.planificare Familiala

CUPRINS:

Capitolul I………………………………………………………….………3

Anatomia genitala feminina …………………………….………..3

Anatomia genitala masculina ……………………………………11

Drepturile pacientului …………………………………..………..14

Contraceptia – parte integranta a planificarii ……………………19

Capitolul II …………………………………………………………………27

Insusirile si calitatile unui bun consilier…………………………27

Deprinderi importante pentru consiliere………………………….29

Consiliere pentru contraceptie…………………………………….32

Informatii importante pentru furnizarea de servicii de planificare

familiala……………………….……………………………………34

Controlul si prevenirea transmiterii infectiilor………….……….36

Bolile cu transmitere sexuala………………………………………39

Diagnosticul de sarcina…………………………………………….46

Capitolul III …………………………………………………………………50

Cazuri clinice……………………………………………………….50

Caz clinic Nr. I ………………………………………………………50

Caz clinic Nr. II ……………………………………………………..57

Caz clinic Nr. III …………………………………………………….62

Bibliografie ………………………………………………………….68

CAPITOLUL I

ANATOMIE GENITALA FEMININA

APARAT GENITAL FEMININ

Organe genitale externe -VULVA

-GLANGELE ANEXE

VULVA:

1. REGIUNEA PUBIANA = Muntele lui Venus

2. LABIILE

3. SPATIUL INTERLABIAL

4. APARATUL ERECTIL

1. REGIUNEA PUBIANA = Muntele lui Venus

– deasupra simfiziei pubiene

– sub piele prezinta un strat mai gros de tesut adipos

2. LABIILE -MARI

-MICI

LABIILE MARI:

– 2 plici tegumentare mucoase

– lungime 7 – 10 cm.

– grosime 2 cm.

– alcatuite din tesut fibro-elastic cu numerosi foliculi pilosi glande

sebacee si sudoripare, precum si tesut muscular redus.

LABIILE MICI

– 2 pliuri mucoase de 3 cm.

– culoare rosie, rozata sau bruna

– situate pe marginea interna a labiilor mari

pe mocoasa lor se gasesc glande ce secreta mucus si care

impreuna cu secretia glandelor anexe ale aparatului genital, lubrefiaza

vaginul ( rol important in actul sexual ).

3. SPATIUL INTERLABIAL:

– Vestibulul vaginal

– Meatul urinar

– Himenul – membrana fibro-elastica

Vestibulul vaginal:

– depresiune delimitata de labie

– la nivelul sau se deschide, anterior – meatul urinar, si posterior

– himenul

– granita dintre organele genitale externe si cele interne

4. APARATUL ERECTIL:

Clitorisul:

– lungimea 5 – 7 cm.

– organ erectil situat deasupra meatului urinar

– format din 2 corpi cavernosi

rolul sau principal in actul copulatiei este de a receptiona si transmite

stimulii sexuali.

GLANDELE ANEXE:

1. Glandele BARTHOLIN:

– 2 glande asezate la baza labiilor mari

fiecare glanda prezinta cate un canal escretor care trece prin baza

labiilor mici si se deschide in santul dintre labiile mici si himen.

2. Glandele SKENE:

– 2 glande preuretrale

– se deschid pe partile laterale ale meatului urinar

3. Glandele MAMARE:

– glandele anexe ale sistemului reproductiv cu rol esential in procreatie

– forma variaza in functie de tipul constitutional, varsta si etapele fiziolgice

ale femeii

– involuiaza la menopauza

– situate pe partea anterioara a toracelui

– spatiul 3 – 5 intercostal

– prezinta o formatiune conica sau cilindrica = MAMELON cu 10- 12

orificii, ce reprezinta deschiderea canalelor galactofore

– mamelonul este inconjurat de o areola circulara

– structural glanda este formata din 15 – 25 lobi, fiecare lob fiind format

din lobuli, iar lobulii din acini

– prin unirea acinilor se formeaza un canal galactofor ce se deschide la

suprafata mamelonului

– glanda mamara este sub control endocrinic si raspunde la toate oscilatiile

hormonale (estrogen, progesteron, prolactina )

– prolactina hipofizara declanseaza secretia lactata

ORGANE GENITALE INTERNE

1. OVARELE:

– glandele perechi

– asezate in pelvis de o parte si de alta a uterului intr-o foseta ovariana

– marimea unei nuci uscate

– culoare alb-galbuie (congestionat in timpul menstruatiei )

– consistenta elastica

– prezinta suprafata neregulata, cu numeroase cicatrici si santuri, neteda

pana la pubertate

– este singurul organ in cavitatea abdominala neacoperita de perineu

– organ relativ mobil, ligamentele fiind laxe

2. Zone: CORTICALA

– superficiala

– contine foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare

– corpul galben

– tesut conjunctiv

– foliculii contin celula de reproducere = OVULUL

MEDULARA

– foarte vascularizata

– contine tesut conjunctiv

– fibre elastice

– si numeroase fibre musculare

LIGAMENTE DE SUSTINERE ALE OVARULUI

a) Ligamentul tubo-ovarian – ce-l ancoreaza de trompe

b) Ligamentul utero-ovarian

c) Ligamentul lombo-ovarian – ce-l prinde de peretele pelvin

FIZIOLOGIA OVARULUI

1.FUNCTIA ENDOCRINA

secretia de gameti pe care ovarul o matureaza si o expulzeaza

in ziua a 14-a a ciclului menstrual

– se produce prin determinism cortico-hipotalamo-hipofizo-ovarian

lunar unul dintre foliculii corticalei ovariene, incepe sa evolueze

trecand prin fazele de folicul primordial, folicul primar, folicul matur

– in ziua a 14-a a ciclului, foliculul se rupe si elibereaza in cavitatea

pelvi-peritonealaovulul care este apt pentru fecundatie

– pana la pubertate, ovulul nu este functional (dar poate sa functioneze

precoce = 9 ani sau tardiv = 18 ani )

– dupa ovulatie, foliculul se transforma in corp galben, ce secreta

progesteron, iar daca conceptia nu a avut loc, corpul se atrofiaza si devine

fibros = CORP ALBICANS

– daca s-a produs conceptia = CORP GETATIV si asigura evolutia sarcinii

pana la 3 luni,cand functia hormonala este preluata de placenta

2. FUNCTIA EXOCRINA

produce hormoni feminini -ESTROGEN si PROGESTERON care trec

in circulatie si sunt metabolizati la nivelul ficatului

ESTROGENUL:

– produce – vasodilatatie

– hipotermie

– hiperexcitabilitate cerebrala

– la nivelul organelor genitale creste mobilitatea tubara

– la nivelul colului produce secretia in exces a glerei cervicale, care devine

favorabila penetratiei spermatozoizilor

– la nivelul sanilor produce: edem, tensiune dureroasa, hiperplazie

– cantitatea cea mai crescuta de estrogeni este in perioada ovulatiei

PROGESTERONUL:

– hormon antagonist estrogenului

– inhiba contractilitatea musculara

– mentine sarcina

TROMPELE UTERINE

– organe perechi

– pornesc de la uter spre ovare, un capat patrunde in uter, iar celalalt este

liber in cavitatea abdominala

– forma de tuburi subtiri L=10-12 cm

– la capatul lor liber au o deschizatura in forma de palnie, inconjurata de

niste franjuri foarte mobile, acestea prind si intorc in trompa ovulul iesit

din ovar spre uter

FIZIOLOGIA TROMPELOR UTERINE

– rol important in fecundatie, migratie si evolutia oului

– dupa ovulatie, oul liber incavitatea peritoneala este captat de franjurile

pavilionului tubar

– fecundatia are loc in 1/3 externa a trompei

– dupa fecundatie, oul migreaza in 3-9 zile spre cavitatea uterina, fiind

facilitara de peristaltica tubara, de mobilitatea ciliilor epiteliului tubar care

contribuie la maturarea oului in timpul migrarii, facandu-l apt pentru

migrarea in uter

3. UTERUL:

– organ cavitar

– cu structura musculara

– asezat in pelvis, deasupra vaginului, intre vezica si rect

– serveste la dezvoltarea oului – embrionului – fatului si apoi la expulzia

fatului in mediul extern

– constituie segmentul intermediar intre vagin si trompe

FIZIOLOGIE:

– la nivelul lui au loc modificari periodice ale mucoasei uterine =endometru,

sub influenta hormonilor, ce realizeaza menstruatia

– in timpul copulatiei, incepand cu faza de excitatie ca si in timpul

orgasmului, se produc contractii ale corpului uterin

VAGIN

– conduct musculo-membranos

– continua in jos uteruk si se deschide in vulva

– cavitatea virtuala ce serveste la copulatie, la trecerea fluxului menstrual si

patologice ale organelor genitale supraiacente

– se fixeaza pe colul uterin formind un sant circular = FUND DE SAC

DOUGLAS

– peretele vaginal este alcatuit din 2 extern: – muscular si intern:

– mucos, tesut epitelial pavimentos fara glande

– desi epiteliul vaginal contine glande, exista o secretie a vaginului ce

provine din glandele colului uterin si din dezintegrarea celulelor epiteliale

sub actiune hormonala

APARAT GENITAL MASCULIN

ORGANE GENITALE EXTERNE

1. PENISUL:

– organ copulator si la mictiunii la barbat

– situat deasupra scrotului

– alcatuit din tesut erectil special ( 2 corpi cavernosi + corpul spongios al

uretrei

2. SCROTUL:

– punga cutanata unde se gasesc testiculii

– este constituit din 7 tunici

– este impartit in 2 burse ( pentru fiecare testicul )

ORGANE GENITALE INTERNE

1. TESTICULELE:

– organe perechi

– forma ovoida

– fiecare testicul este format din 150 – 200 lobuli

– in interiorul fiecarui lobul se gasesc 2 – 4 tubi seminiferi contorti, ce au

rol de a produce spermatozoizi

– intre tubii seminiferi contorti se gasesc celulele interstitiale Leyding care

secreta testosteronul

2. CAILE DE ELIMINARE SPERMATICE:

a)Epididim

– situat pe marginea supero-posterioara a testicolului, aici se maturizeaza

spermatozoizii

b)Canalul deferent

c)Veziculele seminale

– doua rezervoare musculo-membranoase

– acumuleaza sperma intre ejaculatii

d)Canalele ejaculatorii

– doua conducte prin care sperma este purtata spre uretra

e)Uretra

– porneste din vezica urinara

– srabate prostata si penisul

– se termina cu meatul urinar

3. GLANGELE ANEXE:

a)Prostata:

– situata in bazin inapoia simfizei pubiene

– ea secreta un lichid prostatic

– canalele glandelor prostatice se deschid in uretra prin 15 – 20 orificii

b)Glandele bulbo-uretrale:

– doua orificii tubulo-acinoase situate sub prostata

DREPTURILE PACIENTULUI

Scopul principal al planificarii familiale este imbunatatirea calitatii

vietii. Cererea si acceptarea serviciilor de planificare familiala depinde de

calitatea lor.

Prin recunoasterea planificarii familiale ca un drept al indivizilor,

calitatea serviciilor face parte din DREPTURILE PACIENTULUI.

Declaratia drepturilor omului de la Teheran, 1968 mentioneaza:

"Parintii au dreptul fundamental de a determina in mod liber si responsabil

numarul si momentul aducerii pe lume a copiilor."

I. DREPTUL LA INFORMARE

– Informare asupra beneficiilor planificarii familiale pentru viata

personala si cea de familie

– Informare despre servicii si cabinete care se ocupa cu ingrijirea

sanatatii sexuale si a reproducerii

– Toate programele de planificare familiala trebuie sa se implice activ

in transmiterea informatiilor din acest domeniu, desfasurandu-se nu numai

in cabinete ci )Glandele bulbo-uretrale:

– doua orificii tubulo-acinoase situate sub prostata

DREPTURILE PACIENTULUI

Scopul principal al planificarii familiale este imbunatatirea calitatii

vietii. Cererea si acceptarea serviciilor de planificare familiala depinde de

calitatea lor.

Prin recunoasterea planificarii familiale ca un drept al indivizilor,

calitatea serviciilor face parte din DREPTURILE PACIENTULUI.

Declaratia drepturilor omului de la Teheran, 1968 mentioneaza:

"Parintii au dreptul fundamental de a determina in mod liber si responsabil

numarul si momentul aducerii pe lume a copiilor."

I. DREPTUL LA INFORMARE

– Informare asupra beneficiilor planificarii familiale pentru viata

personala si cea de familie

– Informare despre servicii si cabinete care se ocupa cu ingrijirea

sanatatii sexuale si a reproducerii

– Toate programele de planificare familiala trebuie sa se implice activ

in transmiterea informatiilor din acest domeniu, desfasurandu-se nu numai

in cabinete ci si in colectivitati

II. DREPTUL LA CACES

– Acces direct la persoanele care se ocupa de sanatate si la toate

serviciile, indiferent de statutul lor social, situatie economica, religie, idei

politice, origine etnica, statut marital, resedinta geografica sau orice alt

factor ce ar putea plasa individul in anumite grupuri.

III. DREPTUL LA OPTIUNE

– Dreptul de a decide liber daca folosesc sau nu metode de

planificare familiala

– Dreptul de a alege metoda de contraceptie pe care o doresc

– Dreptul de a oferi informatii corecte, consiliere si o varietate

suficienta de metode contraceptive

– Dreptul la optiune sau dreptul pe care al are pacientul de a decide

schimbarea metodei contraceptive sau intreruperea ei

– Dreptul de a-si alege consilierul si cabinetul de planificare familiala

IV. DREPTUL LA PROTECTIE

Dreptul de a fi protejat impotriva oricarui efect negativ al unei

\

metode contraceptive supra sanatatii lor fizice si psihice

– Atat timp cat o sarcina nedorita poate prezenta un risc pentru

sanatate, pacienta are dreptul la o contraceptie eficienta

– Protectia impotriva transmiterii infectiilor prin folosirea de

instrumente contaminate

– Oferirea sprijinului in alegerea contraceptivului cel mai potrivit

– Identificarea contraindicatiilor

– Folosirea unor tehnici adecvate pentru furnizarea metodei (daca este

cazul )

– Instruirea pacientei pentru folosirea corecta a metodei si asigurarea

unor vizite de urmarire corespunzatoare

\

V. DREPTUL LA INTIMITATE

– Discutia dintre pacient si consilier sa aiba loc intr-un loc care

asigura intimitate

– Daca la consiliere si examenul fizic asista si alte persoane decat

furnizorul de servicii, pacienta are dreptul de a fi informat despre rolul

fiecaruia dintre acestea

– Pacienta are dreptul de a sti dinainte felul examinarii fizice care i se va efectua

– Dreptul de a refuza orice examinare daca nu se simte confortabil

cu examinatorul, sau poate cere ca examinarea sa fie facuta de altcineva

VI. DREPTUL LA CONFIDENTIALITATE

– Dreptul la confidentialitate este protejat de3 juramintul lui Hipocrate

– Lipsa confidentialitatii poate prejudicia increderea fata de personal,

de serviciile oferite si chir afectarea relatiilor familiale ale pacientei

– Personalul nu trebuie sa mentioneze numele pacientelor in prezenta

altor persoane

– Nu trebuie sa discute despre paciente in afara Iserviciilor

– Fiselepacientilor trebuie inchise, iar acesul la ele trebuie tinute sub

control

VII. DREPTUL LA RESPECTAREA DEMNITATII

– Pacientele serviciului de planificare familiala au dreptul de a fi

tratati cu atentie, consideratie si respect fata de demnitatea lor, indiferent

de nivelul lor de educatie, statut social sau alte caracteristici care i-ar

scoate in relief sau i-ar face vulnerabili in fata unui abuz

– Personalul de planificare familiala trebuie sa faca abstractie de

propriile atitudini, prejudecati maritale, sociale si intelectuale

VIII. DREPTUL LA CONFORT

– Dreptul de a se simte confortabil atunci cand li se ofera serviciile;

De exemplu, la locul de oferire a serviciilor trebuie sa fie lumina, ventilare

corecta, scaune, grupuri sanitare

Pacientul nu trebuie sa petreaca prea mult timp pina la primirea

serviciilor dorite

– Locul trebuie amenajat in concordanta cu valorile culturale,

caracteristicile si cerintele comunitatii

IX. DREPTUL LA CONTINUITATE

Pacientele au la servicii si aprovizionare cu materiale atata timp cat

au nevoie de ele

– Serviciile oferite unui pacient nu trebuie intrerupte pana cand aceasta

decizie nu se i-a de comun acord

– Accesul pacientului la alte servicii in domeniul sanatatii sexuale si a

reproducerii nu trebuie conditionata de continuarea contraceptiei

Paientul are dreptul de a-si transfera fisa la un alt cabunet

X. DREPTUL LA OPINIE

– Pacientii au dreptul de a-si exprima parerea despre serviciile pe care le primesc

CONTACEPTIA – PARTE INTEGRANTA

A PLANIFICARII FAMILIALE

I. CONTRACEPTIA HORMONALA

Metodele hormonale sunt utilizate eficient de milioane de persoane.

Toate metodele hormonale sunt de natura sistemica si sunt bazate fie pe o

combinatie de progestageni si estrogeni, fie doar pe progestageni.

1.CONTRACEPTIVELE ORALE COMBINATE C.O.C

a)Monofazice – concentratie fixa de hormoni estrogeni si progestageni pe

tot parcursul ciclului

b)Bifazice,Trifazice – concentratii diferite de estrogeni si / sau progestageni

pe tot parcursul ciclului

Acestea pot fi:

* folii 21 pilule, cu 7 zile pauza inainte de a inceperea unei noi menstruatiei

* folii 28 pilule, 21 administrate oral, iar 7 administrate placebo

Sunt eficace mai ales pentru adolescemte, la care riscul de sarcina

este mai mare

2.PILULE NUMAI CU PROGESTAGENI P.N.P.

Se i-a o pilula zilnic, la aceeasi ora, fara pauza si fara sa se tina

cont de momentul aparitiei menstruatiei. Sunt indicate in special femeilor

peste 35 de ani.

3.CONTRACEPTIVELE INJECTABILE NUMAI CU

PROGESTAGENI I.N.P.

Acestea suntcompuse din hormoni steroizi sintetici asemanatori cu

hormonul feminin progesteron. Preparatul se elibereaza de la locul injectiei

intra-muscular in curentul sangvin.

O singura injectie ofera un efect contraceptiv sigur si foarte eficient

pe o perioada de doua sau mai multe luni.

Ex: DMPA 150 mg/3 luni

net-en 200 mg/2 luni

Se administraza femeilor care au probleme cu administrarea orala a

contraceptivelor si au contraindicatii pentru estrogen.

4.CONTRACEPTIVELE INJECTABILE COMBINATE C.I.C.

C.I.C. contin un estrogen cu actiune scurta si un progestagen cu

actiune lunga. Preparatul este eliberat lent de la locul injectiei, timp de 28

de zile. In fiecare luna se administraza o injectie.

Fata de I.N.P., C.I.C. nu dau sangerari neregulate.

5.IMPLANTELE SUBDERMICE

IMPLANTELE NORPLANT

Reprezinta o metoda contraceptiva pe baza de o doza de

progestagen, cu durata lunga de actiune si reversibila. Sistemul consta in 6

capsule moi de cauciuc siliconic. Fiecare capsula contine 36 mg.

Levonorgestrel. Capsulele sunt inserate subdermic in zona superioara a

bratului femeii printr-o procedura chirurgicala minora, efectuata sub

anestezie locala. Capsulele sunt palpabile dar putin vizibile. Efectul

contraceptiv este dobandit printr-o eliberare lenta si constanta a

progestagenului, prin membrana de silicon in curentul sangvin. Protectia

fata de sarcina – aproximativ 5 ani. Metoda este indicata in special pentru

femeile care au numarul dorit de copii, dar nu doresc sterilizarea.

II. DISPOZITIVELE INTRAUTERINE D.I.U.

D.I.U. este o metoda sigura si eficienta de contraceptie reversibila.

D.I.U. sunt mici piese flexibile, facute din metal si / sau flastic.

1. PREZERVATIVELE

Prezervativul este o membrana de latex destinata sa acopere penisul

in erectie. El colectioneaza lichidul spermatic si actioneaza ca o bariera ce

impiedica intrarea spermatozoizilor in vagin.

Aceasta contribuie la reducerea riscurilor cu transmitere sexuala,

inclusiv H.I.V. ( nu elimina, insa total riscul ).

Nu are contraindicatii.

2. DIAFRAGMA

Diafragma este o membrana de cauciuc in forma de cupola, cu o

margine flexibila. Daca este corect inserata in vagin, cupola acopera colul

uterin. Inaintea insertiei in interiorul cupolei se pune crema sau gel

spermicid.

Efectul contraceptiv al diafragmri, depinde, pe de o parte, de

actiunea ca bariera intre lichidul spermatic si colul uterin, iar pe de alta

parte, de functia diafragmei ca suport pentru spermicid.

Acesta metoda este indicata femeilor care doresc ca metoda de

bariera sa fie sub controlul lor (spre deosebire de prezervativ ), au conditii

de igiena bune si au acces la momente intime in care sa-si insere

diafragma, sa o scoata, sa o spele, sa o depoziteze.

3. SPERMICIDELE

Sunt substante chimice care inacticeaza si distrug spermatozoizii.

Suportul spermicidelor poate fi reprezentat de creme, geluri, ovule, tablete

efervescente si spume.

Ele au o eficienta marita doar cand se utilizeaza cu o alta metoda

de bariera. Ele ofera protectie impotriva anumitor boli cu transmitere

sexuala, dar nici decum H.I.V.

III. STERILIZAREA CHIRURGICALA FEMININA SI

MASCULINA

Indicata persoanelor care nu mai doresc copii. Tehnicile de sterilizare

blocheaza fie ductele spermatice (vasele deferente), fie oviductele (trompele

uterine), facand imposibile contactul spermatoozoizilor cu ovulele. Esre o

metoda definitiva, deoarece tehnicile de repermeabilizare sunt mai complexe

si nu dau intodeauna rezultat.

IV. ABSTINENTA PERIODICA

Abstinenta periodica reprezinta o metoda contraceptiva care interpune

o bariera temporala intre spermatozoid si ovul (prin evitarea contactului

sexula in timpul fazei fertile a ciclului). Din acest motiv metoda depinde

de abilitatea cuplului de o identifica fazele fertile ale fiecarui ciclu

menstrual, de motivatia si de disciplina cuplului de a practica abstinenta,

atunci cand este necesar. Cuplurile pot sa-si asume riscuri in practicarea

abstinentei periodice

In cazul in care incalca reguli impuse, din aceasta cauza va fi nevoie

de o consiliere adecvata, de invatare corecta a metodei si de vizite

periodice la cabinetele de plening.

1.METODA TEMPERATURII BAZALE

Dupa ovulatie temperatura corpului creste cu 0,2 pana la 0,4 grade

C si ramane la aceaste valori pana la menstruatia urmatoare. Se recomanda

cuplurilor abtinerea de la activitatea sexuala in intervalul dintre prima zi de

menstruatie si a treia zi consecutiva, in care temperatura se mentine

ridicata.

Temperatura se va masura: oral, rectal sau vaginal imediat dupa

trezire si eventual se va face un grafic.

2. METODA MUCUSULUI CERVICAL

METODA BILLINGS

Pe parcursul unui ciclu menstrula, o femeie poate avea modificari

diferite ale caracteristicilor mucusului cervical si diferite senzatii la nivelul

vulvei.

Cuplurile care folosesc aceasta metoda pot avea contact sexual pe

parcursul fazelor pre si post ovulatorii, deoarece este posibila identificarea

fazei infertile a ciclului.

Perioada menstruatiei este urmata de zile "uscate".

Mucusul cervical este ingrosat si aderent, formand un ''dop'' care

blocheaza canalul cervical si exista o senzatie de uscaciune a vaginului. In

aceasta perioada nu sunt urme de mucus.

Odata cu apropierea ovulatiei, mucusul devine abundent si determina

senzatia de ''alunecare'',''lubrefiere'' si de ''umezeala'' la nivelul vulvei. Este

de o densitate mica, este elastic si are o culoare alb-transparenta

(asemanator albusului de ou). El indica perioada fertila.

Disparitia senzatiei de ''alunecos'' si aparitia relativ brusca a

''aderentei'', urmata de ''uscaciune'' vulvara indica faza post ovulatorie.

3. METODA CALENDARULUI SAU A RITMULUI

METODA OGINO-KNAUS

Metoda calendarului este cea mai utilizata dintre toate metodele de

identificare a perioadei fertile, pentru abstinenta periodica. Se bazeaza pe

calcule care in estimarea perioadei fertile tin cont de sangerarea menstruala

anterioara. Are o rata mare de esec si este folosita de femeile cu ciclu

regulat.

Pacienta va fi instruita sa inregistreze numarul zilelor a cel putin 6

cicluri menstruale consecutive. Prima zi fertila = ciclul cel mai scurt-18

Ultima zi fertila = ciclul cel mai lung-1

4.METODA SIMPTO-TERMALA M.S.T.

Reprezinta o combinatie a mai multor metode:

-modificarile mucusului cervical

-metoda calendarului

-a temperaturii bazale

Utilizarea mai multor tehnici de identificare a fazei fertile a ciclului

menstrual da o mai mare acuratete si inacelasi timp permite reducerea

numarului de zile de abstinenta sexuala.

VI. CONTRACEPTIA DE URGENTA

Este un tip de contraceptie care se foloseste in situatii de urgenta

pentru a preveni o sarcina nedorita in urma unui contact sexual neprotejat.

Este cunoscuta si sub denumirea de ''pilula de a doua zi'' sau ''pilula post-

coitala''.

Indicatiile acestei metode sunt cazurile cand nu s-a folosit nici o

metoda de contraceptie, cand a fost un ccident sau un incident de folosire

a unei metode contraceptive (ex. alunecarea diafragmei, ruperea

prezervativului) sau cand femeia a fost victima unei agresiuni sexuale.

1.PILULELE CONTRACEPTIVE DE URGENTA P.C.U.

a)Pilule combinate

Sunt pilulele estro-progestative, se administreaza prima doza de 2 sau

4 pilule (depinde de produsul farmaceutic), nu mai tirziu de 72h de la

contactul sexual, iar a doua doza in 2 sau 4 pilule administrata la 12h de

la prima doza.

b)Pilule numai cu progestagen

Acestea confera o incidenta mai mica a efectelor secundare si se

administreaza prima doza de 1 pilula, nu mai tarziu de 72h de la

contactul sexual, apoi cea de a doua doza de 1 pilula, dupa 12h de la

administrarea primei doze.

2.D.I.U. CU CUPRU

Se poate insera in primele 5 zile dupa contactul sexual neprotejat.

Este indicat doar cand au trecut mai mult de 72h de la contactul sexual si

nu pot fi administrate eficient pilulele, iar pacienta doreste sa foloseasca

D.I.U. ca metoda de contraceptie.

CAPITOLUL II

INSUSIRILE SI CALITATILE UNUI BUN

CONSILIER

I.CONVINS DE IMPORTANTA PLANIFICARII FAMILIALE

– Crede ca planificarea familiala, sanatatea reproducerii si prevenirea

SIDA si a celor BTS sunt importante, ca acesta constituie o componenta

importanta a sanatatii familiei si sunt drepturile fundamentale ale omului

II.INTELEGATOR SI APROPIAT

– Atitudinea lui denota intelegerea nevoilor celorlalti si apropiere. Ii

face placere contactul cu persoane de virste, nationalitate si pregatire

diferite.

III.ECHILIBRAT

– Nu are probleme cu propria sa sexualitate si viata de familie.

Acesta este un cspect important, deoarece el vine in contact cu nelinistile

pacientilor legate de aceste aspecte ale vietii.

IV. CORECT

– Spune pacientulor adevarul despre metodele contraceptive,

procedurile medicale si BTS / SIDA . Corectitudinea este esentiala in

asigurarea faptului ca pacientul face o alegere si isi da consimtamintul in

cunostinta de cauza.

V. INFORMAT

– Bine instruit si format despre metodele de planificare familiala,

problematica sanatatii reproducerii, a sexualitatii, BTS / SIDA si tehnicile de

consiliere.

VI. EFICIENT

– Poate lucra in conditii de stres, cu indrumare minima si se dedica

ajutarii pacientilor.

VII. NEMORALIZATOR

– Nu condamna conceptiile / valorile de viata ale pacientilor si le

acorda respect.

VIII. DISCRET

-Pastreaza confidentialitatea si nu transmite informatii din cabinet si

din comunitatea in care lucreaza. Este atent sa nu transmita cele aflate de

la pacienti altor persoane. cu exceptia informatiilor pe care pacientii

accepta sa le dea publicitatii.

IX. EMPATIC

– Poate sa se transpuna in situatia pacientului si sa-si imagineze ce

simte pacientul. ''Empatia'' nu trebuie confundata cu ''simpatia''.

X. CONSECVENT

– Este consecvent in ceea ce face, ceea ce spune si ceea ce crede.

PRINCIPIILE CONSILIERII PENTRU PLANIFICARE FAMILIALA

– IMPARTIALITATEA

– INTIMITATEA

– ASIGURAREA LIBERTATII DE OPTIUNE A PACIENTULUI

– CORECTITUDINEA

– CONFIDENTIALITATEA

DEPRINDERI IMPORTANTE PENTRU

CONSILIERE

I. ASCULTAREA ACTIVA SI COMUNICAREA

NON-VERBALA

– Consilierul isi arata interesul fata de ceea ce spune pacientul fara a

folosi cuvinte. Aceasta ii permite pacientului sa fie sigur ca este ascultat si

consilierul este interesat de ceea ce spune el. Este un rasuns neutru care

deschide comunicarea si permite consilierului sa afle ce stie pacientul si ce

nevoi are.

– Comunicarea non-verbala corespunzatoare asigura pacientul de

interesul pe care il acorda consilierului celor spuse de el.

Folosirea tacerii este un element cheie al ascultarii active.

II. A) IDENTIFICAREA SI REFLECTAREA CONTINUTULUI (PARAFRAZAREA)

– Consilierul il asculta pe pacient, apoi repeta ceea ce a inteles din

spusele lui. Aceasta il ajuta pe pacient sa clarifice ceea ce crede si

permite consilierului sa verifice daca a inteles bine cele spuse de el.

II.B) IDENTIFICAREA SI REFLECTAREA SENTIMENTELOR

– Consilierul il asculta pe pacient, identifica sentimentele lui dupa

care le reflecta inapoi la pacient. Acest raspuns empatic la cele spuse de

el ii arata pacientului ca sentimentele lui si situatia in care se afla, au fost

intelese de consilier. Identificarea si reflectarea sentimentelor tinde sa

deschida comunicarea.

III. INTREBARI

– Consilierul pune intrebari pentru a afla ceea ce doreste pacientul,

cere informatii medicale si sociale de baza despre el, pentru a sti mai

multe despre anumite aspecte, nevoi sau probleme si pentru a clarifica

spusele pacientului. Intrebarile pot fi deschise sau inchise si pot fi folosite

pentru a detalia anumite informatii despre starea si sentimentele pacientului,

in asa fel incat consilierul sa-l poata ajuta in deciziile pe care le va lua.

IV. ASIGURAREA PACIENTULUI DESPRE NORMALITATEA SITUATIEI SALE

– In momentul in care pacientii exprima sentimentele care sunt

comune anumitor situatii, este folositor ca acest lucru sa fie spus in mod

explicit. Este important ca pacientilor sa li se spuna ca situatia lor nu este

exceptionala si nu se abate de la normalitate.

V. FURNIZAREA DE INFORMATII

– Consilierul trebuie sa afle ce stie sau a auzit pacientul pana in

momentul respectiv. Apoi, cu delicatete, consilierul trebuie sa indrepte

informatiile eronate ale pacientului si sa ii furnizeze informatii noi intr-un

limbaj clar, pe intelesul acestuia.

Consilierul trebuie sa furnizeze informatii corecte si comlete pentru a

ajuta pacientii in luarea deciziilor.

VI. REZUMAREA

– Consilierul trebuie sa il ajute pe pacient pentru a rezuma cele

discutate pe parcursul consultatiei sau pentru a clarifica, daca este cazul,

deciziile pe care acesta le-a luat ca urmare a consultatiei.

Tehnica rezumarii il ajuta pe pacient sa clarifice subiectele care au

fost discutate in timpul consultatiei, subiecte care pot include informatii

medicale sau personale, clarificarea anumitor pareri si sentimente exprimate

de pacient. Daca pacientul nu a putut lua nici o decizie pe parcursul

consilierii si mai are nevoie de timp de gandire, de informatii mai

detaliate sau de accesul la alte cabinete sau centre, tehnica rezumarii il

ajuta sa clarifice, pentru moment, alternativele care ii stau la dispozitie si

ii permit sa revina la consultatii ulterioare.

CONSILIERE PENTRU CONTRACEPTIE

– Consilierea pentru contraceptie reprezinta un proces de dubla

comunicare intre consilier si pacient, care are drept scop ajutarea

pacientului pentru s-si identifica nevoile legate de sanatatea reproducerii si

pentru a lua cea mai buna decizie in domeniul contraceptiei

– Obiectivul consilierii pentru contraceptie, este sa ajute indivizii

sau cuplurile :

*sa decida daca are nevoie si doresc sa foloseasca o metoda de

contraceptie;

*sa aiba o alegere libera si informata asupra metodei contraceptive;

*sa invete modul de folosire a metodei pe care au ales-o;

*sa folosesca in mod curent metoda aleasa;

*sa-si depaseasca anxietatile si sa ia deciziile adecvate in cazul aparitiei

unor probleme;

– Abilitatile de comunicare necesare pentru consiliere include:

#ascultarea activa;

#comunicarea non-verbala;

#parafrazarea;

#intrebarile;

#reflectarea sentimentelor pacientului;

#furnizarea de informatii;

– Timpul petrecut in salile de asteptare trebuie utilizat pentru

educarea pacientilor in domeniul sanatatii reproducerii.

– Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere, fie la

domiciliu, fie in cabinet, aceasta trebuie efectuata in cadru intim (fara

martori). Este important pentru pacient sa se simta relaxati si sa li se

castige increderea. De aceea, ei vor fi tratati intr-o maniera calduroasa si

respectuoasa si se va comunica, utilizand un limbaj pe intelesul lor.

-Atunci cand este posibil, procesul de consiliere se va efectua in

cadrul cuplului.

– Consilierul trebuie sa ajute fiecare pacient sa-si coreleze nevoile

de planificare familiala si preferintele cu o metoda sigura si eficienta.

Daca femeia are o contraindicatie relativa pentru metoda aleasa, se

avertizeaza asupra semnelor de alarma ce pot aparea.

Ce inseamna ''optiune informata''

#Optiunea informanta inseamna ca pacientul a luat o decizie bine gandita,

bazata pe informatii corecte si relevate. Unul dintre scopurile majore ale

consilierii in planificarea familiala este ajutarea pacientului pentru optiuni

informate in ceea ce privaste sanatatea reproducerii si a planificarii

familiale.

#''Informat'' inseamna ca pacientii sunt in posesia informatiilor corecte,

clare si specifice de care au nevoie.

#''Optiune'' inseamna ca pacientii au posibilitatea de a alege dintr-o varietate

de metode de planificare familiala. Pacientii sunt cei care decid.

INFORMATII IMPORTANTE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII DE PLANIFICARE FAMILIALA

**In urma unei instruiri si formari corespunzatoare si alte persoane decat

medicii, pot furniza informatii, consiliere si metode contraceptive;

**In general, prin punerea intrebarilor potrivite, furnizoriide servicii de

planificare familiala pot stabili ca o femeie nu este insarcinata. De obicei,

efectuarea unor teste de sarcina nu este necesara;

**Sanatatea unui sugar depinde frecvent de laptele mamei sale. Este

important sa se evite aparitia unei sarcini in perioada in care mama

alapteaza, deoarece aceasta intrerupe lactatia. In timpul perioadei de lactatie

exista metode de planificare familiala care sunt mai recomandate decat

altele.

**Este important respectarea masurilor corecte de asepsie si antisepsie.

**Cei mai multi oamini pot utiliza majoritatea metodelor de planificare

familiala. Cu toate acestea, exista conditii medicale care impun evitarea

anumitor metode.

**Din punct de vedere al eficientei, unele metode de planificare familiala

depind in masura mai mare de modul in care sunt folosite de utilizator

decat altele.

**Cele mai multe metode nu necesita examinari medicale, teste sau

proceduri complexe si costisitoare.

Folosirea unor teste poate furniza informatii importante pentru starea

generala de sanatate a pacientului.

In general, in lume, urmatoarele categorii profesionale ofera servicii

de planificae familiala:

* asistente generaliste;

* asistente de obstetrica;

* surori medicale;

* asistente stagiare;

* moase, dupa o formare speciala;

* medici, inclusiv ginecologi, obstetricieni;

* medici generalisti;

* medici stagiari;

* farmacisti;

* asistenti de farmacie;

* personalul implicat in asistenta medicala primara;

* asistente de teren;

* lucratori comunitari;

* vanzatori si patroni de magazine;

* locuitori din comunitate care sunt agenti de distributie;

* voluntari;

persoane care au folosit timp indelungat metode de planificare

familiala, educatori si lideri ai comunitatilor.

CONTROLUL SI PREVENIREA TRASMITERII INFECTIILOR

Obiectul principal al controlului si transmiterea infectiilor in cabinete

de planificare familiala este, scaderea riscului transmiterii infectiilor la

pacienti si la populatia care poate veni in contact cu rezidurile contaminate

din cabinete.

Transmiterea infectiilor in timpul actelor medicale poate fi prevenita

prin respectarea masurilor de asepsie, prin evitarea infectiilor incrucisate si

prin folosirea corecta a echipamentului si instrumentarului medical.

ANTISEPSIA:

Antisepsia consta in indepartarea a cat mai multe microorganisme de

la nivelul pielii si mucoaselor pacientului, cu ajutorul unei substante

antisptice, inaintea aplicarii unei proceduri invazive. Nu se vor utiliza

substante care irita sau lezeaza pielea sau mucoasa pacientului.

INDICATII:

#Pregatirea tegumentelor pentru interventii precum si minilaparatomie,

laparoscopie, vasectomie, insertie sau extragere a Norplant-ului, injectii;

#Pregatirea zonei colului uterin si a vaginului pentru insertia sau extragerea

D.I.U. si pentru introducerea elevatorului uterin folosit in timpul sterilizarii

chirurgicale;

#Spalarea mainilor inainte de punerea manusilor chirurgicale pentru

operatiile de minilaparatomie sau sterilizare chirurgicala.

Urmatoarele solutii antiseptice sunt lipsite de nocivitate si disponibile

frecvent.

a) DECONTAMINAREA

Este important ca sa se procedeze la decontaminarea instrumentelor si

obiectelor care au venit in contact cu fluidele corpului uman, pentru a

elimina riscurile asociate.

In timpul decontaminarii se folosesc manisi de cauciuc gros

(menajere sau utilitate).

Se asigura existenta unui recipient cu solutie de hipoclorit la

inceputul fiecarei sesiuni de lucru sau mai frecvent, daca solutia se

murdareste repede.

Decontaminerea suprafetelor mari (de ex. masa ginecologica) se

face prin stergerea lor cu solutie de hupoclorit 0,5%.

b) CURATAREA:

Curatarea obiectelor inainte de dezinfectie si sterilizare este extrem de

importanta, deoarece asigura eliminarea materiilor organice, care pot:

-sa contina microorganisme, rezidurile pot proteja microorganismele de

procedeurile de sterilizare sau dezinfectie;

– sa inactiveze partial dezinfectanti chimici si agenti sterilizanti, reducandu-

le eficienta;

c) DEZINFECTIA DE GRAD INALT (DGI):

Daca procedeele de DGI sunt aplicate corect, ele distrug bacteriile,

virusii, fungii si parazitii, insa nu indeparteaza in totalitate endoscopii

bacteriali. Obiectele dezinfectante astfel, pot fi utilizate si la nivelul

tegumentelor si mucoaselor intacte.

DGI se realizeaza prin fierbere si dezinfectie chimica (la rece).

d) STERILIZAREA:

Procesul de sterilizare asigura distrugerea tuturor microorganismelor,

inclusiv a endosporilor bacterieni. Sterilizarea se realizeaza prin folosirea

caldurii (vapori sub presiune inalta, caldura uscata) sau a unor substante

chimice.

BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALA

LIPSA DE INFORMARE ?

In toata lumea infectiile genitale = I.G. si bolile cu transmitere

sexuala = B.T.S., cinstituie o problema majora de sanatate publica.

Multe persoane cu I.G. / B.T.S., in special femei, nu beneficiaza

de ingrijiri si tratamente corespunzatoare, datorita urmatoarelor aspecte:

– barbati si femei care au I.G. / B.T.S. pot fi asimptomatici;

– persoanele infectate pot avea simptome dar nu le identifica drept

manifestari ale unei infectii (multe femei nu au informatii despre secretiile

normale, unele femei au o infectie un timp atat de indelungat incat nu

mai considera simptomele ca fiind anormale)

Frecvent persoanele cu I.G. / B.T.S. nu solicita ingrijiri pentru ca:

– nu inteleg gravitatea bolii;

– le este rusine sa se adreseze unui serviciu medical;

– B.T.S. se insotesc de un stigmat social;

– nu au acces la tratament;

– nu isi permit tratamentul;

Consecintele pot fi foarte severe pentru barbati, femei si copii.

Aceste afectiuni pot duce la infertilitate, disfunctii sexuale, se pot

croniciza sau pot disemina si produce decesul. La femei pot determina

dureri pelvine cronice si complicatii ale sarcinilor.

EVALUAREA RISCULUI PENTRU B.T.S.

Pacienta va fi intrebata daca:

*partenerul sexual are sau a avut in ultimele 3 luni simptome precum:

secretii uretrale, dureri in timpul mictiunii sau ulceratii in zona genitala.

*partenerul sa fi avut contacte sexuale cu altcineva

*a avut contacte sesuale cu mai mult de un partener in ultimele 4

saptamani?

*a inceput o relatie noua

PRINCIPALELE I.G. / B.T.S.

I. GONOREEA – Neiseria gonorrheae:

*Incubatie: – 1-14 zile;

*Semne si simptome:

#FEMEIE: – frecvent nu sunt simptome (asimptomatica)

– secretie vaginala;

– dureri la mictiune;

– mici pierderi de sange dupa contactul sexual ;

– durri in abdomenul inferior;

– sau simptome de afectiune pelvina inflamatorie;

#BARBAT:- secretii uretrale;

– durere la mictiune;

*Trasmisibilitatea (la o expunere):

– riscul transmiterii de la un barbat infectat la partenera este mai mare

decat cel al transmiterii de la o femeie infectata la partener;

– dupa aparitia uretritei, cei mai multi transmit infectia;

II. INFECTIA CU CHALAMYDIA – Chalamydia trachomatis:

*Incubatie: – 7-21 zile;

*Semne si simptome:

#FEMEIE: – frecvent nu apar simptome;

– secretie vaginala;

– durere la mictiune;

– mici pierderi de sange dupa contactul sexual;

– dureri in abdomenul unferior sau simptome de afectiune

pelvina inflamatorie;

– la examinare se observa secretie vaginala sau cervicala si

frecvent, inflamatia mucoasei cervicale care sangereaza usor la

atingere;

#BARBAT:- secretii uretrale;

– dureri la mictiune;

– simptomele pot lipsi;

*Transmisibilitatea:

– se transmite intre partenerii sexuali indiferent de prezenta sau absenta

simptomelor;

III. SIFILISUL – Treponema pallidum:

*Incubatie: – 10-90 zile;

*Semne si simptome:

#FEMEIE: – ulceratie nedureroasa (sancru) la locul expunerii (vulva, col

uterin, nas, gura, anus)

– pot lipsi leziunile uterine si primul simptom poate fi rach-ul

sifilisului secundar;

#BARBAT:- dupa o expunere, infectia se transmie la peste 60% din cazuri

la parteneri sexuali;

– si in mai mult de 2/3 din cazuri, infectia poate fi transmisa

prin placenta de la mama la fat determina in 40% din cazuri

avort spontan si deces neonatal, iar in proportie de 60% apare

sifilisul congenital;

IV. HERPES GENITAL – Herpes simplex virus:

*Incubatie: – 1-26 zile;

*Semne si simptome:

#FEMEIE: – leziuni veziculare dureroase in jurul vaginului, orificiului anal

sau coapse;

– mictiuni dureroase;

– secretie vaginala apoasa cervicita;

– cefalee;

– dureri de spate;

– febra;

– stare generala alterata, aproximativ 705 din cazuri sunt

asimptomatice;

#BARBAT:- leziuni dureroase la nivelul penisului;

– secretii uretrale;

– mictiuni dureroase;

– cefalee;

– dureri de spate;

– febra;

– stare generala alterata;

Atat la femeie cat si la barbat pot aparea episoade recurente;

*Transmisibilitatea:

– transmiterea se face mai frecvent in cadrul episoadelor simptomatice;

V. TRICOMONIAZA:

*Incubatie: – 3-28 zile;

*Semne si simptome:

#FEMEIE: – secretie vaginala abundenta, galbuie sau verzuie mirositoare;;

– prurit;

– durere la mictiune;

– durere la contactul sexual;

#BARBAT:- de obicei asimptometic;

– secretie uretrala;

– durere la mictiune sau prurit;

*Transmisibilitatea:

– de la partenerii infectati;

VI. VAGINITA BACTERIANA:

*Determinata de dezvoltarea succesiva a microorganismelor care exista in

mod obisnuit in vagin;

*Semne si simptome:

– iritatie vaginala;

– congestie vaginala cu miros neplacut;

*Transmitere:

– de obicei, nu are transmitere sexuala;

VII. CANDIDOZA: – Candida albicans:

*Semne si simptome:

#FEMEIE: – preurit si inflamatie la nivelul caginului si a zonei vulvare si

perianale;

– secretie vaginala groasa, albicioasa, cu aspect branzos;

#BARBAT:- prurit si inflamatie la nivelul penisului

– uneori papule mici si leziuni tegumentare;

– frecvent sunt asimptomatici;

*Transmitere:

– frecvent, transmiterea nu este sexuala;

– cateodata nu este necesara tratarea parteneruluisexual;

– in cazul infectiei recurente cu candida, este importanta eliminarea

factorilior favorizanti;

VIII. HIV-SIDA:

*Cea mai mare problema a societatii contemporane;

*Sunt afectati in egala masura barbati si femei;

*Nu are tratament pana in prezent;

*Se transmite sexual, transplacentor si contaminare cu diferite produse

patologice.

DIAGNOSTICUL DE SARCINA

Diadnosticul de sarcina reprezinta o componenta importamta a

planificarii familiale si a serviciilor generale pentru sanatatea reproducerii.

Cabinetele de planificare familiala pot oferi servicii de diagnostic de

sarcina femeilor care:

# au planificat o sarcina si apera ca au ramas insarcinate;

# au avut un contact sexual neprotejat si suspecteaza ca ar fi putut ramane

insarcinate;

# doresc sa inceapa folosirea unei anumite metode contraceptive (ex. DIU)

si doresc sa excluda posibilitatea unei sarcini;

# au fost expuse posibilitatii de esec a unei metode contraceptive;

Unele cabinete dispun de teste biochimice de diagnostic pentru

sarcina. Cu toate ca diagnosticul de sarcina se poate stabili si numai pe

baza de mijloace clinice, diagnosticul cert se poate stabili dupa 8-10

saptamani de amenoree.

In conditiile in care femeia este insarcinata, determinarea varstei

gestationale este importanta pentru femeie la aproximarea datei nasterii.

Varsta gestationala esteimportanta si in diagnosticul anumitor

complicatii ale sarcinii (ex. sarcina ectopica sau amenintare de avort).Daca

pacienta ia in discutie intreruperea sarcinii prin avort, informatiile despre

varsta gestationala sunt importante in procesul de luare a deciziei si pentru

selectatarea tehnicii corespunzatoare pentru intreruperea sarcinii.

DIAGNOSTICUL CLINIC

Diagnosticul clinic de sarcina se face prin identificarea in cadrul

unei consultatii atent din anamneza si a semnelor si simptomelor sugestive

pentru saecina. Examenul genital este sugestiv pentru diagnosticul de

sarcina dupa a 6-a saptamana de gestatie.

SIMPTOME DE SARCINA:

# absenta menstruatiei (amenoree)

# greturi (asociate sau nu cu varsaturi) si modificari ale apetitului;

# oboseala persistenta;

# tensiune si cresterea in volum a sanilor;

# mictiuni frecvente;

# perceperea miscarilor fetale (simptome tarzii, dupa 16-20 saptamani de

gestatie);

SEMNE DE SARCINA:

# cresterea in volum si inmuierea uterului, pot fi percepute incepand cu

saptamana a 6-a de sarcina;

# pulsatiile uterine pot fi un important semn de sarcina la mai putin de 6

saptamani de gestatie;

# dupa a 12-a saptamana de sarcina, uterul marit, poate fi palpat deasupra

simfizei pubiene;

# dupa a 18-20-a saptamana de gestatie, se pot percepe cu stetoscopul

bataile cordului fetal;

# dupa 18-20 saptamani de gestatie, examinatorul poate percepe miscarile

fetale.

DIAGNOSTICUL DE LABORAROR:

Testele biochimice se bazeaza pe detectarea in urina sau sange

a gonadotrafinei chorionice umane(HCG) de catre anticorpi. HCG este o

proteina produsa de placenta sau precursorii sai si poate fi detectata la 7-9

zile dupa ovulatie.

Se folosesc doua feluri de teste:

TESTE DE INHIBARE A AGLUTINARII:

– detectaza sarcina la aproximativ 6 saptamani dupa ultima menstruatie.

Intr-o mostra de urinam, anticorpii anti-HCG se leaga de HCG si

realizeaza un test de sarcina pozitiv;

– rezultate fals negative – in conditiile unor concentratii scazute de HCG.

TESTE IMUNOMETRICE SI RADIOIMUNOLOGICE:

– folosite cu siguranta in concentratii foarte scazute de HCG, pentru

detectarea sarcinilor de virsta mica, inclusiv a celor ectopice. Ele pot da

rezultate pozitive cu 3-4 zile inainte de data probabila a menstruatiei. Ele

dau rezultate precise la 7 zile dupa fertilizare.

STABILIREA DIAGOSTICULUI DE SARCINA:

Furniforiide servicii trebuie sa excluda diagnosticul de sarcina

inainte de a da pacientilor metode contraceptive, in special metode

hormonale si DIU.

Pentru a putea stabili lipsa unei sarcini, femeia nu trebuie sa

prezinte simptome si semne de sarcina. In plus, trebuie indeplinit unul din

urmatoarele criterii:

* nu a avut contacte sexuale dupa ultima menstruatii;

* a folosit corect si cu regularitare o metoda de contraceptie eficienta;

* este in primele 7 zile ale ciclului menstrual;

* este in prinele 4 saptamani dupa nastere;

*alapteaza si nou-nascutul sau sugarul are alimentatie naturala si in

exclusivitate, este amenoreica si in primele 6 luni dupa nastere;

*este in primele 7 zile dupa un avort;

Intotdeauna este posibil un diagnostic fals negativ de sarcina, cu

toate ca aceste riscuri sunt mai mici daca se utilizeaza si teste biochimice,

nu numai anamneza si examenul fizic;

CONSILIERE DUPA STABILIREA

DIAGNOSTICULUI DE SARCINA

Oferirea unei consilieri in cadrul careia pacientele cu diagnoctic

pozitiv de sarcina sa fie informate despre optiunile posibile.

Acordarea unei atentii speciale femeilor care nu sunt sigure despre

continuarea sarcinii, oferindu-le informatii si sprijin in vederea luarii unei

decizii bine gamdite. Daca este cazul pacienta va fi trimisa si la alte

servicii. Daca pacienta doreste sa continuie sarcina, ea trebuie informata

despre importanta consultatiilor prenatale si locul unde poate sa solicite

asemenea consultatii.

CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC

Nr. 1

NUME : A

PRENUME : A

VARSTA: 23 ani

ADRESA: Strada Lacramioarei Nr. 36 DARABANI – Teioasa

OCUPATIA: Profesoara

DATA PRIMEI VIZITE: 1.02.2003

DATA ULTIMEI MENSTRUATII: 28.01.2003

DATA VIZITEI: 14.04.2003

ISTORICUL : Aplanificat o sarcina si spera ca a ramas insarcinata

PACIENTA ACUZA :

– varsaturi asociate cu greturi ;

senzatie de tensiune la nivelul sanilor ;

schimbari ale apetitului ;

schimbari ale obiceiurilor alimentare ;

absenta menstruatiei ;

oboseala persistenta ;

– mictiuni frecvente ;

DIAGNOSTICUL : SARCINA

FISA INITIALA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE

EXPLORARI :

– ecografie- care confirma suspiciunile pacientei

– test de sarcina

TRATAMENT :

MEDICAMENTOS :

Tratament igieno – dietetic:

Este indicat sa manance: carne, peste, unt, lapte oua, cartofi, cereale,

rosii, spanac, morcovi, varza, telina, fructe proaspete.

Este bine ca alimentele sa fie proaspete si preparate cat mai simplu.

Se vor evita : conservele de carne, pateurile, vanatul, condimentele,

muraturile, sarea.

Se vor evita : conservele din carne, pateurile, vanatul, condimentele,

muratueile, bauturile alcoolice, tutunul.

Sarea exista in cantitati suficiente in alimente, nafiind nevoia de a

se adauga suplimentar in mancaruri, cunoscandu-se ca gravidele are

tendinta spre a retine apa in tesuturi.

Imbracamintea gravidei trebuie sa fie lejera si comoda conform

anotimpului.

Incaltamintea trebuie sa fie comoda si cu tocuri joase. Ingrijirea

corpului se face baie corporala, generala generala cu dusul, fiind interzisa baia in cada, sa foloseasca apa calduta si sapun si nu baile de abur, sau rece, ori fierbinte ce poate produce contractii uterine.

Activitate fizica : sa practice miscari ajutatoare procesului nasterii.Sa se plimbe in aer liber si chiar practicarea sporturilor care nu solicita excesiv capacitatea fizica a femeei, sunt permise in primele 6 luni de arcina. Gravida trebuie sa-si pastreze modul de viata obisnuit, sa-si continuie legatura cu familia si prietenii. Sa viziteze spectacole, sa asculte muzica – toate cu conditia sa nu se oboseasca, sa doarma suficient, sa evite contactul cu persoane bolnave. Gravidei i se va explica necesitatea supravegherii pe timpul perioadei de gestatie, de catre cadrele medico – sanitare unde este luata in evidenta si o programeaza pentru viitoarele controale periodice. I se va arata ca sarcina este un fenomen natural cu efecte benefice asupra organismului.

Trebuie sa tinem seama de abilitatea psihica din timpul sarcinii si ulterior. Sa asculte sfaturile cadrelor medico – sanitare. Sa manifeste incredere in obstetricianul care ii supravegheaza sarcina, sa indeparteze sfaturile persoanelor neavizate

EVALUARE

Pacienta se prezinta la cabinet datorita varsaturilor, absenta menstruatiei, oboseala persistenta si mictiuni frecvente.

In urna ecografiei efectuate i se confirma diagnosticul de sarcina.

Este luata in evidenta si este rugata sa se prezinte la urmatoarele controale.

Starea pacientei este buna, sarcina evolueaza normal si nu prezinta probleme.

Este trimisa pentru examene specifice.

CAZ CLINIC

Nr. 2

NUME : A

PRENUME : M

VARSTA :21

ADRESA :Strada Vinatorilor Nr. 10

OCUPATIA : Eleva

DATA ULTIMEI MENTRUATII : 23.03.2003

DATA VIZITEI : 30.03.2003

ISTORICUL BOLI: PACIENTA ACUZA:

amenoree,

tensiune la nivelul sanilor,

cefalee, T.A. crescuta,

greata,

sangerari intermenstriala

CAUZA : Contraceptivele orale

FISA INITIALA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE

TRATAMENT :

EVALUARE :

In urma examenului fizic, datorita tensiunii la sani, pacientei nu i se

descopera nimic. Cefaleea nu este severa, nici frecventa – deci este in

afara pericolelor. La control, starea pacientei a revenit la normal.

RECOMANDARI :

Luarea pilulei la cina. Pilulele uitate si pilulele luate cu intarziere

cresc riscul aparitiei unei sarcini. Pacienta a observat ca tensiune in sani are numai in anumite zile, atunci i se recomanda scaderea cantitatii de estrogen din pilula

CAZ CLINIC

Nr. 3

NUME : A

PRENUME : M

VARSTA :23 ani

ADRESA : Strda Tloaca

OCUPATIA : Elev

DATA ULTIMEI MENSTRUATII : 12.03.2003

DATA VIZITEI : 25.04.2003

PACIENTA ACUZA :

secretie vaginala ;

dureri la mictiune ;

mici pierderi de sange dupa contactul sexual ;

dureri in abdomenul inferior ;

DIAGNOCTIC: GONOREE

FISA INITIALA DE EVALUARE A NEVOILOR FUNDAMENTALE

EXPLORARI :

Ezamen microscopic al secretiei uretrale

TRATAMENT:

A) MEDICAMENTOS:

RECOMANDARI :

protectie sexuala

activitate sexuala cu cat mai putini barbati

EVALUARE :

Pacienta se prezinta la cabinet cu urmatoarele simptome :

dureri la mictiune,

mici pierderi de sange dupa contactul sexual

secretie vaginala

dureri in abdomenul inferior

Se stabileste diagnosticul de gonoree, se instituie tratament cu

Ciprofloxacin. Revenire la control peste 3 saptamani.

BIBLIOGRAFIE :

«GHIDUL SERVICIILOR DE PLANIFICARE FAMILIALA »

Carlos M. Huezo

“CONTRACEPTIA GHID PRACTIC”

Robert A.Hatcher, Ward Rinehart

« ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI »

Dr. Roxana Maria Albu

« OBSTETRICA SI GINECOLOGIE »

V. Nitescu

REVISTE NURSING