.ingrijirea Pacientilor CU Boli Profesionale Saturnismul

MOTTO:

„Bolnavul este o finta umana cu grijile sale , disperarea sa, dificultatile sale, pe care asistenta va trebui sa incerce sa le intaleaga sa le imparta uneori, sa le usureze, sa le atenueze.

Aceasta alianta a stiintei si a iubirii este necesara, oricare ar fi forma medicinei exersate.”

J. Bernard

CUPRINS

CAP. I

INTRODUCERE

1.1 ETIOLOGIE

1.1.1.Factori etiologic principal

1.1.2.Factori etiologici secundari

1.2. CAILE DE PATRUNDERE IN ORGANISM

1.2.1. Calea respiratorie

1.2.2. Calea digestiva

1.2.3. Calea cutanata

1.3. ELIMINAREA PLUMBULUI DIN ORGANISM

1.3.1. Eliminarea prin urina

1.3.2. Eliminarea prin fire de par

1.3.3. Eliminarea prin glandele mamare

1.3.4. Eliminarea pe cale gastrointestinala

1.3.5. Eliminarea pe alte cai.

1.4. CIRCULATIA PLUMBULUI IN ORGANISM

1.4.1. distributia si depunerea Pb. In organism

Depunere initiala

Depunere secundara

1.4.2. Mecanismul de actiune al Pb

1.5. TABLOUL CLINIC

1.5.1. Sindromul astenovegetativ

1.5.2. Sindromul digestiv

Forma cronica

Forma acuta

1.5.3. Sindromul nervos

Neuropatia periferica

Encefalopatia saturnina

1.5.4. Sindromul Ppseudoreumatic

1.5.5. Sindromul anemic

1.6. EXAMENE DE LABORATOR

1.6.1. Indicatori de expunere

1.6.2. Indicatori de efect biologic

1.7. DIAGNOSTIC

1.7.1. Diagnostic pozitiv

Expunerea profesionala

Tablou clinic

Ex.de laborator si paraclinice

1.7.2. Diagnosticul diferential

Sindromul asteno-vegetativ

Colica saturnina

Sindromul anemic

Culoarea subiectica a conjuctivelor

Encefalopatia saturnina

1.8. TRATAMENTUL INTOXICATIEI CRONIOCE CU PLUMB ANORGANIC

1.8.1. Tratament simtomatic

1.8.2. Tratament etiologic

1.8.3. Tratament patogenic

1.8.4. Profilaxie

1.8.4.1. Masurile tehnico- organizatorice

1.8.4.2. Masuri medicale

CAP. II

CAZURI CLINICE

Cazul 1

Cazul 2

Cazul 3

CAP. III

TEHNICI DE INGRIJIRE

Masurarea tensiunii arteriale

Perfuzia intravenoasa

Determinarea plumbului din organism

INTRODUCERE

OBIECTUL SI PROBLEMELE IGIENEI MUNCII

Igiena muncii studiaza procesele fiziologice ale organismului in timpul muncii, precum si interrelatia dintre organism si factorii mediului industrial,dand indicatii asupra masurilor organizatorice sanitaro-igienice si curativo-profilactice care urmeaza a fi luate pentru a se asigura cele mai bune conditii de existenta si de activitate a omului.

In acest scop, igiena muncii are ca obiect de studiu:

Organismul si mediul extern industrial in relatiile lor reciproce.

Modificarile fiziologice ale organismului in timpul muncii si in conditiile concrete ale locului de munca.

Procesele muncii si ale tehnologiei industriale privite din punctul de vedere al influentei lor asupra organismului.

Aspectul exterior al locului de munca si instalatiile technico-sanitare.

Bolile care pot surveni datorita unei organizari neigenice a muncii si productiei.

Boala profesionala referindu-ne la mediul industrial, atunci putem observa ca, in anumite conditii, diversii factori ai mediului industrial isi pot exercita actiunea lor atat de evident si uneori, atat de brusc si intens, incat produc tulburari in procesele fiziologice ale organismului, cauzand imbolnavirea lui.

Aceste boli se numesc profesionale, deoarece factorul etiologic este legat de profesiunea omului. Ca exemple tipice ale boli profesionale se pot da silicoza, diferitele intoxicatii profesionale, boala de cheson care nu se intalnesc la anumite categorii de profesiuni. In alte cazuri insa, actiunea factorului mediului industrial, impletindu-se cu actiunea altor factori neprofesionali, are un caracter mai putin evident. In aceste cazuri actiunea factorilor nocivi profesionali se manifesta, de regula, printr-o modificare, atat calitativ, cat ci cantitativa, a formelor cu etologiei profesionala. Evident ca boala profesionala reprezinta una din manifestarile cele mai vii ale tulburarii echilibrului dintre organism si factorii mediului extern. Daca echilibrul organismului mediului extern se realizeaza prin diferitele etaje ale SNC, atunci este natural ca prin tulburarile produse in acest echilibru sa sufere in primul rand, sistemului nervos.

De acea gandire pavlovista, in studiul procesului patologic si in cazul de fata, in studiul bolilor profesionale, a indreptat atentia cercetariilor in primul rand, asupra tulburarilor nervoase.

Se considera noxe profesionale factori de mediu extern care fac parte din procesul muncii, al productiei si care exercita o actiune daunatoare asupra sanatatii muncitorilor sau scad capacitatea lor de munca.

CAP. 1 DATE GENERALE

Saturnismul este una din primele boli profesionale cunoscute si continua sa ocupe un loc important in patologia profesionala datorita multiplelor utilizari ale plumbului.

Hipocrate, in secolul II i.e.n. descrie colica saturnina. A recunoscut cauza colicilor la muncitorii din minele de plumb.

Cu toate acestea plumbul ramane inj centrul interesului de ordin practic si stintific datorita:

numarului mare de muncitori expusi la risc

posibilei contributi a plumbului in aparitia unei afectiuni cornice de larga raspandire (ateroscleroza, coronaropatie, HTA, insuficenta renala cronica).

Anual la noi in tara sunt declarate cel putin 200 intoxicatii profesionale.

ETIOLOGIE

Factorul etiologic principal: plumbul (Pb)

Caracteristici fizice si chimice:

Metal alb, argintiu, moale (duritate 1,5); Pb moale= rafinat 99%

Punct topire:de la 450 gr.C

Punct de fierbere: 1620 gr.C

Bun absorbant pentru radiatiile ionizante (radiatiile X, gama si neuronoi).

Aliaje des folosite:

Cu 14-23% antimoniu (plumb tare)

Cu antimoniu, staniu si zinc

Cu cupru si alti componenti secundari (bronz)

Plumbul in stare naturala: In minereuri:

Sulfura de plumb: PbS- galena

Sulfura de plumb: PbSO4-anglezita

Carbonatul de plumb: PbCO3-ceruzita

Fosfatul de plumb: Pb5(PO4)2-piromorfita

Extragerea plumbnului din minereuri:

Deoarece continutul de plumb in minereuri este relativ scazut: 1,5-7% se procedeaza la:

Concentrare prin flotatie, ajungandu-se pana la 70% plumb

Din concentratele plumboase plumbul se extrage printr-un procedeu pirometalurgic in care intervin operatii de:

Prajire, aglomerare, topire, reducere si rafinare

Rezulta plumbul cu puritate de peste 98% (cu cantitati mici de: cupru Sb,Zn, Ag, Bi, As)

Principalii compusi anorganici ai plumbului:

Oxizi de plumb:

Monoxidul de plumb-PbO-litarga sau masicot(galben, mineral)

Bioxidul de plumb-PbO2-oxid castaniu

Tetraoxidul de plumb-Pb3O4-miniu de plumb (plumb rosu)

Sesquioxidul de plumb-Pb2O3

Saruri anorganice de plumb:

Carbonatul de plumb-PbCO3-ceruzita

Carbonatul basic de plumb-2PbCO3+Pb(OH)2-ceruza sau plumbul alb

Ccromatul de plumb-PbCr2O3-plumb galben

Toxicitatea compusilor de plumb depinde de:

Solubilitatea in apa si acizi diluati

Solubilitatea in umori (diferenta de cea hidrica)

Oxizii de plumb, foarte pulverulenti, sunt de 800-900 de ori mai solubili in plasma sanguina decat in apa

Compusii anorganici de plumb in ordinea toxicitatii:

Carbonatul basic de plumb(ceruza sau plumbul alb) – foarte toxic

Oxizii de plumb-toxici

Cromatul si sulfatul de plumb-toxicitate redusa

Sulfura si polisilicatii de plumb insolubili sunt practice netoxici

Riscul de imbolnavire prin expunerea la plumb anorganic

Risc mare: compusi pulverulenti si solubili (Ex.oxizii de plumb)- foarte toxici prin inhalare.

Risc minim:saruri nepulverante (desi solubile): acetatul, carbonatul, azotatul de plumb- foarte toxicce prin ingestie.

Forme ale plumbului anorganic in atmosfera locurilor de munca.

Vaprii degajati prin topirea metalului

Temperatura metalului este esentiala (peste400 gr,C): la 600 gr.C determina 4 mg Pb/mc aer.

Zgura: pelicula subtire de oxizi la suprafata metalului lichid, pulverulenta.

Operatii periculoase (temperaturi in vecinatatea punctului de fierbere):

Metalurgia de baza : extragerea plumbului din minereuri cupelarea si rafinarea plumbului, turnarea aliajelor (bronzuri, alamuri), recuperarea plumbului din deseuri: taierea plumbului metalic, a pieselor metalice vopsite cu miniu(sudura electrica sau oxacetilenica), arderea vopselelor vechi pe baza de plumb.

Masura profilactica majora: mentinerea temperaturii materialului lichid sub 400gr.C cu ajutorul unui reostat.

Acoperirea metalelor cu un strat de plumb (metalizarea) prin pulverizarea cu pistolul Schoop – risc deosebit.

Pulberea fina(aerosoli de dispersare): macinare, pilire sau polizare a Pb metallic si a compusilor.

Ceata produsa prin pulverizare (cu aerograful) a solutiilor, lacurilor, emailurilor si vopselelor ce contin plumb.

Locuri de munca, operatii tehnologice, profesiuni expuse.

Cantitatea totala de Pb prelucrata in cursul unui an pe plan mondial este de 4260 Kt (date OMS-1974) din care:

65%: Pb extras din minereuri.

35%: Pb rezultat din topirea si rafinarea secundara (recuperarea din deseuri)

In tarile industrializate Pb este folosit mai ales:

44%: industria constructoare de automobile (acumulatori).

12% :fabricarea alchilatilor de Pb (tratarea benzinei).

12% :fabricarea pigmentilor de Pb (miniu,litarga,cromati).

10,8%: pentru aliaje

9,2%: blindarea cablurilor

12% diferite produse din Pb

Saturnismul reprezinta tipul clasic de intoxicatie cronica prin cumulare lenta a noxei in organism.

Riscul profesional real depinde de :

cantitatea de pulberi din aer .

marimea particulelor de plumb din aer.

Solubilitatea compusilor.

Aport excesiv de Pb pe cale digestiva (anexe sanitare necorespunzatoare, poluarea alimentelor a hainelor).

Timpul de expunere profesionala la Pb.

Mod particular de expunere:

Mici meseriasi ce isi exercita profesiunea la domiciliu

Intoxicatia neprofesionala cu Pb

Se produce mai ales pe cale digestiva, exceptional pe cale respiratorie.

Sursa principala: ingestia de bauturi alcoolice sau alimente poluate cu plumb metalic sau oxizii sai.

La copiii mici:

Ingestia de zugraveli sau vopsele uscate care contin pigmenti de Pb.

Pe cale respiratorie:

Arderea in scop de incalzire a ambalajelor vechi care au in continut oxizi de Pb.

Locuitorii din preajma fabricilor sau atelierelor care prelucreaza plumb.

Concluzie: Posibilitatea unui aport neprofesional de plumb trebuie luata in consideratie in fata unui bolnav de saturnism a carui expunere profesionala nu este precizata sau este nesemnificativa.

In comert discretia este garantia tuturor afacerilor

Un episod interesant din viata lui Manet, legat de folosirea vopselelor de culoare rosie. Era in 1948. Eduard Manet, pleaca in calitate de elev pentru a deveni ofiter de marina, cu vasul Le Havre-et-Guadeloupe spre Bazilia. Vasul transporta printre alte marfuri, branzeturi de Olanda. Cu 12 zile inainte de a ajunge la Rio de Janeiro, vasul se dichiseste: maleoti il revopsesc. Capitanul Besson, mergand sa-si inspecteze incarcatura, observa ca brinzeturile de Olanda au inceput sa se strice, ca apa marii, care patrunsese pana acolo le decolorase coaja (care de obicei este rosie).

Fiindca esti pictor, ii spuse el lui Manet pe care il observase ca desena foarte mult, ia fa bine si invioreaza putin culoarea branzeturilor.

Manet se supune prompt. Inarmandu-se cu o pensula mare (in viata lui nu mai pusese mana pe penel), i se pare foarte distractiv sa le dea culoarea lor originala si se simte destul de satisfacut de cea ce numeste prima lui pictura. In ziua de 5 februarie, intr-o luni, dupa 60 de zile de navigatie neintrerupta, Le Havre-et-Guadaloupe isi arunca ancora in rada portului Rio. Branzeturile de Olanda abia descarcate, s-au vandut imediat. Locuitorii din Rio si mai ales sclacii, s-au infruptat cu atata pofta in cat au mancat si coaja. Dar iata ca de cateva zile orasul este cuprins de neliniste sun semnalate mai multe cazuri de holera. Autoritatile dau un comunicat pentru a linisti populatia, se dau asigurari ca nu este forba decat de o intoxicatie datorita abuzului de fructe crude. Dar Eduard Manet banuieste adevarul, de asemenea si capitanul Besson, vopseaua ce daduse branzeturilor un
In comert discretia este garantia tuturor afacerilor

Un episod interesant din viata lui Manet, legat de folosirea vopselelor de culoare rosie. Era in 1948. Eduard Manet, pleaca in calitate de elev pentru a deveni ofiter de marina, cu vasul Le Havre-et-Guadeloupe spre Bazilia. Vasul transporta printre alte marfuri, branzeturi de Olanda. Cu 12 zile inainte de a ajunge la Rio de Janeiro, vasul se dichiseste: maleoti il revopsesc. Capitanul Besson, mergand sa-si inspecteze incarcatura, observa ca brinzeturile de Olanda au inceput sa se strice, ca apa marii, care patrunsese pana acolo le decolorase coaja (care de obicei este rosie).

Fiindca esti pictor, ii spuse el lui Manet pe care il observase ca desena foarte mult, ia fa bine si invioreaza putin culoarea branzeturilor.

Manet se supune prompt. Inarmandu-se cu o pensula mare (in viata lui nu mai pusese mana pe penel), i se pare foarte distractiv sa le dea culoarea lor originala si se simte destul de satisfacut de cea ce numeste prima lui pictura. In ziua de 5 februarie, intr-o luni, dupa 60 de zile de navigatie neintrerupta, Le Havre-et-Guadaloupe isi arunca ancora in rada portului Rio. Branzeturile de Olanda abia descarcate, s-au vandut imediat. Locuitorii din Rio si mai ales sclacii, s-au infruptat cu atata pofta in cat au mancat si coaja. Dar iata ca de cateva zile orasul este cuprins de neliniste sun semnalate mai multe cazuri de holera. Autoritatile dau un comunicat pentru a linisti populatia, se dau asigurari ca nu este forba decat de o intoxicatie datorita abuzului de fructe crude. Dar Eduard Manet banuieste adevarul, de asemenea si capitanul Besson, vopseaua ce daduse branzeturilor un aspect rosu atat de imbietor era fabricata pe baza de plumb. Dar tacere, in comert discretia este garantia tuturor afacerilor.

1.1.2. Factori etiologici secundari:

Sex:-femeile sunt mai sensibile la actiunea plumbului si fac mai usor intoxicatii.

Varsta: -adolescentii sunt mai sensibili la actiunea plumbului

-varstnici au o anumita rezistenta la actiunea plumbului

Alcolismul

Alimentatia dezechilibrata: carenta in calciu si fosfor, subnutritia

Bolile infectioase (virozele)

Obiceiuri, deprinderi gresite in munca, nerespectarea igenei individuale.

Patogenie.

Element ubicuitar: -sol Plante si

-apa animale

atmosfera

Cercetarile lui Kehoe cu privire la metabolismul normal al Pb-ului, arata ca:

Pb. Zone geografice necivilizate: provenienta plumbului in

mediul ambiant in relatie cu concentratia sa in sol.

Zone geografice civilizate: provenienta plumbului in

mediu este direct proportionala cu utilizarea metalului:

A: In industrie

B:Prezenta Pb in aproape toate obiectului de uz curent:

-conducte de apa

-ambalaje pentru bauturi si

alimente

-cosmetice.

Concluzie: Expunerea neprofesionala, fiziologica la Pb este paralela cu gradul de civilizatie.

Expunere neprofesionala la Pb: Mai mare: Marile aglomeratii

urbane.

Mai redusa: In mediul rural.

Zona de maxima poluare:

-In jurul marilor intreprinderi consumatoare de Pb.

-Gazele de ardere incarcate cu oxizi de Pb provenite de la motoarele ce folosesc benzina tratata cu compusi alchilici ai metalului.

Concentratia plumbului in atmosfera localitatilor:

-Marile orase:-2,4 ug/mc

-Zonele suburbane: 0,2 ug/mc

-Mediul rural: mai putin.

Concentratia Pb in apa si alimente:

-apa potabila: 0-4 mg/l

-bauturi alcoolice: 0,3-2 mg/l

-laptele de vaca: pana la 40 ug/l (la consumatori)

Aportul zilnic de Pb: pana la 600 micrograme (in medie 300 micrograme), din care:

-prin apa si alimente: 100-150 ug

-aer inspirat: mai putin

In zonele poluate, absortia zilnica poate atinge: 2mg/24 ore – apar manifestari de saturnism cronic.

1.2 CAILE DE PATRUNDERE A PLUMBULUI IN ORGANISM

1.2.1. Calea respiratorie –cale principala:

-mucoasa nazala- incepe absorbtia Pb

-caile aeriene superioare: particule mari (3-5 um) escalatorul mucociliar faringe expectorate

ighitite

-plamani:

Particulele de 1 um sunt retinute: 60%

Particulele de 0,1 um sunt retinute: 40%

1.2.2.Calea digestiva

-o parte din Pb inhalat si depus in cavitatea bucala

-cel reintors in faringe prin escalatorul mucociliar

-cel transportat la gura de: tigara, degete sau alimente contaminate.

1.2.3. Calea cutanata: nu are nici un rol in absorbtia Pb metalic si ai compusilor sai anorganici; compusi anorganici: stearati, naftanati. Aompusi alchilici

-intoxicatii prin farduri

Pb inghitit:

– 5-10% se absoarbe prin: mucoasa gastrica, intestin subtire ficat (prin circulatia potabila)

in intestin (prin bila)

prin materialele fecale, cu sulfura de Pb, datorita reactiei cu H2S

1.3. ELIMINAREA PLUMBULUI DIN ORGANISM

1.3.1. Eliminarea prin urina (75- 80%): prin filtrare glomerurala si prin excretie tubulara

1.3.2. Eliminarea prin fire de par

1.3.3.Eliminarea prin glandele mamare

1.3.4.Eliminarea pe cale gastrointestinala

1.3.5.Eliminarea pe alte cai: unghii, transpiratie

Timp de injumatatire biologica: timpul in care jumatate din cantitatea totala de Pb din organism se reduce la 50% mai multi ani.

1.4. CIRCULATIA PLUMBULUI IN ORGANISM

Dupa absorbtie Pb circula:

-95-98% fixat de lipoproteinele

-2-5% in plasma

Forme posibile ale Pb in sange:

-fosfat diplumbic coloidal

-difosfoglicerinat de Pb

-albumilat de Pb

-complex proteina – plumb

1.4.1. Distributia si depunerea plumbului in organism

A. Depunere initiala (in primele zile dupa absortie ), in tesuturi moi ca: ficat, splina, rinichi,miocard, tesut gras.

B. Depunere secundara, in tesutul osos:

-in traveele spongioasei- de unde poate fi imobilizat

-in compacta- depunere definitiva; depozit fix, netoxic

Forma de depunere in oase: fosfat tertiar de Pb insolubil.

Raport 15/1: Regiunile epifizare ale oaselor lungi (travee)/ compacta

Legile depunerii Pb in oase:

-aceleasi legi ce guverneaza depunerea calciului: deci bilantul calciu – fosfor

-variatiile ph- ului sanguin

-concentratia hormonului paratiroidian si vitamina D2

Plumbul poate fi mobilizat din oase in caz de:

-viroze pulmonare

-administrare intempestiva de parathormon

-scaderea calciuilui den alimentatie

Forme ale Pb in organism:

fractiune mobila (cea depusa in tesuturile moi: ficat, splina, rinichi, miocard; cea din sange; mai putin cea din oase)

fractiune stabila ( 90% din Pb din norganism): cea depusa in compacta oaselor si in dinti

Plumbul din sange-plumbemia-Pb-S:

= este in echilibru cu Pb depus in tesuturile moi, deci reflecta concentratia lui in aceste tesuturi

=nu este influentata de Pb stabil din oase

=este rezultanta:

absorbtiei extreme

circuitului Pb din depozitele primare catre oase

circuitului Pb de la depozitele primare sau oase catre locurile de eliminare

ritmului de depunere si eliminare

Nivelul Pb-S:

este aproape constant, reprezentand un indicator bun al absortiei de mai multe zile care precede recoltarea probei de sange

absortia zilnica este variabila datorita:

=concentratiilor variate de Pb in aer

=factori individuali: debit respirator legat de efortul depus,

pauze de lucru, alimentatiei

Pb – S: cel mai bun indicator al expunerii (absortie)

Pb – U: variatii mari de la o zi la alta, conditionate de cantitatea absorbita foarte recent

Daca absortia suplimentara de Pb inceteaza (concedii, schimbarea locului de munca) Pb – S revine la valorile fiziologice mai rapid decat Pb-U

La un anumit nivel al Pb in tesuturile si deci in sange, apar fenomenele de intoxicatie

Acest nivel difera de la individ la individ in raport cu:

=factori congenitali(genetici)

=factori dobanditi care modifica toleranta fata de toxic

1.4.2.Macanismul de actiune al plumbului

ENZIMATIC fixarea de grupa SH a componentei proteice a

enzimelor

deplasarea de ioni metalici biologic activi din enzime

(metalo-enzime)

INHIBA:

Succinoxidaza

Arginaza hepatica (scade) Sunt responsabile de procesele de

coheidraza oxidoreducere celulara

LEZAREA SISTEMULUI VASCULAR spasme vasculare leziuni renale sau cerebrale

HEMOLIZA INTRAVASCULARA

INHIBAREA BIOSINTEZEI HEMULUI

Doua puncte de impact relevante

inhiba dehidraza acidului delta aminolevulinic si porfobilinogen dezaminaza cu acumulare de acid delta amino levulinic si porfobilinogen

inhibarea de hemsintetaza cu defect de legare a Fe in nucleul protoporfirinic si cresterea sideremiei

Aceste doua efecte se traduc prin cresterea:

in urina: – acidul delta aminolevulinic

– coproporfina 3 (CPG3)

– porfobilinogen (PG)

in sange: acidul delta aminolevulinic sideremia.

PRINCIPALELE ETAPE ALE HEMOGLOBINOGENEZEI SI DIFERITE NIVELE DE ACTIUNE ALE PLUMBULUI

Etape Calea Urina

inhibate Normala

de plumb

Ciclul Krebs

Succinyl CoA – glicina

Dehidraza acidului

1.Pb? inhiba

deltaaaminolevulinic

Acid & aminolevulinic

inhiba

2.Pb

3. Porfobilinogen

Uroporfirinogen III

CoproporfirinogenIII

4.

5.Pb?

inhiba coproporfirinogen de carboxilaza

6. GR

Protoporfirina IX

7.Pb

inhiba hemsintetaza

Hem+Fe

Etape ale biosintezei hemului inhibate de plumb (dupa Chisolm)

1.5.TABLOUL CLINIC

Asa cum s-a precizat anterior saturnismul este o boala cronica care poate sa prezinte si manifestari acute. Unii autiri (24) descriu si o intoxicatie acuta prin care inteleg urmatoarele: colica saturnina, cateodata complicata cu o insuficenta renala acuta cu sau fara hipertensiune arteriala , hemoliza, encefalopatie in caz de intoxicatie masiva.

In intoxicatia cronica cu plumb anorganic dupa ordinea aparitiei si a frecventei siptomelor si semnelor clinice, distingem:

1.5.1. Sindromul astenovegetativ (cerebroastenic)

1.5.2. Sindromul digestiv:

A. Forma cronica:

Iizereul gingival al lui Burton : Pb-S>50ug%

Petele lui Gubler sunt pete ca ardezia a mucoasei jugale (bucale)

Forma acuta:

Colica saturnina

Trepidatul saturnin

Dureri Voma Constipatie

– dureri puternice, sub forma de colici, caracter ondulant, difuze sau periodice, mai ales epigastrice, cedeaza la presiunea profunda a abdomenului; bolnavul ia pozitie de cocos de pusca; apasarea abdomenului cu mainile sau cu un colt al mesei de lucru; la inspectie: abdomenul nu prezinta contractura.

Alte relatii Pb – afectiunile tubului digestiv

Pb – gastrica

Pb – ulcer gastric si duodenal

Pb – colita cronica

Pb – ficat

1.5.3. Sindromul nervos:

Forme:

A.Neuropatia periferica

Forma tipica – Remak: initial este interesat extenmsorul comun al degetelor, fara afectarea extensorului propriu al indexului si extensorul propriu al degetului V; daca i se cere bolnavului sa ridice degetele, el nu poate ridica decat indexul si degetul V (face coarne)

Ulterior mana cade in unghi drept, degetele fiind flectete pe metacarpiene.

Bolnavul poate sa rasfire degetele deoarece interososii nu sunt afectat.

B.Encefalopatia saturnina

Modificari functionale din partea SNC sunt prezente la 20-30% din subiectii care au Pb-S > ug% si constau in: alterarea inteligentei vizuale, tulburaricomponentale, tulburari intelectuale si ale functiilor psihice, scaderea coeficentului de inteligenta.

FORME DE PARALIZII

a)forma tipica, de tip Remak, deci a antebratului (paralizie de nerv radial)

b)Tip Duchenne- Erb

c)Tip Aran – Duchenne

d)Paralizia peronierilor

e)Paralizii de nervi cranieni (paralizie laringiana cu afonie)

Neuropatia periferica

Nervii extremitatilor sunt mai frecvent afectati de Pb

La nivele ale Pb-S de peste 50ug% s-au evidentiat:

Modificari electrofiziologice

Cel mai precoce semn: scaderea vitezi de conducere motorie in fibrele lente ale nervului cubital, median si peronier.

Manifestari clinice, astazi rar intalnite:

= pareze paralizii de nerv radial, de obicei unilateral frept (conform legii solicitarii maxime), fara tulburari de sensibilitate

= neuropatia este exclusiv motorie.

Mica encefalopatie saturnina a lui DUVOIR

Amauroza Afazie Surditate

Marea encefalopatie saturninã a lui Duvoir Eclamsia saturnina

SINDROME

DELIRANT CONVULSIVANT

COMATOS

1.5.4.Sindromul pseudoreumatic sau guta saturninã

Artralgii si mialgii neinfluentate de factorii meteorologici.

Sindromul anemicª anemie hipersidermicã normocromã sau usor hipocromã

Sechele ale intoxicatiei cronice cu Pb

Nefirita cronica

– initial tubulopatie proximala cu micro proteinurie, apoi nefropatie tubulointerstitiala

– nefroscleroza saturnina

Efecte asupra aparatului

– artioscleroza

-hipertensiunea arteriala

– miocardiopatii, boala aoronaniana cronica

Efecte asupra fecunditatii

Efecte teratogene

Efecte cancerigene

Niveluri de plumb in sange asociate cu efecte adverse asupra sanatatii

1.6. EXAMENE DE LABORATOR

1.6.1.Indicatori de expunere:

Plumbemia Pb – S

Valorile acceptate de catre comisia de experti OMS- 1975 prentru populatia neexpusa profesionala: 10-20 ug%.

Expunere profesionala:

N<40 ug%; A: 40-80 ug%; E: 80-120 ug%; P:>120 ug %.

Formula lui Van Houte si Cocle: Retinerea de Pb in hematii:

Plubemie X 0,95

hematocrit.

Plumburia: Pb – U

Valorile Pb – U, stabilite de comisia de experti OMS, pentru persoane neexpuse, sunt de 50 ug/l.

Expunerea profesionala: N<80 ug/l; A: 80-150 ug/l ;E:L 150-250 ug/l ;P>250 ug/l.

Concentratia Pb in par

3ug Pb/cm fir par corespund la o Pb-S de 40ug%

dupa Granjean limita biologica este de 3 ng Pb/cm fir de par

Concentratia de Pb in laptele matern: k5-12ug/l/

1.6.2.Indicatori de efect biologic

Acidul delta aminolevulinic in urina (ALA – U)

La populatia neexpusa, comisia de experti OMS gaseste ALA – U sub 5mg/l.

Peste 10mg/l: sprijina diagnosticul de intoxicatie cu Pb.

Expuneri: N<6mg/l; A: 6-20 mg/l; E:20-40 mg/l; P>40 mg/l.

Coproporfirinuria (CP – U)

Valori normale: pana la 150 ug/l

Protoporfirina IX libera eritrocitara (PEL)

La persoane neexpuse: sub 50 ug%

Concentratia maxima la cei expusi:110 ug %

ALA dehidraza eritrocitara

Activitatea minima acceptabila: 30 unitati

Porfobilinogen (PBG)

Valori normale: pana la 2,5 mg/l

Examenul hematologic

Anemie:-scaderea Hb sub 12 g/100ml la barbati si sub 11/100ml la femei

hematii cu granulatii bazofilie (HGB)

-persoane normale, neexpuse: pana la 500 HGB/l milion

-intoxicatia cu Pb: peste 5000 HGB

reticulocitoza

usoara leuciocitoza in colica saturnina

Scaderea vitezei maximale de conducere motorie in nervii periferici (nerv cubital).

Sideremie crescuta: valori normale – 100 ug Fe/l 100 ml sange.

Bilirubimia indirecta: poate fi moderat crescuta (hemoliza).

Determinarea incarcarii cu Pb a organismului prin mobilizarea metalului depus in organism, cu ajutorul EDTA.

Schema

-2gNa2Ca EDTA zilnic intravenos 1g dimineata si 1g seara, timp de 5 zile

-zilnic se recolteaza urina din 24 de ore pentru determinarea Pb – U, pentru determinarea Pb – U eliminat in fiecare 24 0re si pe total 5 zile.

Interpretare: 3 situatii

Eliminare Pb (5 zile) pana la 2 mg=nu este absortie crescuta de Pb.

II. Eliminare Pb (5 zile) intre 2-12 mg=absortie crescuta de plummb

III. Eliminare Pb (5 zile) peste 12 mg=absortie de plumb excesiva (intoxicatie)

In 1980 comisia de experti OMS recomandata ca limita de Pb- S ce nu trebuie depasita: 40ug/l 100ml.

Pb –U este patologica daca la 5h atinge 0,8 mg/l sau 24h ajunge la 0,7mg/l.

1.7.DIAGNOSTIC

1.7.1. Diagnostic pozitiv

Se pune prin integrarea celor 3 elemente de baza:

1.Expunerea profesionala la: Pb metalic, oxizi de Pb, saruri anorganice de PB.

Se utilizeaza:-anamneza

-date extrase din carnetul de munca

-rezultatele determinarilor de Pb in aerul locului de munca.

2.Tabloul clinic: unul sau mai multe din sindromele: astenovegetativ, nervos, pseudorematic, anemic.

3.Examene de laborator si paraclinice:

A.Indicatori de expunere: Pb-S: peste 70 micrograme%-prorietate.

Pb-U: peste 150 micrograme/l

B.Indicatori de efect biologic: ALA-U:peste 10mg/l

HGB:normal sub 500/1 mil.; certitudine de

Intoxicatie cu Pb: peste 5000/1 milion.

Hb: sub 11g%(F) si sub 12g%(B)

CP-U: peste 300 micrograme/l

PEL:peste 100micrograme/100ml eritrocite

ALAD: sub 30 unitati

Pb-par: peste 4 ng/cm fir de par

EMG: determinarea vitezei de conducere in fibrele motorii din nervii median, cubital, peronier.

In absenta simptomatogiei sugestive pentru o intoxicatie cronica, se poate formula diagnosticul de absortie profesionala de Pb in functie de valorile biotoxicologice.

Clasificarea absortiei de Pb

Limite biologice tolerabile

Pb-U:150 ug/l

Pb-S:40 ug/l

Pb-par: 3 ng/cm

ALA-U: 10 mg/l

CPU-U: 300 ug/l

PEL – S (Protoporfina IX libera eritrocitara in sange) : 100 ug/100ml eritrocite.

Diagnosticul-corect formulat, trebuie sa cuprinda:

-denumirea cat mai exacta a formei chimice a Pb ce a produs intoxicatia (litarga,miniu, cromat)

-sindromele prezente

-boli asociate

Exemplu: Intoxicatie profesionala cu Pb (litarga), colica saturnina, sindrom asteno-vegetativ, sindrom anemic.

Comitetul de experti OMS recomanda clasificarea diagnosticului de saturnism in 3

Stadiul 1.: intoxicatie incipienta, cu simptome reversibile.

Stadiul 2.: intoxicatie severa, cu simptome prelungite (polineuropatii prelungite, encefalopatii, colica).

Stadiul 3.: sechele ale intoxicatiei cronice cu Pb (nefropatii, HTA, sechele de encefalopatie).

Diagnosticul prezumtiv va fi stabilit de medicul de familie, medicul de intreprindere sau medicul specialist in urgente medicochirurgicale ssi va fi confirmat de mediul de medicina muncii din serviciul la care este dus pentru internare pacientul.

1.7.2. Diagnosticul diferential.

Sindromul asteno-vegetativ_trebuie diferentiat de:

Surmenaj fizic sau mai ales intelectual

Elemente conflictuale recente in familie sau la locul de munca.

Colica saturnina: -abdomenul acut chirurgical

-apendicita acuta

-ocluzie intestinala

-ulcer gastric sau duodenal perforat

-pancreatita acuta (amilazuria)

-alte colici abdominale: biliara, renala.

Sindromul anemic: -alte anemii: sangerari, stomac rezecat, subnutritie.

Culoarea subicterica a conjuctivelor prin cresterea bilirubinei indirecte: – hepatita epidemica

Encefalopatia saturnina:

-alte encefalopatii:

Hipertensiva

Uremie

Neoformatiuni cerebrale

Unele meningite si encefalite

1.8. TRATAMENTUL INTOXICATIEI CRONICE CU PLUMB ANORGANIC

1.8.1.

1.8.2.

1.8.3.

1.8.4.1.PROFILAXIE

Masurile tehnico-organizatorice

1.8.4.2. Masurari medicale

Examenul medical la incadrarea in munca si contolul medical periodic in cazul expunerii la plumb metalic si compusi anorganici

A.Examenul medical la incadrarea in munca

Examinari pentru controlul periodic

CAZUL CLINIC NR.1

1. CULEGEREA DATELOR

Data internarii: 10.02.2005 ora 10:30

Numarul zilelor de spitalizare: 7zile

Nume: B. Prenume.C

Data nasterii: 10.04 1945

Varsta: 60ani

Nationalitate: romana

Religie: ortodoxa

Domiciliul: Copsa Mica

Situatie familiala: casatorita

A lucrat 11 ani ca tehnolog la SC. Sometra Copsa Mica

Antecedente personale:-bolile copilariei

-memenarha la 14 ani

-varice hidrostatice operate-1983

-amigdalectomie in 1966

Antecendente heredo-colaterale: tatal decedat in urma unui accident de masina

mama-diabet, HTA-decedata

Nu este alergica la medicamente: – Penicilina

– Kanamicina

– Ampicilina

Istoricul bolii. Pacienta cu expunere la Pb, fara internari in antecedente,in urma efectuarii de probe serotoxicologice obisnuite se interneaza in sectia de Boli profesionale* a Spitalului Clinic Judetean Sibiu pentru tratament specific si investigatii.

MOTIVELE INTERNARII:

greata, varsaturi

inapetenta

dureri abdominale colicative

alterari ale somnului

La examenul clinic general efectuat la internare s-a stabilit urmatorul diagnostic:

Intoxicatie cronica cu Pb colica saturnina

ANALIZA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

nu fumeaza

ne prezinta tuse

extremitati calde

TA=150/85 mmHg

Puls=79 pulsatii pe minut

Respiratii: 20/minut

Torace normal perforat, zgomote cardiace ritmice bine batute, vene permeabile bine vizibile.

2. Nevoia de a bea si a manca

Inaltime: 1,75m

Greutate:55 Kg

Consuma multe dulciuri, legume, fructe, nu mananca sarat, prefera carnea de pui si peste.

Consuma circa 2litri de apa pe zi

Are dentitie completa, are cari

Nu prezinta tulburari de deglutitie

Prezinta dureri abdominale colicative

Prezinta greata si varsaturi

3. Nevoia de a elimina

Mictiuni fiziologice spontane, 5-6 ori pe zi

Loje renale libere nedureroase

In mod obisnuit pacientul prezinta un scaun spontan pe zi

Cicluri regulate dureroase de 30 zile in cantitati normale

foloseste calmante (algocalmin,piafen/datorita dismenoreel)

nu foloseste diuretice

in prezent tranzit intestinal sistat

4. Nevoia de a misca, a mentine o buna postura

aparat ostero-articular integru

nu face sport

mobilitate normala

pozitie antalogica datorita durerii

5. Nevoia de a dormi, a se odihnii

doarme 3-4 ore pe noapte

se trezeste in cursul nopti datorita dureri cu treziri frecvente si cosmaruri

6. Nevoia de a te imbraca, a te dezbraca

se imbraca comform varstei si anotimpului

foloseste imbracaminte adecvata

se imbraca se dezbraca singura

7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele

isi efectueaza igena corporala si buco-dentara singura

parul este taiat scurt si ingrijit

nu prezinta leziuni tegumentare

cunoaste regulile de igena corporala

face dus in fiecare dimineata

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

este afebrila: dimineata 36,5: si seara 36,8 C

foloseste imbracaminte si incaltaminte adecvata sezonului

la temperaturi ridicate consuma mai multe lichide

9. Nevoia de a evita pericolele

prezinta irascibilitate si stare depresiva

neglijeaza masurile de prevenire a bolii

nu prezinta tulburari senzoriale

este orientata sapatio-temporar

prezinta dureri abdominale

10. Nevoia de a comunica cu semenii

vorbeste si scrie in limba romana

nu prezinta dificultati de exprimare

comunica cu celelalte bolnave din salon

prezinta anxietate

pune intrebari in legatura cu tratamentul ce urmeaza a i se efectua si isi exprima increderea intr-o recuperare cat mai rapida

11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori

religie ortodoxa

tine posturile de peste an

merge la biserica in fiecare duminca

nu percepe boala ca o pedeapsa de la Dumnezeu

12. Nevoia de a fi ocupat si realizat

a muncit la inteprinderea SC. Sometra Copsa Mica

se simte utila familiei

13. Nevoia de a te recrea

citeste presa

se uita la televizor

asculta muzica

se plimba prin parcuri

14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea

se intereseaza despre boala si evolutia ei

pune intrebari legate de problemele de ingrijire si tratament si ce va urma

este autonoma

NEVOI ALTERATE LA INTERNARE

(ziua a I-a)

Nevoia de a elimina

Nevoia de a bea si a manca

Nevoia de a se odihni si a dormi

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a mentine o buna postura

DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE

Alimentatie inadecvata legata de prezenta greturilor si varsaturilor

Deshidratare legata de varsatura

Inapetenta legata de greata

Dificultate de a se odihni legata de boala

Alterarea somnului legata de durere

OBIECTIVE

Pacienta sa resimta scaderea frecventei varsaturilor in termen de 24 ore

Pacienta sa prezinte diminuarea senzatiei de greata in termen de 24 de ore

Pacienta sa doarma 5-6 ore pe noapte, fara treziri in cursul noptii

Pacienta sa aiba un somn usor pe perioada internari

Pacienta sa resimta diminuarea dureri in termen de 24 de ore

Pacienta sa adopte o pozitie normala

Pacienta sa nu mai prezinte anxietate in termen de 24 ore.

INTERVENTII

Asez pacienta initr-o pozitie comoda.

Protejez patul cu musama si aleza.

Ajut pacienta in timpul varsaturii.

Sustin capul pacientei cu o mana iar cu cealalta tin tavita renala pentru recoltarea varsaturilor.

Aerisesc camera inaintea fiecarei mese si prezint meniul pe o tava curata cu un servet curat.

Nu insist in consumarea intregii cantitati de alimentare.

Administrez la indicatia medicului antiemetice Metoclopramid- 1 fiola (10mg) administrata i.m. la ora 12:45 inainte de pranz- 1 fiola (10mg) administrata i.m. la ora 18:45 inainte de cina.

Aerisesc camera cu o jumatate de ora inainte de culcare

Administrez la indicatia medicului Diazepam 1 tableta inainte de culcare

Ii explic pacientei ca durerea este doar o etapa a bolii.

La nevoie la indicatia medicului m-ai administrez calmante: Piafen 1 fiola i.m. ora 20:00 si Papaverina 1 fiola i.v; sau institui la indicatia medicului perfuzie cu EDTA in solutie de glucoza 4%.

Am ajutat pacienta sa se concentreze in efectuarea unor activitati care sa-i distraga atentia

Ajut pacienta in sustinerea de conversatii cu celelalte paciente din salon.

Dimineata la ora 7:00 am recoltat sange pentru examen de laborator si am respectat cu strictete regulile de asepsie si am pregatit pacienta pshic si fizic si importanta acestei tehnici:

M-am spalat mainile cu apa si sapun

Le-am dezinfectat cu alcool medicinal

Am imbracat manusile de protectie

Am dezinfectat tegumentul la locul punctiei cu un tampon imbibat in alcool dupa care am efectuat recoltarea.

Analizele recoltate : -VSH, HT, Hb, Plumb spontan si provocat, FAS, FIBRINOGEN, TGO, TGP, examen urina.

EVALUARE

Pacienta a mai prezentat 3-4 varsaturi dimineata

Senzatia de greata a mai diminuat

Pacienta mai are senzatie de teama

Pacienta se simte obosita

NEVOI ALTERATE

(ziua a II-a)

Nevoia de a bea si a manca

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a elimina

DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE

Deshidatare legata de prezenta varsaturilor

Alimentatie deficitara legata de prezenta varsaturilor

Alterarea somnului legata de durere

Disconfort legat de durere

Senzatie de teama legata de boala

OBIECTIVE

Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi si senzatie de greata

Pacienta sa fie echilibrata hidro-electrolitic si nutritional

Pacienta sa aiba un somn linistitor si fara treziri in cursul nopti.

Pacienta sa aiba o bun postura si sa prezinte diminuarea dureri in termen de 48/h

Pacinta sa nu prezinte risc de accidentare

IN TERVENTII

Asigur conditii de confort termic in salon.

Aerisesc camera inaintea servirii mesei.

Explic pacientului necesitatea alimentarii si hidratarii in scopul recuperarii cat mai rapide a starii de sanatate.

Servesc alimentele in conditii igenice si ornamentale , pe o tava protejata cu servet curat, neinsistand in consumarea intregii cantitati.

Exploarez gusturile pacientului si servesc alimentele tinand cont de recomandarile medicului.

Educ pacienta in gasirea unor tabieturi inainte de culcare, care sa-i favorizeze somnul (lecturarea unor reviste sau cartis: un pahar de lapte caldut inainte de culcare cu o jumatate de ora).

Institui la indicatia medicului perfuzie cu glucoza 33% 100ml si administrez antiemetice si vitamine:

Metoclopramid 1 fiola i.m.

Vitaminele B1, B6, C cate o fiola i.m.

Incurajez pacienta in efectuarea de exercitii fizice si de respiratie

Sustin pshhic pacienta in timpu; crizelor dureroase

Incurajez pacienta in sustinerea de conversatii cu celelalte paciente din salon

Administrez la indicatia medicului 1 tableta Distonocalm administrata pe cale orala.

Ajut pacinta de cate ori este nevoie si raspund la intrebari de cate ori este nevoie.

EVALUARE

Pacienta simte o ameliorare a dureri iar senzatia de greata s-a mai diminuat

Varsaturile au scazut iar pacienta nu a mai prezentat decat o singura varsatura dimineata

Pacienta se resimte mult mai odihnita si a dormit in cursul nopti mult mai usor fara treziri.

Comunica cu personalul medical si crede in acest tratament

NEVOI ALTERATE

(zilele III, IV si V)

1. Nevoia de a bea si a manca.

2. Nevoia de a dormi si a se odihni.

DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE

Alimentatia deficitara legata de varsatura

Inapetenta legata de varsatura

Deficit manifestat prin agitatie si nervozitate legat de boala

OBIECTIVE

Pacienta sa se alimenteze corespunzator timp de 48/h

Pacienta sa se odihneasca corespunzator in termen de 48/h

INTERVENTII

Ajut pacienta in recuperarea cat mai rapida a starii de sanatate

Urmaresc gusturiloe pacientei in preferintele alimentare

Aerisesc camera si asigur intimitatea pacientei

Ofer pacientei micul dejun, pranz, cina.

Institui la indicatia medicului perfuzie i.v. cu gulcoza 33% , 1000 ml

Administrez la indicatia medicului vitamine .

Vitamina, B6- 1 fiola i.m.

Vitamina, B1-1 fiola i.m.

Vitamina, C-1 fiola i.v.

Mai administrez la indicatia medicului Metroclopramid 1- fiola i.m.

Educ pacienta in efectuarea de exercti fizice inainte de culcare

Am oferit pacientei un pahar de lapte caldut inainte de culcare

Am asigurat conditii de confort termic in salon si am administrat la indicatia medicului o tableta de Diazepam inainte de culcare

EVALUARE

Pacienta resimte o stare de ameliorare a stari generale iar senzatia de greata si varsatura dispare.

Pacienta se simte odihnita doarme cate 6 ore pe noapte.

Din cauza prezentei varsaturilor din zilele precedente, pacienta se gaseste intr-o stare medie de deshidratare si anemie.

NEVOI ALTERATE

(ziua a VI-a)

Nevoia de a bea si a manca.

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE

Deshidratare legata de boala

OBIECTIVE

Pacienta sa se hidrateze corespunzator in termen de 24/h.

Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic in termen de 24/h.

Pacienta sa se odihneasca corespunzator

INTERVENTII

Continui sa administrez la indicatia medicului vitamine:

Vitamina, B1-1 fiola i.m.

Vitamina, B6-1 fiola i.m.

Vitamina, C-1 fiola i.v.

Mai institui la indicatia medicului perfuzie i.v. cu glucoza 33%, 1000 ml

Ii explic pacientei sa bea lichide in cantitati mici si dese.

EVALUARE

Pacienta prezinta o stare generala buna d.p.d.v. fizic si pshic si pune intrebari medicului si asistentei referitor la boala ei.

TA=155/95 mm/Hg

Puls= 75 pulsatii/minut

Respirati=20r/minut

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacienta se interneaza in sectia de Boli profesionale a Spitalului Clinic Judetean Sibiu, prezentand urmatoarele:

Dureri abdominale

Greata si varsaturi

Alterari ale somnului

Astenie

Tranzit intestinal

Agitatie si anxetate

In urma efectuarii tratamentului pacienta isi recupereaza independenta in satisfacerea nevoilor si se externeaza din spital cu urmatoarele recomandari:

Administrare de vitamine

Cure de dezintoxicare

Control periodic sau ori de cate ori este nevoie

CAZUL CLINIC NR. 2

1. CULEGERA DATELOR

Data internarii: 5 februarie 2005

Numarul zilelor de spitalizare: 7 zile

Nume: B.

Prenume.Alin

Data nasterii: 25 martie 1995

Varsta: 50 de ani

Nationalitate: romana

Religie: ortodox

Domiciliul: Copsa Mica

Situatie familiala: casatorit

Lucreaza ca muncitor la S.C. Sometra Copsa Mica

Atencedente personale: bolile copilariei:

varice

amigdalectomie

apenticita

Antencedente hetero-colaterale

tatal decedat

mama HTA

Nu este alergic la medicamente

Penicilina

Kanamicina

Ampicilina

Istoricul bolii: pacientul cu expunere la plumb se prezinta la sectia de boli profesionale a Spiutalului Clinic Judetean Sibiu pentru tratament si investicatii

Pacientul prezinta:

– greata

varsaturi

dureri abdominale

alterari ale somnului

inapetenta

Pe baza analiozelor de laborator si a examenului clinic general efectuat la internare sa stabilit urmatorul diagnostic: Intoxicatie cronica cu plumb.

ANALIZA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Fumeaza

Nu prezinta tuse, doar din cand in cand

T.A. – 140/85 mm Hg

Puls = 75 pulsatii / min

Torace normal conformat

Zgomote cardiace retmice

Nevoia de a bea si a manca

Inaltime- 1,80 m

Greutate- 75 kg

Consuma, multe legume, dar si dar si carne de orice fel, dar nu mananca sarat.

Prefera carnea de pui

Nu respecta regulat orarul meselor

Consuma cam 2 litri de apa pe zi

Dentitie completa, dar are si cari

Nu prezinta tulburari de deglutitie

Dureri abdominale

Prezinta greturi si varsaturi

Inapetenta

3. Nevoia de a elimina

Mictiuni spontane 6-7 pe zi

Loje renale libere nedureroase

Nu ia laxative

Pacientul prezinta un scaun spontan pe zi

In prezent tranzit intestinal sistat

4. Nevoia de a se misca, a mentine o buna postura

Aparat osteo-articular integru

Mobilitate normala

Pozitie antalgica datorita durerii abdominal

5. Nevoia de a dormi, a se odihni

Doarme 4-5 ore pe noapte

Se mai trezeste noaptea din cauza dureri

A doua zi se simte obosit

6. Nevoia de a te imbraca dezbraca

Se imbraca si dezbraca singur

Foloseste imbracaminte adecvata

Poarta incaltaminte comoda

Nu intampina dificultati in satisfacerea nevoii

7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele

Isi efectueaza singur igiena corporala

Prezinta unghii curate, ingrijite

Face dus in fiecare dimineata

Nu prezinta leziuni tegumentare

Parul este tuns, spalat si bine ingrijit

8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Afebril 36,5 C

Foloseste imbracaminte si incaltaminte adecvata sezonului

9. Nevoia de a evita pericolele

Nu prezinta tulburari senzoriale

Este orientat spatio-temporar

Prezinta dureri abdominale colicative

Locuieste la casa impreuna cu sotia si copii

Atmosfera este poluata in zona

Locul de munca prezinta noxe profesionale

10. Nevoia de a comunica cu semenii

Nu prezinta dificultati la vorbire

Ritm verbal normal

Prezinta anxietate

Pune intrebari in legatura cu tratamentul ce urmeaza sa i se efectueze

Insi exprima durerea intr-o recuperare cat mai rapida

11. Nevoia de a practica religia

Este ordodox

Crede in Dumnezeu

Merge la Biserica de sarbatori si Duminica

Nu percepe aceasta boala ca o pedeapsa de la Dumnezeu

12. Nevoia de a te preocupa, de a te a realiza, a fi util

Lucreaza la S.C. Sometra Copsa Mica

Se simte util familiei si societatii

Se intereseaza de preocuparea cazurilor

Munceste mult si se simte util societatii

Isi intretine copii la scoala

13. Nevoia de recreere

Citeste ziarul

Se uita la televizor mai ales la stiri

Ai plac filmele

Se plimba prin parc in timpul liber

Calatoreste cand este in concediu

14. Nevoia de a invata

Se informeaza despre boala

Pune intrebari referitoare la starea de sanatate

NEVOI ALTERATE LA INTERNARE

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a bea si a manca.

Nevoia de a dormi si a se odihni.

Nevoia de a evita periculele.

Nevoia de a mentine o buna postura.

DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE

(ziua a I-a)

Alimentatie prin deficit legata de prezenta greturilor si varsaturilor.

Deshidratare legata de varsatura.

Inapetenta legata de greata.

Dificultate de a se odihni legata de boala

Alterarea somnului legata de boala

OBIECTIVE

Pacientul sa prezinte diminuarea prezentei varsaturilor in termen de 24 ore.

Pacientul sa-si recastige treptat apetitul.

INTERVENTII

Am asezat pacientul intr-o pozitie comoda

Am protejat patul cu musama si aleza

Am aerisit camera inaintea fiecarei mese

I-am explicat pacientului in vederea regimului

Am administrat la indicatia medicului autiemetice, chetvaclopamid 1fiola (10 mg) i.m., la pranz si inca una seara inainte de cina.

OBIECTIVE

Pacientul sa doarma 6-7 ore pe noapte fara treziri treziri in timpul noptii.

Pacientul sa aiba un somn linistitor pe perioada internari.

INTERVENTII

Am a asigurat pacientului conditi de confort termic

Am aerisit camera inainte de culcare

I-am explicat pacientului sa-si planifice un program in timpul zilei.

Am administrat la indicatia medicului Diazepan o tableta inainte de culcare

OBIECTIVE

Pacientul sa prezinte diminuarea dureri in termen de 24 ore.

Pacientul sa accepte o pozitie normala.

INTERVENTII

Am explicat pacientului ca durerea este doar o etapa a bolii, care este vindecabila daca respecta regimul prezis de medic.

Am administrat la indicatia medicului, calmante: Piafen 1 fiola i.m., Papaverina 1 fiola i.v.

Institui la indicatia medicului perfuzie cu EDTA in solutie de glucoza 4%.

OBIECTIVE

Pacientul sa nu mai prezinte auxietate in termen de 24/h

INTERVENTII

Am incurajat pacientul in gasirea unor sugestii

I-am explicat pacientului clar asupra ingrijirilor programate

Am asigurat pacientului legatura cu familia

Am asigurat in sustinerea de conversatii din salon cu alte bolnave

I-am distras atentia in efectuarea unor activitaticare sa-i distraga atentia de boala

Am recoltat sange pentru examen de laborator la ora 7 dimineata si am respectat regulile de asuprie si am informat pacientul despre necesitatea tehnici

Mi-am spalat mainile cu apa si sapun

Mi-am dezinfectat mainile de protectie

Am imbracat manusile de protectie

Am dezinfectat tegumentul la locul punctiei cuun tampon imbibat in alcool si am efectuat recoltarea

Am recoltat autize –VSH, HT, Hb, Pb, FAS, FIBRINOGEN, TGO, TGP, examen urina

EVALUARE

Pacientul a mai prezentat 3 varsaturi

Pacientul a dormit 5 ore pe noapte si a avut 2 treziri in timpul noptii

Pacientul se simte obosit

Mai prezinta dureri si senzatie de teama.

NEVOI ALTERATE

(ziua a II- a)

Nevoia de a bea si a manca

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a elimina

DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE

Deshidratare legata de prezenta varsaturilor

Alterarea somnului legata de durere

Disconfort fizic legat de durere

Senzatie de teama legat de boala.

OBIECTIVE

Pacientul sa nu mai resimta senzatie de greata

Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic si nutritional

INTERVENTII

Am explicat pacientului necesitatea alimentarii si hidratari in scopul recuperari cat mai rapide

Am aerisit camera inaintea de servirea mesei

Am asigurat conditii de confort termic in salon

Am asigurat respectarea regimului alimentar si orarul meselor

Institui la indicatia medicului perfuzie cu glucoza 33% ,1000 ml si administrez vitamine si antiemetice

Metroclopramid o fiola i.m. la amiaza

Vitaminele B1, B6, C, cate o fiola i.m. dupa masa.

OBIECTIVE

Pacientul sa aiba un somn linistitor pe toata perioada internari

Pacientul sa doarma fara treziri in timpul noptii

INTERVENTII

Am aerisit camera inainte de culcare

Am ajutat pacientul la problemele de respiratie

Am adus pacientului un pahar de lapte caldut inainte de culcare

Am administrat la indicatia medicului o tableta de Diazepam seara

OBIECTIVE