Corelatii Clinico Terapeutice In Intoxicatia cu Antidepresive Ciclice la Copii

cuprins

i.partea generală PAG.

1.Intoxicațiile acute cu substanțe medicamentoase cadru general

1.1. Noțiuni despre toxicitate, toxocinetică și toxodinamie

1.1.1. Istoric

De-a lungul timpului s-au încercat diferite definiții pentru noțiunea de toxicitate, cum ar fi: otrava este medicamentul care ucide-Gerelamo Mercuriale, secolul XVI.

Otrava este orice și nimic nu este fără otravă; doza o face să fie otravă sau remediu-Paracelsus, sec XVI.

Otrava este orice substanță a cărei prezență în organism nu este nici normală și nici obișnuită-Ogier, Kohn-Abrest, sec XIX.

La ora actuală noțiunea de TOXIC se definește ca fiind acel produs care are proprietatea ca, pătruns în organismul viu, indiferent de cale și de mod de administrare, să provoace de la o anumită doză, prin procesele fizico-chimice pe care le declanșează, perturbări funcționale si de structură care generează o stare patologică numită intoxicație (în categoria toxicelor nu sunt incluse mijloacele care acționează mecanic – alice de plumb, sticlă pisată, sau toxine produse de microorganisme.

Substanța sau produsul cu proprietăți agresive asupra organismului viu poartă denumirea de toxic (etimologic provenind de la “toxon” – arc cu săgeți otrăvite sau de la “tako” cuvânt egiptean ce înseamnă prăpăd, distrugere, moarte) sau de otravă (de la cuvântul slavon “otraviti” ce înseamnă a amărâ, viața cuiva.

1.1.2. Noțiuni despre toxicitate

Toxicitatea este o caracteristică aparte a unor produși, diferite de proprietățile lor curente (stare fizică, culoare, constante fizico-chimice, etc.) ; ea reprezintă ocomportare biochimică a substanței față de un organism viu și este condiționată de:

Organismul asupra căruia acționează

Doza pătrunsă în organism

Unii factori care modifică, gradul de toxicitate

Organismul asupra căruia acționează- reacția biochimică rezultată din acțiunea asupra organismului viu este în unele situații legată de specia respectivă: sunt substanțe foarte toxice pentru om și practic netoxice pentru alte viețuitoare .Această caracteristică este datorată echipamentelor enzimatice diferite cantitativ și calitativ ale diferitelor specii

Doza reprezintă relația dintre cantitatea de substanță administrată și efectul produs asupra organismului viu.

Acțiunea supra organismului poate fi în cazul medicamentelor terapeutică sau toxică, de aici și cele două tipuri de doze cu referire la medicație : doza maximă pentru o dată și doza maximă pentru 24 de ore.

Efectele toxice cu sfârșit letal pentru toate substanțele cu potențial toxic se exprimă prin aprecierea cantitativă a unei doze minime letale (DML) capabile să provoace moartea unei persoane adulte în doză unică.

Această doză a fost stabilită deobicei prin extrapolarea la om a dozelor rezultate din studii experimentale pe animale, care se apropie de reactivitatea organismului uman. Doza experimentală se exprimă prin DL50(doza letală medie) și reprezintă cantitatea de toxic, exprimată în gram /kilocorp animal care provoacă la administrarea în doză unică moartea într-un timp determinat a 50% din animalele unui lot pe care se practică determinarea toxicității acelei substanțe.

În funcție de valoarea DL50 și DML este apreciat gradul de toxicitate al unei substanțe încadrând-o în diverse grupe: supertoxice, extrem de toxice, foarte toxice, moderat toxice, cu toxicitate redusă și practic netoxice.

Pentru stabilirea DML la copii s-au propus o serie de tabele și formule bazate pe vârstă și pe greutatea corporală. De exemplu formula propusă de Young este:

DML copil = V/V+12 x DML adult

Unde V este vârsta copilului în ani.

1.2. Epidemiologia intoxicațiilor acute

În prezent, datorită răspândirii largi a substanțelor medicamentoase a crescut incidența intoxicațiilor acute accidentale sau intenționale.

Antidepresivele au ajuns subiectul intoxicațiilor acute din două motive: primul datorită largi sale răspândiri fiind recomandată bolnavilor suferind de depresie psihică iar categoria de pacienți cărora le sunt adresate au risc suicidar crescut.

Copiii mici pot avea acces la aceste medicamente în mod accidental confundându-le cu dulciuri sau din simplă curiozitate.În alte cazuri la adolescenți este frecventă intoxicația intențională datorate fragilității și instabilității emoționale caracteristice vârstei pubertare

2.Substanțe medicamentoase antidepresive

2.1.Clasificarea substanțelor antidepresive

Principalele medicamente din această grupă farmacodinamică au fost imipramina și alți compuși de iminodibenzil,asemănători structural cu fenotiazinele (de care se deosebesc prin prezența unei grupări etilen în locul atomului de sulf care unește cele două cicluri benzenice).

Ulterior au fost introduse în terapeutică alte medicamente cu proprietăți asemănătoare având o structură triciclică, dar diferită derivați de dibenzociclohepten iminostilben dibenzodiazepină, dibenzoxepină. În ultimul timp au apărut antidepresive tetraciclice, diciclice sau cu mai multe nuclee mult deosebite chimic de compușii inițiali.

Reprezentanții cei mai cunoscuți se clasifică după structura chimică astfel:

1.Antidepresive triciclice

amine terțiare: imipramina, clomipramina, trimipramina, amitriptilina, doxepina

amine secundare: protriptilina, desipramina

2.Antidepresive tetraciclice

maprotilina

loxapina

mianserina

3.Antidepresive dibenzoxazepine

amoxapina

4.Antidepresive biciclice

viloxazina

fluoxetina

zimeldina

5.Antidepresive atipice

trazodona

Antidepresivele se mai pot clasifica după efectele lor astfel :

Antidepresive triciclice sau policiclice:

Amitriptilină

Amoxapină

Desipramina

Doxepin

Imipramină

Maprotilina

Nortriptilina

Protriptilina

Trimipramina

Inhibitori de recaptare ai serotoninei

Fluoxetina

Trazodona

Inhibitori de monoamin – oxidază

Isocarboxazid

Fenelzina

Tranilciclopromina

2.2.Farmacocinetica

Farmacocinetica antidepresivelor triciclice și înrudite, deși prezintă unele diferențe în funcție de substanță, are multe elemente asemănătoare.

Absorbția digestivă este bună, iar datorită naturii lor lipofilice, se distribuie larg,și rapid penetrează în structurile SNC. Această liposolubilitate este la originea timpilor mari de injumătățire a antidepresivelor de ex. 4-17 ore pentru imipramină. Disponibilitatea sistemică este limitată și variată, datorită metabolizării la prima trecere prin ficat.

Concentrațiile plasmatice maxime se realizează la 2-6 ore de la administrarea orală; pentru dozele mari, absorbția poate fi încetinită, datorită efectelor parasimpatolitice importante, cu întârzierea golirii stomacului.

Legarea de proteinele plasmatice se face în proporție mare (peste 90%).

Distribuirea este largă. Cantități apreciabile se fixează în diferite țesuturi, la început îndeosebi în cele bogat vascularizate.

Epurarea se face predominant prin metabolizare hepatică. La nivelul catenei laterale alifatice se pot produce N-demetilări și N-oxidări. Metaboliții monodemetilați-desipramina pentru imipramină, nortriptilina pentru amitriptilină se formează în proporții diferite și sunt activi biologic, fiind responsabili, în parte, de efectele farmacologice. Metabolizarea antidepresivelor de tip triciclic prezintă importante diferențe individuale, ceea ce explică variațiile mari ale concentrațiile plasmatice pentru o aceeași doză. Acesta poate influența răspunsul clinic. Rezultatele terapeutice sunt superioare atunci când dozarea se face în funcție de concentrația plasmatică, ceea ce este de dorit în cazurile rebele la tratament, dacă apar fenomene toxice sau dacă sunt suspectate interacțiuni de ordin farmacocinetic.

Altă cale de metabolizare constă în modificarea nucleului triciclic prin hidroxilare și glucuronoconjugare .în ultimă instanță metaboliții sunt excretați ca metaboliți inactivi pe cale renală.

Timpul de înjumătățire este lung (15-90 ore), ceea ce face posibilă folosirea unei singure doze pe zi, în tratamentul cronic.

2.3. Farmacodinamica antidepresivelor

2.3.1.Mecanisme de acțiune ale antidepresivelor

Mecanismul de acțiune al antidepresivelor triciclice și înrudite nu este bine cunoscut. La animalele de laborator ele antagonizează efectele dozelor mari de rezerpină: activitate motorie redusă, hipotermie, bradicardie, modificări pupilare, atribuite epuizării depozitelor de noradrenalină și serotonină; de asemenea potențează efectele noradrenalinei.

Eficacitatea clinică este corelată cu potențialul de inhibare a recaptării noradrenalinei și /sau serotoninei de către sinaptosomii obținuți din creier și din țesuturile periferice.

Acțiunea biochimică principală constă în deprimarea transportului membranar specific, care asigură trecerea noradrenalinei sau a serotoninei din fanta sinaptică în citoplasma terminațiilor adrenergice, respectiv serotoninergice, în creier.

Consecutiv crește disponibilul acestor neurotransmițători pentru receptorii specifici de la nivelul neuronilor postsinaptici.

În timp se produc fenomene de “down regulation” cu scăderea compensatorie a activității receptorilor, ceea ce corespunde instalării lente a efectului terapeutic.

A fost dovedită o micșorare a capacității de legare a receptorilor beta-adrenergici și serotoninergici, ca și reducerea răspunsului de stimulare a sistemului adenilat ciclază/AMPc.

În general se consideră că antidepresivele corectează tulburările de la nivelul sinapselor adrenergice și/sau serotoninergice din creier, prezente în stările depresive. Diversele medicamente de tipul antidepresivelor triciclice și înrudite influențează diferit recaptarea noradrenalinei sau serotoninei.

Studii controlate au arătat că nu există deosebiri semnificative în eficacitatea terapeutică față de tulburările depresive a inhibitorilur selectivi ai recaptării noradrenalinei sau serotoninei.

Diferențele în funcția neurotransmițătorilor la bolnavii depresivi (dovedite prin dozarea în urină a 3-metoxi-4-hidroxifenilglicolului, un metabolit al noradrenalinei și prin dozarea în lichidul cefalorahidian a acidului 5-hidroxiindolacetic, un metabolit al serotoninei) nu au valoare prognostică, privind răspunsul la antidepresive.

Antidepresivele triciclice și în măsură mai mică cele atipice, au afinitate variată pentru diverse tipuri de receptori: muscarinici, alfa1, alfa2- adrenergici, H1- histaminergici. Aceste acțiuni biochimice pot contribui la eficacitate, ca și la reacțiile adverse-fenomene nedorite de natură anticolinergică, hipotensiune ortostatică, etc.

Unele antidepresive au efect sedativ și anxiolitic, care pot fi utile în depresiile anxioase, dar apar uneori ca nedorite. Dintre compușii triciclici au efect sedativ marcat imipramina, amitriptilina și doxepina, dintre compușii atipici-trazodona. Efectul sedativ este evident la începutul tratamentului și diminuează , de regulă , după 3-4 zile.

Unele antidepresive, așa-numite psihotone, au proprietăți stimulante de exemplu: protriptilina (antidepresiv.triciclic), fluoxetina, amfebupramona (antidepresive atipice).

2.3.2. Efecte ale antidepresivelor

Compușii triciclici clasici au, în condiții clinice proprietăți antidepresive, efecte sedative și anxiolitice sau efecte stimulante, efecte anticolinergice, pot provoca hipotensiune ortostatică și pot afecta toxic inima (cu risc de aritmii și bloc). Antidepresivele atipice apărute în ultimii ani, aparținând unei a doua generații, nu se mai încadreză în acest model farmacologic, avînd particularități care le diferențiază de compușii triciclici propriu-ziși.

La omul normal dozele terapeutice mari de antidepresive triciclice provoacă o stare disforică cu senzație de oboseală și somnolență, anxietate, mers nesigur, însoțite uneori de o ușoară hipotensiune arterială, uscăciunea gurii, tulburări de vedere. La animalele de laborator se produce sedare, temperatura corporală scade, durata domnului barbituric este prelungită.

La bolnavii cu tulburări depresive, antidepresivele triciclice și înrudite provoacă ameliorareatatică, etc.

Unele antidepresive au efect sedativ și anxiolitic, care pot fi utile în depresiile anxioase, dar apar uneori ca nedorite. Dintre compușii triciclici au efect sedativ marcat imipramina, amitriptilina și doxepina, dintre compușii atipici-trazodona. Efectul sedativ este evident la începutul tratamentului și diminuează , de regulă , după 3-4 zile.

Unele antidepresive, așa-numite psihotone, au proprietăți stimulante de exemplu: protriptilina (antidepresiv.triciclic), fluoxetina, amfebupramona (antidepresive atipice).

2.3.2. Efecte ale antidepresivelor

Compușii triciclici clasici au, în condiții clinice proprietăți antidepresive, efecte sedative și anxiolitice sau efecte stimulante, efecte anticolinergice, pot provoca hipotensiune ortostatică și pot afecta toxic inima (cu risc de aritmii și bloc). Antidepresivele atipice apărute în ultimii ani, aparținând unei a doua generații, nu se mai încadreză în acest model farmacologic, avînd particularități care le diferențiază de compușii triciclici propriu-ziși.

La omul normal dozele terapeutice mari de antidepresive triciclice provoacă o stare disforică cu senzație de oboseală și somnolență, anxietate, mers nesigur, însoțite uneori de o ușoară hipotensiune arterială, uscăciunea gurii, tulburări de vedere. La animalele de laborator se produce sedare, temperatura corporală scade, durata domnului barbituric este prelungită.

La bolnavii cu tulburări depresive, antidepresivele triciclice și înrudite provoacă ameliorarea dispoziției afective, cu atenuarea sau înlăturarea simptomelor caracteristice: durere morală, autoacuzare și a simptomelor însoțitoare, cum sunt inhibiția psihomotorie, tulburările de somn (îndeosebi trezirea precoce ) diminuarea apetitului cu pierderea în greutate, micșorarea libidoului.

Antidepresivele triciclice sunt eficace îndeosebi în depresia primară severă de tip endogen –melancolie- unde reprezintă medicația de primă alegere. Simptomele psihice, de felul delirului sunt mai puțin influențate, formele psihotice, delirante ale melancoliei necesitând asocierea unui neuroleptic sau recurgerea la electroșoc.

Depresia ca simptom izolat poate fi de asemenea corectată, dar în acest caz efectul nu este specific antidepresivelor, putând fi realizat și prin neuroleptice sau tranchilizante.

Eficacitatea antidepresivelor a fost stabilită cu certitudine prin studii controlate, deși interferențele legate de varietatea mare a stărilor depresive și evoluția lor spontană, ca și importanța influențelor de ordin placebo reprezintă dificultăți metodologice majore în cercetarea de farmacologie clinică a acestor medicamente. Efectele favorabile se dezvoltă lent, beneficiul terapeutic devenind evident după 1-3 săptămâni de tratament.

Dacă sunt administrate corect, sunt active în 70-80% din cazurile de sindroame depresive.

Efectul stimulant poate fi util în depresiile cu inhibiție psihomotorie.Alteori apare ca nedorit, fiind cauză de agitație, insomnie și activarea stării de angoasă subiacentă.

Uneori se produce o inversare a stării de dispoziție afectivă, cu trecerea spre manifestări maniacale, probă de eficacitate , dar și efect nedorit. Deoarece starea de inhibiție poate fi îndepărtată înaintea ameliorării efectului, riscul suicidar poate fi crescut. Acest fenomen este periculos mai ales în depresiile grave (care trebuie tratate în spital, sub surpaveghere) și poate fi favorizat de creșterea anxietății sub influența antidepresivelor stimulante.

Este posibil ca bolnavii să recurgă pentru sinucidere chiar la antidepresivul folosit terapeutic, împrejurare în care sunt periculoase îndeosebi antidepresivele triciclice, care au un indice terapeutic mic (egal cu 5).

Antidepresivele pot provoca efecte neurologice: tremor, disartrie, care apar ca nedorite. Tremorul se dezvoltă la circa 1/3 din bolnavii sub tratament prelungit. Tulburările de vorbire survin mai rar și semnalează supradozarea.

Există posibilitatea apariției de crize convulsive, care nu contraindică tratamentul, însă necesită supraveghere (inclusiv examene electroencefalografice). Convulsiile au o frecvență relativ mare pentru maprotilină, un antidepresiv atipic.

2.4.Efecte adverse ale dozei terapeutice de antidepresive

Antidepresivele triciclice provoacă frecvent (circa 5%) reacții adverse; compușii atipici introduși mai recent în terapeutică sunt mai bine suportați.

Fenomenele atropinice, curente la majoritatea compușilor triciclici și la maprotilină, pot fi supărătoare, mai ales în condiția psihologică a depresivului. Se pot produce uscăciunea gurii, tahicardie cu palpitații, tulburări de vedere, constipație, tendintă de reținere a urinii.

Dintre manifestările nedorite de ordin psihic sunt mai comune oboseala , slăbiciunea, inversarea afectului. La persoanele susceptibile pot fi favoriza convulsiile.

Hipotensiunea posturală este uneori marcată pentru amitriptilină, doxepină, imipramină, trimipramină și parte dintre antidepresivele atipice (amoxapină, maprotilină, trazodonă); asemenea antidepresive pot fi riscante la bătrâni.

3.Toxidromul intoxicației acute cu antidepresive

Antidepresivele triciclice au acțiuni complexe asupra organismului .Ele blochează recaptarea noradrenalinei la nivelul terminațiilor nervoase presinaptice ale neuronilor periferici sau centrali și permit creșterea concentrației de monoamine pe partea postsinaptică a terminațiilor neuronale.

Antidepresivele mai au deasemenea :

efect anticolinergic

efect chinidine like de tip antiaritmic de clasa 1

Tabel nr.1

(+++ = puternic; ++ =moderat; + = slab;

VD = volum de distribuție; LP = legare de proteinele plasmatice;)

Antidepresivele triciclice sunt printre cele mai comune cauze de intoxicație fatală sau nefatală cu substanțe medicamentoase.Toxicitatea lor este dată de efectele pe creier,cord, sistemul respirator și pe sistemul nervos vegetativ parasimpatic.

Manifestările intoxicației acute cu antidepresive apar tipic la 30-60 de minute de la administrarea unei supradoze și ating intensitatea maximă în cca. 4-12 ore.

3.1. Manifestările neurologice din intoxicația acută cu antidepresive

Cele mai comune manifestări ale intoxicației moderate sunt somnolența, tahicardia sinusală, uscăciunea mucoasei bucale, midriaza, retenția urinară exacerbarea reflexelor și apariția reflexului de extensie plantară Babinsky.

Intoxicația severă conduce la comă, des cu strabism divergent secundar oftalmoplegiei internucleare și convulsiilor în 6 % din cazuri . În intoxicațiile severe pot apare comă, convulsii, depresie respiratorie, hipotensiune și o largă varietate de anomalii electrocardiografice.

În coma profundă pot fi abolite refexele oculocefalic și ocolovestibular în plus poate apare rabdomiolză și vezicule pe piele.

Durata comei este scurtă în general, unele studii au arătat o durată medie de 6,4 ore . prelungirea comei la peste 24 h este rară și sugerează complicații sau coingestia de substanțe depresive ale sistemului nervos.

Pacienții în vârstă care primesc antidepresive pot dezvolta un deficit de memorie. Un pacient aflat în comă profundă suficientă pentru a elimina funcțiile cerebrale principale au un potențial scăzut de revenire la funcțiile inițiale ceea ce arată o leziune ireversibilă a creierului .

Distonia acută și simptomomatologia extrapiramidală sunt asociate cu uzul terapiei cu amitriptilină. Administrarea intavenoasă a 10 mg de prociclidină poate sista atacul.

Crizele convulsive – Un raport al comitetului de siguranță al medicamentului din Marea Britanie din noiembrie 1979 a arătat infomații conform cărora au fost raportate pentru amitriptilină și imipramină (introduse înainte de 1970) câteva cazuri de crize convulsive.

Maprotilina și mianserina introduse după 1970 nu au provocat crize convulsive.

Cele mai multe crize convulsive au fost asociate cu toxicitatea ATC, apar timpuriu după administrare, sunt scurte și se termină fără tratament anticonvulsivant. Chiar scurte totuși crizele convulsive pot conduce la hipotensiune arterială, deteriorarea abruptă cardiovasculară și moarte. Crizele convulsive induse de ATC par a fi asociate cu nivele plasmatice crescute ale ATC .

Rapoartele despre crizele convulsive legate de ATC au sugerat :

O proporție semnificativă de crize convulsive legate de ATC apar la indivizi cu factori predispozanți ce pot fi identificați ca istoric familial de crize convulsive, condiții neurologice și medicale, abuz de medicație cu același efect și abuz de antidepresive.

Riscul crizelor convulsive legat de supradoză este crescător în raport cu mărimea supradozei sugerând o relație dependentă de doză între antidepresive și crizele convulsive.

Acest risc este mai mare pentru amoxapină și maprotilină decât pentru alte antidepresive; însă nu au fost raportate încă date similare despre: buprion, fluoxetină și clomipramină.

Riscul crizelor convulsive poate fi prezent și pentru dozele terapeutice la unele antidepresive.

Ridicarea rapidă a dozei poate crește riscul de crize convulsive.

Riscul cumulativ, care ia în calcul durata, a fost rareori examinat, și poate fi confundat cu schimbarea de doză

Tremorul, acatisia, mioconia, diskinezia, delirul, sedarea, tulburările de memorie, sindromul neuroleptic malign și mania au fost raportate după utilizarea terapeutică de ATC.

Sistemul nervos periferic –

Neuropatiile periferice și poliraticulonevritele au fost urmărite pentru supradozele de amitriptilină. Agenții cauzali atât pentru crizele convulsive cât și pentru tahicardii includ amfetaminele, alcaloizii de beladonă, cocaina, drogurile simpatomimetice, xantinele și anticolinergicele. Aproape 3/4 din pacienții cu supradoză de maprotilină dezvoltă crize convulsive în 2-5 ore de la ingestie. Aproape 10% din acești pacienți cu EKG normale dezvoltă crize convulsive.

Rabdomioliza – Crizele convulsive și coma sunt factori de risc pentru dezvoltarea rabdomiolizei. Apariția doar a crizelor convulsive sau a comei nu sunt un bun predictor de risc.

3.2.Manifestări cardiovasculare ale intoxicației cu antidepresive

3.2.1. Statusul cardiovascular

Tahicardia sinusală este secundară pierderii tonusului vagal ca efect anticolinergic iar scăderea contractilității miocardice și întârzierea conducerii atriventriculare în special prin fasciculul lui Hiss depinde de efectul chinidin-like al antidepresivelor.

Ca și rezultat se obțin trasee electrocardiografice ce prezintă modificări precum: diminuarea amplitudinii undei P care poate fi atenuată până la dispariție de unda T precedentă, alungirea intervalelor PR și QRS.

Aceste modificări în asociere cu scăderea frecvenței cardiace fac des dificil dacă nu imposibil diagnosticul diferențial între tahicardia ventriculară și cea supraventiculară cu conducere aberantă.

Pot apare aritmii grave precum tahicardia ventriculară sau chiar torsada vârfurilor, care în combinație cu scăderea presiunii arteriale, relativa hipovolemie și scăderea contractilității, duc la căderea debitului cardiac care conduce la ischemie periferică și instalarea unei acidoze metabolice ce duce la depresie cardorespiratorie care este o cauză majoră de deces.

Ocazional se dezvoltă fenomene cardiotoxice: tulburări de conducere, aritmii, deprimarea contractilități miocardice; electrocardiografic sunt caracteristice aplatizarea sau inversarea undei T, prelungirea intervalelor: PR, QRS și QT.

Majoritatea morților prin intoxicație cu ATC apar înainte sau curând după sosirea la spital. Aritmiile amenințătoare de viață și/sau stopul cardiac apar de obicei în condițiile unor manifestări marcate electrocardiografice, hipotensiune, depresie respiratorie, comă sau convulsii și sunt în general rar rezultatul unui singur eveniment.

Hipotensiunea este comună după intoxicația severă cu TCA.

Hipotensiunea pare a fi un factor predictiv. Hipotensiunea apare des independent de concentrație de ATC și de prelungirea intervalului QRS. Hipotensiunea poate fi puternic asociată cu dezvoltarea unei aritmii sau edem pulmonar. Hipotensiunea la internare poate apare după doze terapeutice de ATC. Hipotensiunea singură nu are o valoare semnificativă prognostică.

Cardiotoxicitatea este relevantă la doze mari. Ea caracterizează antidepresivele triciclice; cele atipice nu prezintă risc cardiotoxic, cu excepția maprotilinei și în mică măsură a trazodonei.

3.2.2.Modificările EKG din intoxicația acută cu antidepresive

Posibilele modificări EKG ce apar în intoxicația cu ATC:

Tahicardie sinusală

Prelungirea intervalelor PR, QRS, QTc

Modificări ale intervalului ST și a undei T

Bloc de ramură

Bloc atrioventricular de grad 2 sau 3

Aritmii supraventriculare

Tahicardii atriale și atrioventriculare joncționale

Fibrilație atrială

Flutter atrial

Bradicardia

Aritmii ventriculare

Extrasistole ventriculare

Ritm idioventricular

Tahicardie ventriculară

Fibrilația ventriculară

Torsada vârfurilor

Vectorul terminal frontal de 40 ms între 1300 și 2700

Asistola

Încă de la debutul folosirii lor în practica medicală antidepresivele triciclice au dovedit un înalt potențial toxic cardiac, prin dezvoltarea căruia produc grave aritmii amenințătoare de viață.

La început, pentru a detecta aceste evenimente cardiace s-au admis în unitățile de terapie intensivă pentru mai multe zile, pacienți care au luat o supradoză de antidepresive, chiar dacă aceștia erau asimptomatici. Această atitudine a contribuit la determinarea și selectarea unor modificări EKG care să pună în evidență care dintre pacienții intoxicați cu antidepresive au un risc potențial de complicații prin aritmii grave și care nu au risc.

De când EKG cu 12 dervații a devenit accesibilă, ieftină, noninvazivă și poate detecta fidel întîrzierile de conducere ce preced în mod caracteristic aritmiile grave , această investigație a fost folosită pe scară largă pentru a investiga atât toxicitatea TCA cât și pentru analiza stratificată pentru studierea riscului de posibile (crize convulsive) și aritmii.

3.2.3.Studii ce atestă valoarea discriminativă a EKG pentru intoxicația cu antidepresive

În 1985 Boenhert și Lovejoy au studiat 49 de pacienți cu supradoză de TCA și au descoperit că o durată de mai mult de 100 ms a complexului QRS într-o derivație a membrelor, are o sensibilitate de 100% și o specificitate de 32% pentru pacienții care dezvoltă aritmii ventriculare sau (crize convulsive ).

Grupul respectiv a comunicat acea descoperire însă, datorită lotului de control de numai 13 pacienți cu durata QRS < 100 ms, au existat rezerve cu privire la aplicabilitatea practică a concluziilor studiului. Foulke și Albertson au urmărit într-un studiu 102 pacienți care au ingerat TCA, și au găsit o sensibilitate a intervalului QRS ( 100 ms ) de numai 53% pentru aritmii ventriculare sau crize convulsive.

Studiile lor au utilizat intervalul QRS maxim din cele 12 derivații care includ derivațiile toracice care au o medie a duratei QRS cu 10 – 20 ms mai lungă decât durata intervalului QRS folosit de Boenhert și Lovejoy. Fără îndoială a fost clar că pacienții cu intervale QRS mai scurte de 100 ms au un risc mare de a dezvolta toxicitate amenințătoare de viață.

Aproape în același timp, Niemann și colaboratorii au descoperit că axa ultimelor 40 ms ale QRS poate diferenția între pacienții cu test seric TCA pozitiv respectiv negativ, într-un studiu pe 25 de pacienți suspectați de ingestie de TCA .

Ei au demonstrat o sensibilitate și specificitate de 100% pentru diagnosticul intoxicației cu TCA la pacienții cu “vectorul T: 40 QRS” între 130 și 270 de grade (parametrii calculați prin computer). Aceasta ar trebui să pună diagnosticul de intoxicație cu TCA prin EKG când pot fi obținute și date de anamneză .

Wolfe și colegii săi au descoperit că axa ultimelor 40 ms (axa T40) mai mare 120 grade (reprezentată prin unda S în derivația 1 și unda R terminală in derivația aVR determinată manual) a fost mai sensibilă decât intervalul QRS prelungit în diferențierea între intoxicația cu TCA pozitivă respectiv negativă.

Totuși 17% din pacienții lor intoxicați cu TCA nu au prezentat această deviație la dreapta în axa QRS+ului terminal astfel încât sensibilitatea a fot de 83%. Lavoe si asociații au făcut un studiu care a calculat parametrii EKG cu ajutorul computerului și au confirmat prin confruntarea cu cardiologul. Ei au găsit că o deviație la dreapta a axei T40 a fi doar 29% sensibilă pentru intoxicația cu TCA.

Liebelt și colegii, utilizând măsurarea manuală a undei R terminale de 3 mm, sau mai mare în derivația aVR ca și o simplă cale de măsurare a intârzierii conducerii distale in ventricolul drept, este 81% sensibilă pentru crize convulsives sau aritmii ventriculare, procent comparat cu cel de 82% pentru intervalul prelungit QRS, care a fost singura variabilă EKG ce poate prezice semnificativ complicațiile.

Intervalul QT corectat a fost găsit prelungit atât in condiții terapeutice cât și in condiții toxice. El tinde să fie mai prelungit in cazurile mai severe de intoxicație cu TCA iar un interval QTc mai mare decât 480 ms la pacienți cunoscuți cu intoxicație cu TCA a fost asociată cu un risc crescut de crize convulsive sau aritmii. El reprezintă totuși un mijloc slab de diferențiere între pacienții intoxicați sau nu cu TCA.

Testele diagnostice cu sensibilitate și specificitate 100% sunt foarte rare iar dacă există în medicina internă, aceasta este sigur adevărat pentru EKG. Sunt multe motive pentru a afirma aceasta în cazul intoxicațiilor cu TCA.

Manifestările și gradul de cardio-toxicitate difera larg de la pacient la pacient datorită variabilității absorbției, distribuției, legării de proteine si receptori, statusului acido-bazic, decontaminării intestinale, timpului de prezentare, alcalinizării de pre-evaluare sau tratamentului de încărcare cu Na, drogurilor coingerate si condițiilor morbide asociate. De asemenea tipul de studiu, lotul de pacienți, numărul lor și al grupului de control, precum si tehnologiile EKG utilizate, variază larg de la studiu la studiu. Una din variabilele cele mai studiate a fost acuratețea tehnologiilor EKG felul în care parametrii au fost măsurați.

Studiile efectuate conduc la concluzia că toti pacienții suspectați de intoxicație cu TCA trebuie să fie evaluați cu un EKG cu 12 derivații la prezentare și la fiecare 2 sau 3 ore pentru primele 6-8 ore după intoxicație.

Valorile generate de computer trebuie verificate manual. Anormalitățile EKG asociate cu toxicitatea trebuie să fie prompt internate in spital și să beneficieze de cel putin 24 ore de monitorizare cardiacă. Dacă multe anormalități EKG apar in primele trei ore de la prezentare si cele mai multe în primele 6 ore, timpul continuă să fie cel mai bun discriminator pe care-l avem încă.

3.3. Manifestări pulmonare ale intoxicației cu antidepresive

Edemul pulmonar

Edemul pulmonar este indus de ATC se poate dezvolta între 5-8 ore după ingestie. Există asemănări între SDRAA și leziunile pulmonare secundare ingestiei de metadonă . Aceste asemănări includ: infiltratul pulmonar bilateral (radiologic), hipoxemia, edemul pulmonar necardiogen, date de autopsie ce constau în îngroșarea septurilor alveolare, infiltrate limfocitare și edeme .

Evidențierea edemului pulmonar este observată în aproximativ 10% din cazuri la pacienții intoxicați cu ATC.

Într-un studiu pe pacienți cu nivele plasmatice ridicate de ATC mai mari de 2000 ng/ml la internare păreau a avea cea mai mare tendință la dezvoltarea de infiltrate alveolare bilaterale dense cu lezarea acută a plămânului.

Un al doilea film toracic poate fi justificat la pacienții care au un nivel plasmatic de TCA semnificativ ridicat chiar dacă filmul la internare părea a fi normal. Unii pacienți cu nivel plasmatic de TCA scăzut la internare pot dezvolta anormalități radiografice ulterior.

Mortalitatea prin edem pulmonar noncardiogen semnalează potențialul dezvoltării sindromului de detresă respiratorie acută al adultului la pacienții intoxicați cu ATC. Asemenea edeme pulmonare nu pot fi corelate cu hipotensiunea la internare.

Shannon și Lovejoy sugerează ca unul din fiecare 3 pacienți cu supradoză de TCA vor dezvolta o complicație pulmonară; unul din 6 vor dezvolta pneuminie de aspirație și unul din 7 vor dezvolta edem pulmonar.

Observațiile clinice și radiologice sugestive pentru SRDAA au fost găsite la 9% din pacienții cu supradoză de TCA.

3.4.Efectele inoxicației cu antidepresive asupra funcției hepatice

Reacțiile colestatice și hepatice asociate cu folosirea ATC sunt reprezentate de o reacție idiosincrazică de hipersensibilitate și sunt în general moderate și reversibile. Totuși lezarea severă hepatică cu insuficiența hepatică fulminantă și moarte a fost raportată.

3.5.Efectele intoxicației cu antidepresive asupra statusului digestiv

Ischemia intestinală ce reclamă rezecția intestinală poate urma supradozajului de TCA. Pseudo-obstrucția acută intestinală, perforarea cecalo-spontană si peritonitele fecale pot fi consecințe ale supradozei de TCA în special la bătrâni și la cei care au boli neurologice concomitente.

Dozele repetate de cărbune activat utilizat ca terapie în supradoza cu amitriptilină pot conduce la bezoarul cu cărbune și la obstrucția intestinului subțire.

Antidepresivele de tip triciclic au un indice terapeutic mai mic decât neurolepticele și pot fi cauză de intoxicații acute grave. Parte din compușii atipici sunt mai puțin toxici. Doza letală potențială este în jurul a 2 g pentru compușii clasici.

Intoxicația acută se manifestă la început prin fenomene de excitație, tulburări motorii extrapiramidale, convulsii clonice (mai ales pentru antidepresivele atipice), febră, hipertensiune arterială, aritmii și tulburări de conducere cardiacă, paralizia intestinului și a vezicii urinare, acidoză metabolică, hipokaliemie, urmate de comă cu deprimare respiratorie, chiar apnee, colaps, hipotermie.

Tratamentul constă în administrarea de diazepam intravenos (pentru combatereaconvulsiilor), lidocaină, propanolol, fenitoină (pentru aritmii), bicarbonat de sodiu și clorură de potasiu intravenos (pentru reechilibrarea acidobazică și corectarea hipopotasemiei).

Asocierea antidepresivelor triciclice clasice cu chinidina și alte deprimante miocardice trebuie evitată. Au fost descrise și interacțiuni de ordin farmacocinetic, care pot fi relevante clinic.

Barbituricele și alte medicamente inductoare enzimatice grăbesc epurarea antidepresivelor triciclice și le pot micșora eficacitatea. Altele pot crește nivelul plasmatic al antidepresivelor, prin deplasare de pe proteinele plasmatice (fenilbutzona, fenitoina, acidul acetilsalicilic, fenotiazinele) sau prin inhibarea metabolizării( fenotiazinele, unii steroizi hormonali)

Diagnosticul de laborator al intoxicației cu antidepresive

screeningul toxicologic

Orice medicament sau substanță adusă de aparținători, suspectate a fi cauză intoxicației, trebuie trimise la laboratorul de toxicologie. Se trimit de asemenea probe dun lichidul de spălătură gastrică, sânge, urină.

Analiza toxicologică a sângelui trebuie să fie cantitativă, pentru a stabili nivelul sanguin al unui anumit toxic. Analiza toxicologică a urinii constă în determinări calitative de o deosebită importanță fiind identificarea toxinelor cu volum mare de distribuție, a celor cu înaltă liposolubilitate, sau durată lungă de înjumătățire.

Totdeauna trebuie comunicat laboratorului de toxicologie ce substanță toxică sau medicament este suspectat, durata de timp de la ingestie, precum și semnele și simptomele principale prezentate de bolnav.

Deoarece screeningul toxicologic negativ nu exclude posibilitatea supradozajului unor medicamente, clinicianul trebuie informat pentru care droguri s-a făcut acest screening.

4.1.Determinarea calitativă a antidepresivelor

Reacții de culoare

pentru amitriptilină și nortriptilină se utilizează 3 părți reziduu uscat tratate una cu reactivul Marquis (R 46), care colorează reziduul în oranj care apoi trece în maro; unul cu reactivul Frohde care îl colorează în oranj, iar la adăugarea unei picături de apă, trece în verde; al treilea cu reactivul Mandelin îl colorează în care treptat virează în verde. Pentru reziduul provenit din evaporarea la sec a 5 ml extract cloroformic, se adaugă 3 ml acid sulfuric H2SO4 concentrat colorându-se în oranj (reziduu stomacal), sau vișiniu (reziduu urinar). Se observă o fluorescență galben-oranj cu o lungime de undă maximă λ de 560 nm pentru amitriptilină, și λ maxim de 586 nm pentru nortriptilină.

Pentru doxepină se utilizează 10 ml extract cloroformic la care se adaugă 2 ml acid sulfuric H2SO4 care se agită energic 10 secunde. Faza organică superioară se va colora în roz iar cea acidă inferioară în oranj-roz. Prin iradiere în lumină UV la lungime de undă λ de 366 nm nu apare nici o fluorescență. În urma reacției cu acid sulfuric va rezulta un preparat cu culoare roșu-oranj, care examinat la lampa Wood va da o fluorescență galben-verde.

Pentru imipramină se folosesc 5 ml extract cloroformic, la care se adaugă 5 ml eter și după agitare energică 2 ml de reactiv fosfoceric (R 40), faza acidă colorându-se în albastru, care trece în verde.

Spectrofotometrie în ultraviolet

pentru amitriptilină și nortriptilină se utilizează extract cloroformic din urină ce prezintă în cazul acestor substanțe nemetabolizate o absorbanță la λ de 240 nm.

Pentru produșii de metabolizare ai amitriptilinei și nortriptilinei se utilizează extract cloroformic din faza apoasă a urinei, tratat cu HCl. Acești compuși prezintă o absorbție maximă la λ de 240 nm.

Cromatografie în strat subțire

Pentru amitriptilină și nortriptilină, reziduul dizolvat în 0,2-0,5 ml metanol se spotează pa plăci cu silicagel G. Developarea se face în sistemele de solvenți S1-6 , S10, S11, S41, S42 iar vizualizarea cu reactiv iodoplatinic (R41) sau reactiv Dragendorff (R36) . Pentru separarea amitriptilinei de metaboliții săi se folosesc sistemele de solvenți S6 și S26 .

Pentru doxepină se folosesc o parte alicotă din extractul cloroformic concentrat în prealabil la volum mic, care se spotează pe plăci acoperite cu un strat silicagel G, activat înainte de folosire timp de o oră la 1100 C. După developare în sistemul de solvenți S 2 spoturile sunt vizualizate prin stropirea plăcilor cu reactiv iodoplatinic acid (R42).

Pentru imipramină o parte alicotă din extractul cloroformic este adusă într-o capsulă și evaporată la sec. Reziduul se reia cu 1 ml cloroform din care se spotează câte 1 μl pe plăci acoperite cu un strat silicagel G, activat înainte de folosire timp de o oră la 1100 C. După developare în sistemul de solvenți S 28 , S19 , S6 , S10 , S20,spoturile sunt vizualizate prin stropirea plăcilor cu reactiv iodoplatinic acid, Dragendorff (R36), fast blue, și acid percloric 60% care conține 3% soluție nitrit de Na 0,5%.

Fluorometrie

Pentru amitriptilină, nortriptilină și metaboliții lor, se folsește extract organic tratat cu NaOH și dicloretan. Peste reziduu se pipetează 3 ml acid sulfuric apărând o colorație roșie dacă extracția s-a făcut din lichid gastric și vișinie la extracția din urină. Dacă se adaugă 1 ml formol, la 366 nm se va observa o fluorescență galben-oranj (λ maxim de emisie pentru amitriptilină este de 560 nm iar pentru nortriptilină 586 nm). Diluând amestecul cu 10 ml apă distilată, se va observa pentru compușii nemetabolizați la 360 nm o fluorescență verde, (extracție din lichidul gastric) iar pentru metaboliți o fluorescență albastră (extracție din urină).

4.2.Determinarea cantitativă a antidepresivelor

Dozarea spectrofotometrică

– pentru amitriptilină și nortriptilină se iau 5 ml ser sau urină alcalinizată la pH 11-12, se extrag cu 25 ml n- hexan, agitând viguros 2 minute. Hexanul este transferat într-un cilindru gradat cu dop și volumul este completat la 25 ml cu solvent. Se adaugă peste hexan, 10 ml reactiv sulfoceric în acid sulfuric 5,5 M și se agită 2-3 minute. 9 ml din extractul acid sunt transferați într-un balon cu fundul rotund, de 250 ml, peste 5 ml n-heptan. Flaconul este atașat la un refrigerent cu reflux. Se refluxează 25-30 minute cu agitare constantă.

După răcire heptanul spălat cu apă se citește la spectrofotometru la 250 nm. Se lucrează în paralel cu o probă etalon de amitriptilină, luându-se în lucru 5 ml . Concentrația de toxic se calculează cu ajutorul relației:

Conc. mg % = Ap/Ae x Ce, unde

Ap absorbanța probei de analizat; Ae absorbanța probei etalon; Ce concentrația etalonului.

Pentru doxepină într-un flacon Erlenmayer de 50 ml se aduc 5 ml urină și 1,5 ml soluție saturată de permanganat de K . Se agită energic și după 5 minute se adaugă 10 ml hexan. Se reagită 10 minute. După centrifugare extractul hexanic este adus în cuva de cuarț de 20 mm a spectrofotometrului și se citește absorbanța la 266 nm și 295 nm, folsind ca soluție de referință hexanul. Din valoarea absorbanței obținută la 266 nm se scade valoarea obținută la 295 nm. Paralel se lucrează în mod identic, soluția etalon. Se calculează concentrația în mg/ 100 ml .

Pentru imipramină, într-o pâlnie de separare de 50 ml se introduc, n1 ml de produs biologic (ser, plasmă, urină, aspirat gastric, sau 5 ml sânge total diluat cu 5ml apă), 4 ml sol NaOH 40% și N1 ml cloroform (de patru ori volumul probei luate în lucru). Se agită energic 5 minute se decantează, și apoi se centrifughează la 4000 tpm. Faza cloroformică spălată cu 10 ml apă distilată, se centrifughează din nou și se îndepărtează faza apoasă.

Într-un flacon Erlenmayer de 25 ml sunt aduși în n2 extract cloroformic, și N2 ml reactiv fosfoceric. Se agită energic 5 minute se decantează, și apoi se centrifughează la 4000 tpm, timp de 10 minute, și se elimină faza cloroformică prin aspirat. Se citește absorbanța fazei apoase acide, la 630 nm față de reactivul fosfoceric, ca lichid de referință, într-un interval de 30 minute.

Paralel se lucrează în condiții similare o probă etalon.

Calculul rezultatelor care se exprimă în gram/1000 ml produs analizat se efectuează cu ajutorul relației:

Imipramină, g ‰ = Ap/Ae x Ce unde,

Ap absorbanța probei de analizat; Ae absorbanța probei etalon; Ce concentrația etalonului.

Folosind coeficientul de extincție molară a imipraminei se poate utiliza formula:

Conc. g ‰ = (N1xN2)/(n1xn2) x GM x Ap/Em unde,

GM- greutatea molară a produsului; Em coeficientul de extincție molară.

Cromatografie de lichide de înaltă presiune

Pentru amitriptilină, nortriptilină, imipramină și desipramină . Substanțele sunt extrase, din plasma alcalinizată, cu amestec hexan. Într-o eprubetă de centrifugă se pipetează, 2 ml plasmă și 0,5 ml, soluție saturată de CaCO3 . După omogenizarea amestecului, se adaugă 5ml solvent de extracție. Se agită timp de 5 minute și apoi se centrifughează la 2000 tpm. 2 minute. Faza organică, superioară este evaporată la 600C sub curent de azot, iar reziduul de extracție, este redizolvat în 20 μl fază mobilă. 10 μl din această soluție sunt injectați în cromatograf. Ariile sau înalțimile peak-urilor obținute se compară cu cele ale standardelor interne.

În cursul tratamentului cu dibenzocicloheptadiene, sunt întâlnite valori între 3-40 μg/l de sânge. În intoxicațiile fatale concentrațiile sanguine, depășesc 1mg/100 ml de sânge.

5.Conduita în intoxicația cu antidepresive,

Marea majoritate a pacienților intoxicați cu antidepresive triciclice nu necesită măsuri mai complexe decât cele cuprinse în terapia suportivă a funcțiilor vitale . Complicațiile letale ca și convulsiile sau aritmiile apar cel mai frecvent la 6 ore de la supradoză.Cel mai frecvent coma nu durează mai mult de 24 de ore iar pacienții sever afectați își pot recăpăta starea de conștiență în 48 de ore.

5.1.Admiterea în spital; criterii

Decizia de internare trebuie bazată pe evaluarea prezenței depresiei SLC, depresiei respiratorii, hipotensiunii, aritmiilor, blocurilor de conducere și crizelor convulsive. Cele mai grave complicații se dezvoltă în 6 ore de la sosire. Pacientul trebuie să fie observat 6 ore (cu transfer la un serviciu psihiatric cănd este cazul) după o doză finală de cărbune activat, și numai dacă complicațiile mentionate nu apar. Tahicardia sinusală tranzitorie este un indicator nespecific care probabil nu trebuie să modifice decizia de externare; totuși, tahicardia persistentă indică o evaluare mai largă.

5.2. Stabilizarea

Se efectuează într-o secție de terapie intensivă, datorită riscului deteriorării rapide a intoxicatului .

Pacienților care prezintă alterări de conștiență li se admnistrează glucoză, naloxonă, tiamină.

Convulsiile trebuie tratate cu diazepam sau chlormethiazol sau fenitoină ca ultimă opțiune, și dacă nu sunt oprite astfel pot fi necesare miorelaxante și instituirea ventilației artificiale.

Halucinațiile vizuale și auditive pot apărea frecvent în timpul fazei de trezire și pot necesita sedare cu diazepam oral sau intravenos.

Hipotensiunea se combate mai întîi prin umplerea patului vascular și apoi prin administrarea de simpatomimetice precum dopamină și dobutamină. Dacă acestea nu sunt eficiente se poate recurge la noradrenalină sau asocierea acesteia cu dobutamină.

Conduita în cazul cardiotoxicității induse de antidepresive prezintă serioase dificultăți. În general este infructuoasă tendința naturală de tratare a tahicardiei cu antiaritmice deoarece aceste aritmii rezistă. În cazurile în care debitul cardiac se menține în limite acceptabile se contraindică administrarea de antiaritmice precum disopiramidă, lidocaină, sau inhibitori de beta adrenoreceptori care pot ridica în plus potențialul aritmogen al miocardului.

Se vor prefera măsurile suportive care vizează mai ales oxigenarea adecvată și controlul convulsiilor și corecția acidozei.

Perfuziile cu bicarbonat de sodiu sunt vitale pentru pacienții la care se manifestă cardiotoxicitatea și sunt acidotici sau nu . Se administrează intravenos bicarbonatul de sodiu 50 mmoli (50 ml soluție 8,4 %) la fiecare 20 de minute indiferent dacă există sau nu acidoză. Administrarea ulterioară se face sub control de laborator. Bicarbonatul de sodiu administrat sistematic anulează bradiaritmia, ectopia ventriculară prematură multifocală, tahicardia ventriculară, tulburările de conducere, diferite grade de bloc cardiac și hipotensiunea. Ca explicație se sugerează că sodiul extracelular și osmolaritatea crescută generează efectele de cardioprotecție.

Tulburările de conducere beneficiază de tratament cu fenitoină, care crește conducerea intracardiacă și contractilitatea. Doza uzuală este de 5-7 mg /kg , în administrare lentă (maxim 40 mg/minut) intravenos. Ca alternativă, lidocaina se poate administra 50-100 mg intravenos cu mare atenție dacă tahicardia ventriculară compromite debitul cardiac.

Salicilatul de fiziostigmină cu efect anticolinesterazic poate remite unele din manifestările intoxicației cu antidepresive triciclice, efectele sale sunt de scurtă durată în intoxicațiile severe și pot produce serioase efecte adverse; fiziostigmina trebuie rezervată pentru pacienții cu comă, cardiotoxicitate rezistentă, sau convulsii.

Flumazenilul poate demasca potențialul nociv al antidepresivelor triciclice, în intoxicațiile combinate cu benzodiazepine și antidepresive, caz în care se dă cu atenție

Ca metode de eliminare a drogului din organism au fost indicate mai multe deși eficiența lor este discutabilă.Au fost menționate mai multe metode precum hemodializa, exsanguinotransfuzia, și forțarea diurezei, care în cazul antidepresivelor triciclice nu au eficiență datorită legării înalte de proteinele plasmatice și fixării rapide în țesuturi.

Screeningul drogului sau determinarea concentrației serice de antidepresive triciclice sunt utile într-o minoritate de cazuri pentru pacienții care prezintă simptome severe neobișnuite sau prelungite.

Tratamentul intoxicației cu antidepresive triciclice este în mod esențial suportiv, fiind încă insuficiente metode de creștere a eliminării toxicului din organism.

5.3. Managementul intoxicației cu antidepresive triciclice.

evaluare imediată a pacientului și administrarea imediată de oxigen

monitorizarea semnelor vitale, inclusiv monitorizarea EKG.

prinderea unei linii intravenoase

susținerea funcțiilor vitale

Depresia respiratorie

menținerea permeabilității căilor respiratorii

monitorizarea gazelor arteriale sanguine

intubarea și hiperventilația dacă este indicată

Hipotensiunea

infuzie de cristaloizi

alcalinizarea

inotrope (dobutamina sau dopamina)

vasopresoare (noradrenalina)

Coma: menținerea permeabilității căilor respiratorii

Reducerea absorbției ATC

sirop de ipeca sau lavaj gastric în primele 6 ore

cărbune activat (1g/kg) în toate cazurile

Creșterea eliminării de ATC:

doze multiple de cărbune activat (0.5 – 1g/kg corp) la 4 ore in intoxicațiile severe

Tratarea convulsiilor:

diazepam 0.1 mg/kg intravenos la nevoie

perfuzie de fenitoin (15 mg/kg intravenos în 30 min pentru prevenire convulsiilor

Observarea modificărilor EKG (prelungirea intervalelor PR, QRS, QT, bloc de ramură). Tratarea aritmiilor.

Aritmiile supraventriculare

alcalinizarea pH-ului

cardioconversia sincronizată dacă tahicardia supraventiculară este prelungită, alcalinizarea este ineficientă și există mari tulburări hemodinamice

tahicardia supraventriculară cu interval QRS lărgit seamănă foarte bine cu tahicardia ventriculară sau nu se poate distinge de aceasta; (dacă există dubiu se tratează precum TV)

tahicardia ventriculară

alcalinizarea la un pH 7.45 –7.5

lignocaină (1mg/kg intravenos în bolus, apoi perfuzie 2-4 mg/min)

cardioversie sincronizată dacă aceste măsuri sunt ineficiente

izoprenalină IV (0.5 – 5.0 mcg/min) și overdrive pacing pentru torsada vârfurilor

fibrilația ventriculară

defibrilarea

uzul timpuriu al bicarbonatului de sodiu (1 – 3 mmol/kg) și hiperventilarea pentru a ajunge la un pH 7.45 – 7.5.

1:1000 adrenalină (0.5 – 1 mg intravenos)

lignocaină ca și pentru TV

betablocanți dacă aceste măsuri sunt ineficiente

bradicardia sau BAV (Mobitz II și III)

alcalinizare la pH 7.4 – 7.45

izoprenalina

pacemaker

stop cardiac refractar

acordarea măsurilor de BLS și ALS pentru minim 1 oră

alcalinizare la un pH de 7.5

5.4.Decontaminarea

Emeza sau vărsătura face parte dintre metodele de decontaminare digestivă, și trebuie aplicată precoce după ingestie până la maxim 4-6 ore, cu excepția situațiilor care întârzie motilitatea și absorbția (alimente în stomac, antidepresive, opiacee).

Compusul cel mai utilizat este siropul de ipeca (extract vegetal ce conține emetină și cefalină) a cărui efect se instalează în 15-30 minute de la instalare. Doza uzuală este de 30 ml care se poate repeta la 20-30 minute dacă voma nu s-a produs . După emetic se administrează 250-300 ml apă . Laptele întârzie declanșarea vărsăturii.

La copii de 6-12 luni doza este de 5-10 ml plus lichid clar (apă,ceai) 15 ml/kg.

Peste 12 luni, 15 ml plus 250 ml lichid.

Este necesară administrarea cu precauție , sau înlocuirea doar cu cărbune activat în cazul intoxicației cu antidepresive, datorită proprietății acestora de a declanșa rapid convulsii și de a genera rapid comă. Se administrează cu precauție în cazul bolnavilor cu diateză hemoragică, vomă prealabilă intensă, hipertensiune, sarcină avansată.

Este contraindicată administrarea siropului de ipeca la copiii sub 6 ani bolnavi în stare comatoasă sau în cazul coingestiei de substanțe corozive, hidrocarburi greu absorbabile.

Ca emetice se mai utilizează: apă caldă sărată, soluție de sulfat de cupru, detetgent lichid, și stimularea mecanică faringiană.

Apomorfina deși poate fi eficientă, datorită efectelor sale adverse cum sunt sedarea și deprimarea respiratorie nu este indicată în scopul menționat.

Lavajul și aspirația gastrică este o metodă utilă la pacienții care nu au indicație de emeză, pacienți în comă, convulsii, alterarea rapidă a conștienței .

Aplicarea lavajului se practică în prima oră, până la mazim 4-6 ore postingestia toxicului.

Protecția căilor respiratorii se realizează prin sonda oro-traheală sau nazo-traheală. Dacă pacientul este conștient, cu reflexele păstrate, nu se practică intubarea și se așează în decubit lateral stâng cu capul în poziție declivă. Se inseră un tub oro-gastric, pe care se introduc 200-250 ml soluție salină caldă, care se lasă în stomac un minut, după care se drenează pasiv. Lavajul complet se efectuează cu cca. 2 litri lichid, dacă a fost înghițită mai mult de 750 mg de substanță .

Este necesară urmărirea și corectarea rapidă a hipoxiei, acidozei și hipopotasemiei dacă aceste complicații apar.

Cărbunele activat. O altă metodă care înlesnește decontaminarea este administrarea de cărbune activat, datorită proprietăților acestuia de a adsorbi antidepresivele triciclice. Se admite că administrarea seriată a cărbunelui activat scade timpul de înjumătățire al ATC. El se administrează optimal în prima oră și nu mai târziu de 4-6 ore, dar în cazul ATC substanțe cu recirculație hepatică acest termen poate fi depășit administrându-se repetat la 2-4 ore interval, câte 15-20 g asociat cu un purgativ osmotic. Pentru adsorbția toxicelor de la nivelul stomacului cărbunele se administerază în doze de cca. 1g/kg sau, după alt criteriu, în raport de 10 părți cărbune la o parte toxic.

Doza uzuală de cărbune activat este cuprinsă între 30-100g sub formă de suspensie apoasă de cel puțin ¼ , cu eventuala corectare a gustului.

5.5.Tratamentul de susținere

Problemele terapeutice, ulterioare stabilizării, vizează: coma, deprimarea respiratorie, tulburările de ritm și convulsiile, care se tratează în continuare după metodele amintite.

Monitorizarea pacientului implică EKG, respirația, electroliții și tensiunea arterială.

Monitorizarea cardiacă se aplică timp de 24 de ore, chiar fără evidențierea de simptome cardiace.

6.Particularități ale intoxicațiilor cu diferite antidepresive

Amoxapina

Amoxapina este strâns legată de antidepresivele triciclice și are aceleași efecte adverse în supradozaj .Totuși ea este asociată cu o frecvență mai mare cu crizele convulsive, rabdomioliza, și insuficiența renală acută.

Tratamentul este același ca și pentru antidepresivele ticiclice cu atentia particulara pe detectia timpurie a posibilelor leziuni ale mușchilor și ale funcționarii renale.

Maprotilina

Desi maprotilina este chimic asemănătoare cu antidepresivele triciclice, prezența unei punți ce traversează nucleul central îl transformă într-un derivat tetraciclic. Posedând mai multe proprietăți farmacologice și toxicologice comune cu antidepresivele triciclice, tratamentul se face ca la intoxicația cu acestea.

Mianserina

Mianserina are o structură cu patru inele și se crede că acționează prin creșterea

turn-over-ului noradrenalinei. Somnolența este un efect comun al supradozei, dar coma profundă, convulsiile, cardiotoxicitatea și depresia respiratorie, nu au fost raportate exceptănd cazul în care s-au mai luat și alte medicamente în asociere. Tratamentul este simptomatic. Spălătura gastrica poate avea rezultate dacă a fost ingerată o cantitate apreciabilă de supradoză și pacientul s-a prezentat la doctor mai devreme de o oră de la ingestie.

Inhibitori de monoamin-oxidaze

Aceste medicamente au fost utilizate mai puțin în tratamentul depresiilor și otrăvirea cu acesta este în mod corespunzător rară. Debutul acestor manifestări poate fi întârziat de la 12 la 24 h după supradoză și sunt date în principal de creșterea activității simpatice. Ele include excitație, insomniii, (care pot fi extreme), hiperpirexia, convulsiile, hiperreflexia, opistotonus, rabdomioliza și coma. Efectele cardiovasculare include tahicardia sinusală si hipotensiunea sau hipertensiunea.

Tratamentul în supradozare este în principal suportiv. Controlul convulsiilor cu medicamente precum diazepam și clormetiazol poate fi necesar pentru a reduce tensiunea arterială și a scade riscul de hiperpirexie și rabdomioliză. Dantrolenul poate fi de asemenea indicat pentru același scop. Hipotensiune trebuie tratată într-o primă fază prin umplerea patului vascular pentru a restabili volemia. Utilizarea medicamentelor simpatomimetice trebuie categoric evitată. Hipertensiunea trebuie tratată prin administrarea unui blocant alfa 1 precum chlorpromazina, fentolamina, sau fenoxibenzamina.

Fluoxetina și fluvoxamina

Fluoxetina și fluvoxamina sunt antidepresive noi care sunt eficiente prin proprietatea lor de a inhiba recaptarea serotoninei. Experiența supradozajului cu acestea este limitată dar dozele peste 3.6 mg/kg corp nu par a avea toxicitate. Cantitățile mai mari sunt relativ sigure dacă nu sunt potențate de etanol. Lor le lipsesc acțiunile ancolinergice ale antidepresivelor triciclice. Cei mai mulți pacienți nu arată semne de toxicitate, dar somnolența, greața, diareea și tahicardia sinisală pot apare. Rar, bradicardia joncțională, crizele convusive și hipertensiunea se pot număra printre simptomele asemănătoare gripei, dar pot dura mai mult de una – două zile.

Măsurile suportive sunt singurele care se cer, cărbunele activat poate reduce absorbția drogului.

Viloxazina

Acest antidepresiv nu este larg utilizat. Informația asupra efectelor supradozei este insuficientă încă. Nu are acțiunile ancolinergice ale antidepresivelor triciclice. Somnolența, coma, tahicardia si hipotensiunea pot apărea cel mai probabil. Măsurile suportive sunt cele Măsurile suportive sunt singurele care se cer, cărbunele activat poate reduce absorbția drogului.

Imipramina

Este un medicament sintetic intridus in practica medicală în anii 60 și considerat primntre cele mai eficiente antidepresive cunoscute. Imipramina a fost primul drog antidepresiv de tipul său (numit triciclic datorită structurii sale moleculare compusă din trei cicluri). A fost studiata ca un tranchilizant antischizofrenic înainte de uzul său pentru tratarea depresiei mentale. Este administrat de obicei oral dar poate fi administrat și prin injecții intramusculare.

Imipramina si antidepresivele triciclice apropiate se numesc dibenzazepine sau derivați dibenzazepinici. Alte dibenzazepine si derivați în uz mai sunt amitriptilina, desmethilimipramina (dezipramina), nortriptilina, and protriptilina.

II. PARTEA SPECIALĂ

ii. PARTEA SPECIALĂ

Obiective

În partea specială, lucrarea cuprinde un studiu retrospectiv având ca obiectiv stabilirea unor corelații clinico-terapeutice în cazul intoxicației cu antidepresive ciclice la copii.

Lotul studiat cuprinde 41 de pacienți (6 de sex masculin și 35 de sex femeiesc), cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani.

A fost studiată etiologia, modul de producere al intoxicațiilor și s-a căutat legătura cu grupa de vârstă și mediul social din care provin pacienții

Au fost urmărite prezența, frecvența și intensitatea manifestărilor din cadrul toxidromului la antidepresive în următoarea ordine:

sindrom cardiovascular

sindrom nervos central

sindrom anticolinergic

echilibru acido-bazic

Studiul subliniază eficacitatea schemei terapeutice aplicate întrucât nu a fost înregistrat nici un deces, durata medie de spitalizare fiind cuprinsă între 2-4 zile

S-a urmărit valoarea prognostică a unor parametrii, privind evoluția intoxicaților încercându-se evidențierea markerilor EKG precoce ai cardiotoxicității

2.Metode de studiu

Am utilizat trei categorii de metode:

Metode clinice – anamneza

Metode paraclinice :

Investigații biochimice

Investigații toxicologicee

Tratamentul

3.CARACTERIZAREA LOTULUI DE STUDIU

Lotul de studiu este format din 41 de pacienți internați pentru intoxicație cu antidepresive ciclice din luna ianuarie 1997 până la sfârșitul lunii mai 1999.

Lotul a cuprins 6 pacienți de sex masculin și 35 paciente.

Vârsta medie a pacienților a fost de 9,61 ani

Numărul mediu de zile de internare a fost de 2-4 zile

Din lotul studiat 5 pacienți erau diagnosticați cu sindrom depresiv iar 1 pacient cu enurezis nocturn, aflându-se în tratament cu antidepresive ciclice

După modul de producere al intoxicației, se remarcă la nivelul lotului studiat nivele aproximativ egale, între intoxicația accidentală 51% și cea intențională 49%.

COMBINAȚII PLURIMEDICAMENTOASE ÎN LOTUL STUDIAT

Intervalul QRS > 0,1 secunde, este un factor de prognostic nefavorabil, amănarea sau neinstituirea tratamentului adecvat duce la apariția sa în proporție de 62%.

În lotul studiat se observă preponderența tahicardiei urmată de midriază , vasodilatație, mucoase și tegumente uscate și într-o proporție mult mai mică de retenție urinară, scăderea motilității digestive, scăderea secrețiilor bronșice.

=== Anexa ===

4.PREZENTAREA CAZURILOR

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 2749 NUME PRENUME R.A SEX F NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1.5

NASCUT 25/12/84 DATA INTERNĂRII 9/2/98

ORA DEBUT 23

OBSERVAȚII INTENȚIONALE

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA PROFESOARĂ

TATA INGINER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE CU SUBSTANȚE NECUNOSCUTE

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU ATC ANTIDEPRIN

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.6

G 45

TA 130/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE 24

PULS 100

OCHII INT

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 1

STOP CARDIAC 1

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.1

QT 0.32

Ph 7.36

EB 8.5

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETICE OSMOTICE 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE +O+DEX

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 3504 NUME PRENUME MC SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1

NASCUT 4/6/94 DATA INTERNĂRII 22/02/98

ORA DEBUT 15

OBSERVAȚII ACC/MAM

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA MECANIC

DIAGNOSTIC INTERNARE I ACC AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 I ACC AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TS

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.4

G 11

TA 90/50

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 160

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.32

Ph 7.38

EB 10.1

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 0

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 6445 NUME PRENUME DR SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 28/07/92 DATA INTERNĂRII 4/4/98

ORA DEBUT 20

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA MUNCITOR

DIAGNOSTIC INTERNARE I ACC DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 I ACC DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 16

TA 110/80

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 100

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 1

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph 7.36

EB 5.8

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 4247 NUME PRENUME MD SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 12

NASCUT 14/07/82 DATA INTERNĂRII 5/3/98

ORA DEBUT 14

OBSERVAȚII VOLUNTAR/TATA ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA OSPĂTAR

TATA MAISTRU

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ POLIMEDICAMENTOASĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU SUBST. CARDIOTOXICE

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 ATC

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 DISTONOCALM

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 36.4

G 60

TA 90/50

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 100

OCHII MIOZA

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 1

GRAD COMA I

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 1

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.15

QRS 0.08

QT 0.28

Ph 7.41

EB 2

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 7709 NUME PRENUME LA SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 19/12/95 DATA INTERNĂRII 30/04/98

ORA DEBUT 20

OBSERVAȚII ACCIDENTALĂ BUNICA ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA FUNCTIONARĂ

TATA CONTABIL

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU MIANSERINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU MIANSERINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 14

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 110

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 14264 NUME PRENUME BA SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 4

NASCUT 26/11/82 DATA INTERNĂRII 31/07/98

ORA DEBUT 14

OBSERVAȚII VOLUNTAR SINDROM DEPRESIV

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA 10 CLASE

TATA X

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU ANAFRANIL

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU ANAFRANIL

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 HIPOTROFIE STATUROPONDERALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 35

TA 110/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 70

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 0

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.36

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 7091 NUME PRENUME PP SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 0.5

NASCUT ##### DATA INTERNĂRII 41/04/98

ORA DEBUT 23

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA VOPSITOR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 12

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE 26

PULS 104

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.28

Ph 7.31

EB 12.4

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 7596 NUME PRENUME AA SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2.5

NASCUT 1/4/83 DATA INTERNĂRII 21/04/98

ORA DEBUT 1

OBSERVAȚII VOLUNTAR DEPRESIE ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA PRIVATIZATA

TATA PATRON

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 COMA 3,4

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 DEPRESIE PSIHICĂ TAHICARDIE SINUSALĂ

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 60

TA 140/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE 16-18

PULS 150

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 1

GRAD COMA III-IV

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.28

Ph 7.46

EB 2.1

CONCENTRATIA TOXICULUI P/60 TB

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 10771 NUME PRENUME DAM SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1

NASCUT 12/9/80 DATA INTERNĂRII 10/6/98

ORA DEBUT 18

OBSERVAȚII VOLUNTAR

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA SOMER

TATA SOMER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 COMA 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 CONVULSII TONICO CLONICE

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 45

TA 100/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE 24

PULS 140

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 1

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.16

QRS 0.1

QT 0.36

Ph 7.46

EB 7

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+DX+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 13660 NUME PRENUME CE SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1

NASCUT 13/03/86 DATA INTERNĂRII 22/07/98

ORA DEBUT 17

OBSERVAȚII VOLUNTARĂ PSIHOZĂ ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CROITOREASĂ

TATA ARESTAT

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TAHICARDIE SINUSALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37.8

G 28

TA 100/50

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 120

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.16

QRS 0.1

QT 0.32

Ph 7.4

EB 8.5

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 20595 NUME PRENUME DL SEX M

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 3

NASCUT 7/2/84 DATA INTERNĂRII 4/11/98

ORA DEBUT 0

OBSERVAȚII VOLUNTAR

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA OPERATOR CALCULATOARE

TATA INGINER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU MIANSERINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU MIANSERINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 60

TA 110/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE 24

PULS 100

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI 14.6

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE #+DM

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 21427 NUME PRENUME CIA SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 0.5

NASCUT 31/05/96 DATA INTERNĂRII 15/11/98

ORA DEBUT 13

OBSERVAȚII ACCIDENTAL /MAMA ÎN TRATAMENT PT PSIH. MANIACO-DEPR.

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA OPERATOR CALCULATOARE

TATA ECONOMIST

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 COPIL NEGLIJAT

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 PMD/MAM

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 9

TA 80

FRECVENȚA RESPIRATORIE 30

PULS 120

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 1

SC MOT.DIGESTIVE 1

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.28

Ph 7.36

EB 6.9

CONCENTRATIA TOXICULUI 87.4

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 17083 NUME PRENUME SM SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 7

NASCUT 1/9/94 DATA INTERNĂRII 15/09/98

ORA DEBUT 12

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA POMPIER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 COMA II

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 TAHICARDIE SINUSALĂ

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 17

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE 32

PULS 132

OCHII MIDRIAZA

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE X

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.28

Ph 7.45

EB 6.6

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 17082 NUME PRENUME VI SEX M

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 7

NASCUT 1996 DATA INTERNĂRII 15/09/98

ORA DEBUT 12

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA MUNCITOR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 16

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 100

OCHII MIDRIAZA

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ 0

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 0

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 17201 NUME PRENUME SA SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 28/02/82 DATA INTERNĂRII 18/09/98

ORA DEBUT 1

OBSERVAȚII VOLUNTARĂ

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA PATRON

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMIPRAMINĂ ȘI FENITOINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMIPRAMINĂ ȘI FENITOINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 37

G 68

TA 100/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 80

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.26

QRS 0.1

QT 0.425

Ph 7.39

EB 9.8

CONCENTRATIA TOXICULUI P/50TB

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 17313 NUME PRENUME IS SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1.5

NASCUT 14/10/96 DATA INTERNĂRII 20/09/98

ORA DEBUT 17

OBSERVAȚII ACCIDENTAL / BUNICUL ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA SOFER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 10

TA 90/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 112

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 0

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 16787 NUME PRENUME NE SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 3

NASCUT 8/3/95 DATA INTERNĂRII 10/9/98

ORA DEBUT 19

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA ȘOMERĂ

TATA SOFER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TAHICARDIE SINUSALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 14

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 108

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 1

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 1

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.12

QRS 0.06

QT 0.28

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 6672 NUME PRENUME CI SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 7

NASCUT 5/2/90 DATA INTERNĂRII 12/4/97

ORA DEBUT 18

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA MUNCITOARE

TATA SOMER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU SUBSTANȚĂ NECUNOSCUTĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.4

G 19

TA 100/50

FRECVENȚA RESPIRATORIE 30

PULS 100

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 1

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 1

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 0

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 6671 NUME PRENUME CV SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 7

NASCUT 5/7/93 DATA INTERNĂRII 12/4/97

ORA DEBUT 18

OBSERVAȚII ACCIDENTALĂ

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA MUNCITOARE

TATA SOMER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU SUBSTANȚĂ NECUNOSCUTĂ DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 COMA II/TAHICARDIE SINUSALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 CONVULSII TONICO-CLONICE GENERALIZATE

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 18

TA 90/40

FRECVENȚA RESPIRATORIE 28

PULS 130

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph 7.42

EB 2.9

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 8366 NUME PRENUME OO SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 30/11/85 DATA INTERNĂRII 12/5/97

ORA DEBUT 20

OBSERVAȚII VOL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA BIJUTIER

TATA ELECTRICIAN

DIAGNOSTIC INTERNARE COMA II

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 30

TA 120/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 160

OCHII INT

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.32

Ph 7.43

EB 7.5

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 8247 NUME PRENUME UM SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 5

NASCUT 24/05/83 DATA INTERNĂRII 2/5/97

ORA DEBUT 23

OBSERVAȚII VOLUNTAR/CONFLICT FAMILIAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA MUNCITOR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 COMA II

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 TS

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 43

TA 90/50

FRECVENȚA RESPIRATORIE 18

PULS 72

OCHII MIDR

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.1

QT 0.36

Ph 7.4

EB 4.5

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 7754 NUME PRENUME SA SEX M

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 4

NASCUT 22/05/83 DATA INTERNĂRII 2/5/97

ORA DEBUT 10

OBSERVAȚII VOLUNTAR

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA MUNCITOARE

TATA LACATUȘ

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE CU SUBSTANȚĂ MEDICAMENTOASĂ NECUNOSC.

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE CU IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 55

TA 100/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 104

OCHII MIDR

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.1

QT 0.36

Ph 7.39

EB 3.5

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 7756 NUME PRENUME NI SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1

NASCUT 27/05/81 DATA INTERNĂRII 20/04/97

ORA DEBUT 21

OBSERVAȚII VOLUNTAR/CONFLICT FAMILIAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA MUNCITOARE

TATA MUNCITOR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE CU DIAZEPAM ȘI IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE CU DIAZEPAM ȘI IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TAHICARDIE SINUSALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 37

G 53

TA 100/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 120

OCHII MIDR

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.28

Ph 7.4

EB 5.3

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 16242 NUME PRENUME EM SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 27/09/83 DATA INTERNĂRII 8/9/97

ORA DEBUT 12

OBSERVAȚII VOLUNTAR

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA TEHNICIANĂ

TATA SUBINGINER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37.2

G 50

TA 90.6

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 72

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.16

QT 0.32

Ph 7.33

EB 4.1

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+ATROP

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 184667 NUME PRENUME OI SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 8

NASCUT 12/2/95 DATA INTERNĂRII 11/10/97

ORA DEBUT 11

OBSERVAȚII ACCIDENTAL / NESUPRAVEGHEAT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA TEHNICIANĂ

TATA TEHNICIAN

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TAHICARDIE SINUSALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 13.5

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 120

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE X

RETENTIE URINARA X

SC MOT.DIGESTIVE X

SC SECR. BRONSICE X

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.16

QT 0.28

Ph 7.37

EB 6.8

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 21229 NUME PRENUME BT SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 9/3/97 DATA INTERNĂRII 22/11/97

ORA DEBUT 13

OBSERVAȚII ACCIDENTAL / NESUPRAVEGHEAT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA MEDIC

TATA INGINER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 13.5

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 120

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE X

RETENTIE URINARA X

SC MOT.DIGESTIVE X

SC SECR. BRONSICE X

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.08

QT 0.32

Ph 7.33

EB 5

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 21328 NUME PRENUME PD SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 0.5

NASCUT 7/12/95 DATA INTERNĂRII 24/11/97

ORA DEBUT 19

OBSERVAȚII ACCIDENTAL / NESUPRAVEGHEAT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA SOMER

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TAHICARDIE SINUSALĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 CONVULSII

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 11

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE 28

PULS 120

OCHII MIDR

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.12

QRS 0.1

QT 0.32

Ph 7.43

EB 5.3

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 3148 NUME PRENUME BE SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 10

NASCUT 6/8/80 DATA INTERNĂRII 16/02/99

ORA DEBUT 20

OBSERVAȚII VOLUNTAR A DOUA TENTATIVĂ , PRIMA CU DIAZEPAM

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA PENSIONAT

TATA DECED

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DISTONOCALM ȘI AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DISTONOCALM ȘI AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.6

G 52

TA 100/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 80

OCHII NORM

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 1

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 1

SC MOT.DIGESTIVE 1

SC SECR. BRONSICE 1

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.16

QRS 0.1

QT 0.32

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 1161 NUME PRENUME MD SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 4

NASCUT 21/04/81 DATA INTERNĂRII 17/01/99

ORA DEBUT 23

OBSERVAȚII VOLUNTAR A DOUA TENTATIVĂ/ ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA ELECTRICIAN

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ /10TB

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 49

TA 120/80

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 80

OCHII NORM

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 1

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.16

QRS 0.2

QT 0.32

Ph 7.33

EB 8.3

CONCENTRATIA TOXICULUI 138.7

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 948 NUME PRENUME MC SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 5

NASCUT 9/10/83 DATA INTERNĂRII 13/01/99

ORA DEBUT 18

OBSERVAȚII VOLUNTAR A TREIA TENTATIVĂ, ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA OPRATOR

TATA DECEDAT

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU ANAFRANIL ȘI TETRACICLINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU ANAFRANIL ȘI TETRACICLINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 36.2

G 60

TA 105/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 100

OCHII NORM

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI 80.69

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 356 NUME PRENUME VL SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 16/07/93 DATA INTERNĂRII 4/1/99

ORA DEBUT 14

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA BIBLIOTECARĂ

TATA PATRON

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ PLURIMEDICAMENTOASĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU DOXEPINĂ, DIAZEPAM, LEVOM.

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 DOXEPINĂ /DIAZEPAM /LEVOMEPROMAZIN

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 36.8

G 16

TA 90/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 100

OCHII NORM

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA II

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 1

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 1

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 1

SC MOT.DIGESTIVE 1

SC SECR. BRONSICE 1

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.12

QRS 0.2

QT 0.32

Ph 7.38

EB 15

CONCENTRATIA TOXICULUI 5.11

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 555 NUME PRENUME SI SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 3

NASCUT 8/5/97 DATA INTERNĂRII 7/1/99

ORA DEBUT 18

OBSERVAȚII ACCIDENTAL /MAMA ȘI BUNICA ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA INGINER

TATA CAPITAN

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU ANAFRANIL

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU ANAFRANIL

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTIC EXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 14

TA

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 80

OCHII NORM

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI 15.83

GLUCOZA 0

THIAMINA 0

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 5610 NUME PRENUME PM SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 0.5

NASCUT 28/11/85 DATA INTERNĂRII 25/03/99

ORA DEBUT 12

OBSERVAȚII VOLUNTAR ÎN TRAT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA X

TATA X

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU PATRU MEDICAMENTE

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 ANAFRANIL/ DIAZEPAM/ MIOFILIN/ ROMPARKIN

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 ROMPARKIN

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 SINDROM DEPRESIV/ INTERNARE PSIHIATRIE

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 36.8

G 60

TA 130/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 120

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph 7.41

EB 10.2

CONCENTRATIA TOXICULUI 6.77

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 5309 NUME PRENUME AA SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 17/03/83 DATA INTERNĂRII 19/03/99

ORA DEBUT 22

OBSERVAȚII VOLUNTAR A TREIA TENTATIVĂ DEPRESIE ÎN TRATAMENT

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA FOCHIST

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ ȘI PIRITINOL

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU AMITRIPTILINĂ ȘI PIRITINOL

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 36.4

G 60

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE 30

PULS 108

OCHII X

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph X

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI 603

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 4131 NUME PRENUME ZF SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 28/09/83 DATA INTERNĂRII 3/3/99

ORA DEBUT 16

OBSERVAȚII VOLUNTAR/FAMILIE DEZORGANIZATĂ

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA SECRETARA

TATA DIVORȚAT

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU ANTIDEPRESIVE CICLICE

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU DOXEPINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 51

TA 110/70

FRECVENȚA RESPIRATORIE 18

PULS 100

OCHII NORMALI

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0.1

QRS 0.2

QT 0.36

Ph 7.34

EB 5.4

CONCENTRATIA TOXICULUI 144.13

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 10040 NUME PRENUME RV SEX M

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 6

NASCUT 3/8/96 DATA INTERNĂRII 27/05/99

ORA DEBUT 15

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA NECASĂTORITĂ / HANDICAPATĂ

TATA NECUNOSCUT

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37

G 13

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE 20

PULS 100

OCHII NORM

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 0

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 0

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC X

ARITMII X

BLOC DE RAMURA X

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE X

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS X

QT X

Ph 7.35

EB 11

CONCENTRATIA TOXICULUI 82.56

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE #

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 9663 NUME PRENUME RV SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1

NASCUT 8/8/89 DATA INTERNĂRII 22/05/99

ORA DEBUT *9

OBSERVAȚII VOLUNTAR

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA OPERATOR

TATA LACATUS

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU SUBSTANȚE NECUNOSCUTE

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU MIANSERINĂ ȘI METOCLOPR.

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 ADENOFAR.AC

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 37.4

G 27

TA 110/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 90

OCHII MIOZA

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 1

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 1

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 0

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 1

interval PR 0.12

QRS 0.16

QT 0.32

Ph 7.3

EB 7.6

CONCENTRATIA TOXICULUI P

GLUCOZA 1

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 1

TRATAMENT DE SUTINERE #+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 192878 NUME PRENUME MC SEX M

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 1

NASCUT 25/11/80 DATA INTERNĂRII 17/10/98

ORA DEBUT 15

OBSERVAȚII VOLUNTAR A DOUA TENTATIVĂ

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA MUNCITOARE

TATA PENSIONAR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMI-DESI-PRAMINĂ ȘI METADONĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE VOLUNTARĂ CU IMI-DESI-PRAMINĂ ȘI METADONĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TULBURĂRI COMPORTAMENTALE

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 0

INGESTIE POLI 1

TEMPERATURĂ 36.5

G X

TA X

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 96

OCHII MIDR

DEPRIMARE RESPIRATORIE X

SOMNOLENȚĂ X

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 0

AGITAȚIE 0

COMĂ 1

GRAD COMA 0

DISLALIE 0

HALUCINATII 1

AV> 120/MIN 1

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA X

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 1

SC MOT.DIGESTIVE X

SC SECR. BRONSICE X

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR X

QRS 0.16

QT 0.12

Ph 0.32

EB 7.28

CONCENTRATIA TOXICULUI 14.1

GLUCOZA P

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 1

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 0

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE 1

#+DZ

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 19947 NUME PRENUME OA-M SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 5

NASCUT 27/09/90 DATA INTERNĂRII 26/10/98

ORA DEBUT 17

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CONFECȚIONER

TATA ZIDAR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU ANTIDEPRIN

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU IMIPRAMINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.8

G 30

TA 90/60

FRECVENȚA RESPIRATORIE 24

PULS 84

OCHII MIDR

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ 0

CONVULSII 0

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 0

AGITAȚIE 1

COMĂ 0

GRAD COMA 0

DISLALIE 0

HALUCINATII 1

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 0

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 0

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 1

TAHICARDIE 1

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA X

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 1

QRS 0.16

QT 0.12

Ph 0.32

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI X

GLUCOZA 551.54

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 1

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 1

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE 1

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 1523 NUME PRENUME MA SEX M

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 2

NASCUT 27/11/87 DATA INTERNĂRII 22/01/98

ORA DEBUT 8

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA ADMINISTRATORĂ

TATA FIRMĂ

DIAGNOSTIC INTERNARE COMĂ GRAD II

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 CONVULSII COMĂ GRAD II

DIAGNOSTICEXTERNARE 3 TAHICARDIE SINUSALĂ

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 36.6

G X

TA 120/90

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 160

OCHII N

DEPRIMARE RESPIRATORIE 1

SOMNOLENȚĂ 0

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 1

DEZORIENTARE 1

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA 1

DISLALIE II

HALUCINATII 0

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 1

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 1

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 1

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0

QRS 0.16

QT 0.16

Ph 0.32

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI X

GLUCOZA P

THIAMINA 1

BICARBONAT 0

EMEZA 1

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE 1

G+SF+K+ C

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

Fisa de culegere a datelor pentru lucrarea de diploma

CORELAȚII CLINICO-TERAPEUTICE ÎN INTOXICAȚIA CU ANTIDEPRESIVE CICLICE LA COPII

FO. 1701 NUME PRENUME BS SEX F

NR. ORE INGESTIE- PREZENTARE 3

NASCUT 23/12/90 DATA INTERNĂRII 25/01/98

ORA DEBUT 22

OBSERVAȚII ACCIDENTAL

OCUPATIE PĂRINȚI MAMA CASNICĂ

TATA INSTALATOR

DIAGNOSTIC INTERNARE INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU SUBSTANȚĂ NECUNOSCUTĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 1 INTOXICAȚIE ACCIDENTALĂ CU AMITRIPTILINĂ

DIAGNOSTIC EXTERNARE 2 TRAHEO-BRONȘITĂ ACUTĂ

DIAGNOSTICEXTERNARE 3

INGESTIE MONO 1

INGESTIE POLI 0

TEMPERATURĂ 37.8

G X

TA 110/80

FRECVENȚA RESPIRATORIE X

PULS 160

OCHII MIOZA

DEPRIMARE RESPIRATORIE 0

SOMNOLENȚĂ X

CONVULSII 1

ROT ANORMALE 0

DEZORIENTARE 0

AGITAȚIE 1

COMĂ 1

GRAD COMA 1

DISLALIE II

HALUCINATII 1

AV> 120/MIN 0

QRS >0.1 SEC 1

ARITMII 1

BLOC DE RAMURA 1

STOP CARDIAC 0

HIPOTENSIUNE 0

MIDRIAZA 0

TAHICARDIE 0

VASODILATATIE 0

RETENTIE URINARA 0

SC MOT.DIGESTIVE 0

SC SECR. BRONSICE 0

MUCOASE /PIELE USC. 0

interval PR 0

QRS 0.12

QT 0.12

Ph 0.32

EB X

CONCENTRATIA TOXICULUI X

GLUCOZA P

THIAMINA 1

BICARBONAT 1

EMEZA 0

LAVAJ 0

CARBUNE ACTIVAT 1

DIURETIC OSMOTIC 0

FORTAREA DIUREZEI 0

TRATAMENT DE SUTINERE 1

G+SF+K+ C

Valorile ce semnalează un parametru prezent sau pozitiv au fost notate cu 1

Valorile ce semnalează un parametru absent sau negativ au fost notate cu 0

Valorile ce semnalează un parametru neprecizat au fost notate cu X

5. CONCLUZII

Intoxicația cu antidepresive ciclice la copil, cunoaște o incidență în creștere, datorită folosirii acestora pe scară largă în tratamentul sindroamelor depresive, cât și neglijenței părinților.

La pacienții lotului studiat s-a observat că nivelul scăzut de pregătire al părinților precum și accesul facil la medicament favorizează riscul de intoxicație mai ales accidentală la copilul mic.

S-a remarcat și riscul crescut de intoxicație prin supradozaj la pacienții cu sindrom depresiv și la cei cu enurezis nocturn.

Intoxicația voluntară este preponderentă la adolescenți, cel mai frecvent cu scop suicidar.

Neinstituirea precoce a tratamentului duce la apariția de complicații grave cardiotoxice și nervoase cu risc letal.

Manifestările intoxicației cu antidepresive ciclice se pot grupa în cardiovasculare, nervos centrale și anticolinergice, și pot fi combătute eficient în cazul începerii precoce a tratamentului ce include măsuri de decontaminare și susținere a funcțiilor vitale: prevenirea aritmiilor, echilibrarea acido-bazică și hidro-electrolitică .

La nivelul lotului studiat cele mai multe intoxicații au fost cu amitriptilină 49% urmate de imipramină și doxepină. Aceste rezultate reflectă gradul de utilizare al antidepresivelor în tratamentul sindromului depresiv.

III BIBLIOGRAFIE

VICTOR A. VOICU, Toxicologie clinică, Ed. Albatros, București 1997

CIOFU EUGEN, ESENȚIALUL ÎN PEDIATRIE, Ed. Medicală AMALTEEA București 1997

GHEORGHE MOGOȘ, NICOLAE SITCAI, Toxicologie clincă. Fiziopatologie.Diagnostic.Tratament. Ed. Medicală București 1988

VLADIMIR BELIȘ Tratat de medicină legală, Ed. Medicală București 1995

NICOLAI Z. BRUJA, ILEANA IONESCU-VIȘAN Diagnosticul de laborator în intoxicațiile acute, Ed. Militară București 1987

VALENTIN STROESCU , Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală București 1995

RICHARD A. HARVEY, PAMELA C. CHAMPE, Pharmacology. Lippincott`s Illustrated Reviews 1992

Valeriu popescu, Intoxicația cu antidepresive ciclice. Revista Română de Pediatrie – Vol. XLVII, Nr. 3, An 1998

Caravati, E.M. and Bossart, P.J. (1991). Demographic and electrocardiographic factors associated with severe tricyclic antidepressant toxicity. Clinical Toxicology, 29, 31-43.

Dziukas, L.J. and Vohra, J. (1991). Tricyclic antidepressant poisoning. Medical Journal of Australia, 154, 344-50.

BOEHNERT MT, LOVEJOY FH JR, Value of QRS duration versus the serum drug level in predicting seizures and ventricular arrhythmias after an acute overdose of tricyclic antidepressants. N Engl J Med 313:474, 1985

FROMMER DA et al, Tricyclic antidepressant overdose: A review. JAMA 257:521, 1987

CROME P, Poisoning due to tricyclic antidepressant overdose. Med Toxicol 1:261, 1986

ISACSSON G, HOLMGREN P, WASSERMAN D, BERGMAN U, Use of antidepressants among people commiting suicide Br Med 1994

LIEBETT EL et al, ECG lead a VR versus QRS in predicting seizures and arrhythmias in acute tricyclic antidepressant toxicity. Ann Emerg Med 26:195, 1995

GROLEAU G, JOTTE R, BARISH R, The EKG manifestation of cyclic antidepressant therapy and overdose J EMERG. MED 1990

KELLERMANN AL et a, Impact of drug screening in suspected overdose. Ann Emerg Med 16:1206, 1987

OLSON KR et al, Physical assessment and differential diagnosis of the poisoned patient. Med Toxicol 2:52, 1987

ORĂȘEANU D, ULMEANU C., Intoxicațiile acute la copil. Diagnostic și tratament, Ed. Grand. București 1995.

GEORMĂNEANU M., Pediatrie, Ed. Didactică și Pedagogică București 1996

CIOFU C, CIOFU E.P., Examenul clinic în pediatrie, Ed. Științifică și Enciclopedică București 1986.