cu masele ceramice de pe model în vederea arderii acestora.

Acesta creează o barieră ce nu permite masei ceramice lipirea de modelul de lucru și astfel în momentul dezinserției se evită fragmentarea.

Placarea cu componenta fizionomică se începe din zona cervicală ( vezi fig.10), se aplică ceramică specifică culorii coletului avînd grijă la respectarea morfologiei din acea zonă.

Se stratifică în așa fel încât la final să iasă culoarea.

(fig.10, ceramică aplicată la nivelul coletului, vedere laterală )

Se stratifică avînd grijă la toate detaliile și reperele după care ne putem ghida, convexitatea maximă la nivelul coletului trebuie realizată în așa fel încât să corespunda cu cea a celor doi dinți limitrofi pentru a nu crea ulterior probleme legate de funcționalitate.

În zona coletului se aplică în majoritatea cazurilor dentina de aceeași culoare a culorii de bază dar cu o saturație mult mai mare, la colet fiind o culoare mult mai intensă.

(fig.11, ceramică aplicată la nivelul coletului, vedere ocluzală)

Urmează aplicarea dentinei pe toată suprafața dintelui (vezi fig.12). Pentru a obține un maxim de detalii din punctul de vedere al morfologiei, se pot realiza încă din dentină morfologia si relieful, fie el ocluzal, vestibular sau lingual. Dentina se aplica pierdut peste colet iar in zona incizală se stratifică lăsând loc pentru aplicarea smalțului.

Trebuie avut grijă la grosimea acesteia pentru a nu exista probleme de coloristică la final. Se aplică puțin supradimensionat, pentru a compensa gradul de contracție al acesteia după momentul arderii.

Încă din momentul aplicării dentinei se verifică grosimea și morfologia ce o putem realiza efectuând mișcări de lateralitate, protruzie, ocluzie pentru a nu exista contacte premature. Este indicat de avut grijă la aceste detalii încă din aceasta fază deoarece este foarte ușoară corecția acestor aspecte, iar restaurarea va părea cât mai naturală.

(fig.12, dentina aplicată, vedere laterală)

(fig.13, dentină aplicată, vedere ocluzală)

După această etapă se va trece la stratificarea smalțului (vezi fig.14). Smalțul se va aplica într-un strat cât mai gros spre zona incizală iar spre zona medie și cervicala într-un strat destul de subțire, pentru a nu crea diferențe de culoare la final

(fig.14, smalț aplicat, vedere ocluzală)

(fig.15, smalț aplicat, vedere laterală)

În această fază a aplicării smalțului se realizează detaliile finale ce țin de morfologie, acum se realizează șanțuri, creste,convexități, cuspizi la forma finală.

Etapa ce urmează fazei de build-up este dezinserția construcției protetice cu grija cu ajutorul unei pense (vezi fig.16) și poziționarea acesteia pe plăcuța de ardere urmând a fi arsă la cuptor (vezi fig.17).

(fig. 16, construcție protetică în pensă, vedere ocluzală)

(fig.17, construcția protetică poziționată în cuptor pentru a fi arsă)

După arderea la cuptor la parametrii specifici (vezi fig.18) de umiditate,temperatură și presiune putem observa conturarea lucrării protetice din punct de vedere al formei dar și al culorii(vezi fig.19)

(fig.18, programul primei arderi)

(fig.19, piesa protetică după prima ardere)

În acest moment se așteapta racirea acesteia iar apoi se poate trece la prelucrare (vezi fig.20) cu pietre,freze specifice ceramicii (freze diamantate, discuri diamantate, pietre)

(fig.20, prelucarea piesei protetice)

(fig.21, verificarea ocluziei cu hârtie de articulație)

După prelucrare se trece iar la aplicarea transparentului și efectuarea corecțiilor necesare.

Transparentul se aplică respectînd morfologia realizată cu ajutorul smalțului, conturînd toate elementele ce individualizează dintele. În această etapă se verifică din nou aplicarea transparentului în mișcările de lateralitate, protruzie, ocluzie.(vezi fig.22)

(fig.22, verificare în mișcări de protruzie, lateralitate)

(fig.23, aplicarea transparentului, vedere laterală)

(fig.24., aplicarea transparentului, vedere ocluzală)

Realizându-se aplicarea ultimului strat de ceramică, se trece din nou la poziționarea construcție pe placuța de ardere(vezi fig.25) și arderea acesteia la valori diferite față de prima ardere (vezi fig.26) , temperatura fiind mai mică iar timpul puțin mai lung.

(fig.25,poziționarea construcției în vederea arderii acesteia)

(fig.26, programul celei de-a doua arderi)

După această a doua ardere se trece iar la adaptare( vezi fig.27), finisare și prelucrare minimă realizîndu-se adaptare proximală, muzozală și ocluzală.

În această fază se realizează detaliile morfologice negative cu ajutorulș frezelor si pietrelor, urmand a fi finisate cu polipanți si gume speciale pentru ceramică.

(fig.27, lucrare adaptată și finisată, pregătită de glazură)

Ultima etapă fiind glazurarea(vezi fig.28) ce are rolul de a proteja dentina și smalțul și de a oferi dintelui aceeași textură ca a unuia natural.

În această etapă putîndu-se realiza modificări de culoare si machiaje specifice cazului.

(fig.28, glazurarea)

La fel ca și în etapele anterioare, glazurarea este urmată de ardere, dar de această dată aceasta are loc fără vid.(vezi fig.29)

(fig.29,programul de glazurare)

După ardere se așteaptă racirea construcției după care se verifică pentru a observa eventualele defecte, dacă nu sunt probleme se poziționează lucrarea pe model (vezi fig.30) și se trimite în cabinet pentru a putea fi cimentată.

(fig.30, lucrarea finită poziționată pe model, vedere ocluzală)

(fig.31, lucrarea finită poziționată pe model, vedere laterală)