Fabrica de Procesare a Prunelor

CUPRINS

INTRODUCERE ______________________________________________________ 1

FONDURI EUROPENE STRUCTURALE _______________________________ 2

[NUME_REDACTAT] de Coeziune în perioada 2007-2013 __________________ 6

Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și inclusive 2014-2020 ___________________ 15

STUDIU DE CAZ: FABRICA DE PROCESARE A PRUNELOR – PRUNE USCATE, COMUNA MOROIENI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA ______________ 20

Date generale privind investiția _____________________________________ 20

Descrierea societății _______________________________________ 20

Descrierea obiectivului de investiție ___________________________ 23

Date tehnice ale investiției ________________________________________ 24

Descrierea cladirii _________________________________________ 24

Linia de spălare fructe ______________________________________ 29

Linia de uscare/deshidratare a fructelor _________________________ 32

Linia de ambalare/depozitare _________________________________ 36

Cultura prunului ________________________________________________ 38

Producție și cheltuieli ____________________________________________ 46

CONCLUZII _________________________________________________________ 52

BIBLIOGRAFIE ______________________________________________________ 54

Lista tabelelor și graficelor

[NUME_REDACTAT] – obiective și priorități __________________________ 8

Politica de coeziune 2007-2013 – alocări pe obiective și state membre __________ 9

Alocările financiare din [NUME_REDACTAT] și de Coeziune pentru România, în perioada 2007-2013 _________________________________________________ 10

Alocarea financiara indicativă a României pentru perioada 2014-2020 ________ 15

Hartă : [NUME_REDACTAT] 2014 – 2020 _______________________________ 17

Distribuția populației pe grupe de vârstă _________________________________ 21

Fișa tehnică a modelului UPM-3 _______________________________________ 34

Câțiva indicatori de productivitate a cuptorului UMP-3M _________________ 35

Cheltuieli cu plantația _______________________________________________ 46

Cheltuieli cu salariații din hală ________________________________________ 47

Cheltuieli cu utilitățile _______________________________________________ 47

Cheltuieli necesare pentru un ciclu de producție pe un an ____________________ 48

Cheltuieli cu plantația _______________________________________________ 49

Cheltuieli cu salariații din hală ________________________________________ 49

Cheltuieli cu utilitățile ____________________________________________ 50

Cheltuieli necesare pentru următorii 4 ani _____________________________ 50

Venituri din vânzări _________________________________________________ 51

Profitul ___________________________________________________________ 51

[NUME_REDACTAT] și de Coeziune sunt intrumentele financiare pe care [NUME_REDACTAT] le folosește pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea [NUME_REDACTAT],cât și pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, scopul acestora fiind realizarea coeziunii economice și sociale.

[NUME_REDACTAT] alocările financiare din [NUME_REDACTAT] și de Coeziune, în perioada 2007-2013, sunt în prețuri la nivelul anului 2004 de 17,317 miliarde Euro, adică în prețuri curente de 19,668 miliarde Euro.

Lucrarea de față este structurată în două mari capitole, precedate de o introducere, organic legate între ele care prezintă construirea unei fabrici de procesare a prunelor, mai exact de uscare a acestora.

În primul capitol, intitulat ”Fonduri europene structurale” sunt prezentate obiectivele politicii de coeziune în perioada 2007-2013, cât și orientările metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și inclusive pentru perioada 2014-2020.

Capitolul doi, intitulat ”Fabrica de procesare a prunelor-prune uscate, comuna Moroieni, județul Dâmbovița”, cuprinde studiul de caz al lucrării. În cadrul acestuia sunt descriși pașii necesari în formarea unei fabrici, cât si date legate materia primă, adică prunele.

Capitolul doi este urmat de concluziile acestei lucrări în care sunt extrase principalele idei din capitolele anterioare, cât și avantajele prezentate de fructele uscate.

FONDURILE EUROPENE STRUCTURALE

[NUME_REDACTAT] și de Coeziune sunt intrumentele financiare pe care [NUME_REDACTAT] le folosește pentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea [NUME_REDACTAT],cât și pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, scopul acestora fiind realizarea coeziunii economice și sociale.

Pentru a atinge obiectivele în vederea cărora a fost creată, [NUME_REDACTAT] acționează prin stabilirea unei piețe unice și stabilirea unei uniuni economice și monetare, dar și prin implementarea unor politici comune. Principalele politici comune prin care acționează [NUME_REDACTAT] sunt:

Politica agricolă comună;

Politica privind pescuitul;

Politica de coeziune;

Politica agricolă comună

Politica agricolă comună sau PAC are rolul de a asigura un standard de viață rezonabil al fermierilor și consumatorilor produse agricole de calitate la prețuri rezonabile. Politica agricolă comună are un set de reguli și mecanisme care au ca scop reglementarea producției, comerțului și procesarea produselor agricole, cât și dezvoltarea rurală.

Politica agricolă comună este considerată cea mai semnificativă din punct de vedere financiar, dispunând de aproape jumătate din bugetul UE. Resursele financiare de care dispune sunt alocate astfel:

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], acesta este destinat plăților directe către agricultori și măsurilor de piață

[NUME_REDACTAT] Agricol pentru [NUME_REDACTAT], este destinat dezvoltării rurale

Politica privind pescuitul

Aceasta are ca scop administrarea fondului piscicol pentru beneficiul comunităților pescărești, dar și al consumatorilor, asigurându-se și prevenirea pescuitului în exces.

Politica de coeziune are ca scop:

sprijinirea regiunile care au rămas în urmă să recupereze decalajul economic, dar și social care există față de regiunile dezvoltate ale Uniunii;

diversificarea economică a regiunilor confruntate cu problemele de structură economică;

revitalizarea zonele urbane care sunt în declin;

crearea unor noi locuri de muncă.

Instumentele prin care politica de coeziune funcționează sunt:

Fondurile structurale;

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT];

[NUME_REDACTAT] European.

[NUME_REDACTAT] este în prezent una dintre regiunile cele mai prospere din lume, astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2007 numărul statelor membre a ajuns la 27. UE are o piață internă de peste 480 milioane de locuitori care locuiesc în 268 de regiuni.

[NUME_REDACTAT] de Coeziune în perioada 2007-2013

Politica de coeziune este într-un cuvând politică a solidarității.

În perioada 2007-2013, politica de coeziune a [NUME_REDACTAT] a fost reformată pentru a raspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona și la Goteborg (economie competitivă bazată pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forței de muncă).

Suma totala a [NUME_REDACTAT] si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezinta [NUME_REDACTAT] in cadrul Obiectivului "Convergenta", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului "[NUME_REDACTAT] Europeana" (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenta de Pre-Aderare – IPA si [NUME_REDACTAT] de Vecinatate si Parteneriat – ENPI). Alocarile anuale din [NUME_REDACTAT] pentru Agricultura si [NUME_REDACTAT] (FEADR) si [NUME_REDACTAT] pentru Pescuit sunt incluse in scop informativ, in conformitate cu cerintele [NUME_REDACTAT] nr. 1083/2006. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de Referinta (CSNR) in cadrul Obiectivului "Convergenta" si Fondului de Coeziune necesita o cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro, constituita atat din surse publice (77% din totalul cofinantarii), cat si din surse private (23%).

Obiective stabilite pentru perioada 2007-2013:

[NUME_REDACTAT]: destinat să grăbească dezvoltarea economică pentru regiunile rămase în urmă, prin investiții în capitalul uman și infrastructură de bază. Fiind finanțat cu 81,54% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune.

[NUME_REDACTAT] Regională și [NUME_REDACTAT] de Muncă: destinat să consolideze competitivitatea și atractivitatea regiunilor, precum și capacitatea de ocupare a forței de muncă printr-o dublă abordare (angajați și angajatori). Acesta vizează regiunile din statele membre ale [NUME_REDACTAT] care au un PIB/locuitor mai mic decât 75% din media comunitară. [NUME_REDACTAT] Regională și [NUME_REDACTAT] de Muncă este (finanțat cu 15,95% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune și vizează regiunile care un sunt elagibile în cadrul obiectivului de convergență.

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: urmărește întărirea cooperării la nivel transfrontalier, transnațional și interregional, regiunile care intră sub așa numitul ”efect static”. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este finanțat cu 2,52% din bugetul destinat fondurilor structurale și de coeziune și vizează toate regiunile din cadrul [NUME_REDACTAT] care se referă la:

■ cooperarea transnațională

■ cooperarea transfrontalieră

■ cooperarea interregională

Cele trei instrumente vor fi folosite pentru a ajuta la reducerea disparităților de dezvoltare economică între diversele regiuni ale [NUME_REDACTAT], punându-se accentul pe cunoaștere și inovare, cât și pe crearea unor noi locuri de muncă, cooperare între regiuni și pe transformarea regiunilor în locuri atractive pentru a investi și pentru a munci.

Acestea sunt următoarele:

[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] (FEDR) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate reducând diferența dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, dar și al zonele industriale în declin, cât și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, cum ar fi regiunile insulare și zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontieră.

[NUME_REDACTAT] European (FSE) se ocupă de prioritățile și obiectivele [NUME_REDACTAT] din domeniul educației și formării profesionale, combate excluderea socială (în special aceea a categoriilor defavorizate) a persoanelor handicapate, dealtfel promovează egalitegalitatea între bărbați și femei și al nediscriminării.

Fondul de Coeziune (FC), se ocupă cu intensificarea coeziunii economice și sociale în cadrul UE în perspectiva promovării unei dezvoltări durabile. Cu ajutorul acestuia se intervine pentru acțiuni din domeniul rețelelor transeuropene de transport, al celor legate de dezvoltarea durabilă care au avantaje clare pentru mediu, spre exemplu eficacitatea energetică și energiile regenerabile, în domeniul transportului care nu au legatură cu rețelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice. Fondul de Coeziune cuprinde două [NUME_REDACTAT], respectiv:

[NUME_REDACTAT] pentru Agricultura si [NUME_REDACTAT] (FEADR)

[NUME_REDACTAT] pentru Pescuit (FEP)

[NUME_REDACTAT] – obiective și priorități

Cadrul normativ al [NUME_REDACTAT] regulamente, care sunt direct aplicabile în cele 27 state membre, dar și alte acte normative care reglementează politica de coeziune a [NUME_REDACTAT] sunt următoarele:

■ [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] nr. 2006/702/EC, referitoare la liniile strategice comunitare privind coeziunea

■ Regulamentul 1080/2006, se referă la [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]

■ Regulamentul 397/2009, apar modificările Regulamentului 1080/2006

■ Regulamentul 1081/2006, se referă la [NUME_REDACTAT] European

■ Regulamentul 396/2009, apar modificările Regulamentului 1081/2006

■ Regulamentul 1082/2006, se referă la grupările europene de cooperare teritorială

■ Regulamentul 1083/2006, sunt prezentate prevederile generale ale [NUME_REDACTAT]

■ Regulamentul 1828/2006, este prezentată implementarea Regulamentului 1083/2006

■ Regulamentul 284/2009, de modificare a Regulamentului 1083/2006

■ Regulamentul 1084/2006, se referă la Fondul de [NUME_REDACTAT] financiare disponibile pentru FSC în perioada 2007-2013 sunt de 308,041 mld Euro, aproximativ 35,6% din bugetul [NUME_REDACTAT], care este în valoare de 864,4 mld. Euro. ⃰

Împărțirea financiară pe cele 3 obiective este următoarea:

obiectivul convergență – 251.163.134.221 Euro (81,54% din total);

obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – 49.127.784.318 Euro (15,95% din total);

obiectivul cooperare teritorială europeană – 7.750.081.461 Euro (2,52% din total)

Politica de coeziune 2007-2013 – alocări pe obiective și state membre

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf

[NUME_REDACTAT] alocările financiare din [NUME_REDACTAT] și de Coeziune, în perioada 2007-2013, sunt în prețuri la nivelul anului 2004 de 17,317 miliarde Euro, adică în prețuri curente de 19,668 miliarde Euro.

Alocările financiare din [NUME_REDACTAT] și de Coeziune pentru România, în perioada 2007-2013

Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf

Criteriile de elegibilitate privind evaluarea și selecția se bazează pe prevederile:

[NUME_REDACTAT] 2007 – 2013;

[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT];

Legislației comunitare și naționale

Prevederile naționale se aplică acolo unde lipsesc regulile Comunității și acolo unde prevederile naționale sunt mai stricte decât regulile Comisiei, acestea nu pot fi niciodată mai permisive decât regulile Comunității, detaliindu-le și câteodată restrâng regulile Comunității.

Exista cateva „dimensiuni” ale eligibilității:

■ Localizarea geografică – doar anumite zone sunt eligibile pentru anumite tipuri de programe sau activități;

■ Scopul intervenției – există restricții cu privire la tipurile de activități care pot fi cofinanțate din diferitele fonduri;

■ Categorii de costuri – anumite categorii de costuri sunt excluse;

■ Timpul – exista limite cu privire la perioada în care se pot face cheltuielile;

■ Nivelul incidenței cheltuielilor – care este etapa relevantă în lanțul plăților pentru calculul cheltuielilor? (beneficiari)

■ Conformitatea cu alte reguli sau politici ale Comunității – toate activitățile finanțate de fonduri trebuie să fie conforme cu regulile și politicile Comunității, cum ar fi achiziții publice, concurență, mediu și egalitate de șanse;

■ Cerințe de publicitate – publicitatea care se face operațiunilor finanțate de către CE trebuie să fie adecvată;

■ Principiul “Costurilor reale” – cu anumite excepții, sunt eligibile doar costurile plătite într-adevar de beneficiar și dovedite cu facturi sau documente cu valoare doveditoare echivalentă;

■ Păstrarea documentelor suport – dovada cheltuielilor efectuate și conformitatea cu toate condițiile de finanțare trebuie păstrată pentru o anumita perioadă;

■ Durabilitatea operațiunilor – investițiile trebuie păstrate operaționale pentru o anumită perioadă.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

– Persoana fizica;

– Persoana fizica autorizata (infiintata in baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008);

– Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008);

– Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/16 aprilie 2008);

– Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societate pe actiuni – SA (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societate in comandita pe actiuni – SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societate cu raspundere limitata – SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societate comerciala cu capital privat (infiintata in baza Legii nr. 15/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);

– Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/ 1991);

– Societate cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 1/2005);

– Cooperativa agricola (infiintata in baza Legii nr. 566/2004), doar cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.

Activitati eligibile

Fondurile nerambursabile sunt acordate beneficiarilor eligibili pentru investitii corporale si/sau necorporale, conform urmatoarei liste indicative a cheltuielilor eligibile:

1. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ingrasamintelor;

2. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau [NUME_REDACTAT];

3. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma etc.;

4. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu;

5. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau [NUME_REDACTAT];

6. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin Studiul de Fezabilitate sau [NUME_REDACTAT];

7. Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;

8. Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

9. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;

10. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei;

11. Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila;

12. Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin [NUME_REDACTAT] Apicol;

13. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.;

14. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala,

15. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

16. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

Cheltuielile elegibile sunt acele cheltuieli realizate de către un beneficiar, aferente proiectelor finanțate în cadrul programelor operaționale, care pot fi finanțate atât din instrumente structurale, cât și din bugetul de stat și/ sau contribuția proprie a beneficiarului, conform reglementărilor legale comunitare și naționale în vigoare. Printre acestea enumerăm:

Autocisterne,

Autoizoterme acestea sunt prevazute cu izolatie termica a peretilor, fara agregat frigorific, si sunt folosite pentru transportul marfurilor alimentare,

Autoizoterme cu frig sunt folosite in transportul produselor perisabile sau cu temperaturi controlat),

Mijloace de transport animale,

Mijloace de transport albine.

Cheltuielile cu orice alt mijloc de transport nu sunt considerate eligibile.

Conditii de finantare

Fondurile disponibile sunt de 150.000.000 euro. In cadrul acestei sesiuni de depunere a proiectelor, alocarea financiara se va face distinct pentru:

Sectorul vegetal: 50 milioane Euro, din care:

Achizitii de utilaje ‐ 40 milioane Euro;

Proiecte cu constructii montaj: 10 milioane Euro.

2. Sectorul zootehnic: 50 milioane Euro, din care:

Achizitii de utilaje ‐ 10 milioane Euro;

Proiecte cu constructii montaj: 40 milioane Euro.

Indeplinirea standardelor pentru sectorul zootehnic: 15 milioane Euro, pentru implementarea standardelor pentru lapte crud. In cazul in care alocarea separata destinata proiectelor care vizeaza unul din sectoare nu se va consuma, aceasta va fi utilizata pentru finantarea proiectelor care vizeaza alte tipuri de investitii, conform aprobarii M.A.D.R.

Valoarea maxima eligibila pe care o poate atinge un proiect este de:

125.000 euro pentru fermele de familie;

2.000.000 euro pentru indeplinirea standardelor;

2.000.000 euro pentru constructii-montaj, din sectorul zootehnic;

1.000.000 euro pentru constructii-montaj, din sectorul vegetal;

1.000.000 euro pentru achizitii de utilaje (echipamente), din sectorul zootehnic;

700.000 euro pentru achizitii de utilaje, din sectorul vegetal.

1.2 Orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei dezvoltări inteligente, durabile și incluzive 2014-2020

Pentru perioada 2014-2020 au fost prezentate in octombrie 2011 propunerile privind pachetul legislativ referitor la [NUME_REDACTAT] Comună și [NUME_REDACTAT] pentru Pescuit, de catre [NUME_REDACTAT].

Statele membre ale UE negociaza aceste propruneri inainte de a fi adoptate în mod oficial de [NUME_REDACTAT] Europene și de [NUME_REDACTAT].

Conform celei de a doua versiuni a Acordului de Parteneriat, propunerile de alocări financiare indicative la nivelul programelor operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru politica de coeziune:

Alocarea financiara indicativă a României pentru perioada 2014-2020

Sursa: http://eufinantare.info/fonduri-europene-2014-2020.html

Dispoziții generale aplicabile FEDR, FSE și Fondului de coeziune sunt:

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ A CONTRIBUȚIILOR

Fiecare regiune europeană beneficiaza de sprijin din partea FEDR și FSE. Exista o distincție între regiunile mai puțin dezvoltate, regiunile de tranziție și regiunile mai dezvoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB).

PROGRAMARE STRATEGICĂ CONSOLIDATĂ ORIENTATĂ SPRE REZULTATE

Comisia propune un program orientat către rezultate pentru a îmbunătăți eficacitatea programelor politicii de coeziune. Aceasta propune si introducerea unui plan común de actiune, fiind ca o opțiune a unui tip specific de operațiune Acest program va fi definit și gestionat în funcție de realizările și rezultatele obținute.

RAȚIONALIZAREA GESTIUNII ȘI CONTROLULUI FINANCIAR

Sistemul de gestiune și control trebuie să găsească un echilibru între costurile și riscurile implicate. Utilizând o abordare bazată pe risc rolul Comisiei în reexaminarea ex ante a sistemelor naționale de gestiune și control va fi proporțional. Programele de mici dimensiuni vor fi scutite de o reexaminare a Comisiei. Abordarea bazată pe risc reduce costurile administrative și consolidează asigurarea, întrucât resursele Comisiei sunt folosite mai eficient și direcționate către zonele în care riscurile sunt mai ridicate.

ORIENTAREA CĂTRE „E-COEZIUNE”

Gestionarea datelor electronice imbunatateste capacitatea de control a proiectelor și cheltuielilor, reducând în mod semnificativ sarcina administrativă. Statele membre sunt obligate să instituie, până la sfârșitul anului 2014, sisteme care să permită beneficiarilor prin care să transmită toate informațiile pe cale electronică.

Hartă : [NUME_REDACTAT] 2014 – 2020

Sursa: [NUME_REDACTAT]

Principalele caracteristici ale viitorului proces de programare:

concentrarea tematică a priorităților strategiei pentru o “creștere inteligentă, durabilă și incluzivă”, care este transpusă în [NUME_REDACTAT] Comun (CSC);

fiecare stat membru are un cadru unic de programare care este numit Contract /Acord de Parteneriat (C/AP) 2014-2020 ( înlocuind actualul [NUME_REDACTAT] Național de Referință 2007-2013) acoperind instrumentele structurale și fondurile destinate dezvoltării rurale și pescuitului, fondurile programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea durabilă și incluzivă;

posibilitatea de a putea elabora în cazul implementării instrumentelor structurale a unor programe multi-fond;

oportunități extinse in ceea ce priveste abordarea teritorială a programării;

pune un accent crescut pe performanța și monitorizarea rezultatelor;

orientarea cheltuielilor pentru a realizare prioritățile Uniunii și delimitarea clară a sumelor alocate acestui scop;

impunerea unor condiții macroeconomice, ex-ante și ex-post pentru accesarea sau cheltuirea fondurilor;

simplificarea procesului de implementare, dar și un mai bun management al fondurilor.

În scopul îmbunătățirii implementării politicii de coeziune în România pentru perioada 2014-2020, în special având în vedere nivelul redus al absorbției pentru perioada 2007-2013, prezentele orientări metodologice pleacă de la premisa necesității unei noi abordări programatice, cu următoarele caracteristici principale:

· un accent deosebit este pus asupra sistemului și regulilor de implementare a programelor;

· concentrarea asupra unui număr relativ cat mai redus de priorități/obiective tematice și de domenii majore de intervenție/priorități de investiții, pentru maximizarea impactului fondurilor și asigurrea unei eficiențe crescute în procesul de management;

· un proces de consultare partenerială cat mai bine gestionat;

· asigurarea capacității administrative adecvate structurilor desemnate cu managementul programelor operaționale;

· stabilirea mecanismelor necesare eliminarii obstacolelor administrative și legislative care împiedică implementarea fără probleme și la timp a proiectelor;

· dezvoltarea unor portofolii solide de proiecte mature și a unor scheme financiare de diverse tipuri și valori, care să acopere cel puțin primii 3 ani de implementare.

În elaborarea documentelor de programare pentru perioada 2014-2020 se vor avea în vedere atât reglementările europene și naționale în domeniu, cât și alte documente programatice și strategice specifice la nivel european și național, după cum urmează:

· Strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităților de dezvoltare și obiectivelor care trebuie atinse de [NUME_REDACTAT]: precum [NUME_REDACTAT] 2020 (inclusiv cele șapte ‘inițiative emblematice’ – flag ships), strategiile pentru creștere și ocupare etc.;

· Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, [NUME_REDACTAT] Comună și [NUME_REDACTAT] în domeniul Pescuitului, [NUME_REDACTAT] Comun, precum și regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR și FEPM;

· Constrângerile financiare și condiționalitățile la nivel european, care determină alocările financiare la nivelul fiecărui [NUME_REDACTAT] sau la nivel sectorial/regional; fondurile disponibile și restricțiile aferente;

· Documente de planificare și politicile relevante la nivel național – care vizează aceeași perioadă de programare sau o perioadă mai scurtă, dar care au un impact asupra procesului de planificare sau în ceea ce privește obiectivele stabilite (precum [NUME_REDACTAT] de Reformă, strategiile în domeniul energetic, alte strategii sectoriale de actualitate etc.)

STUDIU DE CAZ

Fabrica de procesare a prunelor – prune uscate

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]

Date generale privind investiția

Descrierea societății

Construiesc o societate comercială în localitatea Dâmbovița, comuna Moroeni.

Forma de organizare a societății este S.R.L., înființată conform legii 31/1992 cu un capital social de 150 000 RON.

Pentru începerea activității de procesare a prunelor am obținut certificare ISO 14001 de la SRAC și aviz de funcționare de la Direcția de [NUME_REDACTAT].

Cadrul natural

[NUME_REDACTAT], cea mai mare comună a județului Dâmbovița, se întinde sub zidurile cetății de calcar a [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] situată în extremitatea nordică a județului Dâmbovița, ocupă o suprafață de 268 kmp. Comuna se învecinează la nord cu [NUME_REDACTAT], la Vest cu județul Argeș, și comuna Runcu, la sud și sud-vest cu comuna Pietroșița, tot la sud cu comuna Bezdead și la est cu județul Prahova. Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei Moroieni apartine zonei de tranzitie dintre [NUME_REDACTAT] si cei Meridionali si zonei de racord a acesteia cu subcarpatii, axat pe cursul superior si mijlociu al raului Ialomita. Formele principale de relief, purtand amprenta factorilor geologici si fizico-geografiei, se caraterizeaza prin formatiuni muntoase inalte si joase (muncele) versanti cu pante abrupte si normale si vaile Ialomitei, Ialomicioarei si Rusetului.

Populatia comunei Moroieni este de 5129 locuitori reprezentand 1799 gospodarii- repartizate pe localitati astfel:

Moroieni 1707-locuitori 646 gospodarii

Lunca 1315-locuitori 507 gospodarii

Pucheni 527- locuitori 215 gospodarii

Glod 1247-locuitori 314 gospodarii

Muscel 121-locuitori 39 gospodarii

Dobresti, Scropoasa, Horoaba, [NUME_REDACTAT], locuinte dispersate 185-locuitori, si 79 gospodarii.

Densitatea in teritoriul administrativ este de 19/locuitori pe km, 7 gospodarii/ km.

Situată în extremitatea nordică a județului Dâmbovița, de o parte și de alta a cursului superior a râului Ialomița, comuna Moroieni este străbătută de [NUME_REDACTAT] DN71 Târgoviște – Sinaia, pe toată lungimea sa de aproximativ 20 de km.

Vecinătățile comunei Moroieni sunt:

Nord – județul Prahova (orașele Sinaia și Bușteni) și județul Brașov (comuna Moeciu)

Est – comuna Talea, județul [NUME_REDACTAT] – comuna Pietroșita, județul [NUME_REDACTAT] – Vest comuna Runcu, județul [NUME_REDACTAT] – Est comuna Bezdead, județul [NUME_REDACTAT] are o suprafață total de 28.739 ha, în care predomină terenul extravilan, însă suprafața locuibilă este de doar 9.5 ha, suprafața agricolă (în special pășuni) este de 8.553 ha, pădurile acoperind mare parte din restul teritoriului.

Moroieni găzduiește un număr de 2.149 locuințe aflate în proprietate privată și 76 locuințe, proprietate publică.

În anul 2008 populația stabilă a comunei totaliza 5.241 persoane. Distribuția populației pe vârste indică o foarte bună reprezentare a populației tinere.

2.1 Distribuția populației pe grupe de vârstă

Rețeaua hidrografică a comunei este reprezentată de râul Ialomița, ce se formează din apele a două circuri glaciare situate între [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] are ca afluenți pârâurile Ialomicioara, Brătei, Rătei, Gâlma și Rușețu, precum și torenții Ciorani, [NUME_REDACTAT], Gărtoaia și Vizitoi. Pe raza administrativ teritorială a comunei Moroeni se regăsesc trei lacuri de acumulare care sunt: Bolboci (91ha întindere), Scropoasa (6ha) și Dobrești (1ha), care alimentează hidrocentralele Scropoasa, Dobrești si Gâlma.

Clima comunei Moroieni este una temperată.

Aceasta este puternic influențată de vecinatatea masivelor muntoase din nord:

– temperatura medie anuală a aerului +8 grade Celsius

– temperatura maximă absolută a aerului +32,5 grade Celsius

– temperatura minimă absolută a aerului -27 grade Celsius

– precipitații medii

Valea superioară a Ialomiței are un climat specific de munte cu nuanțe de tip alpin, la peste 1.800 m și de tip subalpin, cu caracter de adăpost, în lungul văii și în bazinele depresionare.

Relieful comunei Moroieni este unul muntos. [NUME_REDACTAT] este situată în zona predominant montană, la poalele [NUME_REDACTAT], relieful său fiind format în proporție de 53 % din munte și 47 % dealuri. [NUME_REDACTAT] este reprezentantul cel mai proeminent al reliefului montan din regiune.

Vegetația este una specifica zonei monatne. Prezența ecosistemelor deosebite de floră și faună a determinat înființarea [NUME_REDACTAT] Bucegi.

[NUME_REDACTAT] au o vegetație formată din pajiști alpine, mușchi, ienuperi și licheni. Etajul doi, subalpin, cuprinde vegetație din familia rășinoaselor – molid, larice și între acestea, pajiști. Mai jos, vegetația se diversifică cu brădet, făget, pădure de mesteacăn și ulm, însă preponderent este fagul, amestecat cu brad.

Fauna comunei Moroieni este reprezentată în special de: cerbul, căprioara, ursul, râsul, jderul de scorburi, mistrețul și cocoșul de munte. În apele râului Ialomița și afluenților săi regăsim păstrăvii de munte.

Solul predominant al comunei Moroeni este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte, dealtfel specific localităților din Subcarpații interni.

Resursele subsolului cele mai semnificative sunt cele care intră în compoziția materialelor de construcții, în special cimentul.

[NUME_REDACTAT]-am propus să înființăm o societate comercială specializată în procesarea fructelor, fructele de baza fiind prunele, deoarece în comuna Moroeni și în împrejurimile acesteia există foarte multe plantații de prune, mare parte dintre acestea nefiind valorificate de către proprietari.

În zona nu există canale de distribuție așa că am considerat utilă construirea unei astfel de fabrici.

2.1.2. Descrierea obiectivului de investitie

Ca obiective de investiție ne-am propus :

Construirea unei clădiri de 160 metri pătrați. Suprafața totală construită fiind de 160 metri pătrați, iar cea utilă de 140 metri pătrați;

Achiziționarea unei linii de procesare și de împachetare a prunelor uscate.

Date tehnice ale investiției

Costul unui echipament de uscare a fructelor și legumelor este de circa 25.000-30.000 de euro pentru un sistema mediu, format dintr-un uscator la care se adaugă o centrala termică și echipamentele pentru curatare și ambalare.

Costul pentru ridicarea clădirii este de aproximativ 20.000 – 25.000 de euro.

2.2.1. Descrierea clădirii

Pentru o clădire de 160 de metri pătrați, cu fundație de 90 de centimetri în pământ și 60 deasupra, 5 plăci și 20 de stâlpi de rezistență de 30/30 se folosesc:

Fier (bare striate) de 6-100kg; fier de 8-1520 kg; fier de 10-2290 kg; fier de 12-890 kg; fier de 14-680 kg si fier de 16- 800 kg;

Plase sudate: 8 de 60 si 10 de 8;

Cărămidă nexe: 39,5 m3 de 30; 13m3 de 25; 3,5 m3 de 12;

55 saci de ciment;

180 m3 de beton B250;

Două bascule de nisip și 2 de nisip cu pietriș;

Acoperiș de 300 m3, table de manopera.

Înalțimea clădirii este de 3,5 m.

Lățimea clădirii este de 8 m.

Lungimea clădirii este de 20 m.

Clădirea este împarțită/compartimentată în trei sectoare:

Sortare 40 metri pătrați

Depozitare 40 metri pătrați

Procesare 80 metri pătrați

Atunci când vorbim despre fructe nu ne gândim doar la prune, ci și la alte tipuri de fructe care pot fi transformate în fructe uscate delicioase, cum ar fi: pere, mere, caise, etc.

Prunele sunt bogate vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu și fibre. Acestea contin doi fitonutrienți unici, neoclorogenic și acid clorogenic, având calități antioxidante puternice.

Pentru a realiza prune uscare de bună calitate sunt necesare echipamente de înaltă tehnologie.

Aceste utillaje conferă eficiență în procesarea fructelor și păstrează calitățile naturale ale acestora. Rezultatul este un fruct 100% natural competitive pe piata fructelor natural.

Pentru producția prunelor uscate sunt necesare următoarele componente:

1. Linia de spălare fructe

2. Linia de uscare/deshidratare a fructelor

3. Linia de ambalare/depozitare

Deshidratarea este modul organic și natural de conservare a fructelor și legumelor.

Una din preocuparile cele mai vechi a oamenilor a fost cum ar putea fi păstrate alimentele un timp îndelungat. Odata cu evoluția tehnicii au aparut mai multe metode de conservare, cum ar fi frigiderul, conservele. Fiecare cu avantaje si dezavantaje

Conservarea prin frig, , este o metoda parțial eficientă deoarece alimentele decongelate nu își mai păstrează proprietățile inițiale. Odata dezghetat procesul de descompunere a alimentului este mai rapid.

În ceea ce priveste conservele cu totii stim ca pentru a putea rezista mai mult sunt folositi conservanti, substanțe nocive, adica E-urile.

Cea mai bună modalitate de a păstra alimentele este considerata uscarea fructelor și legumelor.

Cantitatea semnificativă de apă cauzează fenomenele de alterare a alimentelor cum ar fi: apariția mucegaiului, alterarea gustului, mirosului, consistenței și chiar culorii.

Alimentele poate fi prelucrate în acest fel, fără aditivi, iar produsul final nu va fi un mediu prielnic bacteriilor și mucegaiului, cât timp rămâne uscat. Un atuu este faptul ca hrana uscată necesită mai putin spațiu de depozitare

Pentru a usca alimentele în casă, trebuie să ținem cont de două reguli de aur:

Alimentele trebuie să fie curățate, sa fie lipsite de impurități.

Fructele și legumele care sunt mai zemoase trebuie tăiate în bucăți, tinand cont de cantitatea de apa pe care o contine astfel, cu cât alimentul conține mai multă apă, cu atât bucățile trebuie să fie mai mici, pentru a permite uscarea pe o suprafață cât mai mare.

Deshidratarea fructelor

Fructele care sunt considérate mai mai greu de uscat casnic sunt zmeura, afinele și căpșunele, acestea ocupă mult loc și sunt mai sensibile la alterare.

Pe toata durata procesului de uscare naturală, fructele trebuie să stea în soare mai multe ore pe zi,. dacă durata este  mai mare de 3 zile, datorită zilelor înnorate consecutiv,atunci este obligatoriu să le băgăm la cuptor, deoarece riscă să mucegăiască.

Când considerăm deshidratarea încheiată?

Fructele nu trebuie deshidratate până ajung iască, acestea un vor mai fi bune, nici pentru a fi consumate ca atare și nici pentru prăjituri. Cel mai bun exemplu de fructe uscate îl reprezintă stafidele.

Situația este diferită în cazul legumelor, acestea trebuie uscate cat mai mult. Exemplu ceapa, usturoiul, fasolea.

Atunci cand le ambalam trebuie să ținem cont de clima zonei în care locuim.

Astfel,în zonele cu o umiditate ridicată, este recomandad a fi pastrate in borcane solide din plastic sau sticlă, închise cât mai ermetic. Este bine să verificăm din când în când dacă nu s-a format condens.

Cand vine vorba de o zonă cu climă uscată, este suficient să depozităm alimentele deshidratate în saci de pânză sau pungi de hârtie. Daca pachetele sunt ținute în dulapul de bucătărie, trebuie să le deschidem la câteva zile, pentru a verifica dacă nu a apărut mucegaiul. Dacă alimentele au început să se umezească, le putem usca din nou, în cuptor, câteva minute.

2.2.2. Linia de spălare fructe

Spălarea are rolul de a elimina impuritățile (pământ, praf, nisip), de a reduce într-o măsura cât mai mare rezidul de pesticide și microflora epifită. Este demonstrat faptul că o buna spălare are o eficiență asemănătoare cu tratarea termică la 100 gC timp de 2-5 minute.

Linia de spălare a fructelor este confecționată în întregime din oțel inoxidabil și este compusă din mai multe dispositive:

Dispozitiv de bascularea recipientelor

Dispozitiv de spalare a fructelor

Banda transportoare pentru sortare

1.Dispozitivul de bascularea recipientelor este confeționat in intregime din otel inoxidabil și are o unitate hidraulică și este operat manual.

2.Dispozitiv de spălare a fructelor:

Este confecționat în întregime din oțel inoxidabil. În interiolul dispozitivului sunt montate periile. În procesul de spălare apa curge prin corpul dispozitivului, iar fructele sunt spălate de perii.

3.Banda transportoare pentru sortare

Acest dispozitiv este utilizat pentru sortarea fructelor spalate. Mașinile de transport continuu cu organe de tracțiune folosesc pentru deplasarea sarcinilor elemente flexibile de tracțiune (cabluri, lanțuri sau benzi). Transportoarele cu bandă se utilizează atât pentru transportul sarcinilor vărsate cât și a sarcinilor în bucăți, pe direcție orizontală sau înclinată față de orizontală cu un unghi de 5~27°.

Este recomandat ca unghiul de înclinare al benzii transportoarelor să fie mai mic decât unghiul de frecare al materialului pe bandă cu 10°-15°, acest lucru este necesar pentru a evita alunecarea materialului. Unghiurile maxime de înclinație ale benzii transportoarelor este stabilit în funcție de natura materialului transportat.

În funcție de natura materialului transportat și de lățimea benzii este aleasă viteza benzii. Avem ca exemple: pentru piatră 1…3 m/s, cărbune 1…2 m/s, sarcini individuale 0,75…1,5 m/s, benzi de sortare 0,1…0,3 m/s, benzi pentru industria de construcții 0,005…0,014 m/s).

Dacă are rolul de a transporta un produs dintr-un punct A în alt punct B atunci vorbim despre o banda sau o curea transportatoare. În cazul in care pe parcursul transportului, asupra piesei se execută diferite operațiuni, banda se numește "bandă de procesare".

2.2.3. Linia de uscare/deshidratare a fructelor

In interiorul cuptorului seriei UPM este implementata o noua combinatie efectiva a a cuptoarelor convective-radiationale, cu regim de radiere oscilar. Aceasta permite evitarea supraincalzirii produsului, foarte important pentru pastrarea calitatilor produsului si reducerea consumului de energie electrica in timpul aplicarii emitatorilor de temperature inalte a razelor infra-rosii. La deconectarea generatoarelor de raze IR are loc alinierea temperaturilor in produs, gradientul de temperature oo schimba semnul si umeditatea este directionata de la centru spre suprafata produsului. Are loc intensificarea procesului de deshidradare si se exclude formarea cojitei pe suprafata produsului.

Distinctiile de baza ale cuptoarelor seriei UPM:

Usuca toate produsele de origine vegetala;

Poate fi imbunatatita cu un soft computerizat care ofera posibilitatea de a fi gestionata de un singur operator la un singur calculatopr PC;

Se face o economie a consumului de energie electrica, deoarece aerul incalzit recircula si datorita folosirii la constructia cuptorului a materialelor inalt termoizolante;

Imbunatateste calitatea produsului uscat prin aplicarea razelor IR;

Aerul cu umeditate inalta din camerele cuptorului este evacuat fortat;

Cuprorul este format in interiorul camerelor din aluminiu alimentar si inox de calitate inalta;

Tavile care sunt folosite sunt formate din lemn natural si inox performant sau plasa alimentara din inox;

Urmarirea vizuala a procesului de uscare ce se face prin geamurile termoizolante mari montate din usile cuptorului;

Este un cuptor mobile, se asambleaza si dezasambleaza foarte usor.

Fișa tehnică a modelului UPM-3

Sursa: http://gordin.md/characteristic.php

Câțiva indicatori de productivitate a cuptorului UMP-3M

Sursa: http://gordin.md/characteristic.php

2.2.3. Linia de ambalare/depozitare

Este folosită mașina FFS pentru ambalat în folie tubulara POLARIS VL-VM-VH Polaris – productivitate pana la 2200 saci/h

Masina de ambalat Polaris este un produs care reuneste intr-un singur echipament o capacitate mare de productie cu o inalta calitate a ambalajului rezultat.

Masina de ambalat Polaris este folosita in diverse sectoare de productie cum ar fi: Petrochimie, [NUME_REDACTAT], Productia de furaje pentru animale, Morarit si Panificatie, Materiale de Constructii, [NUME_REDACTAT], etc.

Este disponibila in trei versiuni diferite, stabilite in functie de viteza ceruta si de gradul de agresivitate al materialului care este ambalat ( spre exemplu: ingrasaminte chimice, furaje, chituri si adezivi pentru constructii, detergenti, sare alimentara si industriala, adezivi lichizi).

Toate masinile de ambalat in saci au trei etape de productie. Acestea sunt: formarea sacului, umplerea sacului, inchiderea sacului (FFS).

Avantajul pe care il prezintă acestă masină este faptul ca in acelasi moment avem trei saci in lucru, astfel se optimizeaza durata ciclului de umplere a unui sac, se garanteaza astfel si pentru productivitati mari timpul necesar sudarii, racirii si umplerii sacului.

O atentie speciala este acordată optimizarii timpilor si costurilor de intretinere intervenind asupra factorilor:

O accesibilitate maxima în toate laturile pentru mentenanta si curatenie;

Se reducere reglajele mecanice utilizand repere speciale care sunt prelucrate pe masini unelte;

O continua optimizare a proiectarii masinii astfel incat numarul componentelor in miscare este redus;

Sunt utilizate componente de inalta calitate dar si a componente specifice fiecarui tip de produs ambalat;

Interfata cu operatorul este constituita dintr-un ecran tactil color, usor de utilizat datorita mesajelor exhaustive si a pictogramelor. 

Functiile si miscarile individuale ale masinii sunt executate prin intermediul comenzilor manuale selectionabile de la panoul de comanda, acestea permit operatorului sau personalui de mentenanta sa efectueze controale complete si verificari ale acesteia.

Sunt trei niveluri de siguranta diferite, configurabile, care limiteze accesul la diferitele functii de comanda.

Optionale disponibile:

Fotocelula de citire a marcajelor pe sac, folosita pentru detectare si pozitionare corespunzator a incadrarii textului imprimat pe ambalaj;

Elevatorul hidraulic al bobinei;

Elementul pentru sudarea colturilor sacilor;

Dispozitivul de formare a pliurilor sac;

Dispozitivul de curatare a zonei de sudare;

Filtru cu autocuratare;

Dispozitivul de eliminare a aerului ce se afla in sac;

Dispozitivul de formare a manerului;

2.3. Cultura prunului

Prunul este printre speciile cu cea mai mare extindere in tara noastra, foarte valoroasa si care ar trebui sa ocupe 50-60% din pomii plantati in gradina. Prunul reuseste bine pe o varietate mare de soluri, începând cu cele mai usoare pana la cele mai grele si in diferite conditii climatice, de la campie (unde sunt 450-500 mm precipitatii), pana in zona dealurilor semiinalte (unde sunt 600-800m altitudine si 700-750 mm precipitatii).

Prunele proaspete sunt bogate in : potasiu 170mg%, Ca 12 mg%, Mg 10 mg%, P 18 mg%, Na 1 mg%, Fe 0,5 mg%, Cl 1,5 mg%. Acestea fiind microelementele necesare pentru desfasurarea unei vieti normale a omului.

In zona de campie unde este intalnita arsita si seceta prunul se va cultiva pe expozitii nord-estice, pe soluri mai grele si se va iriga. In zona dealurilor unde soluri mai usoare, permeabile, calde si pe cat posibil locuri ferite de curenti reci, expozitiile sunt mai favorabile.

Pentru a fi siguri ca dau randament pomii trebuie procurati de la pepiniere autorizate, trebuie sa fie autentici, liberi de boli virotice, indeosebi de plum-pox. Exista si unele soiuri locale care se inmultesc usor si prin drajoni (lastari care cresc pe radacini) precum Rosioare varatice, Albuse de toamna, Rosii de Chizdia.

Prunul isi esaloneaza coacerea de la 15-20 iulie, pana la mijlocul lunii octombrie, cele mai valoroase soiuri fiind prezente mai jos, in functie de soi.

Principalele soiuri de prun de care dispun:

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Tuleu gras

1.PRUNUL CENTENAR

Caracteristicile pomului:

[NUME_REDACTAT] este un soi autohton si se obtinute prin incrucisarea [NUME_REDACTAT] x [NUME_REDACTAT], fiind omologat in anul 1978.

Pomul de mărime mijlocie sau submijlocie are o crestere globuloasa si ramuri fructifere scurte (buchete de mai).

Acesta este precoce, rezistent la ger, boli si seceta, fiind tolerant la pplum-pox.

Infloreste timpuriu si este androsteril.

Caracteristicile fructului:

– Fructul are o marime mare (50g) si forma invers ovoida, colorat in albastru si acoperit cu pruina cenusie, abundenta.

– Pulpa este de un alb verzuie, suculenta, cu gust placut (asemanator cu [NUME_REDACTAT]).

PORTALTOI [NUME_REDACTAT] de recoltare a acestuia este in prima si a doua decada a lunii august.

Perioada de plantare este februarie – aprilie si octombrie – decembrie

Polenizatori sunt: Silvia, Agen, Stanley, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

PRUNUL STANLEY

Caracteristicile pomului:

Este un soi american care a fost obtinut din incrucisarea Agen x [NUME_REDACTAT] și introdus in cultura in anul 1926.

Prunul de vigoare mijlocie, cu cresteri reduse garnisite cu formatiuni de rod scurte si mijlocii. Intra repede in rod (anul 4 de la plantare), productiv.

Soiul acesta este autofertil, in acelasi timp fiind un polenizator foarte bun.

Caracteristicile fructului:

– Fructul are o marime mijlocie spre supramijlocie 35-45g,, de forma elipsoidala, cu sudura carpelara evidenta.

– Pielita acestuia este colorata violaceu, iar pulpa este galbuie, cu gust mediocru.

PORTALTOI [NUME_REDACTAT] sunt: [NUME_REDACTAT], Agen, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

Perioada de recoltare a acestuia incepe la sfarsitul lunii august, inceput de sptembrie, dupa soiul [NUME_REDACTAT].

Perioada de plantare este februarie – aprilie si octombrie – decembrie

3.PRUNUL ANNA SPATH

Caracteristici:

ANNA SPATH este un soi german, este un prun obtinut prin selectie si a fost introdus in tara noastra in anul 1874.

Pomul este unul viguros, avand o coroana invers piramidala si rodirea este pe buchete de mai ramuri mijlocii. Acesta infloreste tarziu si este partial autofertil.

Este un prun rezistent la plum-pox.

Descriere fruct:

– marimea fructului este una mijlocie spre supramijlocie (35-45g), cu o forma sferica, usor alungita, de culoare vanat-rosiatic si este acoperit cu pruina albastru deschis.

– Pulpa acestuia este de culoare galbena-verzuie sau aurie, suculenta, neaderenta la sambure.

Epoca de coacere a acesui soi incepe de la mijlocul si tine la sfarsitul lunii septembrie.

Polenizatorii sunt: Agen, Peche, [NUME_REDACTAT], Vinete de Italia, [NUME_REDACTAT], Stanley, [NUME_REDACTAT].

PORTALTOI Mirobolan

4.PRUNUL DARJAN

Pomul este de vigoare mijlocie, partial autofertil. Se pot folosii ca polenizatori soiurile: [NUME_REDACTAT], Vinete romanesti, Stanley. Fructele mijlocii cu pielita de culoare roz-rosietica, acoperita cu pruina groasa albastra violacee, cu puncte subcutanate galbui. Pulpa este de culoare galbena-verzuie sau galbena –aurie. Este soi pentru industrializare. Maturitatea de recoltare este la inceputul lunii septembrie.

5.PRUNUL TULEU GRAS

Soiul este originar din Romania si este un hibrid natural.

Pomul este semiviguros, avand o coroana invers-conica, cu ramuri de schelet fragile, unghiuri mici de ramificare, si care se deformeaza sub greutatea rodului. Fructificarea se face pe formatiuni scurte si mijlocii, este un soi precoce, productiv (20-25 t/ha), dar inconstant. Soiul este androsteril, fiind tolerant la viroze, sensibil la afide, monilinia si ger.

Fructul are o de mărime mijlociă (30-35 g), elipsoidal, cu varful rotunjit, avand o culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie si cu rugina spre baza.

Pulpa este de culoare galben-verzuie, aschiata, consistenta, crocanta, neaderenta, cu gust foarte bun, dulce-amarui. Fructele acestea sunt considérate de calitate superioara.

Poenizatorii acestuia sunt: Stanley, [NUME_REDACTAT], Vinete de Italia, Vinete romanesti.

Perioada de maturare a soiului incepe la mijlocul lunii [NUME_REDACTAT] de prun care se altoieste pe prun franc, adica prin semintele unor soiuri locale, sau pe corcodus.

Plantarea pomilor este facuta de obicei toamna, deoarece in astfel de cazuri pomii se prind mai bine si au cresteri mai viguroase in anul I. Distantele de plantare difera in functie de soi. Sunt recomandate a fi folosite urmatoarele distante de plantare: 5-6 m intre randuri si 4-5 m pe rand, ceea ce inseamna o densitate de 500-533 pomi/ha, productia fiind de 50-100 kg pe pom.

Coroanele sunt dirijate dupa sistemele vas ameliorat, piramida mixta, palmeta etajata si mai rar Y spre interval in cazul livezilor intensive (4-5 m intre randuri si 2-2.5 m pe rand). La formarea coroanelor sunt utilizate atat taieri in uscat, dar si taieri in verde (ciupit, plivit), fiind combinate cu inclinarea sarpantelor si arcuirea lastarilor de garnisire. Ramurile de garnisire (de semischelet) pot fi scurtate cu 1/3-1/2 din lungime pentru garnisirea lor cu ramuri de rod.

În momentul in care pomii au intrat pe rod se fac taieri de rodire, reductie si regenerare foarte amanuntite. Principala cauza a alternantei de rodire, a productiilor slabe si de calitate inferioara este datorită falsei pareri ca prunul nu are nevoie de prea multe taieri reprezinta. La prun se vor scurta (reduce) ramurile de semischelet, dar si cele de rod (mijlocii si lungi). Reimprospatarea lemnului se rod este realizeaza din ramuri vegetative (chiar lacome) care se raresc la 30-40 cm si apoi se scurteaza.

Rarirea fructelor la prun este necesara doar in anii cu rod foarte abundent, pentru a evita ruperea ramurilor si mutilarea coroanelor. Astfel sunt rarite florile, fructele abia legate (pe cale chimica) sau fructele la 1/2 din marimea normala, lasandu-le la 3-5 cm una de alta.

Proptirea ramurilor este necesara mai ales in cazul soiu rilor de Tuleu gras, [NUME_REDACTAT], Rosior varatic. Terenul de sub pruni trebuie mentinut curat de buruieni prin 1-2 araturi superficiale la 12-15 cm si prasile sau inierbat, iar iarba se va cosi repetat cand atinge 25-30 cm.

Pentru fertilizarea pomilor este folosit un amestec compus din: de 2-3 kg gunoi, 20-40 gr superfosfat si 20-30 gr sare potasica, la fiecare m² ocupat de pruni. Excesul de ingrasaminte, mai ales de gunoi de grajd si azot, scade rezistenta pomului la frig si predispune acestia la boli.

Udarea pomilor este necesara, mai ales zonele de ses sau in anii secetosi. Soiurile tarzii sunt cele mai pretentioase la udare. Pentru un prun sunt necesare 3-4 udari, dupa inflorit, la intarirea samburilor si inainte de intrarea fructelor in parga.

Fructele care sunt folosite la compot si pentru consum proaspat trebuiesc recoltate cand au pulpa destul de ferma, iar cele pentru gem, magiun ori distilate, atunci cand sunt bine coapte, deoarece au un continut maxim de zaharuri.

2.4.Producție și cheltuieli

PRODUCTIA PE 1 AN

Dețin un număr de 500 de pruni. Un prun face în medie 70 kg de fructe, însemnând un număr de aproximativ 35 000 de fructe proaspete. Un kilogram de fructe uscate se obține din circa 4 kg de fructe proaspete. Făcând un calcul simplu producția pe primul an este de 8750 de prune uscate. Prețul unui kilogram de prune uscate este în medie de 25 RON.

Astfel ajungem la un venit din vânzarea prunelor uscate de 218.750 RON.

Astfel:

Cheltuielile cu plantația

Cheltuieli cu plantatia

* Într-un an sunt necesare 7 stropiri, iar o stropire costă 200 RON.

Cheltuielile cu muncitori de pe plantație

Considerăm că vom angaja 10 muncitori pentru a aduna prunele. Un muncitor este plătit pe zi cu 50 RON.

În medie pe zi 10 muncitori adună circa 4 000 kg de fructe și au nevoie de 12 zile pentru a termina culesul fructelor de la cei 500 de pruni.

Astfel cheltuielile cu muncitori ajung la 6 000 RON.

Cheltuielile cu salariații din hala

Cheltuieli cu salariatii din hala

* Un muncitor primește pe luna 1500 RON, în cele 4 luni ajunge la un venit de 6000. Astfel pentru cei 3 muncitori vom cheltui 18 000.

** Un distribuitor primește pe luna 2 000 RON, ajungâd la 8 000 RON la sfârșitul celor 4 luni. Astfel pentru cei 2 distribuitori vom cheltui 16 000.

*** Contabilul primește pe lună 2 000 RON, astfel pentru el vom cheltui 8 000 RON.

Cheltuieli cu utilitățile

Cheltuieli cu utilitatile

CHELTUIELI NECESARE PENTRU UN CICLU DE PRODUCTIE PE 1 AN

Productie incepand cu anul 2 de activitate pentru urmatorii 4 ani

Presupunand ca prunii vor da mai mult randament, iar preturile se vor mentine constant situatia ar putea fi urmatoare.

Numărul total de pruni este de 500. Un prun face aproximativ 85 kg de fructe, însemnând un număr de aproximativ 42 000 de fructe proaspete. Un kilogram de fructe uscate se obține din circa 4 kg de fructe proaspete. Făcând un calcul simplu producția pe primul an este de 10625 de prune uscate. Prețul unui kilogram de prune uscate este în medie de 25 RON.

Astfel ajungem la un venit din vânzarea prunelor uscate de 265.625 RON

Astfel:

Cheltuielile cu plantația

Cheltuieli cu plantatia

* Într-un an sunt necesare 7 stropiri, iar o stropire costă 200 RON.

Cheltuielile cu muncitori de pe plantație

Considerăm că vom angaja 10 muncitori pentru a aduna prunele. Un muncitor este plătit pe zi cu 50 RON.

În medie pe zi 10 muncitori adună circa 4 000 kg de fructe și au nevoie de 12 zile pentru a termina culesul fructelor de la cei 500 de pruni.

Astfel cheltuielile cu muncitori ajung la 6 000 RON.

Cheltuielile cu salariații din hala

Cheltuieli cu salariatii din hala

* Un muncitor primește pe luna 1500 RON, în cele 4 luni ajunge la un venit de 6000. Astfel pentru cei 3 muncitori vom cheltui 18 000.

** Un distribuitor primește pe luna 2 000 RON, ajungâd la 8 000 RON la sfârșitul celor 4 luni. Astfel pentru cei 2 distribuitori vom cheltui 16 000.

*** Contabilul primește pe lună 2 000 RON, astfel pentru el vom cheltui 8 000 RON.

Cheltuieli cu utilitățile

Cheltuieli cu utilitatile

CHELTUIELI NECESARE PENTRU URMĂTORII 4 ANI

Profitul pe primul an = venitul din vanzari – cheltuieli = 218 750 – 58 500 = 160 250

Profitul pentru 4 ani = venitul din vanzari – cheltuieli = 265 625 – 58 500 = 207 125

CONCLUZII

Fructele uscate au ajuns obiect de studiu la congrese internationale, unde nu sunt studiate ca alimente, ci ca medicamente natural, datorita proprietatile lor de exceptie,

Prunele uscate reprezinta un aliment delicios, cu efecte curative de valoare pentru mai multe maladii. Ele fiind și o sursă bogată de vitamine: A, C, grupul B și substanțe minerale, precum calciu, magneziu, potasiu, seleniu și fier. Prunele uscate oferă organismului o doză considerabilă de fibre, care potolesc foamea și o amână pentru mai multe ore. Consumul de prune asigură o digestie sănătoasă și detoxifică organismul.

Legumele si fructele uscate (fara adaosuri) reprezinta produse de viitor, deosebit de benefice pentru sanatate si deci cautate pe piata. Prin urmare, oportunitatea demararii unei afaceri din uscarea legumelor si/sau a fructelor este clara.

Cei care au ciupercarii (o marfa usor perisabila), au plantatii de catina, afine, prune, culturi de tomate samd., pot dezvolta o afacere complementara prin uscarea legumelor sau fructelor pe care le produc si nu le pot vinde in stare proaspata.

12 avantaje ale afacerii:

1. Uscarea este de departe cea mai sanatoasa metoda de conservare pe termen lung cunoscuta pana in prezent.

2. Pot fi uscate multe tipuri de produse alimentare: legume, fructe, ciuperci, plante aromatice si medicinale, seminte etc. La acestea adaugam si tutunul.

3. Transportul, manipularea si depozitarea legumelor si fructelor uscate sunt simple in orice anotimp.

4. Cheltuielile si pierderile in aceasta afacare sunt mult mai mici.

5. Consumul energetic pe unitate de produs este de cel putin 8 ori mai mic comparativ cu alti producatori europeni de legume fructe deshidratate, prin folosirea echipamentelor marca Miraco (inventie romaneasca).

6. Procedeul de uscare este rapid si usor de aplicat folosind echipamente specifice.

7. Nu este necesara refrigerarea.

8. Perioada de valabilitate este prelungita, in functie de produs, intre 12 si 68 luni.

9. Desi cantitativ avem o greutate mai mica, legumele si fructele uscate se vand mult mai scump, profitul fiind sigur si mult mai mare.

10. Legumele pot fi folosite pentru prepararea mancarurilor, la fel ca si legumele proaspete (eventual hidratate anterior).

11. Fructele uscate pot fi consumate ca atare (unele rehidratate) sau pentru prepararea unor compoturi, sosuri sau prajituri delicioase.

12. Este o afacere pe care o puteti incepe cu bani europeni.

Bibliografie

www.fonduri-ue.ro

eufinantare.info

fondurile-europene.eu/ghid-fonduri-europene-2014-2020/

euromapconsult.ro

www.primariamoroeni.ro/

pomifructiferi.com/prun.html

sfaturipomicole.tripod.com/id6.html

www.cevabun.ro/cum-uscam-fructele-si-legumele/

forum.softpedia.com › … › Agricultura › Dezbateri… agricole

http://www.afacerilacheie.net/articole/oportunitati-de-afaceri/reinvierea-unei-afaceri-traznet_uscarea-fructelor-si-a-legumelor–2235.html

http://www.robital.ro/produse/masina-ffs-pentru-ambalat-folie-tubulara-polaris-vl-vm-vh

http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_romania/index_ro.htm

http://www.fonduri-ue.ro/poat/upload/fis_docs/manual_formare.pdf