Aparatul Cardiovascular

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

2.1. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

Aparatul cardiovascular este reprezentat de sistemul circulator, inimă, sânge vascular, artere și vene. Inima și sângele vascular lucrează într-un sistem închis de tip circuit pentru a distribui sânge în întreg organism, arterele care duc sângele de la inimă iar venele duc sângele la inimă.

Fig. Nr. 2.1.1. Inima

http://www.visiblebody.com/circulatory

Aceasta circulație a sângelui aprovizionează celulele cu oxigen și nutrienți, îndepărtează și deșeuri metabolice, materialele aduse de sânge țin celulele sănătoase și active, luptă împotriva bolilor și previn pierderile de sânge care nu este necesar.

Inima este componenta principală a sistemului cardiovascular, localizată în cavitatea toracică este înghesuită într plămâni și protejată de cutia toracică. Sângele circulă prin organism, în doua circuite, un circuit numit marea circulație și unu numit mica circulație.

Fig. Nr. 2.1.2. Inimă, plămâni, arteră și vene

http://www.visiblebody.com/circulatory

În marea circulație sângele oxigenat pleacă de la inimă în restul organismului, partea stângă a inimii împinge sânge în aortă, acest vas măreț se prinde de trunchiul arterial ce cară sângele bogat în oxigen la țesuturi în întregul organism.

La sfârșitul sângele se întoarce fără oxigen și încărcat cu dioxid de carbon, ajungând în jumătatea dreaptă a inimii prin două mari vene, vena cavă superioară și vena cavă inferioară.

Fig. Nr. 2.1.3. Inima, atera și venele

http://www.visiblebody.com/circulatory

În mica circulație sistemul cardiovascular lucrează împreună cu sistemul respirator pentru a face schimbul de bioxid de carbon cu oxigen. Sângele fără oxigen circulă din partea dreaptă a inimii în plămâni, unde celulele sangvine elimină dioxidul de carbon și absorb oxigen, acest schimb de gaze are loc în milioane de săculeți de aer numiți alveole distribuiți prin ambii plămâni, sângele oxigenat se întoarce de la plămâni în jumătatea stângă a inimii și circulația se repetă.

Fig. Nr. 2.1.4. Alveolele schimbul de gaze

http://www.visiblebody.com/circulatory

Inima este un organ musculos, funționează ca o pompă dublă pentru a controla fluxul sangvin, inima unu bărbat adult este puțin mai mare decât cea a unei femei adulte. În medie o inimă a unui adult este de mărimea unui pumn și cântărește aproximativ 300 grame.

Exteriorul inimii are formă conică, interiorul ei este divizat în patru camere goale, închisă de un strat de mușchi, are două părți una stângă și una dreaptă care la rândul lor fiecare jumătate cu două camere una numită atriu iar cealaltă ventricul.

Fig. Nr. 2.1.6. Atriul drept și stâng Fig. Nr. 2.1.7. Ventriculul drept și stâng

http://www.visiblebody.com/circulatory

Partea dreaptă și stânga muncesc în coordonare pentru a pompa sânge oxigenat în tot corpul și sânge cu bioxid de carbon la plămâni, inima unu adult sănătos bate între 60-70 bătăi pe m inut pentru a menține circulația permanentă a sângelui.

Inima este localizată în centrul cutiei toracice între plămânul drept, plămânul stâng și între a doua și a cincea coastă. Scheletul cavității toracale include coastele, coloana vertebrală și sternul împreună cu coastele formează partea anterioară a cavității toracale, coloana vertebrală și partea dorsală a cavității toracale formează partea posterioară a cutiei toracice.

Fig.Nr. 2.1.8. Plămânii Fig.Nr. 2.1.9. Coasta 2 și coasta 5

http://www.visiblebody.com/circulatory

Aceste structuri formează o cușcă protectoare numită cutia toracală ce include inima și plămânii, o varietate de structuri ce are rol important în oxigenarea și distribuția sângelui în tot organismul, aceste structuri includ plămânii, arterele majore și venele ce conectează inima la cele două circuite.

Fig.Nr. 2.1.10. Arterele și venele

http://www.visiblebody.com/circulatory

Pericardul este un sac subțire ce înconjoară și protejează inima, având un număr de funții importante, acționează ca un scut împotriva traumelor, infecțiilor, o apără împotriva fricțiuniilor în timp ce se contractă și se relaxează, o ancorează și o ține în cutia toracală, o protejează de peste umplere cu sânge și contribuie la acțiunea de pompare a inimii.

Fig.Nr. 2.1.11. Pericardul

http://www.visiblebody.com/circulatory

Peretele inimii este compus din cele trei straturi, primul strat se numește epicard, al doilea miocard și al treilea encocard.

Stratul extern al inimii sau epicard acoperă inima, se înfășoară în jurul rădăcinilor, a vaselor de sânge, stratul mijociu se numește miocard el este răspunzător pentru acțiunea de pompare a inimii este un mușchi ce face contracții puternice și continue, acest strat gros face toată munca grea a inimii. Al treilea strat numit endocard sau stratul intern învelește camerele și valvele, el continuă ci linia vaselor de sânge ce sunt atașate de inimă. Împreună aceste trei straturi ale inimii ajută la contracția și relaxarea în timp ce pompează.

Fig.Nr. 2.1.12. Epicord

http://www.visiblebody.com/circulatory

Fig.Nr. 2.1.13. Miocard

http://www.visiblebody.com/circulatory

Fig.Nr. 2.1.14. Endocard

http://www.visiblebody.com/circulatory

Inima lucrează precum o pompă dublă cu jumătatea dreaptă și stânga ce lucrează în coordonare pentru a pompa sânge oxigenat în întregul organism și sânge fără oxigen la plămâni, inima este împărțită de sept în camera dreaptă și camera stângă. Are patru camere goale în interiorul ei, se umple și se golește pe moment cum intră și iese sângele din inimă.

Inervația inimii este realizată de ramuri simpatice și parasimpatice ale plexului cardiac. Fibrele simpatice provin din nervii cardiaci superiori, mijlociu și inferior, care vin din ganglionii simpatici cervicali și au efecte stimulatoare asupra miocardului.

Fibrele parasimpatice, din nervul vag, care inervează predominant nodulul sinoatrial și atrioventricular, având ca efect diminuarea activității inimii.

Fig.Nr. 2.1.15. Nodul sinoatrial și atrioventricular

http://www.visiblebody.com/circulatory

2.2. GENERALITĂȚI PRIVIND BOLILE CARDIOVASCULARE

2.2.1. ETIOPATOGENIE

2.2.2. ASPECTE PATOLIGICE ALE CARDIOPATIEI ISCHEMICE NEDUREROASE

2.2.3. ASPECTE PATOLIGICE ALE CARDIOPATIEI ISCHEMICE DUREROASE

Sursele sa le treci la bibliografie.pe masura ce treci surse in text le adaugi si la bibliografie conform ghidului.. (sbenghe, T, 2010, p. 4)

Conform Sbenghe, T. (2010, p. 4) inima este alcatuitya……

Dupa Sbenghe, T. (2010, p. 4)…………

Sbenghe, T. (2010, p. 4 afirma ca………………

Sbenghe, T. (2010, p. 4) mentioneaza, sustine , relateaza …..

2.3. KINETOTERAPIA ÎN CARDIOPATIA ISCHEMICĂ

2.3.1. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ NEDUREROASĂ

+definitia,

+ simptomatologia

– tratament

2.3.2. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ DUREROASĂ

Similar Posts

  • Etiologia Si Profilaxia Comportamentului Infractional la Tinerii Adulti

    Etiologia și profilaxia comportamentului infracțional la tinerii adulți Rezumat Creșterea rapidă a ratei criminalității în ultima vreme a determinat cercetătorii să se preocupe intens de găsirea cauzelor acesteia. Studiile întreprinse până acum au scos la iveală o multitudine de factori care pot genera un comportament deviant. încercările de explicare a etiologiei acestuia, deși multiple, ele…

  • Cauzele Prematuritatii

    Nașterea prematură reprezintă eliminarea produsului de concepție înainte de 37 săptamâni de gestație începand cu prima zi a ultimei menstruații a mamei [1 ]. Limita superioară a greutății prematurului este unanim acceptată de 2500g și 47cm lungime, pe când limita inferioară este înca mult discutată, fiind în principiu limita la care un nou-născut poate fi…

  • Recuperarea Rupturii de Ligament Incrucisat Posterior Postoperator

    CUPRINS CAPITOLUL I. I.1. ARGUMENTAREA TEORETICĂ I.1.1. Introducere, importanța studiului Kinetoterapia cu alte cuvinte este terapia prin mișcare construită cu ajutorul unor programe de recuperare medicală urmând refacerea anumitor funcții pierdute parțial sau total, creșterea nivelului funcțional sau în situații de readaptare chiar și realizarea unor mecanisme compensatorii. Kinetoterapia “studiază mecanismele neuromusculare și articulare care…

  • Kinetoterapia

    Kinetoterapia reprezintă metoda de bază pentru consolidarea sau refacerea funcțiilor unor părți ale corpului uman afectate de boală, de traumatisme, de poziții vicioase. Kinetoterapia se definește ca terapia prin mișcare efectuată prin programe speciale de recuperare medicală, care urmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului funcțional în diverse afecțiuni. Programele de kinetoterapie sunt special…

  • Anatomia Functionala a Coloanei Vertebrale

    CAPITOLUL II. FUNDAMENTAREA TEORETICA A LUCRARII II.1. Anatomia funcțională a coloanei vertebrale II.1.1. Scheletul coloanei vertebrale Fig.II.1 Coloana vertebrală este o lungă coloană mediană și posterioară, numită și rachis, formată prin suprapunerea a 33-34 de piese osoase numite vertebrele. Urmărite de sus în jos, vertebrele răspund: gâtului (vertebre cervicale), toracelui (vertebre toracice), regiunii lombare (vertebre…

  • Infectie Nosocomiala

    Cuprins Introducere Capitolul 1. Infectiile nosocomiale 1.1. Definiție 1.2. Generalitati 1.3. Tipuri de infectii nosocomiale 1.4. Controlul infectiilor nosocomiale Capitolul 2. Incidenta infectiilor nosocomiale intr-un compartiment de RECUPERARE , MEDICINĂ FIZICĂ 2.1. Scopul si obiectivele studiului 2.2. Materiale si metode 2.2. Recoltarea produselor biologice pentru diagnosticul infecțiilor nosocomiale 2.2.Însămânțarea probelor, examinarea probelor si interpretarea rezulatatelor…