Anatomia Functionala a Genuchiului

CAPITOLUL II

ANATOMIA FUNCȚIONALĂ A GENUNCHIULUI

SUPRAFETELE OSOASE ALE GENUNCHIULUI

Genunchiul este una dintre cele mai mari și complexe articulații ale organismului avand o stabilitate pasivă asigurată de scheletul osos al genunchiului ce cuprinde : femurul, patela și tibia .

2.1.1 FEMURUL

Femurul este cel mai lung os al corpului ,masurând aproximativ 50 cm acesta fiind înconjurat de o mare cantitate musculară. Femurul se articulează în partea superioară cu osul coxal și în partea inferioară cu tibia si patela .

Acesta este compus din doua epifize (capetele osoase ) și o diafiză (corpul osos) ;Epifiza superioară fiind reprezentată de capul femural care se îmbină cu diafiza prin colul femural ,la unirea colului femural cu diafiza figurează două proeminențe numite trohanterul mic și trohanterul mare ,cele două trohantere fiind conjugate prin linia intertrohanterică .

Epifiza inferioară (distală) a femurului intră în complexul articulației genunchiului ,aceasta fiind reprezentată printr-un masiv voluminos ,întins în sens transversal decât în sens antero-posterior, epifiza distală este constituită din două proeminețe osoase numite condili ,anterior cei doi condili converg spre suprafața patelară, iar posterior condilii sunt scindați de fosa intercondiliară .

Femurul în epifiza inferioară mai prezintă și o suprafață patelară ,care are forma unei trohlei cu un șant antero-posterior ce discociază doi versanți ,versantul lateral și versantul medial ,deasupra trohleei se află și o depresiune supratrohleară în care se întrepatrunde baza rotului în mișcarile de extensie ale gambei pe coapsă .

Cei doi condili,medial sau condilul tibial și lateral sau condilul fibular ,sunt plasați antero-posterior delimtând fosa intercondiliară .Condilul medial este mai îngust fiiind localizat mai jos decat cel fibular ,având această universalitate ,coapsa alcatuiește cu gamba un unghi obtuy de 170 -175 grade deschis lateral ,acest unghi fiind mai potențat la femei decât la barbați .

Când condilul tibial coboară mai mult decât normalul deriva o deformare intitulată genum varum și unghiul dintre coapsă si gamba este deschis medial .

Fiecare dintre cei doi condili prezintă șase fețe acestea fiind:

Fața superioară care corespunde capului femural .

Fețele anterioară ,inferioară și posterioară alcatuiesc suprafața articulară care prelungește cei doi versanți .

Fețele intercondiliare sunt paralele și circumscrie fosa intercondiliară .

Fețele laterale constitue câte o suprafață denimită epicondil medial implicit epicondil lateral ,pe care se inseră ligamentele colaterale corespunzătoare complexului articular al genunchiului .

2.1.2 Patela (rotula)

Patela sau rotula este un os rotund ,scurt și aplatizat ,aceasta este o componentă a scheletului genunchiului situată in extremitatea distală a femurului în tendonul mușchiului cvadriceps femural ,fiind un os sesamoid dezvoltat in grosimea tendonului mușchiului cvadriceps .Acest os are două fețe ,doua margini ,o bază și un vârf.

Fața posterioară a rotului are o suprafață articulară pe aproximativ toată suprafața ei ,iar fața articulara este bombată în sens transversal constituind o creastă rotunjită care concordă șanțului trohleei de pe femur ,prin care se bifurcă în două fețe inegale ,una laterală și una medială .Fața articulară a patelei este conturată astfel încat să se articuleze cu fața patelară a femurului

Baza rotulei este direcționată în sus și este lațită la mijloc și înclinată anterior. Vârful rotulei este direcționat in jos și deservește la inserția tendonului rotulian .Marginile rotulei sunt în numar de două fiind una medială și una laterală.

2.1.3 Tibia

Tibia este un os prismatic, alungit în sus ce participă la articulația genunchiului, îngustat în partea de jos a treimii distale și extinsă in treimea proximală .Are un corp și două extremități și este  după femur cel mai lung os .

Epifiza superioară. Capătul superior este lat și prelungit cu două eminențe, condilii , median și lateral.Laterala comună  superioară are două fețe articulare moi. Fațeta medială, ovală, este ușor concav dintr -o parte în alta, și din față spre spate. Secțiunea laterală, aproape circulară, este concavă dintr -o parte în alta, dar ușor convexă din față spre spate, în special la partea din spate. Părțile centrale ale acestor fațete se articulează cu condilii femurului, în timp ce părțile periferice ale acestora susțin meniscul articulației  genunchiului , care apare aici între cele două capete osoase . Între fațetele articulațiilor, dar mai aproape de poziția antero-posterioară osoasă, este eminența intercondiliară,surmontată de pe fiecare parte printr – un tubercul, pe ale cărui maluri sunt depresiuni neregulate pentru atașarea ligamentului încrucișat anterior,posterior și meniscul. Suprafețele anterioare ale condililor sunt continue între ele, formând un sector mare ușor aplatizat.

Marginile tibiei

Creasta sau muchia anterioară, începe în partea superioară a tuberozității, și se termină la capătul inferior al marjei față de maleola medială 

Marginea medială este netedă și în partea de sus și de jos rotunjită, dar cel mai proeminent punct este în centru; incepe in partea posterioara a condilului medial, și se termină la marginea posterioară a maleolei mediale; partea superioară conferă atașare la ligamentul colateral medial al articulației genunchiului la aproximativ 5 centimetri, și introducerea unor fibre ale mușchiului popliteu .

Marginea laterală interosoasă este subțire și proeminentă, în special în porțiunea sa centrală și dă atașament față de membrana interosoasă; ea pornește din fața suprafeței articulare a fibulei  pentru a forma limitele unei suprafețe rugoase aproximativ triunghiulare și pentru inserția ligamentului interosos care leagă tibia și fibula.

Circumferința platoului tibial are o înalțime de 2 cm si este delimitatată de aria intercondiliară posterioară.

Complexul muscular al genunchiului

Similar Posts

  • Recomandari Nutritionale la Varstnic

    Vârstnicii și îmbatrânirea Organizația Mondială a Sănătății consideră că îmbătrânirea este un proces fiziologic, specific tuturor ființelor vii, care se desfășoară de-a lungul vieții, începând odată cu încetarea creșterii și constituie o modificare progresivă, ireversibilă a substanței vii. Capacitatea funcțională a organismului biologic uman crește în timpul primilor ani de viață, atinge punctul culminant în…

  • Diagnosticul Leziunilor Cardio – Pulmonare LA Suinele Abatorizate LA Cicalex Alexandria

    DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR CARDIO – PULMONARE LA SUINELE ABATORIZATE LA CICALEX ALEXANDRIA CUPRINS INTRODUCERE PARTEA I Studiu bibliografic CAPITOLUL I Histologia aparatului respirator Histologia aparatului cardiovascular CAPITOLUL II Anatomia aparatului respirator Anatomia aparatului cardiovascular CAPITOLUL III CAPITOLUL IV PARTEA a-II-a Studii personale Scopul cercetării Material și metode de lucru Locul desfășurării studiului Examinarea macroscopică a pulmonului…

  • Aspecte Medico Legale ale Mortii Subite de Cauza Cardiaca

    CUPRINS A.Introducere B.Partea Generală Capitolul I: Aspecte introductive 1.1. Considerații generale privind necropsia ……………………………………………. pg.7 1.1.1. Terminologie …………………………………………………….………. pg.7 1.1.2. Scurt istoric ………………………………………………………….…… pg.7 1.1.3. Rolul necropsiei ………………………………………………….………. pg.9 1.1.4. Obiectivele necropsiei ………………………………………………..… pg.10 1.1.5. Clasificarea autopsiei (necropsiei) ………………….………………….. pg.10 1.2. Aspecte privind noțiunea de moarte …………………………………………………………………. pg.11 1.2.1 Definiția morții …………………………………………………….….…. pg.11 1.2.2 Teorii…

  • Farmacognozie Speciala

    1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon) Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca: polihidroxialdehide si polihidroxicetone(C,H,O, uneori Cn(H2O)m.Glucidele reprezinta 85-90% din substantele care participa la alcatuirea organismelor vegetale si se intalnesc sub forma de: – manane, galactane,celuloze in compozitia membranei celulare. – solutii perfecte sau coloidale in sucul…

  • Neutropenia Indusa de Polichimioterapie la Pacientele cu Neoplasm Mamar

    CUPRINS Introducere…………………………………………………………………………………….2 Cap I Epidemiologia cancerului mamar………………………………………………………………………….3 Cap II Etiologie si factori de risc asociați cancerului mamar……………………………………………..4 2.1. Etiologie ……………………………………………………………………………………4 2.2. Factori de risc………………………………………………………………………………4 Cap III Diagnostic ……………………………………………………………………….……9 Cap IV Histopatologie ………………………….……………………………………………13 CapV. Stadializarea cancerului mamar………………………..………………………………15 Cap VI Prognostic …………….……………………………………..………………………21 Cap VII Tratamentul cancerului mamar………………………………………………………23 Cap VIII Urmărire si monitorizare……………………………………………………………30 Cap IX Neutropenia indusă de…

  • Ingrijirea Pacientului cu Tentativa de Suicid

    ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU TENTATIVĂ DE SUICID CUPRINS Introducere Capitolul 1: 1.1 Definitie,clasificare 1.2 Date epidemiologice privind suicidul 1.3 Factori de risc pentru cresterea suicidului 1.4 Instante ale fenomenului suicidar 1.5 Metode folosite pentru realizarea actului suicidar Capitolul 2 : 2.1 Cauze ale suicidului 2.2 Suicidul la persoane cu boli psihice 2.3 Depresia 2.4 Schizofrenia 2.5…