Ingrijirea Pacientilor CU Paralizie Faciala Periferica

Cuprins

Argument memoriu explicativ……………………………………… ….pag. 5

Capitolul I ……………………………………………………………………………………pag. 7

Notiuni de anatomie si fiziologie…………………………………… ..pag. 7

Capitolul II …………………………………………………………..pag. 11

Paralizia faciala periferica…………………………………………….pag. 11

Definitie……………………………………………………………….pag. 11

Etiologie……………………………………………………………….pag. 11

Patogenie………………………………………………………………pag. 11

Manifestari clinice…………………………………………………….pag. 12

Examene paraclinice………………………………………………….pag. 13

Evolutie si prognostic………………………………………………..pag. 13

Complicatii……………………………………………………………pag. 13

Conduita terapeutica…………………………………………………pag. 14

Educatia pacientului………………………………………………….pag. 15

Capitolul III ………………………………………………………….pag. 16

Proces de nursing…………………………………………………….pag. 16

Cazul I ……………………………………………………………….pag. 17

Cazul II ……………………………………………………………….pag. 27

Cazul III ……………………………………………………………..pag. 37

Concluzii desprinse din particularitatile de ingrijire

a celor trei bolnavi ………………………………………………………………………pag. 46

Bibliografie…………………………………………………………..pag. 48

=== pareza faciala periferica ===

Cuprins

Argument memoriu explicativ……………………………………… ….pag. 5

Capitolul I ……………………………………………………………………………………pag. 7

Notiuni de anatomie si fiziologie…………………………………… ..pag. 7

Capitolul II …………………………………………………………..pag. 11

Paralizia faciala periferica…………………………………………….pag. 11

Definitie……………………………………………………………….pag. 11

Etiologie……………………………………………………………….pag. 11

Patogenie………………………………………………………………pag. 11

Manifestari clinice…………………………………………………….pag. 12

Examene paraclinice………………………………………………….pag. 13

Evolutie si prognostic………………………………………………..pag. 13

Complicatii……………………………………………………………pag. 13

Conduita terapeutica…………………………………………………pag. 14

Educatia pacientului………………………………………………….pag. 15

Capitolul III ………………………………………………………….pag. 16

Proces de nursing…………………………………………………….pag. 16

Cazul I ……………………………………………………………….pag. 17

Cazul II ……………………………………………………………….pag. 27

Cazul III ……………………………………………………………..pag. 37

Concluzii desprinse din particularitatile de ingrijire

a celor trei bolnavi ………………………………………………………………………pag. 46

Bibliografie…………………………………………………………..pag. 48

Motto

“Oricine vrea sa stapaneasca intr-adevar arta medicinei, trebuie sa aiba urmatoarele calitati: darul de la natura, o pregatire corespunzatoare, sa stie sa-si aleaga locul potrivit pentru studii, sa fie educat si initiat, sa aiba dragoste si multa rabdare.”

HIPOCRATE

Argument Memoriu explicativ

In orice loc unde mi-am efectuat studiul clinic, m-a surprins competența profesională a asistentelor medicale, competența demonstrată de cunoasterea si efectuarea ingrijirilor de baza, dar si de cunostințele sociale privind cauzele, investigațiile, manifestările clinice ale afecțiunilor, evoluția lor si in mod special mentinerea sanătatii.

Conceptul de ingrijire a pacientului, avand la baza modelul elaborat de Virginia Henderson ,completează intreaga paleta de ingrijiri si cunostințe medicale ce trebuiesc cunoscute si aplicate cu cel mai inalt profesionalism: in mod creator, ingrijire individualizata, personalizată, compleța si umana.

Noua tendință ce se manifesta azi in lume in domeniul nursing , de practicare a unor ingrijiri autonome, impune asistentelor medicale un rol nou de a depune intregul efort pentru asigurarea unei stari de sine persoanei ingrijite, de “ajuta persoana bolnava sau sanatoasa, sa-si mentina sau recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare.” – V. Henderson.

Serviciul “Boli neurologice”, unde pacientii pe langa afectiunea de baza prezenta care au drept cauza producerea cardiace, pulmonare, hepatice, renale, metabolice (diabet) impune practicarea unor ingrijiri de calitate bazate pe cunostinte stiintifice si elemente de competenta, pe de-o parte, iar pe alta – devotament, respect fata de bolnav si profesionalismul nobil al asistentei medicale.

Am ales sa prezint si sa aprofundez studiul afecțiunilor neurologice imprimata de complexitatea a acestei patologii de suferința pacientilor ce dureaza uneori toata viața, dar si de multitudinea posibilitatilor tehnico stiintifice de recuperarea indiferentei, totala sau partiala, in satisfacerea nevoilor fundamentale.

Paralezia faciala periferica mi-a intensificat interesul, ca si tema de prezentare, prin frecventa crescuta in anumite perioade ale anului, dar si de o problema psiho-sociala creata pacientului ca urmare a modificarii schemei corporale.

Avand in vedere faptul ca 80% din cazuri au o etiologie necunoscuta si numai 20% sunt determinate de traumatisme, infectii de vecinatate, viroze, frig (curenti de aer rece), asistenta medicala va trebui sa identifice cauzele ce au declansat suferința, iar pe langa ingrijirile cerute de ameliorarea durerii, anxietații , alimentare, hidratare, asigurarea odihnei, igienei, va crea un aliat de incredere si optimism, conditie esentiala in desfasurarea procesului de nursing si a calitații acestuia.

Asistenta medicala trebuie sa-si exercite dreptul important de implicare totala pentru asigurarea starii de bine a persoanei ingrijite, ajutorul acordat pentru mentinerea starii de sanatate contribuind la actiunile profilactice si de educatie sanitara.

Capitolul I

Noțiuni de anatomie si fiziologie

Sistemul nervos asigura coordonarea, controlul si conducerea funcțiilor izolate ale diferitelor organe de care depinde functionarea organismului.

Funcîiile principale ale sistemului nervos sunt:

de a menține legatura dintre organism si mediul extern;

de a combate, coordona, conduce activitatea tuturor țesuturilor, organelor si sistemelor care alcatuiesc organismul;

Pornind de la funcțiile principale ale sistemului nervos, acestea se impart in:

sistem nervos somatic sau al vietei de relatie;

sistem nervos vegetativ;

Sistem nervos somatic

Asigura legatura organismului cu mediul extern si se imparte in:

SISTEMUL NERVOS CENTRAL = format din :

– ENCEFAL

– MADUVA SPINARII

2. SISTEMUL NERVOS PERIFERIC = format din:

– NERVII SPINALI

– NERVII CRANIENI

Nervii Cranieni

Sunt in numar de doisprezece perechi si isi au originea sau se termină, în cea mai mare parte in nuclei trunchiului cerebral.

Caracteristici:

sunt nervi pereche si simetrici (stg.-dr.)

pornesc din cavitatea craniana sau patrund in aceasta.

pentru a iesi sau a patrunde in cavitatea craniana, prin gaurile oaselor cutiei craniene, strabat cele trei invelisuri ale creierului: – pia mater

– arademaida

– dura mater

– au o origine reala reprezentata prin centrul din care pornesc fibrele care formeaza nervul (fibrele motorii, somatice si negative – au originea in trunchiul cerebral, iar pentru fibrele sensitive – originea in ganglioni de pe traiectul lor) si

– o origine aparenta, reprezentata prin locul pe unde nervul paraseste nevraxul.

Nervii cranieni sunt urmatorii:

prima pereche – nervii oftalctivi;

a II-a pereche – nervii optici;

a III-a pereche – nervii oculamotori corneeni (interni);

a IV-a pereche – nervii trohleari (patetici);

a V-a pereche – nervii trigemeni;

a VI-a pereche – nervii oculamotorii externi;

a VII pereche – nervii faciali;

a VIII pereche – nervii vestibule-cohleari;

a IX-a pereche – nervii glosofaringieni;

a X-a pereche – nervii vagi;

a XI-a pereche – nervii accesori sau spinali;

a XII-a pereche – nervii hipoglosi;

Dupa structura si funcțiile pe care le indeplinesc , cele doisprezece perechi de nervi cranierni se grupeaza astfel:

NERVI SENZITIVI – formati din fibre nervoase aparente: perechile I, II si VII;

NERVI MOTORI – avand numai fibre eferente: perechile III, IV, VI, XI, XII;

NERVII MICSTI – formati atat din fibre aferente, cat si din fibre eferente, sunt perechile V, VII, IX, X;

NERVUL FACIAL (a VII-a pereche)

Sunt formati dintr-o radacina motorie voluminoasa, care reprezinta nervul facial propriu-ziu (VII) si o radacina senzitiva mai subțire, care este cunoscuta sub denumirea de nervul intermediary wrisberg evabis.

Cele doua radacini au traiecte comune, desi au functii deosebite si iau numele de nervul inter mediar facial.

Fibrele motorii ale nervului facial propriu-zis isi au originea reala in nucleul motor al pacientului care se afla in planseul Ventriculului al IV-lea, portiunea pontica.

Fibrele motorii parasesc cutia craniana prin gaura lomostoidiana (osul temporal) si se distribuie la muschiul fetei, muschiul pielei al gatului, muschiul pavilionului urechii si muschii fruntii (pentru mimica constienta).

Fibrele sensitive isi au originea in neuronii ganglionului geniculat situate in canalul facialului din stanca temporalului – enerveaza timpanul, mucoasa lingoala (perceptia gustativa pentru dulce, acru, sarat, la nivelul celor 2/3 ale limbii anterioare.

Fibrele vegetative parasimpatice isi au originea in nucleul lacrimal si enerveaza secreția salivara, lacrimala si vasodilatatia fetei.

Prin lezarea acestui nerv se produc:

tulburari de gust (necunoasterea prin atingere cu sare, zahar a limbii)

paralezia faciala de tip periferic

paralezia faciala de tip central: care intereseaza numai ramul inferior si prezinta urmatoarele manifestari:

cele intalnite de obicei de o lomiplegie de aceasta parte cu ea.

cand leziunea cerebrala este in emisferul stîng, se asociază cu afazia.

etiologia paraleziei faciale de tip cerebral este aceeasi cu cea de hemiplegie: vasculară, infectioasă, tumorala si traumatica.

alte tulburari ca urmare a atingerii, lezarii nervului facial:

durere.

nu poate sufla, fluiera.

nu poate increți fruntea.

epifora = acumulare de senzație lacrimala.

logoflomie = nu inchide ochiul.

asimetria fetei = fastumele feței sunt derivate de partea sanatoasa.

incapacitatea de a arata dinții, a umfla obrajii.

spasm facial = miscare involuntara post-paralizie faciala.

Cea mai frecventa forma de paralizie a nervului facial este PARALIZIA FACIALA PERIFERICA “A FRIGORE”, infecții de origine nedeterminată (probabil viratica a caror aparitie este favorizata de frig si umezeala).

Capitolul II

Prezentarea afecțiunii – PARALIZIA FACIALA PERIFERICĂ

Definiție

Nervul facial este un nerv motor care inerveaza muschii unei jumatați a feței (hemifața), muschii urechii externe, muschii frunții si pielasul gîtului.

Lezarea nervului facial determină paralizia acestor muschi, insotită uneori de tulburari de sensibilitate si de gît, prin fibrele sale sensitive.

Etiopatogenie

Cauza majoritații paraliziilor faciale (80%) este insa necunoscuta. Aceasta paralizie numita “esentiale” au fost atribuite frigului, de aceea s-au numit “a fripere” sau unei infecții vîrstnice , dar adevarata lor origine ramane deocamdată neprecizată .

Doar 20% din cazuri sunt determinate de traumatismele bazei craniene, procesele supurative de vecinatate (otice) , meningita bazata, boli infecțioase (difterie, fibra tifoda), herpesul genicular ( genicular = formatiune anatomica ce corespunde curburii unui conduct, nerv; geniculune canalis facialis = cotul pe care il face in traiectul sau canalul facial si la nivelul caruia se afla geniculune nervi facialis – acea parte a nervului facial care la nivelul extremitații laterale a nervului acustic intern se indreapta brusc postura-inferior si contine la acest nivel ganglionul geniculat), tumori de vecinatate.

Patogenie

Lezarea nervului facial poate avea loc atat la nivel central cît si la nivel periferic. Cand tulburarile motorii (de tip pareza sau paralizie) se manifesta pe intreaga musculatura a unei jumatati a fetței, de la frunte si pana la barbie,

este vorba de pareza sau paralizie de tip periferic.

Cand paralizia interesează numai musculatura obrazului, buzelor si barbiei, fara musculatura ploapelor si a frunții – este vorba de o pareza de tip central.

Pentru identificarea acestor tulburari motorii, cerem bolnavului sa inchidem ochii, sa arate dinții, sa umfle obrajii, sa increteasca fruntea – miscari pe care, fie nu le poate efectua deloc (paralizie), fie numai le solutioneaza (pareza faciala).

Paralizia faciala periferica – apare in otite , meningite, tumori de vecinatate si infecții virale.

Paralizia faciala centrala – apare in majoritatea cazurilor dupa accidente vasculare cerebrale.

Manifestari clinice

Paralizia faciala este precedata de durere auriculare sau dureri la nivelul mastoidei.

In cateva ore se instalează asimetrice faciale, sindromul cel mai caracteristic:

jumatatea paralizata a fetei pare moale si flească (șanțurile si cutile normale al feței se sterg);

ochiul este larg deschis , chiar si in somn, “ochi de iepure” (lagoftolmie);

epifora – acumulatoare de secreție lacrimală;

spranceana si colțul gurii de partea paralizată sunt mai coborate;

trasaturile feței si in special gura sunt trase catre partea sanatoasă;

in miscarile automate rîs/plîns asimetrice feței si accentueaza;

daca paralizia depaseste doua luni apare o contractură ireversibilă de partea bolnavă;

fluieratul si suflatul sunt imposibile, datorită paraliziei orbicularului buzelor;

hipoacuzie prin paralizia tonusului timpanului;

masticația este jenata prin acumularea alimentelor in vestibul (intre arcada dentara si obrazul de partea paralizată);

pielosul gatului au si mici contracture observabile cand se cere bolnavului sa deschida puternic gura si sa intoarca buza inferioară = posibil numai pe partea sanatoasa;

bolnavul nu poate increți fruntea, nu poate incrunta de partea paralizată;

cand vrea sa inchida pleoapele, ochiul de pe partea bolnavă ramane deschis, globul ocular se duce in sus si in afara – este vorba de o miscare sinergica a globilor oculari ce apare in actul de inchidere a pleoapelor in stare fiziologică, pe care insa nu o putem vedea la pacientii normali, ochii fiind acoperiti de pleoape. Cand bolnavul priveste in sus , ochiul de pe partea paralizată pare ca este mai ridicata (semnul NEGRO) datorita faptului ca vederea descoperita o portiune mai mare din sclera, prin caderea pleoapei inferioare, determinata de triptomie;

tulburări de gust ( pentru dulce-acru, sarat, amar) de tip “diminuare a gustului” sau “abolirea gustului”. Tipurile in asemenea cazuri intereseaza nervul facial intre ganglionul semiculat si coarda timpanului.

Examene paraclinice

Examenul care ne furnizează informații atat asupra gravitații paraleziei cît si asupra pragmaticului si eficacitatii tratamentului este:

electromeiografie (EMG) – masoară activitatea biolectrică a muschilor striați si a nervului periferic. Traseele electrice normale au o frecvența a contractiei musculare cuprinsa intre 4-50 cicli/sec.

Alte explorari:

CT ( tomografia computerizata) – poate decide existența unor neurinare sau alte tumori de vecinătate, neuroinfectii.

RMN (rezonanta magnetica nucleara) – investigatie ce se bazeaza pe undele de radio frecvența si poate pune in evidenția – tumori, compresiuni la nivelul nervului facial, accidente vasculare cerebrale.

Evolutie si prognostic

Paralizia faciaă “esentiala” sau “a frigore” evoluează in general timp de 2-3 luni si numai in formele usoare, vindecarea totala survine in 2-3 săptămani.

Daca in 3 luni nu s-a produs vindecarea, prognosticul devine nefavorabil. Exista uneori pericolul unor recidive ale paraliziei faciale periferice, care survine fie de aceeasi parte, fie contralateral.

Complicatii

Complicația cea mai gravă este spasmul facial (hemispasmul facial post paralizie) – o contractura musculara permanenta. Aceasta retracteaza hemifaciesul respectiv, micsorează forța palpebrala si deriveaza cavitatea bucala de partea bolnava. Aspectul este ca si cand paralizia facială s-ar fi inversat. De multe ori la aceasta contracture se atrofiaza mici contracții tonice care pornesc de la orbicularul pleoapelor cuprinzand apoi succesiv intreaga musculatura a feței, apoi cedeaza in mod gradat, cu cateva crize clonice. Hemispasmul facial se accentuează la emoții si mișcari voluntare. Nu este influențat de vointa sau somn. El se poate inșela de la sine, fara vreo cauza aparenta (hemispasm facial esențial).

Alte complicatii: – keratita si ulcerul carman ca urmare a responsabilitații, ocluzia pleoapelor.

Sindromul “lacrimilor de crocodil” – o hipersecreție lacrimală ce apare concomitent cu masticația si se datorează unor conexiuni abstracte, realizate de procesul de vindecare a unei paralizii. In timpul recuperarii, fibrele salivare se conecteaza in ganglionul steno-palalin si produc hipersecreția lacrimală concomitent cu cea salivară. Acest sindrom poate fi congenital, dar atunci este bilateral.

Tratament

Tratamentul paraliziei faciale este etiologic, vizînd aspectul medical si chirurgical care adesea se asociaza.

In caz de tumori (neurinogene) ca si in otite, otomastadite, otite – tratamentul indicat este cel chirurgical;

In caz de traumatisme ce afectează nervul facial – se recomandă decomprimarea;

In cazul unor infecții de vecinătate, se recomanda tratament antiinfecțios;

Tratamentul medical al paraliziei de facial: in paralizia de facial a frigore se administrează:

antiinflamatoare nesteriodiene – AIN (FIROXICA, PIROXICAM, DICLOFENAC, KETONAL, BRUFEN s.a.) sau

antiinflamatoare steriodiene – AINS (PREDNISON 5mg tb 6-7/zi, DEXAMETAZONA 2f/zi i.m. cu restrictie de clorura de Na (NaCl) si numai dupa masă avînd in vedere efectele secundare ale antiinflamatoarelor: iritarea mucoaselor digestive, retentie hidro-saliva, insomnii (Prednisonul se administrează in cursul diminetii); se verifică zilnic tensiunea arteriala.

vitaminoterapie in special vit B1 fiole a 100mg, 2f/zi i.m. timp de 10-14 zile apoi calciu 6-10cp/zi, cu rol in vindecarea nervului facial. Se mai pot administra si alte vitamine: B6, B12, C.

Stricnina f. a 2mg (stimulent al SNC, creste excibilitatea reflexa) se administreaza s.c. cate 1f/zi – pentru a evita instalarea hemispasmului facial. Se impune prudenta la cei cu HTA, UED, anxiosi, agitatie.

Tratament fizioterapic cuprinde :

– ultrasunete in primele 10-14 zile;

ionizari cu iodura de K;

miostimulari cu curenti retangutari;

masaj facial, fara exagerari care pot accentua deficitul motor sau temporeaza vindecarea;

Pentru prevenirea keratitei sau a ulcerului corneean, se practica pansament “sticla de ceasornic” pe ochiul logoftolmic, în timpul zilei, dupa ce au instilat 1-2 picaturi de vit. A. ; Noaptea pansamentul poate fi înlăturat, iar ochiul se poate acoperi cu o batista circulara, elastica, dupa ce in prealabil ochiul a fost badipanat cu un unguent oftalmic sau crema BE PANTHEN.

Tratamentul igieno-dietetic vizează :

evitarea curenților de aer sau a frigului;

pastrarea igienei ochiului lagoftalmic, in special si a intregului organism in general;

respectarea dietei in raport de tratamentul medicamentos;

Educația pacientului

evitarea frigului si a curenților de aer rece;

ținuta vestimentara adecvata anotimpului;

acoperirea ochiului lagoftalmic;

respectarea tratamentului medicamentos;

controale periodice clinice si radiologice;

prevenirea imbolnavirilor de orice fel printr-un regim de viata echilibrat;

tratarea corecta a oricarei infecții aparute;

Capitolul III

PROCES DE NURSUNG

CAZUL I

DATE DE IDENTIFICARE – Nume: I

Prenume: E

Varsta: 22 ani

Sex: F

Nationalitate: romană

Domiciliul: Roman

Profesie: studentă

DATA INTERNARII: 12.11.09 – Spital Roman – NEUROLOGIE

cu FO:569

DATA EXTERNARII: 27.11.09

DIAGNOSTIC DE INTERNARE: PAREZA FACIALĂ DREAPTĂ

PERIFERICĂ a frigore.

MOTIVELE INTERNARII: dureri retroauriculare drepte, asimetrie facială

frusta trasaturile feței trase spre partea

sanatoasă, ochiul drept ușor deschis, urechea deaptă.

senzație de infundată.

SITUATIE FAMILIALA SI SOCIALA: necăsătorită, studentă la Facultatea

Stiințe Economice Iasi – curs de zi.

OBISNUINȚE DE VIATĂ: normale: nu fumează, nu consuma droguri,

cafea – ocazional.

ANTECEDENTE PERSONALE : Bolile copilariei – varicela, rujeola.

ANTECEDENTE COLATERALE: fară importanță

ISTORICUL BOLII: pacienta relateaza ca in ziua precedenta a calatorit de la

Iași la Roman cu un microbus avand locul langa un

geam fisurat si a simtit curentul rece pe tot parcursul

calatoriei. Dimineata la trezire, ca fata este asimetrica

si persista durerile retroauriculare drepte.

OBSERVATIE INITIALA:pacienta usor depresiva , prezinta o discreta

asimetrie facială, hemifața dreapta, hipotona, cu trasaturile cazute, ușor trase spre stanga,

spranceana si coltul gurii drepte, usor mai

coborate; La incretirea fruntii, pliurile abia se schitiaza. Nu poate fluiera, nu poate sufla.

Deocamdata nu prezinta tulburari de masticatie

si de pronuntarea cuvintelor. Acuza senzatia de

infundarea urechii drepte si durere retroauriculare dreapta.

– TA: 120/65 mm/Hg; Puls: 72b/min ; Temp.: 36,6 grade C;

Respiratie = 18 res / min.

– G=57Kg, I=160cm, Gr. Sang. A II

Nu prezinta aluzii.

EXPLORARI PARACLINICE:

VSH = 10 mm/1h V.N = 2-10 mm/1h

Hb = 13 gr.% V.N = 13-15f %

HT = 42% V.N = 42-45%

Leucocite= 4600/mm3 V.N = 4000-8000/mm3

– Rx. pulmonar = I.T.N

– Rx stanga, temporala dreapta: aspect normal.

– Ex ORL: usoara congestie a timpanului.

NEVOI FUNDAMENTALE ALTERATE PRIORITAR

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a comunica.

Nevoia de a invața cum sa-și pastreze sanătatea.

Nevoia de a se alimenta/hidrata.

Nevoia de a pastra tegumentele si mucoasele integer.

Nevoia de a se odihni.

Nevoia de a se recrea.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1 = modificarea schemei corporale

E = dificultați de adoptare la modificarea corporala

S = asimetrie faciala cu spranceana si colțul gurii drepte mai coborate,

ochiul dr. usor deschis, cutele hemifetei drepte sterse.

P2 = durere

E = proces inframator, iritativ la nivelul nervului facial – segmentul ce

inervează zona auriculară si retroauriculară.

S = durere, senzație de arsura la nivelul conductului auricular drept si retroauricular.

P3 = risc de complicații si infecții nosocomiale

E = persistenta parezei (asimetrie faciala, lagoftolmie, epifora)

= mediu spitalicesc

S = persista hipotonia in hemifata dreapta (risc de hemispasm facial)

OD deschisa (risc de keratita)

= nici un semn de infecție nosocomiale.

P4 = stare depresiva

E = pierderea imaginii de sine

S = apatie,astenie, idei pesimiste, tristețe, sentiment de devalorizare,

lipsa increderii in sine, lipsa interesului pentru activitati recreative.

Obiective:

combaterea durerii;

recapatarea tonusului si sensibilitatii musculare;

prevenirea complicațiilor si infecțiilor nosocomiale;

sa-si accepte modificarea schemei corporale si sa manifeste sentimente positive;

sa manifeste diminuarea starii depresive;

Intervenții proprii :

masor funcțiile vitale;

repaus cu evitarea curenților de aer rece;

asigur confort fizic si psihic (salon liniștit, incălzit, aerisit, lenjerie curate, uscata);

incurajez pacienta si apreciez faptul ca s-a prezentat la timp la spital pentru ingrijiri speciale;

pregătesc psihic pacienta in vederea oricarei intervenții;

recomand o alimentatie cu consistenta sanatoasa si evitarea alimentelor tari, la o temperatură moderată; bolurile alimentare vor fi mici, se vor mesteca prelungit si deglutitia se va face lejer;

respect regulile de asepsie si antisepsie ;

Intervenții delegate :

recoltez probe biologice (sînge si urina) pentru analiza de laborator;

programez si ajut pacienta sa-si efectueze explorarile radiologice: Rx pulmonar si Rx Radiografie craniana – profil dreapta.

administrez medicația recomandată:

DEXAMETAZONA – 1f/zi i.m.

AMOXICILINA – 1cp de 500mg/6ore

VITAMINA B1 – 100mg 2f/zi i.m.

NEURONTIN – 3cp/zi

Insoțesc pacienta la serv. Fizioterapie pentru a efectua ultrasunete in primele 10 zile, o zi stimulări electrice, ionizată cu iadura de K si masaj la nivelul hemifeței dreaptă.

Instilez picaturi oftalmice in OD si aplic pansament.

Evaluare

durerile retroauriculare au cedat;

tonus mușchilor si sensibilitate usor ameliorate;

stare afectiva imbunatațita;

nu au aparut complicații;

pacienta nu prezinta infecții nosocomiale;

NEVOIA DE A COMUNICA

P1 = comunicare ineficientă la nivel sensorial si motor

E = afectarea nervului facial

S = din a 3-a zi de spitalizare (chiar sub tratament) pacienta pronunța cu

dificultate consoanele: m, p, b si nu poate fluiera si sufla datorită

paraliziei, orbicularului gurii; hipoestezie la nivelul hemifetei dreapta,

diminuarea gustului;

P2 = comunicare ineficientă la nivel afectiv

E = anxietate

S = ingrijorare, diminuarea stimei de sine, devalorizare, dificultate de a-și

exprima sentimentele si de a stabili legaturi semnificative cu semenii.

Obiective:

pacienta sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale;

pacienta sa fie compensata sensorial;

pacienta sa fie echilibrata psihic;

pacienta sa aiba perceptie pozitiva de sine;

pacienta sa fie ferita de pericole interne si externe;

Intervenții proprii:

liniștesc pacienta cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si natura intervențiilor;

familiarizez pacienta cu medicul sau ambiant;

invaț pacienta sa utilizeze mijloace de comunicare conforme posibilitatilor sale: sa vorbeasca rar, incet.

recomand pacintei sa-si ciupeasca fața de mai multe ori pe zi pentru stimularea senzoriala si motorie a musculaturii hemifeței afectate;

stimulez pacienta sa-si exprime emoțiile, temerile, o incurajez asigurand-o ca modificarea schemei corporale este temporara;

facilitez vizita familiei, prietenilor si comunicarea cu alti pacienti ce au trecut prin situatii similare;

Intervenții delegate:

administrez medicatia recomandata in doze si ritmul prescris;

atentionez pacienta asupra efectelor secundare ale antiinflamatoarelor;

Evaluare:

pacienta manifesta echilibru psihic;

functie senzoriala si motorie usor ameliorate;

tonus psihic ameliorat;

pacienta manifesta interes pentru recastigarea sanatatii;

pacienta comunica cu cei din jur;

NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

P = deficit de cunostinte

E = lipsa informatiei

S = cunostinte insuficinte asupra bolii, a masurilor de prevenire, a diagnosticului medical, a tratamentului, a convalescentei si a satisfacerii nevoilor sale;

Obiective:

pacienta sa acumuleze cunostințele despre boala, masuri preventive, ingrijiri specifice, tratament, si activitati recomandate in convalescenta;

sa dobandeasca obiceiuri noi pentru redobandirea si pastrarea sanatatii;

Interventii proprii:

furnizez informații despre boala, cauze, simptome, tratament;

stimulez dorința de cunoastere;

conștientizez de necesitatea pastrării sanatații – responsabilitatea fiecarei persoane;

identific obiceiurile si deprinderile greșite (expunerea prelungita la frig, curenti de aer rece, infectii tratate incorect, neglijate;

intocmesc un program de recuperare a deficitului senzorial si motor : masaj, tratament, fizioterapie (stimulare electrica, ionizare cu iadura de K)

recomand pastrarea pansamentului ocular pentru a evita uscarea conjunctivei (risc de keratita) pana la inchiderea completa a ochiului;

Sugerez menținerea riguroasă a igienei bucale (risc de infecții a ale cavitații bucale) avand in vedere lipsa controlului perfect asupra masticatiei si acumularea alimentelor in vestibul;

atenționez asupra efectelor secundare ale medicamentelor antiinflamatoare: iritația mucoasei gastrice, retentive hidro-sodata cu cresterea TA secundar, de aici respectarea dietei hiposadate ;

Evaluare:

pacienta a acumulat cunostințele necesare pentru recapatarea si pastrarea sanatatii;

a dobandit obiceiuri noi privind pastrarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor;

NEVOIA DE A SE ALIMENTA/HIDRATA

P = dificultate de a se alimenta/hidrata

E = dificultate de a misca

S = masticație jenanta ingreunată de acumularea alimentelor intre

arcada dentara si obrazul de partea paralizată;

= diminuarea gustului cu 2/3 anterioare ale limbii;

= lichidele se preling pe la comisura bucala dreapta

= scadere in greutate;

Obiective:

pacienta sa fie echilibrată hidroelectrolitic si nutritional

pacienta sa se alimenteze conform dietei;

pacienta sa se poata alimenta corespunzator necesitatilor cantitative si calitative ale organismului;

Intervenții proprii:

asigur pacientei alimente semisolide (pireuri de legume, supe, budinci, compot, fructe moi)

recomand dieta hiposodata (un tratament cu AINS si AIN)

conștientizez pacienta asupra necesitătii hidratarii si alimentării corespunzatoare in raport de necesitățile organismului;

explorez gusturile si preferințele pacientei;

recomand mestecarea prelungita, ingrijirea de boluri mici, temperature alimentelor va fi moderată;

asigur un climat cald, confortabil;

respect regulile de asepsie si antisepsie.

Intervenții delegate:

administrez medicația recomandată in doze si ritmul prescris;

urmaresc efectul medicației si avertizez pacienta asupra efectelor secundare ale cortizonului; (tulburari digestive, edeme , TA)

observ si notez schimbările

Evaluare:

pacienta este echilibrată hidroelectrolitic si nutrițional;

respect dieta;

manifestă echilibru psihic;

NEVOIA DE A FI INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

P = alterarea mucoasei conjunctivale OD

E = lagoftalmie

S = lacrimare, conjunctive iritate, congestionate – OD.

Obiective:

pacienta să prezinte conjunctive intacte, fară leziuni;

pacienta să prezinte confort fizic si psihic;

pacienta să nu prezinte infecție nosocomială.

Intervenții proprii:

recomand evitarea curenților de aer rece si mediu poluant (praf, pulbere);

recomand pastrarea igienei ochilor, mainilor si a intregului organism;

acopar ochiul dr. cu comprese sterile pentru a-l feri de agresiuni externe, uscaciune;

respect regulile de prevenirea infecțiilor spitalicești: (spalatul pe mîini inainte si dupa orice intervenție, purtarea de manuși sterile la efectuarea pansamentului, folosesc materiale si instrumente sterile, etc)

Intervenții delegate:

Instilez picaturi de vit A in sacul conjunctival al OD;

aplic pansament steril pe ochiul lagoftalmic, respectand regulile de asepsie si antisespsie .

Evaluare:

pacienta prezinta mucoasa conjunctivala ingrijita, intactă;

nu a devenit sursă de infectii nosocomiala;

manifesta confort fizic si psihic;

NEVOIA DE A SE ODIHNI

P = disconfort

E = mediu spitalicesc, anxietate

S = neadaptare la rolul de bolnav, instabilitate, tristete, teama;

Obiective:

pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic;

Intervenții proprii:

facilitez odihna prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul;

asigur confort fizic si psihic (lenjerie curate, uscata, temperatura adecvata, salon aerisit, diminuez interventiile de ingrijire in perioada somnului, creez mediu de siguranta);

favorizez ritualul adormirii: citit, exercitii de relaxare, meditatia;

recomand respectarea orelor de somn/veghe.

Intervenții delegate:

administrez un somnifer : NITAZEPAM 2cp – seara la culcare, la recomandarea medicului;

pacienta se odihnește corespunzator;

pacienta exprima confort fizic si psihic;

NEVOIA DE A SE RECREEA

P = neplacere de a efectua activitati recreative

E = neadaptare la rolul de pacient si la boala;

S = plictiseala, apatie, inactivitate;

Obiective:

pacienta să prezinte buna dispozitie;

pacienta sa-și recapete stima de sine, increderea in fortele proprii;

Intervenții proprii:

explorez si identific ce activitati recreative ii fac placere pacientei;

planific activitati recreative: lectura, auditii, intalnire cu familia, cu pacienti cu afecțiuni similare;

stimulez pacienta sa participe la activitati recreative;

determin pacienta sa-si exprime emotiile , sentimentele;

castig increderea pacientei si o ajut sa depaseasca momentele critice;

Intervenții delegate:

administrez si supraveghez efectele tratamentului recomandat;

Evaluare:

pacienta isi recapata increderea, optimismul;

pacienta manifesta buna dispozitie si participa la activitati recreative;

EVALUARE FINALA

durere ameliorata;

tonus muscular si senzorial compensate;

se alimenteaza si hidrateaza corespunzator;

si-a recapatat gustul;

fanta palpebrala OD = inclusa;

nu mai prezinta “epifora”;

comunica eficient;

participa la activitati recreative;

se odihneste corespunzator;

nu a facut infecții nosocomiale;

nu prezinta complicații;

a invatat cum sa-si pastreze sanătatea;

CAZUL II

DATE DE IDENTIFICARE – Nume: I

Prenume: B

Varsta: 62 ani

Sex: M

Naționalitate: romană

Domiciliul: Roman

Profesie: contabil

DATA INTERNARII: 16.11.09 – Spital Roman – NEUROLOGIE

cu FO:579

DATA EXTERNARII: 7.12.09

DIAGNOSTIC DE INTERNARE: PAREZA FACIALA DREAPTA

PERIFERICĂ “a frigore”.

MOTIVELE INTERNARII: asimetrie facială, hemifața dreaptă este flasca cu

ștergerea pliurilor frontale, spranceana si coltul gurii

de pe partea paralizata mai coborate,lagoftalmie

epifora, dificultate in mestecatie si pronuntarea

cuvintelor, hipoacuzie OD.

SITUATIE FAMILIALA SI SOCIALA: pensionar de varsta, locuieste cu

soția intr-un ap. cu 4 camere, cu

toate utilitațile.

OBISNUINTE DE VIATA: nu fumeaza, nu consuma alcool decat ocazional,

la fel cafea. Duce o viata echilibrata:alimentatie

raționala, mișcare in aer liber.

ANTECEDENTE PERSONALE : apendicectomie la varsta de 36 ani.

H.T.A in tratament de aprox 15 ani.

ANTECEDENTE COLATERALE: fara importanta.

ISTORICUL BOLII: in urma cu aprox 3 zile, pacientul a lucrat la montarea

unui balcon (timp in care a stat in curent de aer rece)

dupa care a acuzat dureri in urechea dreapta si retroauriculara

la nivelul mastoidei . In dimineața zilei internarii

pacientul s-a trezit cu asimetrie facială, dificultate in

masticatie si vorbire, nu poate sufla, fluiera.

Se prezinta la spital.

OBSERVARE INITIALA: – pacient ingrijorat, anxios – prezinta asimetrie

faciala cu hemifata dr. flosca cu santuri si cute

sterse, lagoftolmie dr., epifora, spranceana si

coltul gurii de pe partea paralizata mai coborate.

– pacientul nu poate sufla, fluiera.

– pronunta cuvintele cu dificultate.

– acuza hipoacuzie dreapta, dificultate in masticotie si

tulburari de gust.

– TA: 130/75 mm/Hg; Puls: 68 b/min ; Temp.: 36,8 grade C;

Respiratie = 19 res / min.

– G=71Kg, I=168cm, Gr. sang. A II

Nu prezinta aluzii.

EXPLORARI PARACLINICE:

VSH = 18 mm/1h V.N = 2-8 mm/1h

Hb = 12,5 gr.% V.N = 13-15f %

HT = 41% V.N = 42-45%

Leucocite = 5200/mm3 V.N = 4000-8000/mm3

Glicemie = 90 mg% V.N = 80-120 mg%

TGO = 16dl/l V.N = 5-17 dl/l

TGA = 14dl/l V.N = 4-14dl/l

Fibonogen= 270 mg% V.N = 200-400 mg%

Colesterol = 380 mg% V.N = 150-250 mg%

Uree = 30 mg% V.N = 20-40 mg%

Creatinina= 1 mg% V.N = 0,6-1,3 mg%

Lipide = 600 mg% V.N = 500-700 mg%

Ex. Sumar urina: alb absolute

EKG: morphologic normala.

NEVOI FUNDAMENTALE ALTERATE

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a se alimenta, hidrata.

Nevoia de a comunica.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

Nevoia de a avea circulatie sangvină si respirație adecvată.

Nevoia de a se odihni.

Nevoia de a invața.

Nevoia de a evita pericolele

P1 = anxietate

E = necunoașterea prognosticului

S = neliniște, ingrijorare, apatic, neadaptare la rolul de bolnav.

P2 = modificarea ingrijirii corporale

E = asimetria feței

S = dificultate de adaptare la modificarea corporala, jena, apatie;

P3 = perturbarea stimei de sine

E = modificarea schemei corporale

S = pesimist, idei si sentimente de devalorizare, retras, inchis in sine;

P4 = durere

E = proces iritativ pe nervul facial – zona auriculara si retroauriculara;

S = acuza dureri auriculare si la nivelul mastoidei drepte;

P5 = risc de complicații si infecții nosocomiale

E = evolutie nefavorabilaă, trenantă

= mediu spitalicesc;

S = persista asimetria feței, hipotonia musculara in hemifața dr, lagoftalmia

si epifora – risc de hemispasm facial;

P6 = deficit senzorial si motor

E = leziunea nervului facial

S = hipotomia musculaturii hemifeței drepte, alterarea acuitatii auditive,

vizuale si a masticatiei de partea dr, diminuarea gustului in 2/3

anterioare ale limbii;

Obiective:

diminuarea anxietații;

recapatarea stimei de sine;

refacerea functiei motorii si senzoriale la nivelul hemifeței drepte;

combaterea durerii;

prevenirea complicatiilor imediate si tardive;

prevenirea infecțiilor nosocomiale;

Interventii proprii:

instalez pacientul intr-un salon liniștit, curat, departe de fereastra si ușa pentru a evita curentii de aer rece;

asigur confort fizic, psihic, termic;

incurajez si susțin psihic pacientul;

masor funcțiile vitale;

familiarizez pacientul cu mediul spitalicesc;

pregatesc psihic pacientul in vederea investigatiilor si intervențiilor;

recomand pacientului sa-si ciupeasca usor hemifața paralizată pentru stimularea tenacitatii;

Interventii delegate:

recoltez sange si urina pentru ex. de laborator;

insotesc pacientul la serv. Radiologie pentru Rx pulmonar;

administrez medicatia recomandata in doze si ritmul prescris:

DEXAMETAZONA f II/zi i.m. – cu dietahoposodata

TERTENSIF 1,5 mg – 1cp/dimineata

BISOGAMMA 5 mg – 2 cp/zi

PRESTARIUM 5 mg – 1 cp/zi

VIT. B1 100 mg – 1 cp/zi

MULTIMINERALE – 2 cp/zi

NEURONTIN – 3 d/zi

DICLOFENAC RETARD – 2 cp/zi

pansez ochiul lagoftalmic dupa ce instilez 2 picaturi de vit. A in sacul conjunctival;

la 8 zile de la internare se instituie tratam. fizioterapie: ultrasunete si ionizare cu iodura de K, plus masaje usoare;

dupa 14 zile pacientul primeste si stimulare electrica in zona hemifetei drepte – zona paralizata;

Evaluare:

durerea cedeaza inca din prima zi;

se mentine asimetria fetei, hipotonia musculara, lagoftalmia, tulburari de masticație si gust;

tonus psihic usor ameliorat;

nu s-au instalat complicațiile;

nu a contactat infecții nosocomiale ;

NEVOIA DE A SE ALIMENTA/HIDRATA

P = alimentatie inadecvata in deficit

E = dificultate de masticație, tulburări de gust, dieta hiposodată;

S = scadere in greutate;

= pacientul nu poate consuma alimente corescpunzatoare, cantitativ si calitativ, cu cerintele organismului.

Obiective

pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional;

pacientul sa fie echilibrat psihic;

Intervenții proprii:

stimulez pacientul sa consume lichide si alimente semisolide (pireuri, budinci, supe, iaurt, branza, compot, sucuri de fructe, legume)

conștientizez pacientul de necesitatea respectarii dietei hiposodate avînd in vedere tratamentul cu AINS si AIN si faptul ca pacientul este cunoscut cu HTA (este in tratament).

reamintesc pacientului efectele secundare ale cortizonului si ale diclofenacului: iritația mucoasei gastrice (medicamentele se iau după masa), retentia hidro-sodata cu cresterea T.A edeme, insomnii (cortizonul se administreaza in cursul diminetii);

recomand mestecarea prelungită, alimentele vor avea o temperatura moderată iar bolurile alimentare vor fi mici, deglutitia facandu-se lent pentru a evita aspirarea alimentelor in tractul respirator;

asigur un climat cald, confortabil;

respect regulile de asepsie si antisepsie;

Interventii delegate:

administrez medicația recomandata;

observ si notez schimbările;

Evaluare:

pacientul este echilibrat hidroelectrolitic si nutrițional;

respecta dieta desodata;

manifesta echilibru psihic ;

NEVOIA DE A COMUNICA

P1 = comunicare ineficientă la nivel senzorial si motor

E = deficit motor si senzorial prin afectarea nervului facial

S = pacientul pronunța cu dificultate cuvintele si in special consoanele

m,b,p, datorita paraliziei orbicularului buzelor;

= nu poate fluiera, sufla;

P2 = comunicare ineficientă la nivel afectiv

E = anxietate

S = percepție negativa de sine, sentimente de devalorizare;

Obiective:

pacientul sa fie compensat senzorial;

pacientul sa foloseasca mijloacele de comunicare adecvate starii sale;

pacientul sa manifeste conceptie pozitiva de sine;

pacientul sa fie echilibrat psihic;

Intervenții proprii:

liniștesc pacientul cu privire la starea sa, ii explic scopul si natura intervențiilor;

familiarizez bolnavul cu mediul;

asigur mediu linistit;

furnizez mijloace de comunicare;

ajut pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale alterate, legate de deficitul senzorial:

sa se deplaseze, orienteze;

sa inteleaga anumite informații;

apreciez si pun in valoare realizarile anterioare;

ajut pacientul sa comunice cu cei din jur;

Intervenții delegate:

administrez medicația recomandată de medic;

efectuez pansamentul ocular si tratamentul oftalmic;

observ si notez schimbările;

Evaluare:

pacientul comunica eficient cu cei din jur, la nivel afectiv;

comunicarea la nivel motor se efectuează cu dificultate;

NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

P = alterarea mucoasei conjunctivale OD

E = lagoftalmie prin alterarea tonicitații palpebrale;

S = conjunctiva congestionata, iritata, lacrimare (epifora)

Obiective

pacientul sa prezinte conjunctive intacte;

pacientul sa manifeste confort fizic si psihic;

Intervenții proprii:

asigur igiena corporala a pacientului in general si a ochiului drept în special prin spalarea cu ceai de musețel sau ser fiziologic;

acopar ochiul afectat cu comprese sterile pentru a-l feri de agresiuni externe;

respect măsurile de prevenirea infecțiilor nosocomiale ;

incurajez pacientul si-i explic ca lagoftalmia este trecatoare si pansamentul trebuie menținut pentru a evita complicațiile: conjunctive, keratite, ulcer cornean ;

Intervenții delegate:

administrez medicația recomandată;

instilez picaturi si unguent oftalmic in sacul conjunctival al ochiului drept;

aplic pansament steril pe ochiul lagoftalmic, respectand regulile de asepsie si antisepsie ;

Evaluare:

pacientul prezinta mucoasa conjunctivala ingrijita, intactă;

nu a facut complicații legate de integritatea mucoasei conjunctivale;

pacientul nu este sursa de infecții nosocomiale ;

NEVOIA DE A AVEA CIRCULAȚIE SANGVINĂ SI RESPIRAȚIE ADECVATĂ

P = risc de alterarea circulației sangvine

E = tratament cortizonic

S = pacient cunoscut cu H.T.A , in tratament de mai multi ani; TA=140/70 mm/Hg; Puls = 86b/min.

Obiective:

pacientul sa aiba circulație sangvina adecvată;

pacientul sa fie echilibrat psihic;

Interventii proprii:

masor TA, puls, resp, temp, de cel putin doua ori pe zi;

recomand pacientului alimenție bogată cu fructe, legume, dieta hiposodată fiind in tratament cu AINS si AINN;

informez pacientul asupra complicațiilor ce pot surveni cand nu se respecta dieta, asupra importanței continuariitratamentului antihipertensiv ;

recomand tehnici de favorizarea circulatiei, miscare, masaje;

Intervenții delegate:

administrez medicația prescrisă:

TERTENSIT 15 mg – 1 cp/dimineata (TERTENSIT)

BISOGAMMA 5mg – 1cp/pranz

PRESTARIUM 5 mg – 1cp/pranz

la care adaug medicația pentru afecțiunea neurologică;

observ si notez schimbările;

Evaluare:

pacientul este echilibrat hemodinamic (pe toata perioada spitalizarii valorile TA si pulsului s-au mentinut in limite de siguranta);

pacientul respecta recomandările;

pacientul manifestă echilibru fizic si psihic;

NEVOIA DE A SE ODIHNI

P = disconfort

E = auxietate, mediu spitalicesc;

S = indispozitie, jena, iritabilitate, disconfort;

Obiective:

pacientul sa beneficieze de confort fizic si psihic;

Intervenții proprii:

favorizez odihna pacientului prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si iritabilitatea;

creez senzatia de bine, incredere si optimism, discutand cu pacientul;

facilitez contactul cu alti pacienti, cu familia;

aplic tehnici de ingrijire curenta , necesare obtinerii stări de satisfacție: o baie caldă, ii ofer un ceai cald;

Intervenții delegate:

in primele seri am administrat pacientului un somnifer recomandat: FENOBARBITAL 100mg – 1cp/seara la culcare;

Evaluare:

pacientul se odihnește corespunzator;

pacientul exprima confort fizic si psihic;

NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

P = cunoștinte insuficiente

E = lipsa informației

S = cunoștințe insuficiente despre boala, cauze, evolutie, tratament, convalescenta.

Obiective:

pacientul sa acumuleze cunostinte noi despre pastrarea sanatatii;

pacientul sa deprinda obiceiuri noi in vederea pastrarii sanatatii;

Interventii proprii:

furnizez informații despre etiologia si patologia afecțiunii, evoluție, complicații posibile, tratament, metode fizioterapice pentru recapatarea tonusului muscular si disparitia deficitului senzorial;

subliniez importanta evitarii curentilor de aer rece, a frigului, a trecerilor bruste de la cald la frig, precum si aplicarea ponderata a metodelor fizioterapice pentru a evita contractura secundara;

recomand pastrarea pansamentului ocular pana la completa inchidere a ochiului;

informez asupra necesitații continuarii tratamentului medical si fizioterapic, dupa externare, pana la completa vindecare si reluarea curei cu vit. B de cel putin 2 ori pe an pentru tonifierea n. facial;

Evaluare:

pacientul a acumulat cunostinte importante privind pastrarea sanatatii;

EVALUARE FINALA

functii vitale in limite de siguranta;

nu prezinta dureri;

anxietate ameliorate;

tulburari motorii si senzoriale mult ameliorate, mai mentine o usoara asimetrie faciala;

pacientul si-a recapatat stima de sine;

nu a facut complicatii si nici infecții nosocomiale;

se odihneste corespunzator;

este echilibrat hidroelectrolitic si nutrițional;

mucoase conjunctivale integre;

comunicare eficienta;

a invatat cum sa-si pastreze sanatatea;

CAZUL III

DATE DE IDENTIFICARE – Nume: N

Prenume: E

Varsta: 40 ani

Sex: F

Nationalitate: romana

Domiciliul: Roman

Profesie: invatatoare

DATA INTERNARII: 11.01.10 – Spital Roman – NEUROLOGIE

cu FO:41

DATA EXTERNARII: 29.01.10

DIAGNOSTIC DE INTERNARE: PAREZA FACIALA STANGA

PERIFERICA

MOTIVELE INTERNARII: asimetrie faciala cu spranceana si coltul gurii

mai coborate pe partea stanga OCHI usor deschis,

dificultate de masticatie si comunicare verbala,

tulburari de gust.

SITUATIE FAMILIALA SI SOCIALA: salariata, locuieste cu sotul intr-un

ap de 3 camere, cu toate utilitatile;

Nu au copii.

OBISNUINTE DE VIATA: echilibrata – nu consuma alcool, nu fumeaza,

consuma 3-4 cesti cafea pe zi;

ANTECEDENTE PERSONALE : – apendicectomie in urma cu 12 ani;

– colicestectomie in martie 2007;

– sinuzita frunto-maxilara de mai multi

ani;

– otita in urma cu 2 saptamani;

ANTECEDENTE COLATERALE: nesemnificative.

ISTORICUL BOLII: – in urma cu 2 saptamani pacientul a prezentat o viroza

respiratorie manifestata prin: cefalee cu aspect nevralgic, atalgie stanga, discomfort.

– a facut tratament prin serv ORL din Ambulatoriu de

Specialitate, cu antitermice, analgeltice, antiinflamatoare si dezinfectante ale cailor respiratorii

– simptomele au cedat, cu exceptia nevralgiri auriculare

si retroauriculare stg. care a persistat in continuare si

de aprox. 3 zile s-a instalat si pareza faciala stg.

periferica;

– pacienta a continuat tratamentul cu KETONAL

150mg – 2 cp/zi si a aplicat caldura locala;

– simetrie fetei nu revine si pacienta se prezinta la spital;

OBSERVARE INITIALA: pacienta speriata, afectata de modificare schemei

corporale, asimetrie faciala cu devierea trasaturilor

hemifetei stg. spre cea sanatoasa, dificultate de

comunicare verbala si de masticatie, saliva la

coltul stg. al gurii, OS prezinta lagoftalmie si

lacrimare;

TA=130/75 mm /Hg; Puls=68/1; Temp=36,8 grade C; Resp=16 resp/1;

I=162cm; G=67Kg; Gr. sang. AB IV;

Nu prezinta alergii

EXPLORARI PARACLINICE:

VSH = 20 mm/1h V.N = 2-10 mm/1h

HB = 13g % V.N = 13-15g %

HT = 42% V.N = 42-45%

Glicemie = 80 mg% V.N = 80-120 mg%

Colesterol = 310 mg% V.N = 180-250 mg%

S. urina – albumina-absent

Albumina-rareceluleepite;iale,rare leucocite

Rx pulmonary: ITN normale

NEVOI FUNDAMENTALE ALTERATE

Nevoia de a evita pericolele.

Nevoia de a se alimenta.

Nevoia de a fi curat, ingrijit si de a-si proteja tegumentele si mucoasele.

Nevoia de a comunica.

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

Nevoia de a se odihni.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1 = modificarea schemei corporale;

E = afectare neurologica;

S = asimetrie faciala cu hipotonia musculaturii hemifetei stg. lagoftalmie si

epifora;

P2 = alterarea stimei de sine

E = modificarea schemei corporale;

S = conceptie negative de sine, devalorizare, pesimism, sentiment de frustrare;

P3 = anxietate

E = necunoasterea prognosticului;

S = neliniste, agitatie, idei pesimiste, apatie, tristete;

P4 = risc de complicatii (hemispasm facial) si infectii

E = pareza faciala veche (de 7 zile) netratata la timp, evolutie trenanta.;

= mediu spitalicesc;

S = mentine asimetrie facial ace se accentueaza la miscari automate :

( ras/plans);

Obiective:

recastigarea sensibilitatii si tonusului muscular;

recapatarea stimei de sine;

combaterea anxietatii;

prevenirea complicatiilor;

Interventii proprii:

repaus fizic si psihic cu asigurarea confortului si evitarea curentilor de aer rece;

mentin psihic si incurajez pacienta, ii explic ca situatia prezenta poate fi trecetoare sub tratament mentinut;

asigur pacientei o dieta hiposodata alcatuita din alimente semilichide, usor de mestecat si inghitit cu excluderea alimentelor tari, fierbinti sau reci;

familiarizez pacienta cu sectia de spital;

pregatesc psihic pacienta in vederea oricarei interventii;

Interventii delegate:

recoltez probe biologice pentru analize de laborator

ajut pacienta sa-si efectueze Rx pulmonara;

administrez medicatia recomandata:

PREDNISON 5mg=10cp odata – ora 10, dupa masa;

DICARBOCALM 4cp

VIT. B1 100mg 2f/zi – i.m.

DICLOFENAC 100mg – 2cp/zi, dupa masa;

AMOXICILINA 500mg – 1cp/6ore;

NEUROMULTIVIT 3d/zi;

Picaturi si unguent oftalmic pentru ochiul lagoftalmic;

Pansament steril pe ochiul stg;

tratament fizioterapie:

ionizare cu iodura de K;

stimulare electrica;

masaj usor;

Evaluare:

anxietate ameliorata;

pacienta isi recapata increderea, optimismul, stima de sine;

mentine asimetrie faciala cu tulburari de gust, mestecatie, lagoftalmie, hipoacuzie stg.

NEVOIA DE A SE ALIMENTA/HIDRATA

P = alimentatie inadecvata prin deficit

E = tulburari neurologice (motorii si senzitive) la nivelul muschilor masticatori si limbii,inapetenta;

S = mestecatia se face cu dificultate, alimentele se aduna in vestibul,

tulburari de gust;

= scadere in greutate, astenie;

Obiective:

pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional;

pacienta sa fie echilibrata psihic;

Interventii proprii:

asigur pacientei dieta desodata compusa din alimente semilichide, usor de mestecat si inghitit, la temperatura moderata: supe-crema, budinci, pireuri de legume sau fructe, compot, sucuri, ceaiuri = alimente bogate in vitamine si saruri minerale, glucide, lipide,protein, pentru a asigura necesarul cantitativ si calitativ al organismului;

apetitul este stimulat printr-o alimentatie diversificata, frumos prezentata si servita la ore fixe;

asigur o atmosfera calda, confortabila si manifest solicitudine ;

Interventii delegate:

administrez medicatia recomandata in doza si ritmul prescris;

observ si notez schimbarile;

atentionez pacienta asupra efectelor secundare ale cortizonului si masurile ce trebuiesc luate pentru evitarea acestora:

iritatii gastro-duedenale ;

cresterea TA prin retinerea apei;

insomnii;

Evaluare:

pacienta este echilibrata hidroelectrolitic si nutritional;

greutatea corporala este constanta;

toleranta la efort fizic, ameliorata;

NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE

P = risc de alterarea integritatii mucoasei conjunctivale

E = lagoftalmia

S = mucoasa conjunctivala uscata, iritata, congetionata;

Obiective:

pacienta sa prezinte mucoasa conjunctivala integra;

sa nu devina sursa de infectii nosocomiale ;

sa prezinte confort fizic si psihic;

Interventii proprii:

asigur conditii pentru igienizare corporala;

acopar ochiul stg. cu pansamente sterile;

recomand evitarea curentilor de aer rece, praf;

incurajez pacienta explicandu-I ca vindecarea este posibila doar sub tratament corect si bine ;

conving pacienta de necesitatea mentinerii pansamentului pe ochiul lagoftalmic;

respect masurile de asepsie si antisepsie ;

Interventii delegate:

instilez picaturi si aplic unguent oftalmic in OS;

aplic pansament steril;

administrez medicatia recomandata in doza si ritmul prescris;

observ si notez schimbarile;

Evaluare:

pacienta prezinta tegumente si mucoase curate;

nu este sursa de infectii nosocomiale ;

manifesta confort fizic si psihic;

NEVOIA DE A COMUNICA

P1 = comunicare ineficienta la nivel motor si senzorial

E = lezarea nervului facial

S = dificultate in comunicarea verbala (la pronuntarea cuvintelor)

P2 = comunicare ineficienta la nivel afectiv

E = anxietate

S = ingrijorare, teama de a ramane cu fata asimetrica, pessimism, tristete,

apatie, sentimente de devalorizare;

Obiective:

pacienta sa fie echilibrata psihic;

sa fie compensata motor si senzorial;

sa aiba perceptie pozitiva de sine;

Interventii proprii:

linistesc pacienta cu privire la starea sa;

explic scopul si natura interventiilor;

familiarizez pacienta cu mediul spitalicesc;

asigur o atmosfera de calm, liniste si securitate;

ajut pacienta in rezolvarea problemelor de dependenta;

reliefez capacitatile si realizarile anterioare ale pacientei;

stimulez pacienta sa-si exprime emotiile, temerile;

ajut pacienta sa schimbe idei cu alti pacienti;

Interventii delegate:

administrez medicatia recomandata si un anxiolitic “XANAX” – 25 mg 2 cp/zi;

observ si notez schimbarile;

Evaluare:

pacienta manifesta confort fizic si psihic;

mentine dificultate de comunicare verbala;

exprima perceptia pozitiva de sine;

NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA

P = deficit de cunostinte

E = lipsa informatiei;

S = cunostinte insuficiente despre boala, evolutie, complicatii, tratament

medicamentos, despre mijloacele de pastrare a sanatatii;

Obiective:

pacienta sa acumuleze cunostinte noi si sa dobandeasca obiceiuri noi privind pastrarea sanatatii;

Interventii proprii:

furnizez informatii despre boala – etiologie, evolutie, complicatii, tratament;

subliniez necesitatea tratarii corecte a virozelor respiratorii ca de altfel a tuturor proceselor inflamatorii;

recomand evitarea curentilor de aer rece, a frigului si a mediului poluant;

pansamentul steril pe ochiul lagoftalmic va fi mentinut si schimbat ori de cate ori este nevoie, pana la inchiderea completa a ochiului;

subliniez necesitatea continuarii tratamentului dupa externare: tratament cu fizioterapie si vitamine, completat cu masaj facut cu blandete, pentru a nu suprasolicita nervul – risc de aparitia contracturii musculare secundare;

Evaluare:

pacienta a acumulat cunostinte necesare pentru recapatarea si pastrarea sanatatii;

NEVOIA DE A SE ODIHNI

P = disconfort

E = anxietate, perceptie negative de sine;

= mediu spitalicesc;

S = iritabilitate, indispozitie, disconfort, ingrijorare, pesimism;

Obiective:

pacienta sa beneficieze de confort fizic si psihic;

Interventii proprii:

suprim sursele ce determina disconfortul: zgomot, surse luminoase;

creez senzatia de bine, discutand cu pacienta;

facilitez vizita familiei, a prietenilor, precum si contactul cu alti pacienti cu tonus psihic greu;

aplic ingrijiri curente necesare obtinerii starii de sine: asigur lenjerie curata, uscata; ofer o cana cu ceai cald seara la culcare;

ajut pacienta sa-si satisfaca nevoile fundamentale de care este dependenta;

Evaluare:

pacienta manifesta confort fizic si psihic;

se odihneste corespunzator;

EVALUARE FINALA

pacienta mentine asimetria faciala;

tulburarile de mestecatie si gust sunt ameliorate;

fanta palpebrala a OS se inchide partial;

pacienta si-a recapatat stima de sine, optimismul, increderea;

anxietatea este ameliorata;

se odihneste si comunica corespunzator;

a invatat cum sa-si recapete si sa-si pastreze sanatatea;

pacienta va reveni la controale clinice de specialitate;

va continua tratamentul medicamentos si de recuperare in ambulatoriu de specialitate;

CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTICULARITATILE DE INGRIJIRE A CELOR 3 PACIENTI

CAZUL I

Pacienta I. E. – 22 ani, sex feminin, studenta, s-a internat cu “Pareza Faciala Dreapta a frigore” – forma usoara. Desi pareza era o forma foarte usoara, pacienta era disperata ca nu cumva sa ramana asa, lucru ce a determinat-o sa se prezinte foarte repede la medic, ceea ce a fost in avantajul ei, fiind pusa pe tratament imediat. Ca urmare evolutia a fost foarte buna, pacienta manifestand receptivitate si interes pentru a invata cum sa-si recapete si pastreze sanatatea, desi s-a adaptat mai greu la nivel de bolnav si boala. Am ajutat-o in rezolvarea problemelor de dependenta si am constatat ca evolutia buna a afectiunii s-a datorat mai multor factori:

instituirea tratamentului la timp;

varsta tanara si dorinta hotarata de a se reface, colaborarea si perseverenta in a-si efectua tratamentul medicamentos si recuperator.

CAZUL II

Pacientul I. B. – 62 ani, sex masculin, pensionar, s-a prezentat la internare cu “Paralizie Faciala Dreapta Periferica” – ca urmare a expunerii prelungite la curenti de aer rece. La internare pacientul prezenta hipoxemie flasca cu hemifata dr, cu santuri si cute sterse pe dr, tulb accentuate de masticatie si gust, lagoftalmie si epifora OD, tulburari de vorbire si hipoacuzie OD, otalgie, durere retroauriculare. Pacientul era foarte ingrijorat si anxios, necunoscand evolutia starii sale de sanatate. L-am ajutat sa-si rezolve problemele de dependenta si am insistat in mentinerea psihica a pacientului pentru a-si recapata increderea si optimismul si sa lupte pentru recapatarea sanatatii;

Varsta inaintata, neincrederea in fortele proprii au facut ca evolutia bolii sa fie trenanta , ameliorarea s-a obtinut greu, iar asimetria persista si la externare. Pacientul va continua tratamentul medicamentos si recuperator la domiciliu si in ambulatoriu de specialitate.

CAZUL III

Pacienta – N. E. de 40 ani, sex feminin, invatatoare, s-a internat pentru “Pareza Faciala Stanga Periferica”, ca urmare a unei viroze respiratorii, tratata incomplet, pacienta prezentandu-se dupa 7 zile de la debutul parezei. In perioada internarii a fost ajutata in satisfacerea nevoilor fundamentale, dar evolutia a fost dificila, asimetria faciala s-a mentinut, iar tulburarile de masticatie, de gust si de comunicare verbala au cedat f putin pana la externare. Pacienta a fost receptiva si a manifestat interes pentru a invata cum sa-si recapete si pastreze sanatatea.

S-a externat cu recomandarea de a continua tratamentul medicamentos si recuperator la domiciliu si in ambulatoriu de specialitate.

BIBLIOGRAFIE

I.C. VOINESCU – Anatomia si fiziologia omului – editia a V-a , Editura Medicala, Bucuresti, 1995;

IONEL ROSU, CALIN ISTRATE, MONICA SILVESTER – Enciclopedia corpului uman , Editura Corint, Bucuresti, 2009;

…………… I. – Fiziologie umana , Editura Medicala, Bucuresti, 1997;

SERBANESCU T. – Neurologie, Psihiatrie pentru asistenti medicali , Editura Medicala, Bucuresti, 1990;

CHIRU FLORIAN – Neurologie – ghid practic , Editura Cison, Bucuresti, 1998;

BORUNDEL C. – Manual de medicina ………. Pentru cadre medii , Editura Bucuresti, editia a II-a, 2003;

TITIRCA L. – Ghid de nursing – Editura Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 1998;

TITIRCA L. – Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura Viata medicala Romaneasca , Bucuresti, 2008;

TITIRCA L. – Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale , Editura Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008;

TITIRCA L. – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali – editia a VII-a , Editura Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008;

HENDERSON V. – Principii fundamentale de ingrijirea bolnavului , Copenhaga, Danemarca, 1991;

TITIRCA L. – Urgente medico-………… , Editura Medicala, Bucuresti, 1993;

BALTA G. – Tehnici de ingrijire generala a bolnavilor , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993;

PENDEFUNDA Gh., NEMTEANU E., STEFANACHE F. – ……… Neurologica , Editura Contact International, Bucuresti, 1992;

GEORGESCU D. – ……………. Medicala , Editura Medicala, Bucuresti, 1999;

RADULESCU A. – Electroterapia , Editura Medicala, Bucuresti, 2004;

CINTEZA D. – Termoterapie , Editura Libra Vox, Bucuresti, 2003;

CAMPEANU E., SERBAN N. – Neurologie clinica , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980;

KREINDLER A., VOICULESCU V. – Neurologie , Editura Medicala, Bucuresti, 1992;

SBENGHE T. – Recuperare medicala la domiciliul bolnavului, Editura Medicala, Bucuresti, 1996;

VUZITAS Gh., ANGHELESCU A. – Neurologie si psihiatrie , Societatea Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1996;

TITIRCAL L. – Dictionar de termeni medicali, Editura Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2008;

LAROUSSE – Dictionar de medicina , Editura Univers Enciclopedie, Bucuresti, 1998;

ASOCIATIA DE NURSING – Glosar de etica in nursing , Bucuresti, 1997;