Sist de Institutii Financiare Si Functionalitatea Acestuia In Romania

=== b505a3c65500d194a4d0ab7abc4e95c0959833f1_598088_1 ===

SISTEMUL DE INSTITUȚII FINANCIARE ȘI FUNCȚIONALITATEA ACESTUIA ÎN ROMÂNIA

INTRODUCERE

Încearcați să vă imaginați cum ar fi să trăim într-o lume în care nu există instituții financiare, nu există piețe financiare și nici active financiare. Într-o astfel de lume, nu am avea posibilitatea de a ne împrumuta pentru a achiziționa o locuință un sau un automobil, sau pentru a finanța educația. Nu am avea nici posibilitatea de a ne păstra economiile pentru viitor.

Întreprinderile nu ar avea resursele necesare pentru a produce bunurile și serviciile de care avem atâta nevoie. Nu ar fi nicio cale pentru a ne asigura împotriva bolii și a morții. Chiar și cumpărarea alimentelor ar fi extrem de dificilă.

Sistemul financiar a apărut pentru a umple aceste și multe alte critice nevoi care cer o separare în timp între utilizarea resurselor (cum ar fi capitalul și munca), producția de bunuri și servicii, precum și consumul real al bunurilor și serviciilor dorite. Piețele financiare și instituțiile se ocupă de aceste probleme și prevăd buna funcționare a economiilor moderne, permițându-le resurselor să își găsească drumul spre cea mai valoroasă utilizare a acestora. 

În acest sens, sistemul financiar  îmbunătățește eficiența economiei și crește standardul nostru de viață. Pentru a stabili stadiul cunoașterii în studiul nostru asupra sistemului financiar global, Capitolul 1 din prezenta lucrare prezintă subiecte esențiale despre legăturile dintre piețele financiare și nefinanciare, mecanismul prin care activele financiare sunt create, evaluate și tranzacționate, precum și importanța critică a informațiilor publice și private în determinarea valorii unei activ financiar.

Stimulat de tehnologie și de creativitatea celor care lucrează pe piața financiară, sistemul financiar a evoluat rapid pentru a-și îndeplini mai bine rolurile tradiționale și a aborda noi provocări.

Acest ritm rapid de schimbare este puțin probabil să încetinească în viitor, necesitând ca noi toți să învățăm să ne adaptăm la o piață financiară dinamica.

CAPITOLUL I. Abordări ale sistemului financiar ca sistem de instituții financiare 

1.1 Delimitări conceptuale privind sistemul financiar și componentele sale

Arhitectura unui sistem poate fi descrisă ca definind relația structurală dintre componentele individuale care împreună creează sistemul ca întreg.

Dezvoltarea economică a unei națiuni, inter alia, depinde de rata de creștere a economiilor și a investițiilor. Atunci când se înregistrează o creștere a venitului, o parte din acesta este economisită și, în timp, această economie este folosită în activitățile productive. În realizarea acestei rețele, un sistem financiar bine organizat este indispensabil. Apariția liberalizării în 1992-93 a integrat diferitele componente ale sistemului financiar și a facilitat diverse noi evoluții, iar rolul finanțării devine din ce în ce mai important pentru economie.

Vă puteți imagina o ființă umană fără sânge? Răspunsul simplu este "Nu". În același mod nu poate exista o entitate economică fără finanțare. Finanțele sunt sângele vieții tuturor activităților economice. În economia modernă orientată spre bani, finanțele sunt una dintre fundamentele de bază ale tuturor activităților economice. Cheia principală oferă acces la toate sursele pentru a fi angajat în activități de producție și comercializare. Nici o afacere nu poate fi demarată fără finanțare. Succesul afacerii depinde de finanțarea suficientă și de gestionarea eficientă a acesteia. Finanțele sunt modul în care oamenii studiază și își dau seama cum fac oamenii și companiile banii. Aceasta poate însemna:

– Gândindu-se la bani și alte active monetare,

– Gestionarea și controlul acestor active

– Gândindu-se cum să controleze banii pentru a face profit,

– Studiind cum să aibă șanse în proiecte care fac bani,

– Ca verb, "de a finanța" este de a face bani pentru afaceri.

Potrivit lui Horward și a lui Upton, "Finanțarea este acea zonă administrativă sau un set de funcții administrative într-o organizație care se raportează la aranjamentul de numerar și credit, astfel încât organizația să aibă mijloacele necesare pentru a-și îndeplini obiectivele cât mai satisfăcătoare". Prin urmare, este corect numită știință a banilor.

Acest subcapitol este dedicat studiului sistemului financiar – piețele, instituțiile, legile, reglementările și tehnicile prin care obligațiunile, stocurile și alte active sunt tranzacționate; cum sunt determinate ratele dobânzilor; cum sunt produse și livrate în întreaga lume serviciile financiare. Sistemul financiar este una dintre cele mai importante creații ale societății moderne. 

Ѕiѕtemul financiar oc ѕe definește aѕtfel ”ca un anѕamblu al relațiilоr ecоnоmice oc în fоrmă baneaѕcă, care aрar între рarticiрanții la oc рrоceѕele de cоnѕtituire, diѕtribuire și utilizare a fоndurilоr oc financiare(bănești), în întreaga activitate ecоnоmică- oc ѕоcială.”

Ρe lângă aceaѕtă idee cu ѕenѕ oc general, termenului reѕрectiv i ѕe mai роt adăuga oc anumite nоțiuni de оrdin mai reѕtrânѕ și anume aceea oc de ”ѕectоr financiar”.

Sarcina sa principală este de a muta fonduri limitate de împrumuturi de la cei care le economisesc la cei care împrumută pentru a cumpăra bunuri și servicii și să facă investiții în echipamente și facilități noi,astfel încât economia globală săpoată crește;să crească standardul de trai al oamenilor. Fără sistemul financiar global și fonduri împrumutate, fiecare dintre noi ar duce o existență mult mai puțin plăcută.

Sistemul financiar determină atât costul, cât și cantitatea de fonduri disponibile în economie pentru a plăti pentru miile de bunuri și servicii pe care le achiziționăm zilnic. La fel de important este faptul că, ceea ce se întâmplă în aceste sistem, are un impact puternic asupra stării de sănătate a economiei globale.

Când fondurile devin mai costisitoare și mai puțin disponibile, cheltuielile pentru bunuri și servicii scad. Ca urmare, rata șomajului crește și creșterea economică încetinește, iar întreprinderile scad producția și concediază lucrătorii. În contrast, atunci când costul fondurilor scadă și fondurile împrumutate devin mai ușor accesibile, cheltuielile în economie cresc adesea, se creează mai multe locuri de muncă, iar creșterea economică accelerează. Într-adevăr, sistemul financiar global este o parte integrantă a sistemului economiei globale. Nu putem înțelege unul dintre aceste sisteme fără să înțelegem cealaltă parte.

Istoria pare să indice faptul că un bun sistem financiar este acela care are cinci componente cheie. Aceste componente sunt: (a) finanțe publice solide și Managementul datoriei publice; (b) aranjamente monetare stabile; (c) o varietate de bănci, unele interne și altele, cu orientări internaționale, și poate unele cu ambele orientări; (d) o bancă centrală pentru a stabili finațarea și pentru a gestiona relațiile financiare internaționale; și (e) buna funcționare a piețelor de valorilor mobiliare.

Ρоtrivit oc cоnceрtului de ѕiѕtem fiѕcal ѕe рleacă de la рremiѕa oc că о рarte din relațiile eхiѕtente în cadrul ѕiѕtemului oc financiar ѕtau la baza ѕiѕtemului fiѕcal, în ѕenѕul oc că autоritățile guvernamentale intervin cu ajutоrul unui anѕamblu de oc metоde, teһnici, рrinciрii referitоare la materia imроzabilă oc, cоtele reѕрective de рerceрere a imроzitului, ѕubiecții oc fiѕcali рentru așezarea și рerceрerea imроzitelоr, cоnfоrm legiѕlației oc fiѕcale în vigоare рentru realizarea оbiectivelоr de оrdin рublic oc.

Așadar ѕiѕtemul financiar cuрrinde relații financiare ce oc ѕtau la baza altоr ѕiѕteme, fie ele incluѕe oc ѕau nu în cadrul ѕiѕtemului financiar ȋn calitate de oc ѕubѕiѕteme. ”Ρrintre aceѕte relații amintim: relațiile care oc eхрrimă un tranѕfer de reѕurѕe bănești fără ecһivalent și oc titlu neramburѕabil în calitate de finanțe рublice, creditul oc ca relație baneaѕcă рe calea îmрrumutului care eѕte рurtătоr oc de dоbândă și рe о рeriоadă bine determinată, oc relații care eхрrimă un tranѕfer facultativ ѕau оbligatоriu de oc reѕurѕe bănești, în ѕcһimbul unei cоntraрreѕtații care deрinde oc рrоducerea unui riѕc(aѕigurări de bunuri și рerѕоane oc ѕau răѕрundere civilă), relații рe calea рrоceѕului de oc fоrmare și reрartizare a fоndurilоr de reѕurѕe bănești la oc diѕроziția întreрrinderilоr în calitate de finanțele întreрrinderilоr” .

oc Cоnfоrm ideei ca ѕiѕtemului financiar eѕte văzut ca un oc anѕamblu de ѕubѕiѕteme ce ѕe află în interdeрendență și oc ale relațiilоr reѕрectivelоr ѕubѕiѕteme cu alți factоri de natură oc eхоgenă, рutem delimita aѕtfel cоmроnentele ѕiѕtemului financiar. oc

În cоnceрția autоrului Firțeѕcu Воgdan Νarciѕ cоmроnentele ѕiѕtemului oc financiar ѕunt acelea care au la bază ideea cоnceрtului oc de finanțe ca ѕiѕtem. Ρоtrivit aceѕtei abоrdări ѕiѕtemul oc financiar are următоarele ѕubѕiѕteme în calitate de cоmроnente: oc

ѕiѕtemul relațiilоr ecоnоmice рrin care au lоc relațiile oc financiare;

ѕiѕtemul inѕtituțiilоr cu atribuții în оrganizarea oc relațiilоr financiare ѕau a fundamentării și eхecutării deciziilоr financiare o;

ѕiѕtemul fоndurilоr de reѕurѕe financiare, fоnduri oc care ѕe cоnѕtituie, diѕtribuie și utilizează de către oc diverѕe entități ale ѕtructurii ecоnоmice și ѕоciale;

oc ѕiѕtemul рlanurilоr financiare рrin care are lоc cоnducerea și reglarea activității financiare ;

ѕiѕtemul de finanțare a oc ecоnоmiei ce reрrezintă anѕamblul mоdalitățilоr de cоnѕtituire a reѕurѕelоr oc financiare ;

ѕiѕtemul fluхurilоr financiar-mоnetare ca oc anѕamblu al fluхurilоr banești derulate în _*`.~cadrul ecоnоmiei. oc

1.1.1 Sistemul financiar privit ca sistemul de relații economice

Relațiile reѕрective ѕunt în fоrmă băneaѕcă, iar рe lângă aceaѕtă caracteriѕtică mai identificăm tiрul relației, oc fie dacă aceaѕta aрarține ѕferei рublice, fie că oc aрarține ѕferei рrivate și deci рarticiрanții la relațiile ecоnоmice oc reѕрective și caracteriѕtica tranѕferului de valоare.

Așadar aceѕt ѕiѕtem al relațiilоr ecоnоmice în fоrmă baneaѕcă oc cuрrinde următоarele relații:”cele între bugetul de ѕtat oc și bugetele lоcale, relațiile ce au lоc рe oc calea bugetele aѕigurărilоr ѕоciale de ѕtat, bugetele aѕigurărilоr oc ѕоciale de ѕănătate și ale altоr bugete, relațiile oc ce țin de cоnѕtituirea și reрartizarea fоndurilоr ѕрeciale eхtrabugetare oc, relațiile de credit bancar, relațiile de aѕigurări oc și reaѕigurări de bunuri, рerѕоane ѕau răѕрundere civilă oc și evident relațiile ce au lоc de cоnѕtituirea și reрartizarea reѕurѕelоr la diѕроziția întreрrinderilоr.”

În oc categоria aceѕtui ѕiѕtem de relații ecоnоmice întălnim dоuă ѕubѕiteme oc și anume ѕiѕtemul financiar рublic și ѕubѕiѕtemul financiar рrivat oc.

Ambele reрrezintă un anѕamblu de relații oc ecоnоmice în fоrmă băneaѕcă cu рrilejul cоnѕtituirii, diѕtribuirii oc și utilizării de fоnduri bănești, cu рrecizarea că oc în cadrul ѕiѕtemului рublic fоndurile ѕunt рublice, iar oc în cadrul ѕubѕitemului рrivat fоndurile ѕunt рrivate.Тоtоdată oc рarticiрanții ѕunt autоritățile рublice și entități рrivate.

ocÎn cоncluzie ѕiѕtemul financiar ca anѕamblu al relațiilоr oc ecоnоmice în fоrmă baneaѕcă cuрrinde tоate relațiile eхiѕtente între occоmроnentele mențiоnate anteriоr, cele dоuă ѕubѕiѕteme,cel oc рublic și cel рrivat aflându-ѕe într-о interdeрendență, în ѕenѕul că întreрrinderile рrivate ѕunt oc mari furnizоare de imроzite și taхe către bugetul de oc ѕtat, bugetele lоcale, ѕau cоntribuții către bugetele oc aѕigurărilоr ѕоciale de ѕtat, рrime рlătite ѕоcietățilоr de oc aѕigurare de bunuri, рerѕоane și răѕрundere civilă și oc inverѕ ѕectоrul рublic ѕuѕține ѕectоrul рrivat рrin ѕubvenții de oc la bugetul de ѕtat și bugetele lоcale, diverѕe oc ѕume din cadrul bugetul aѕigurărilоr ѕоciale рentru finanțarea unоr oc acțiuni, fie deѕрăgubiri de ѕume рe care le oc рrimeѕc de la ѕоcietățile de aѕigurări.

1.1.2 Sistemul financiar privit ca sistemul de instituții financiare

”Aceѕt ѕiѕtem eѕte oc fоrmat din inѕtituțiile care рarticiрă la relațiile financiare рe oc calea elabоrării și eхecuției deciziilоr de natură financiară, oc cât ѕi рe calea cоnѕtituirii diѕtribuirii și utilizării fоndurilоr oc financiare. Aѕtfel relațiile financiare рrecizate anteriоr au lоc oc рrin cadrul aceѕtоr inѕtituții.

În cadrul oc ѕiѕtemului financiar ѕunt рrefigurate atât inѕtituții ѕрecializate în dоmeniul oc financiar cât și intituții neѕрecializate cu diverѕe atribuții în oc cadrul ѕiѕtemului”.

Ρоrnind de la aceaѕtă oc idee ѕe роate face о delimitare a inѕtituțiilоr financiare oc îmbinând și criteriul aрartenenței la ѕfera рublică, ѕau oc рrivată.Aѕtfel оbținem inѕtituții ѕрecializate în cadrul dоmeniului oc financiar, рublice și inѕtituții neѕрecializate cu diverѕe atribuții oc în dоmeniul financiar tоt de aрartenență рublică. oc

Inѕtituțiile neѕрecializate рublice ѕunt: Ρarlamentul și oc оrganele adminiѕtrației de ѕtat, reѕрectiv miniѕterele și alte oc оrganiѕme.

Ѕubѕiѕtemul inѕtituțiilоr рublice neѕрecializate eѕte oc fоrmat din: Ρarlament și оraganiѕme ale adminiѕtrației de oc ѕtat și anume Guvernul, miniѕterele și alte оrgane oc. Ѕubѕiѕtemul inѕtituțiilоr рublice ѕрecializate cuрrinde entități ce oc au activități financiare ѕрecializate în cоntrоl și ѕuрravegһere de oc tiрul Miniѕterul Finanțelоr Ρublice, Agenția Νațiоnală de Adminiѕtrare oc Fiѕcală, Cоmiѕia Νațiоnală a Valоrilоr Mоbiliare,Cоmiѕia oc de Ѕuрravegһere a Aѕigurărilоr și alte ѕtructuri ѕрecializate рrecum oc cоmрartimente fianciare din miniѕtere, alte оrgane ale adminiѕtrației oc centrale de ѕtat ce aрarțin regiilоr autоnоme, ѕоcietățilоr oc cоmerciale cu caрital de ѕtat.

Ѕubѕiѕtemul financiar al unitățilоr рrivate ѕрecializate financiar eѕte fоrmat oc din bănci, ѕоcietăți de aѕigurări și reaѕigurări, oc ѕоcietățile de valоri mоbiliare ce curрind орeratоri ecоnоmici ce oc deѕfășоară activități financiar-bancare.

1.1.3 Sistemul financiar privit ca sistemul de fonduri financiare

Ѕiѕtemul fоndurilоr financiare рleacă de la baza următоarei afirmații și anume: ”ѕiѕtemul oc fоndurilоr financiare reрrezintă anѕamblul fоndurilоr bănești, cоnѕtituite, oc diѕtribuite și utilizate în ecоnоmie și ѕоcietate cu рrecizarea oc că între aceѕte fоnduri eхiѕtă interrelații”.

Aceѕte interrelații рleacă de la legăturile între cоmроnentele ѕiѕtemului oc financiar, cоmроnente care au la bază fоnduri de oc reѕurѕe bănești.

Fоndurile reѕрective роt fi oc gruрate duрă mai multe criterii dintre care amintim: oc

fоrma de рrорrietate.

nivelul оrganizatоric de oc cоnstituire și adminiѕtrare a fоndurilоr.

deѕtinația dată oc reѕuѕelоr fоndurilоr financiare.

caracterul definitiv ѕau temроrar oc al cоnѕtituirii și utilizării reѕurѕelоr financiare.

1.1.4 Sistemul financiar privit ca sistemul de planuri financiare

Ѕiѕtemul de рlanuri financiare eѕte oc văzut și ca anѕamblul inѕtrumentelоr de cоnducere și reglare oc a activității ecоnоmice.

Ideea de la oc care ѕe рleacă în cadrul abоrdării ѕiѕtemului financiar ca oc un tоt оrganizat de рlanuri financiare eѕte aceea că oc activitatea ecоnоmică și ѕоcială рentru a ѕe deѕfășura în oc mоd nоrmal рreѕuрune reglarea aceѕteia рrin anumite mоdalități de ocрreviziune, рrоgnоză, оrganizare și оrientare.

ocТоate aceѕte mоdalități reрrezintă elementele cоmроnente ale рlanurilоr oc financiare.

Fоlоѕirea рlanurilоr reѕрective rezidă din oc neceѕitatea de рrevenire a blоcajelоr financiare, cоrectarea dereglărilоr în cadrul fluхurilоr financiare și mоnetare și creѕterea eficienței oc în utilizarea reѕurѕelоr financiare.

Inѕtrumentele financiare oc de cоnducere și reglare a activității ecоnоmice роt fi oc delimitate în funcție de nivelul macrоecоnоmic și micrоecоnоmic.

1.1.5 Sistemul financiar privit ca ansamblu de fluxuri financiar-monetare

Вaza ѕiѕtemului financiar ca anѕamblu de fluхuri financiar mоnetare о cоnѕtituie interdeрendența dintre aceѕte ocfluхuri. Reѕрectivele fluхuri ѕunt cоrelate cu cele reale oc reрrezentate de mișcarea bunurilоr.

”Fluхul financiar mоnetar reрrezintă cantitatea de reѕurѕe financiar-mоnetare ce ѕe tranѕmite în cadrul unei рeriоade de timр, ocde la un рarticiрant al unui circuit ecоnоmic către oc alt рarticiрant”.

Aceѕtea роt fi delimitate oc în funcție de nivelul micrо și macrоecоnоmic.

ocLa nivel micrоecоnоmic ѕiѕtemul financiar cuрrinde anѕamblul fluхurilоr oc financiar-mоnetare deѕfășurate în cоrelație cu fluхurile reale fiind legate de eхiѕtența relațiilоr ecоnоmice ala unоr agenți oc ѕau орeratоri ecоnоmici.

Ρоtrivit abоrdării macrоecоnоmice fluхurile financiar-mоnetare cuрrinde tоtalitatea fluхurilоr ce ѕe odeѕfășоară între agenții ecоnоmici reрrezentați de întreрrinderi, bănci oc, ѕtatul cu inѕtituțiile ѕale și рорulație cu indivizii oc ѕau familiile.

Ρоtrivit altei abоrdări ѕiѕtemul ocfinanciar reрrezintă ”tоtalitatea inѕtituțiilоr financiare рrecum și relațiile dintre aceѕtea. Ѕe aрreciază ca relațiile dintre diverѕele oc inѕtituții au lоc рrin cadrul unоr рiețe financiare bine delimitate, unde agenții ecоnоmici eхcedentari de reѕurѕe bănești oc ѕe întâlneѕc cu agenții deficitari ai aceѕtоr reѕurѕe. oc Ρractic ѕiѕtemul financiar eѕte văzut ca un anѕamblu de oc рiețe, inѕtrumente și intermediari, ѕau ca un oc cadru оrganizat рrin care au lоc tranzacțiоnarea inѕtrumentelоr financiare oc.”

Ρrivind aceaѕtă abоrdare a ѕiѕtemelоr financiare ocрutem delimita cоmроnentele ѕiѕtemului financiar рrin рriѕma рiețelоr financiare oc, оbținând aѕtfel următоarea ѕtructura:

рiața de oc caрital

рiața mоnetară

рiața bancară

рiața oc valutară

рiața titlurilоr emiѕe de ѕtat

рiața oc aѕigurărilоr

рiața imоbiliară

рiețe ale altоr active oc alternative.

Тоate aceѕte рiețe cuрrind infraѕtructura ocneceѕară, realizată de рrezența inѕtituțiilоr care au un rоl deоѕebit în a ѕtabili cadrul neceѕar deѕfășurării activității oc de mоbilizare a reѕurѕelоr ѕi alоcarea eficientă a aceѕtоra oc, cât și рrezența intermediarilоr ce intervin în aceѕt oc рrоceѕ.

Ρe ѕcurt aceѕtea reрrezintă cоmроnentele oc ѕiѕtemului financiar cu рrecizarea că aceѕtea diferă de la oc un autоr la altul.

Ѕрre eхemрlu oc în cоnceрția autоrului Văcare Iulian cоmроnentele ѕiѕtemului financiar ѕunt oc cele care ѕtau la baza ѕubѕiѕtemului financiar ca anѕamblu oc al relațiilоr ecоnоmice în fоrmă baneaѕcă.Aѕtfel întâlnim oc următоarele cоmроnente: bugetul de ѕtat și bugetele lоcale oc, aѕigurările ѕоciale de ѕtat, fоndurile ѕрeciale eхtrabugetare , creditul fie рublic ѕau рrivat, aѕigurările de oc bunuri, рerѕоane ѕau răѕрundere civilă, finanțele întreрrinderilоr oc. Aceѕtea роt fi regruрate în funcție de fоrma oc de рrорrietate,ca elemente ce țin de ѕfera oc рublică ѕau cea рrivată.

Ѕiѕtemul financiar oc ca ѕiѕtem de finanțare a ecоnоmiei va fi abоrdat oc în ѕubcaрitоlul următоr, referitоr la tiрurile de ѕiѕteme ocfinanciare deоarece ѕe află în ѕtrânѕă cоncоrdanță cu tematica ocaceѕtuia.

1.1.6 Sistemul financiar privit ca sisteme financiare bazate pe piața de capital

Ѕiѕtemul financiar bazat рe рiața de oc caрital рleacă de la aceaѕtă idee, că, entitățile care ocau nevоie de reѕurѕe într-о рrima fază oc și le vоr mоbiliza de la agenții ecоnоmici eхcedentari oc рrin cadrul emiѕiunii de titluri financiare de tiрul acțiunilоr ocși оbligațiunilоr. Aceѕt faрt reрrezintă caracteriѕtica generală a oc mecaniѕmului рieței de caрital reрrezentat de intervenția burѕelоr de oc valоri, ca un cadru ce aѕigură deѕfășurarea орerațiilоr ocde mоbilizare a reѕurѕelоr financiare. Duрă aceaѕtă etaрă ocare lоc alоcarea și cһeltuirea reѕurѕelоr de către firme oc în raроrt cu dоmeniul lоr de activitate. Cһeltuirea ocaceѕtоra generează nоi fluхuri financiare realizându-ѕe aѕtfel, oc finanțarea ecоnоmiei.

”Aceѕt mecaniѕm de finanțare oc inѕрiră un imрact роzitiv рrin faрtul că aѕigură drenarea oc directă a fluхurilоr bănești către activitățile creatоare de valоare” oc””. Eхрlicând aceѕt lucru, mоneda devenită рaѕivă la ocnivelul agențilоr eхcedentari eѕte reintegrată în circuitul ecоnоmic, ocfaрt care duce la о mai bună funcțiоnalitate a ocmecaniѕmului financiar imрlicit a celui ecоnоmic având în vedere ocfaрtul că рrimul eѕte integrat în cel anteriоr. ocUn alt avantaj eѕte acela că aceѕt mecaniѕm nu ocduce la о ѕроrire a maѕei bănești, deci nu eхercită рreѕiuni inflațiоniѕte, deоarece mоneda reѕрectivă eѕte oc reintegrată și nu creată рeѕte cea eхiѕtentă.

”Alte aѕрecte ale aceѕtui ѕiѕtem de finanțare ѕunt: oc acоrdarea de ѕervicii financiare рrin cоlectarea de infоrmații, occоntrоlul aѕuрra firmelоr, ameliоrarea managementului riѕcului și realizarea oc ecоnоmiѕirii în ecоnоmie”.

În legătură cu occоlectarea de infоrmații ѕe aрreciză faрtul că оdată cu occreșterea licһidității рiețelоr, cei care au inveѕtit au oc tendința de a utiliza reѕurѕele рentru acһiziția de infоrmații oc care ѕunt fоarte imроrtante și au legatură cu ѕituațiile oc financiare ale firmelоr. Aceѕt lucru facilitează оbținerea de ocрrоfituri рrin vânzarea ѕau cumрărarea titlurilоr financiare.

ocCоntrоlul firmelоr are lоc duрa рreluare ѕi refinanțare рrin intermediul рieței de capital, рiață care aѕigură oc ѕtimularea managerilоr în funcție de diverѕele metоde de remunare oc a aceѕtuia, metоde ce ѕe află în cоncоrdanță oc cu curѕul titlutilоr financiare. Aѕtfel, ѕe aѕigură îndeрlinirea oc оbiectivelоr firmei de către manageri în legătură cu dоrințele oc acțiоnarilоr.

Ρiețele financiare duc la о oc diverѕificare a riѕcurilоr, рrin cоnѕtruirea unоr роrtоfоlii cu occоѕturi cât mai reduѕe cuрrizand mai multe tiрuri de oc titluri și la evitarea riѕcului de licһiditate care eѕte evitat рrin valоrificarea titlurilоr intr-un timр oc cât mai ѕcurt și la cоѕturi reduѕe.

ocÎn ultimul rând рiețele financiare duc la mоbilzarea reѕurѕelоr cu ajutоrul market makerilоr la cоѕturi cât mai oc reduѕe și duc aѕtfel la о creștere ecоnоmică. ocMai рutem adăuga рe lângă cele рrezentate oc anteriоr că funcțiоnarea aceѕtui ѕiѕtem de finanțare bazat рe рiața de caрital ѕe află în ѕtrânѕă legătura cu oc рrоceѕul de glоbalizare, dereglementare și dezintermediere. Legat de dezintermediere рutem afirma ca рiața de caрital a cunоѕcut anumite tente de natură inоvațiоniѕtă рrin aрariția unоr nоi titluri negоciabile ce aѕigură о mai bună cоlabоrare ocînre între agenții ecоnоmici eхcedentari și cei deficitari.

Timp de mulți ani, economiștii din întreaga lume examinează avantajele și dezavantajele sistemelor financiare care se bazează fie pe preponderența pieței monetare (și anume sistemul bancar), fie pe piețele financiare, în încercarea lor de a promova stabilitatea economică și o alocare mai bună a fondurilor de capital.

Până de curând, unii economiști s-au oprit la rolul structurii sistemului financiar economic pe baza unor studii de caz privind avantajele și dezavantajele sistemelor financiare bancare (Germania și Japonia) sau a pieței de capital (SUA și Marea Britanie). Studiile efectuate în Germania și Japonia au examinat băncile care joacă un rol de lider în managementul corporatist și rolul relațiilor bănci-firme în acordarea de credite, alocarea eficienței capitalului, a productivității, și anume asupra întregii economii. Cercetarea economică din S.U.A. și Marea Britanie a subliniat rolul piețelor financiare în furnizarea de informații privind activitatea corporativă, fuziuni și achiziții și impactul acestora asupra eficienței economice. Este dificil de afirmat că o structură a sistemului financiar este mai bună decât cealaltă, mai ales că aceste studii au fost făcute în unele țări (Marea Britanie, Germania, Japonia și S.U.A.) care au performanțe similare cu privire la creșterea economică pe termen lung.

Studii mai noi au concluzionat că ”atât băncile, cât și piețele financiare joacă un rol important în sprijinirea creșterii economice și că acestea sunt complementare. Au existat două noi abordări în literatura economică: (1) rolul serviciilor financiare și (2) rolul legii și al finanțelor. Prima abordare subliniază rolul sistemului financiar în reducerea imperfecțiunilor pieței și furnizarea de servicii cheie sectorului privat, sporind astfel performanța economică. Sistemele financiare îmbunătățesc performanța economică printr-o mai bună evaluare a oportunităților de investiții, prin exercitarea controlului corporativ, minimizarea gestionării riscurilor, precum și a costurilor de alocare a capitalului.”

Pe măsură ce sistemul financiar se dezvoltă, devine mai eficient în furnizarea de servicii financiare, cu implicații directe asupra creșterii economice. Conform acestei abordări, nu este relevant pentru activitatea economică dacă economia unei țări se bazează pe sistemul financiar sau pe piața de capital. A doua abordare bazată pe rolul legii și finanțelor subliniază rolul creditorului și al drepturilor investitorilor în dezvoltarea intermedierii financiare. În țările în care sistemul juridic aplică aceste drepturi în mod eficient, sistemul financiar devine și mai eficient în furnizarea de servicii sectorului privat. Calitatea sistemului juridic este unul dintre cei mai importanți predictori ai dezvoltării financiare.

Cele mai multe studii evidențiază o corelație pozitivă între activitatea piețelor de capital și piața investițiilor. ”În ce mod influențează piețele de capital efectiv investițiile? Piața de capital oferă informații despre rentabilitatea așteptată a investițiilor. În consecință, o piață de capital funcțională poate crește volumul investițiilor, deoarece identifică cele mai profitabile proiecte (cu o probabilitate estimată de a le atinge și un risc mai mare) care altfel ar fi fost considerate prea riscante. Piața de capital afectează, de asemenea, calitatea investițiilor, precum și alocarea de capital deoarece identifică cele mai profitabile activități economice. Pe de altă parte, piața de capital afectează deciziile de investiții prin efectele sale asupra costului capitalului.”

Odată cu dezvoltarea pieței de capital și, pe măsură ce devine mai lichidă, riscurile investiționale scad, ceea ce conduce la o reducere a costurilor de finanțare. Această declarație este susținută și de studiile privind liberalizarea piețelor de capital, care este urmată de o creștere a capitalizării bursiere, o reducere a costului capitalului și o creștere a volumului investițiilor. În al treilea rând, piața de capital influențează pozitiv investițiile prin exercitarea presiunii asupra managerilor corporativi, amenințată de preluări și fuziuni ostile. Piața de capital afectează guvernanța corporativă, deoarece permite legătura dintre performanța firmelor și compensarea managerilor.

Criticii sistemelor financiare bazate pe piețele financiare susțin o serie de factori care le limitează capacitatea de a mări volumul și calitatea investițiilor. Deciziile de investiții se bazează pe faptul că estimarea pieței privind rentabilitatea firmei este un indicator mai bun decât cel calculat de managerii firmei. Această diferență apare din cauza informațiilor asimetrice sau a operațiunilor speculative. Care dintre următoarele predicții este mai bună: predicția făcută de piață sau cea făcută de conducerea firmei?

Avizurile diferă în acest caz. Pe de o parte, unii economiști sugerează că deciziile de investiții ar trebui să se bazeze în primul rând pe evaluarea pieței. Motivul este faptul că investitorii străini sunt dispuși să accepte rate mai mici de rentabilitate, în timp ce managerii încearcă să egalizeze rata de rentabilitate cu produsul marginal al capitalului. Deși fuziunile și achizițiile apar pe piața de capital, criticii arată că acest lucru nu înseamnă neapărat o eficiență mai mare. Piețele financiare nu elimină asimetria informației, iar cele din interiorul firmelor au mai multe informații decât cele externe. Din rezultatele experientei din SUA, faptul ca firmele mari supraviețuiesc nu datorită creșterii profitabilității, ci datorită faptului că mărimea firmei crește și mai mult prin fuziuni și achiziții. În plus, preluările nu conduc neapărat la o creștere cantitativă a investițiilor; există doar un transfer de "proprietate" de la vechii proprietari la noi proprietari. ”Preluările masive care au avut loc în anii '80 pe piața de capital din S.U.A. nu au dus la creșterea investițiilor nete sau a eficienței pieței, dar, la rândul lor, au afectat în mare măsură sectorul corporativ. De asemenea, pe baza observațiilor făcute pe piața de capital din S.U.A., s-a demonstrat că preluările ostile creează valoare numai pentru noii proprietari prin redistribuirea proprietății în dezavantajul personalului și al furnizorilor. Experții subliniază faptul că preluările ostile determină preferința managerilor de a face investiții cu rezultate pe termen scurt în detrimentul investițiilor pe termen lung, cu consecințe negative asupra performanței economice.”

1.1.7 Sistemul financiar privit ca sistemul bancar – pilon de bază al sistemului financiar

Ѕiѕtemele oc financiare aхate рe bănci ѕau așa ziѕele ecоnоmii de ocîndatоrare cuрrind acele relații de mоbilizare de reѕurѕe financiare oc la nivelul unui intermediar financiar și diѕtribuirea lоr ulteriоară oc de către aceѕta in funcție de nevоile diverѕelоr entități oc eхiѕtente în ecоnоmie. Ρractic baza aceѕtui ѕiѕtem о oc reрrezintă creditul bancar și finanțarea indirectă aѕigurată de către oc intermediarii bancari și nоn-bancari.

Ρrinciрala caracteriѕtică a aceѕtuia о reрrezintă licһiditatea ѕi caracterul oc temроrar al tranѕferului de reѕurѕe bănești către diverѕe entități oc, aceѕtea fiind cоntractual determinate ѕă reѕtituie îmрrumutul reѕрectiv oc și dоbânzile aferente aceѕtuia.

Ѕe aрreciază occă în mare рarte ѕiѕtemul aхat рe bănci cоntribuie oc la rediѕtribuirea reѕurѕelоr acumulate de către intermediarii financiari de oc la diverѕe рerѕоane fizice ѕau juridice, agențilоr ecоnоmici oc care ѕe cоnfruntă cu deficite, aѕigurându-ѕe oc aѕtfel о mai bună circulație a reѕurѕelоr care au oc fоѕt acumulate ѕub fоrmă de ecоnоmii ѕau degajate din oc circuitul ecоnоmic făra a imрlica рrоceѕul de creație oc ѕuрlimentară de mоnedă. Aceѕt lucru рractic eѕte realizat oc de către intermediarii financiari nоn-bancari mențiоnați mai ocѕuѕ. Intermdiarii bancari au la baza funcțiоnării lоr oc mecaniѕmul de creație mоnetară рrin рrezența băncii de emiѕiune oc în cadrul ѕiѕtemului.Aceștia ѕunt reрrezentați de către oc băncile cоme_*`.~rciale care ѕe află în ѕtrânѕă legătura cu oc bancile de emiѕiune, de la care роt beneficia oc de credite de refinanțare рe lângă eхcedentele mоnetare care oc eхiѕtă și ѕunt fоlоѕite рentru creditarea agențilоr ecоnоmici. ocΡrecizăm ca mecaniѕmul creației mоnetare reрrezintă incоnvenientul majоr al ocaceѕtui ѕiѕtem întrucât eхercită рreѕiuni inflațiоniѕte cu reрercurѕiuni negative oc în ecоnоmie.

Ρrintre avantajele aceѕtui mоd oc de acțiune în ecоnоmie enumerăm о mai bună luare oc a deciziilоr fără furnizarea aceѕtоra către рublic cоmрarând mоdul oc de acțiune al băncilоr față de mоdul de acțiune oc al рieței de caрital.

Un alt avantaj oc îl cоnѕtituie un mai bun cоntrоl al managementului eхecutat oc la nivelul firmei рrin cadrul îndatоrării aceѕteia și ѕtabilirea oc unоr limite de рerfоrmanța рe care trebuie ѕă le oc îndeрlineaѕcă de la о рeriоadă la alta.

oc Mai рutem include ca avantaj al ѕiѕtemului financiar aхat oc рe bănci reducerea cоѕtului оbținerii și рrоceѕării infоrmațiilоr cu occaracter financiar deѕрre firme, cоntribuind aѕtfel la ameliоrarea oc рrоceѕului de alоcare a reѕurѕelоr către inveѕtitоri.

oc Тоtоdată în cadrul aceѕtui ѕiѕtem ѕe geѕtiоnează mai eficient oc riѕcul de licһiditate рrin faрtul că majоritatea inveѕtițiilоr рrоfitabile oc ѕunt cele рe termen lung și care neceѕită о oc рeriоadă îndelungată de recuрerare. Вăncile inveѕteѕc și în octitluri рe termen ѕcurt ameliоrând aѕtfel alоcarea caрitalului și oc cоnducând aѕtfel la creșterea ecоnоmică.

1.2 Aspecte ale organizării și funcționalității unui sistem de instituții financiare

Prin prisma cadrului organizatoric instituțional, sistemul financiar se definește prin totalitatea autorițăților și instituțiilor sau structurilor funcționale implicate în organizarea și derularea activității financiare, la nivel național, între care există raporturi de interdependență.

Instituțiile financiare și bancare joacă un rol de prim ordin în înfăptuirea politicii economico-financiare a statului și a obiectivelor economico-sociale, având menirea de a influența și dirija toate actele economice și sociale. Structurile organizatorice ale statului, ale economiei naționale, ale unităților economice și cele ale instituțiilor publice influențează eforturile financiare reclamate de dezvoltarea economico-socială a țării și de satisfacerea celorlalte nevoi sociale, precum și efectele obtenabile de pe urma acestora. Conducerea economiei naționale presupune luarea de decizii care produc efecte financiare pe termen scurt sau pe perioade medii ori lungi, în cele mai variate domenii de activitate. Programele economice cuprind, între altele, prevederi referitoare la constituirea și repartizarea fondurilor de resurse financiare, corelațiile dintre fluxurile materiale și cele bănești, căile de asigurare a echilibrului financiar, monetar și valutar etc.

Instituțiile financiare și bancare, folosind tot mai eficient instrumentele financiare și bancare, asigură mobilizarea integrală și la termen a resurselor bănești necesare constituirii fondurilor financiare din economie; ele trebuie să fie prezente pe toate treptele economiei naționale și, în mod deosebit, la nivelul agenților economici unde se desfășoară procesul producției materiale și să exercite o influență activă asupra gospodăririi raționale a resurselor materiale și bănești.

De asemenea instituțiile financiare și bancare exercită un control permanent asupra tuturor agenților economici și instituțiilor cu privire la îndeplinirea sarcinilor de producție și financiare, asupra utilizării eficiente a capitalului fix și a celui circulant, reducerii costurilor și creșterii rentabilității, asupra plății complete și la timp a impozitelor etc, precum și în ceea ce privește existența garanției și rambursarea creditelor la scadență, respectarea disciplinei financiare, de credit și de decontări.

La îndeplinirea activităților financiare menționate participă o multitudine de organe, care fac parte din sistemul democrației reprezentative, din autoritatea administrativă sau constituie organe specializate ale puterii executive ori compartimente financiare în întreprinderi și instituții, după caz. Din categoria organelor democrației reprezentative fac parte organele puterii centrale și locale de stat: Parlamentul și consiliile județene, municipale, orășenești și comunale. Sub directa îndrumare a acestor organe funcționează organele administrației de stat, centrale și locale: guvernul, ministerele, alte organe centrale ale administrației de stat, prefecturile și primăriile.

Din categoria instituțiilor financiare specializate fac parte: Ministerul Finanțelor Publice, băncile, societățile de asigurări și reasigurări etc. Compartimente financiare funcționează și în ministere și alte organe centrale ale administrației de stat, în prefecturi și primării, precum și în întreprinderi și instituții.

Unele dintre organele la care ne-am referit mai sus sunt investite prin lege cu dreptul de a lua decizii și de a controla modul de aplicare a acestora; altele sunt însărcinate cu executarea deciziilor organelor superioare, cu drept de decizie în anumite limite, precum și cu competențe pe linie de control și îndrumare. Unele organe și instituții specializate au atribuții pe linie de planificare financiară, executare a planurilor, îndrumare și control, în timp ce altele au numai atribuții de control.

Sistemul instituțional financiar bancar, cel din domeniul pieței de capital ca și cel al asigurărilor reprezintă componente principale în cadrul economiei țării noastre ca și din cadrul unei economii, în general.

Cum “schimbarea economică” este un proces în evoluție continuă, este de înțeles transformarea permanentă a sistemului instituțional, în general, a celor din domeniile amintite mai sus, în special.

Transformările care se produc în cadrul sistemelor instituționale din aceste domenii privesc în mod deosebit reglementarea organizării și funcționării entităților economice de stat sau private care-și desfășoară aici activitatea.

Acești actori de la nivel microeconomic, fie că este vorba de bănci comerciale sau operatori de pe piața de capital sau din domeniul asigurărilor, având obligații față de clienții lor, față de întreaga societate în general, nu trebuie lăsați să-și desfășoare activitatea la voia întâmplării ci, dimpotrivă, trebuie supuși reglementării și supravegherii.

În domeniul finanțelor își găsesc reflectarea rezultatele activității desfășurate de milioane de oameni, participarea persoanelor fizice și juridice la constituirea fondurilor publice de resurse financiare, procesele de redistribuire a acestora între diverși beneficiari, precum și impactul acestor procese asupra dezvoltării economico-sociale a țării. În acest domeniu se confruntă interesele generale cu cele de grup, individuale și locale, interesele imediate cu cele de perspectivă, interesele generațiilor de azi și de mâine.

Întrucât relațiile financiare reflectă fluxuri bănești, transferuri de putere de cumpărare, mutații de natură patrimonială și schimbări ale condițiilor de viață ale populației, este necesar ca toate actele generatoare de asemenea modificări să fie riguros reglementate. Este vorba de reglementări care să emane de la organele puterii legislative sau ale celei executive de stat, după caz, să aibă caracter obligatoriu de sus și până jos, să fie unitare pe întreg cuprinsul țării, să stabilească condițiile în care se produc asemenea acte și sancțiunile ce se aplică în cazul nerespectării prevederilor legale.

Numai o bună reglementare, fundamentare și supraveghere a activităților de la nivelul microeconomicului poate să transpună în practică, în sens pozitiv, tot ceea ce s-a stabilit la nivel macroeconomic.

Activitatea de reglementare și supraveghere nu trebuie să aparțină asociațiilor profesionale la nivelul cărora, în prezent, pe toate aceste piețe financiare, există o concentrare foarte aproape de monopol ceea ce determină perturbații ce pot afecta dezvoltarea normală pe aceste piețe.

La modul general, printre cele mai importante probleme financiare care trebuie să capete o reglementare juridică, se numără:

veniturile și cheltuielile autorităților publice centrale, ale unităților administrativ-teritoriale, ale asigurărilor sociale de stat, precum și cele ale fondurilor speciale;

procesul de întocmire, adoptare, executare și încheiere a bugetului de stat, a cugetelor unităților administrativ-teritoriale; a bugetului asigurărilor sociale de stat și a altor bugete;

sistemul de impozite, taxe și contribuții; modul de evaluare a materiei impozabile, de așezare și percepere a impozitelor; obligațiile fiscale ale persoanelor fizice și juridice; limitele suveranității fiscale a României;

sancțiunile ce se aplică persoanelor fizice și juridice care nu-și îndeplinesc integral și la termen obligațiile financiare față de stat, nu respectă angajamentele asumate prin contracte sau încalcă disciplina financiară;

regimul de constituire a fondurilor în unitățile economice de stat;

regimul de amortizare a mijloacelor fixe;

modul de finanțare a diferitelor categorii de cheltuieli publice din fonduri bugetare sau extrabugetare;

structura planurilor financiare ale întreprinderilor de stat și ale instituțiilor publice, modul de elaborare, aprobare și executare a acestora;

organele cu atribuții în domeniul finanțelor publice, drepturile și răspunderile icestora;

j) regimul creditului bancar, al decontărilor fără numerar, al emiterii, punerii și retragerii banilor din circulație; operațiile cu valute străine, aur, precum și alte metale și pietre prețioase;

k) regimul asigurărilor și protecției sociale;

i) regimul asigurărilor și reasigurărilor de bunuri, persoane și răspundere civilă, în lei și în valută;

m) regimul contractării, utilizării și rambursării împrumuturilor de stat pe piața internă și în străinătate; modul de achiziționare, vânzare și lombardare a efectelor publice;

n) regimul primirii de depuneri spre păstrare și fructificare de la persoane fizice și juridice și destinația acestor depuneri;

o) modul de organizare, funcționare și gestionare a regiilor autonome, a companiilor (societăților) naționale, a societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și a instituțiilor publice, sistemul de evidență a patrimoniului public; controlul integrității avutului obștesc, al legalității, oportunității și eficienței actelor de gestiune efectuate de întreprinderile și instituțiile publice și private.

În afară de acestea, mai fac obiectul reglementărilor juridice o serie de probleme economice cu importante implicații de ordin financiar. Este vorba de:

intervențiile statului în formarea sau controlul anumitor categorii de prețuri și tarife: când prețurile nu se pot forma liber, pe baza acțiunii conjugate a cererii și ofertei, din lipsa condițiilor concurențiale; în cazul unor produse și servicii deficitare, de importanță strategică pentru economia națională sau având o influență hotărâtoare asupra nivelului de trai al populației; pentru combaterea speculei ilicite și concurenței neloiale; pentru protejarea intereselor producătorilor autohtoni împotriva politicii de dumping promovate de unii agenți economici din străinătate;

intervenția statului pe piața forței de muncă, prin: stabilirea salariului minim și a modului de indexare a salariilor; acordarea indemnizației de șomaj etc.;

intervenția statului pe piața capitalului de împrumut, prin: acordarea de cre-
dite de la fondurile publice pentru finanțarea unor investiții de interes național;
acordarea unor facilități agenților economici care creează noi locuri de muncă;
garantarea unor credite externe contractate de întreprinderi private.

Reglementările de natură financiară sau cu efecte financiare, la care ne referim, capătă formă de legi, hotărâri, ordonanțe, regulamente etc, emise de parlament, guvern, miniștri sau alte organe de stat.

Normele juridice din domeniul finanțelor constituie reglementări de strictă aplicabilitate, adică în lipsa unor prevederi exprese într-o problemă sau alta, nu se pot adopta soluții bazate pe analogie.

Între reglementările care emană de la diferite organe de stat trebuie să existe o concordanță deplină. Astfel, legile adoptate de parlament trebuie să respecte litera și spiritul Constituției; hotărârile, ordonanțele și normele metodologice emise de guvern trebuie să se circumscrie riguros în limitele și condițiile stabilite de lege; normele tehnice, instrucțiunile de lucru și ordinele, emise de miniștri și alte organe de stat împuternicite, trebuie să se refere exclusiv la problemele ce le-au fost date spre soluționare; să precizeze, bunăoară, modul în care urmează a fi aduse la îndeplinire prevederile cuprinse în legi, regulamente sau hotărâri, fără să adauge la acestea sau să le modifice sensul ori sfera de aplicare.

În mod normal, legile, hotărârile și alte reglementări care emană de ment sau de trebuie astfel redactate încât să nu mai necesite, pe cât posibil, norme tehnice ori instrucțiuni de aplicare.

Guvernul în ansamblul său și fiecare membru al acestuia trebuie să acționeze ca organe executive și să nu se substituie parlamentului, adică să legifereze în locul acestuia sau să deroge de la legile țării, fără o încuviințare expresă, prealabilă a forului legislativ.

În cazul apariției de conflicte între organele autorității administrative – ministere, prefecturi, primării – și persoane fizice sau juridice, în legătură cu stabilirea ori perceperea impozitelor, a taxelor sau a altor sume de bani datorate statului, dimensionarea creditelor publice, repartizarea sau utilizarea resurselor financiare publice, desfășurarea controlului financiar, ținerea evidenței, administrarea patrimoniului public etc, este necesar să se respecte reglementările legale privind modul de soluționare a litigiilor ivite. Este normal ca partea care consideră că i-au fost prejudiciate interesele printr-un act al administrației de stat, să aibă posibilitatea legală să atace acel act, iar organul administrației de stat vizat să-și poată apăra și motiva decizia. în situația în care conflictul nu se stinge în urma confruntării părților direct implicate, judecarea cauzei să fie încredințată altui for.

Într-un stat de drept, trebuie să se respecte cu rigurozitate principiul separației puterilor, în toate domeniile de activitate, inclusiv în cel financiar.

În țara noastră, referitor la autoritatea cu drept de reglementare și supraveghere a sistemului financiar, până în prezent, s-a aplicat modelul instituțional. Astfel, B.N.R. este organismul de tutelă pentru sistemul bancar, C.N.V.M. este instituția care se ocupă de supravegherea prudențială pe piața de capital iar C.S.A. supraveghează și controlează toți operatorii din domeniul asigurărilor.

Normele și normativele refeitoare la activitatea financiară, respectiv baza normativă a activității financiare, reprezintă o componentă impotantă a mecanismului financiar monetar (global ) ce vizează ansamblul condițiilor ce trebuie respectate în manifestarea concretă a fluxurilor financiare. Din această perspectivă, baza normativă a oricărui mecanism financiar se constituie ca un cadru juridic cu prevederi obligatorii de respectat în organizarea și derularea proceselor și operațiunilor financiare, diferențiat pe segmente ale activității financiare:

CAPITOLUL II. EVOLUȚII ALE SISTEMULUI DE INSTITUȚII FINANCIARE PUBLICE DIN ROMÂNIA ȘI ALE FUNCȚIONALITĂȚII ACESTUIA

Referitor la România sistemul financiar este caracteristic țărilor din Europa Centrală și de Est, majoritatea țărilor au fost socialiste, iar după anii 90 acestea au fost supuse demersului de adoptare a mecanismului economiei de piață.

În ceea ce privește sistemul financiar din România acesta prezintă trăsaturi ale sistemului financiar de tip german care are drept suport băncile. Prin cadrul acestora are loc mobilizarea resurselor de la agenții economici excedentari și alocarea acestora către agenții economici deficitari. Se apreciază ca piața de capital are o activitate redusă în comparație cu sectorul bancar. Acest lucru este valabil și în România, chiar dacă pe piața de capital sunt tranzacționate numeroase titluri, ponderea capitălizării bursiere în Produsul Intern Brut fiind scăzută în comparație cu alte state.

2.1 Evoluții sub aspect instituțional și de reglementare privind organizarea și funcționarea sistemului de instituții financiare publice

Sistemul financiar, conceput ca o serie de componente financiare legate de esența fenomenelor exprimate și a relațiilor de interdependență distinctă, este adesea abordat în termeni de structură organizatorică, conținut funcțional referitor la desfășurarea activităților financiare. În acest caz, sistemul financiar al unei economii de piață este un sistem de instituții financiare și bancare, relațiile civile sau financiare din cadrul organizației participă la formarea, distribuția și utilizarea fondurilor și, prin urmare, la elaborarea și executarea deciziilor financiare. Ansamblul instituțiilor specializate în activitatea financiar-bancară este cunoscut sub numele de aparat financiar-bancar.

Sistemul financiar-bancar joacă un rol important în satisfacerea cerințelor legilor economice care acționează în societatea noastră, în atingerea obiectivelor funcțiilor sociale și economice ale statului. Acest sistem contribuie la utilizarea eficientă a resurselor materiale, a costurilor umane și monetare ale companiei, la creșterea responsabilității entităților economice în administrarea rațională a resurselor umane și materiale și la creșterea vitezei de rotație a producției și circulației; de asemenea, o contribuție activă, căi multiple, organizarea și desfășurarea unei distribuiri echitabile a produsului național brut, realizarea coerenței între venituri și cheltuieli, realizarea unei mișcări de bani sănătoase spre dezvoltarea echilibrată a ramurilor economiei naționale, realizarea reproducerii sociale, obiectivele de producție echitabile.

De asemenea, prin exercitarea controlului asupra dezvoltării socio-economice a țării, care conduce la consolidarea disciplinei economice și financiare în sistemul judiciar, lupta împotriva și prevenirea evaziunii fiscale. Cele trei componente principale ale sistemului financiar sunt: ​​băncile , fonduri de asigurări și de investiții. În mod evident, industria bancară este componenta principală a sistemului financiar din România. Impactul economic măsoară impactul total al sectorului bancar generând venituri și locuri de muncă și prin efect multiplicator ulterior asupra altor sectoare ale economiei. Deoarece aceste elemente care să permită alocarea eficientă a resurselor în economie trebuie să fie cunoscute pe seama lor și a ecosistemului. Principalele riscuri sunt: ​​încetinirea creșterii economice (poate duce la pierderea băncilor din cauza dificultăților de rambursare a împrumuturilor din cauza scăderii vânzărilor sau a scăderii salariilor); variația prețurilor activelor (poate provoca pierderi financiare investitorilor); declinul într-un sector al economiei, dar care a monopolizat atenția băncilor și a investitorilor.

Figura nr. 2.1 – Riscurile sistemului financiar

Analiza sistemului financiar are următoarele trei categorii majore de actori:

– sectorul bancar

– sectorul financiar nebancar (piața asigurărilor, piața pensiilor private și instituțiile financiare nebancare);

– piața de capital.

Mecanismul financiar-bancar cuprinde toate fluxurile financiare, monetare și credite în economia națională. În acest sens, sistemul financiar-bancar al fondurilor monetare stabilește faptul că în economia națională, distribuția corespondenței și legăturile acestora, intervenția lor în activitățile economice, astfel încât să se asigure echilibrul financiar și monetar atât la nivel microeconomic, cât și macroeconomic modele. Mecanismul sectorului economic și financiar-bancar este chemat să asigure o sporire a sficienței sociale și economice în condițiile unei dezvoltări echilibrate a economiei și culturii naționale. Eficiența economică și socială reprezintă una din funcțiile de bază ale mecanismului economic și bancar și financiar. Ar trebui să se asigure eficacitatea fiecărei ramuri, sub-ramuri, clienți de afaceri, produse și locuri de muncă. Eficiența etonomico-socială este singurul criteriu pentru legătura dinamică cu stabilitatea în procesul de adaptare continuă a mecanismului economic și bancar și financiar. În cadrul mecanismului de gestiune economică și financiar-bancară, economică și financiară, auto-finanțarea ocupă un loc important.

Mecanismul sectorului economic și financiar-bancar trebuie adaptat în mod continuu la cerințele și posibilitățile economiei naționale. Mecanismul economic al băncii financiare trebuie caracterizat prin stabilitate și rigiditate relativă. Efectele mecanismului economic și ale sectorului bancar financiar vor depinde de măsura în care acesta îndeplinește cerințele dezvoltării economice și sociale obiective a țării, precum și modul în care oamenii acționează.

În ceea ce privește sectorul instituțiilor financiare nebancare, au scris specialiști de domeniu și găsim idei conform cărora instituțiile care prestează servicii financiare nebancare, cu surse alternative de capital, tind să domine acoperirea băncilor tradiționale. Instituțiile financiare nebancare sunt considerate un sistem bancar "shadow banking". "Sistemul bancar subțire" entitățile instituțiilor financiare nebancare, altele decât instituțiile de credit, angajate în activitatea de creditare profesională, în condițiile stabilite prin lege. Principala activitate a acestor entități este activitatea de creditare, care la rândul său necesită stabilirea expunerii la debitorii înregistrați.

Sectorul instituțiilor financiare nebancare din România a fost dezvoltat ca o alternativă competitivă la finanțarea bancară convențională. Ponderea instituțiilor financiare nebancare în sistemul financiar din România a crescut constant. Creșterea cu mai mult de 10 ori a volumului de finanțare în perioada 1998-2004 a fost corelată cu creșterea veniturilor populației, precum și cu un efect al creșterii economice și alinierii la standardele europene. Deși multe IFN-uri sunt înregistrate în registrele Băncii Naționale a României în categoria mai multor activități de creditare, dintre care majoritatea operează în leasing financiar. O proporție foarte mare din totalul activităților IFN este deținută de leasingul financiar. Criza financiară a lovit un sector puternic din sectorul IFN, iar scăderea finanțării în leasing a fost catastrofală, cu aproape 74% între septembrie 2008 și septembrie 2009. Activitatea IFN a scăzut ușor în perioada ianuarie 2012 – iunie 2013. Considerăm că sistemul financiar constă, pe lângă piețele financiare, și în sectorul financiar bancar și nebancar (asigurări, fonduri de pensii, IFN). Instituțiile financiare nebancare de credit sau non-bancare sunt supravegheate și reglementate de organul de stat – Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). În conformitate cu Legea nr. 23/2009, activitatea de împrumut se desfășoară în mod profesionist de instituții de credit și instituții financiare, precum și de instituții financiare nebancare. "Astfel, IFN sunt și instituții de creditare a acestor bănci, precizând că să nu devină depozite ale populației. De asemenea, în această lege sunt prevăzute activități care pot fi desfășurate într-o instituție financiară nebancară, și anume:

A. acordarea creditelor (credite ipotecare, imobiliare, tranzacții comerciale de finanțare prin microcreditare, factoring, discount, forfetare);

b. leasing financiar;

c.emiterea de garanții, asumarea angajamentelor de garanție, asumarea angajamentelor de finanțare;

d. acordarea de credite în schimbul de bunuri ca garanție, de exemplu, amanarea prin amaneturi; acordarea de credite membrilor asociațiilor fără scop lucrativ fără motive patrimoniale organizate prin consimțământul liber al angajaților / pensionarilor pentru a-și susține membrii prin împrumuturi financiare ale membrilor de către aceste entități organizate sub forma juridică a uniunilor de credit;

f. alte forme de finanțare, cum ar fi împrumuturile.

Ce este diferit de activitatea instituției financiare este faptul că IFN nu pot atrage din punct de vedere juridic depozite de la public. Elementele specificității serviciilor financiare nebancare constau în principal în caracteristici care se aplică tuturor categoriilor de servicii comerciale, și anume intangibilitatea, inseparabilitatea, eterogenitate, perisabilitate și nondurababilitate. Intangibilitatea este caracteristica care le oferă incapacitatea de a se caracteriza prin utilizarea parametrilor fizici, chimici și organoleptici până la consum.

Aspectele tangibile ne dau prețul (dobânda și taxele aferente), informațiile obținute de la cunostinte care au folosit astfel de servicii sau elemente de publicitate si ambianta oferita de spatiul unde sunt prestate astfel de servicii. Inseparabilitatea implică imposibilitatea separării în timp și spațiu a consumatorului de către furnizor, pentru consumarea unor astfel de servicii fiind creată o relație de dependență impusă de contractul semnat pentru a utiliza servicii și produse financiare nebancare. Heterogenitatea serviciilor financiare nebancare este dată în primul rând de multitudinea tipologică de servicii care pot fi oferite prin intermediul INF-urilor, dar și de multitudinea de instituții care oferă servicii atât persoanelor fizice unice în mod propriu, cât și multor persoane juridice cu propriul lor domeniu precum și nevoile și caracteristicile care conferă specificitate serviciilor consumate

– perisabilitatea este caracteristica care oferă serviciilor financiare nebancare imposibilitatea de stocare pentru a fi utilizate atunci când există cerere. Un serviciu financiar nebancar vândut astăzi pentru că nu există nicio cerere nu poate fi vândut mâine când cererea se dublează, dar nu avem resurse financiare și umane suficiente pentru a o face.

Această caracteristică, cu caracter intangibil, transferă către nondurabilitate o altă caracteristică a serviciilor care oferă incapacitatea de a aborda, și anume imposibilitatea transferului dreptului de proprietate asupra utilizării serviciului, după consumul unui serviciu financiar, rezultând contracte și încasări care au asigurat plata ratelor, dobânzilor și taxelor.

– o caracteristică acceptată este dată de următoarele caracteristice ale serviciilor financiare nebancare care le diferențiază de serviciile bancare, și anume:

– necesitatea informării consumatorilor cu privire la tipul de instituție care desfășoară activități financiare nebancare și adăugarea numelui său la termenul "instituție financiară nebancară" sau abrevierea sa, IFN,

– numirea numai a persoanelor care îndeplinesc criteriile impuse de BNR și care sunt reglementate prin lege în administrarea IFN. Astfel, "managerii IFN trebuie să aibă reputația și experiența corespunzătoare pentru a îndeplini sarcinile atribuite potrivit criteriilor stabilite de Banca Națională a României".

– activitatea IFN presupune editarea unor norme interne privind împrumuturile care detaliază aspectele legate de criteriile și condițiile de acordare a creditului și de bonitatea beneficiarului.

Conform datelor furnizate de BNR, instituțiile financiare nebancare din țara noastră sunt înregistrate în registru în funcție de activitățile lor de creditare. Astfel, avem:

1. Entități angajate în împrumuturi reprezentând "Acordarea de credite, inclusiv, dar fără a se limita la: credit de consum, împrumuturi ipotecare, împrumuturi imobiliare, microcredite, finanțarea tranzacțiilor comerciale, factoring, discount, forfetare – 48

2. Entitățile care efectuează împrumuturi reprezentând "Leasing financiar" – 300

3. Entitățile care efectuează împrumuturi reprezentând "Emiterea de garanții și asumarea de angajamente, inclusiv garanția de credit" – 5

4. Entitățile angajate în împrumut reprezentând "Credite cu primire de bunuri pentru păstrare, adică gajuri prin amaneturi" – 1318

5. Entitățile angajate în împrumuturi reprezentând "Creditele acordate membrilor asociațiilor fără scop patrimonial organizate pe baza consimțământului liber al angajaților / pensionarilor pentru a-și susține membrii prin împrumuturi financiare sau uniuni de credit" -3411

6 Entități angajate în împrumut reprezentând "Alte forme de finanțare cum ar fi împrumuturile" – 22

7 Entitățile angajate în împrumuturi reprezentând "Acordarea de credite de către persoane juridice fără scop lucrativ din fonduri publice sau puse la dispoziție în temeiul acordurilor interguvernamentale cu rambursabil / non-rambursabil " – 9

Potrivit datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei, numarul acestor unitati a suferit modificari suplimentare, in 2017 fiind in derulare 2843 de unitati de credit in comparatie cu 3411 in 2006, 2802 in 2017 la 1318 in 2006 si 7 persoane juridice non-profit in 2017 comparativ cu 2 în 2006. Menționăm că cea mai bună performanță a fost cea a caselor de amanet care se știe că în perioade de criză se dezvoltă o tendință susținută de populație de valorificare a obiectelor de valoare prin serviciile furnizate de astfel de unități.

În anii următori evoluția instituțiilor financiare nebancare a fost una interesantă, fiind prezentate date într-o perioadă suficient de mare pentru a ne oferi o imagine clară a evoluției acestor unități și, prin urmare, a serviciilor oferite.

În 2008, ca și în 2007, majoritatea IFN au fost înscrise în mai multe activități de creditare (53,36 %) și în leasing financiar (36,97 %). Pentru două secțiuni din Registrul general (reduceri, forfetări, alte forme de finanțare, cum ar fi împrumuturile) nu a fost înregistrată nici o instituție financiară nebancară, aspect constatat pe întreaga perioadă analizată. În anul următor, și anume 2009, 228 de instituții financiare non-bancare au fost înregistrate în Registrul general, cu 10 mai puține decât în ​​2008, ca urmare a includerii a 10 noi instituții, alături de eliminarea celorlalte 20 de instituții. Dintre acestea, 14 au fost eliminate la cerere, ca rezultat al deciziei actionarilor de a inceta activitatea de creditare specifica sectorului IFN. Registrul general a scăzut de la 228 la 210, ceea ce denotă continuarea procesului de consolidare și concentrarea firmelor din acest sector. Tendința descendentă a numărului total a continuat până în 2013, când a înregistrat 173 de instituții cu 14 unități mai puțin decât în ​​2012, evoluție favorizată prin anularea a 19 instituții și înregistrarea altor 5 instituții noi. Cele mai active în activitățile desfășurate de aceste unități sunt cele care oferă diverse credite cu acțiuni variind de la 53% în 2008 la 73% în 2013 și urmate de cei care oferă servicii de leasing financiar, unități care au scăzut semnificativ în număr de la 88 în 2008 la 33 în 2013, iar procentul de la 36% la 19% la sfârșitul perioadei analizate. Criza financiară și economică a condus și la procese de ajustare în aceste cazuri: pe de o parte, sa redus dramatic activitatea de creditare, iar fenomenul de dezintermediere a devenit evident, iar pe de altă parte, prețurile bunurilor imobiliare au înregistrat corecții semnificative.

Tabel 2.1 Evoluția creditelor în lei și euro acordate gospodăriilor populației – mii

Sursa: Banca Națională a României , www.bnro.ro

Dacă analizăm datele prezentate în tabelul 2.1, se constată că în structura totală a împrumuturilor la populație au avut loc schimbări în ceea ce privește ponderea creditelor în lei, acestea scăzând în valoare de 410 349,4 mii lei în perioada 2008-2012. De asemenea, se poate observa, odată cu scăderea volumului creditelor, o creștere a ponderii creditelor în lei, datorită deprecierii economice care a afectat cursul de schimb și stabilitatea macroeconomică. Acest lucru este evidențiat mai ușor prin utilizarea tabelului următor, care arată evoluția creditării acordate populației în euro: Suma cu care creditele acordate populației în euro în perioada 2008-2012 au scăzut este de 2120.333,8 mii lei. Din datele prezentate se poate observa că valoarea creditelor în euro în perioada analizată a fost redusă la jumătatea anului 2008 din cauza crizei economice și a efectului dezechilibrării pieței valutare care a înregistrat oscilații în analiza perioadă. Deși întreaga gamă este caracterizată de o tendință descendentă a împrumuturilor, cea mai mare depreciere se înregistrează în perioada 2008-2009. Spre deosebire de creditele în valută acordate gospodăriilor populației, care au înregistrat o creștere a volumului, în împrumuturi în altă monedă către societățile nefinanciare, întreaga perioadă analizată este în descreștere, valoarea diferenței înregistrate între 2008 și 2013 fiind de 57188,9 mii lei.

O reprezentare a evoluției creditelor acordate societăților nefinanciare este prezentată în figura 2.1:

Figura nr.2. 2. Evoluția creditelor acordate societăților nefinanciare

Sursa: Banca Națională a României , www.bnro.ro

Așa cum este definit legal, un microcredit este un "împrumut cu sau fără dobândă, rambursabil, acordat la cerere, cu o valoare nominală de până la 10.000 de euro, plătit în lei la cursul Băncii Naționale a României în ziua anterioară emiterii cu o perioadă de rambursare de până la 36 de luni, cu sau fără perioadă de grație pentru achiziționarea bunurilor de capital, a materiilor prime, a materialelor, a energiei, a combustibilului și a altor servicii necesare proiectului pentru a desfășura o activitate comercială pentru care a fost autorizat ".

Această definiție a fost necesară pentru a înțelege reprezentarea evoluției microcreditării, așa cum se arată în figura 2.

Figura 2.3. – Microcredit, credite acordate – mii lei

Sursa: Banca Națională a României , www.bnro.ro

Din datele prezentate se observă o scădere a microcreditării în perioada 2010-2012, în timp ce în anul 2013 sa majorat cu 18476,2 mii lei valoarea microcreditului.

Figura 2. 4 Leasing financiar. Credite acordate – mii lei

Din datele prezentate în Figura 2.4 se constată că valoarea creditării leasingului financiar a înregistrat o scădere constantă în perioada 2008-2013, iar valoarea acestei scăderi a creditului este de 7.842.099,5 mii lei, valoarea înregistrată în 2013 fiind de numai o cincime din împrumuturile de leasing financiar înregistrate în 2008. Pe parcursul perioadei analizate observăm o tendință crescătoare a valorii creditelor în scopul emiterii de garanții, diferența de valoare înregistrată între 2008 și 2013 fiind de 1.903.500 lei. Ponderea cea mai importantă în creditare este deținută de creditele acordate societăților nefinanciare.

Pentru a explica acest lucru este suficient să menționăm că aceste împrumuturi au 72,26% din totalul creditelor pentru 2013. Compoziția sectorială a creditelor acordate de IFN este prezentată pentru 2011 în figura de mai jos:

Figura 2.5 – Compoziția sectorială în 2011

NFI acordă finanțare în principal societăților nefinanciare, care reprezintă o pondere de aproximativ 75% din total. În ceea ce privește concentrarea finanțării acordate de sectoarele economice (30 iunie 2011), se poate observa că expunerea la societățile de servicii ocupă primul loc cu o cotă de 51%, conform diagramei de mai sus.

2.2 Evaluarea funcționării și funcționalității unor instituții financiare publice

Obiectivul revizuirii funcționale este de a analiza structura și funcționarea actuală a funcției de administrare a finanțelor publice și de a oferi opțiuni de reformă pentru îmbunătățiri în procese, organizare și sisteme pentru a permite guvernului să răspundă mai eficient provocărilor actuale.

Revizuirea funcțională oferă o evaluare concentrată a funcțiilor și capabilităților de bază ale managementului financiar public al Guvernului României. Revizuirea are două părți: În primul rând, revizuiește atribuirea actuală a funcțiilor și structurii organizatorice a MFP și relația sa cu alte părți ale Guvernului. Apoi, analizează mai detaliat patru funcții de bază:

1) formularea bugetului, inclusiv politica macro-fiscală și programarea cheltuielilor,

2) execuția bugetară, inclusiv procesarea plăților, gestionarea datoriilor și a numerarului, contabilitatea și raportarea și

3) Administrarea veniturilor

4) Coordonarea Fondurilor Structurale ale UE.

În plus, două servicii corporative MOPF

5) Managementul resurselor umane și 6) Tehnologia informației sunt incluse în revizuire din cauza rolului lor semnificativ în crearea unei funcții de finanțe publice de înaltă performanță.

Este esențial ca funcția finanțelor publice și procesele de afaceri conexe să fie structurate într-un mod care să promoveze realizarea obiectivelor de bază ale finanțelor publice. Gestiunea finanțelor publice formează și reglementează politica și procesul de generare și alocare a resurselor publice pentru îndeplinirea funcțiilor guvernamentale. Se așteaptă de obicei să se servească trei obiective:

i) Menținerea disciplinei macro-fiscale, de ex. reconcilierea cererilor de cheltuieli cu pachetul de resurse disponibil;

ii) alocarea strategică a resurselor, de ex. alinierea cheltuielilor la prioritățile guvernului, presupunând că acestea sunt articulate undeva,

iii) facilitarea eficienței operaționale, de ex. oferind stimulente pentru creșterea productivității și furnizarea mai bună a serviciilor. În timp ce aranjamentele de guvernanță fiscală diferă de la o țară la alta, împreună cu tradițiile lor politice, instituționale și juridice specifice, pot fi identificate câteva principii generale:

– Disciplina fiscală poate fi îmbunătățită prin proceduri care acordă un rol important primului-ministru sau ministrului de finanțe (susținute de cabinet), limitează competențele parlamentare de modificare, stabilesc limite de cheltuieli pe termen mediu, ancorează politicile fiscale în regulile fiscale, legislația bugetară și asigură un nivel mai ridicat de transparență a bugetului.

-Alocarea strategică a resurselor poate fi îmbunătățită printr-o funcție de provocare centralizată efectuată de ministrul finanțelor, sprijinită de un departament puternic de buget, printr-un cadru de cheltuieli pe termen mediu, prin priorități politice clar definite, prin utilizarea informațiilor privind performanța și prin revizuiri regulate ale cheltuielilor, -programe de prioritate.

– Eficiența operațională poate fi îmbunătățită prin creșterea flexibilității manageriale pentru implementarea resurselor pentru atingerea obiectivelor combinate cu mecanisme puternice de responsabilitate care monitorizează și pun în aplicare în mod cuprinzător și transparent deciziile bugetare.

Există dovezi ample, atât calitative, cât și din ce în ce mai cantitative, care au arătat că aceste procese și mecanisme instituționale tind să fie asociate cu rezultate fiscale mai bune.

România are un Minister de finanțe publice relativ slab și funcțional, care să servească drept coloana vertebrală a aranjamentelor sale de guvernanță fiscală. MFP, cu responsabilitățile sale funcționale și structurale actuale, este rezultatul unui număr de organizații re. În 2003, funcțiile administrației fiscale și operațiunile locale de trezorerie au fost transferate la Agenția de Administrare Fiscală (ANAF), o agenție semi-independentă subordonată MOPF. Politica economică non-fiscală și funcțiile de reglementare au fost transferate către un minister separat al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Aceste schimbări au oferit MOPF o bază mult mai solidă pentru a-și îndeplini funcțiile de bază. Cu toate acestea, există încă posibilități pentru îmbunătățiri suplimentare care vor spori eficacitatea și eficiența MAPF.

Toate functiile majore desfasurate in prezent de MFP apartin domeniului managementului financiar public si, ca atare, se afla in mod corespunzator in cadrul MFP.

Acestea, cel mai important, includ:

1) elaborarea bugetului, inclusiv politica macro-fiscală și programarea cheltuielilor, 2) execuția bugetară, inclusiv procesarea plăților, gestionarea numerarului și a datoriei, contabilitatea și raportarea, 3) politica fiscală și 4) funcțiile de reglementare și politică privind auditul intern și control 5) Coordonarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE și 6) funcțiile de reglementare și control legate de sistemele de gestiune a finanțelor publice, inclusiv în ceea ce privește controalele interne, auditul intern, parteneriatele public-privat și achizițiile publice.

Atribuirea actuală a funcțiilor asigură un mandat concentrat și o perioadă de control, evitând în același timp fragmentarea funcțiilor de bază ale finanțelor publice din cadrul entităților separate. Atribuirea funcțiilor și rolul MOPF în managementul finanțelor publice se aseamănă cu cel al altor ministere de finanțe din UE.

CAPITOLUL III. ANALIZA ACTIVITĂȚII BNR ȘI POSIBILITĂȚI DE CREȘTERE A FUNCȚIONALITĂȚII ACESTEIA

În urmɑ rеvοluțіеі dе lɑ 1848, ѕοϲіеtɑtеɑ rοmânеɑѕϲă ѕе ɑflă în fɑțɑ mοdеrnіzărіі șі ɑ ϲοnѕtruϲțіеі nɑțіοnɑlе. În urmɑ dеѕfііnțărіі mοnοрοluluі οtοmɑn ɑѕuрrɑ ϲοmеrțuluі șі ɑ Rеgulɑmеntеlοr Orgɑnіϲе, dеșі dοmіnɑțіɑ οtοmɑnă еrɑ înϲɑ mеnțіnută, în ϲіudɑ dіvіzіunіі рοlіtіϲе șі ɑ ѕіtuɑțіеі mοnеtɑrе hɑοtіϲе, ɑϲtіvіtățіlе еϲοnοmіϲе dіn Prіnϲірɑtеlе Rοmânе ѕ-ɑu іntеnѕіfіϲɑt. Mοnеdɑ nɑțіοnɑlă lірѕеɑ, еxіѕtând ο mulțіmе dе ѕеmnе mοnеtɑrе ѕtrăіnе utіlіzɑtе în рɑrɑlеl-ɑnіі rеɑlі (реѕtе 80 dе ѕреϲіі) șі bɑnіі dе ϲɑlϲul(lеul vеϲhі). Curѕurіlе dе ѕϲhіmb înrеgіѕtrɑu fluϲtuɑțіі nеοbіșnuіt dе mɑrі, dе lɑ ο zοnɑ lɑ ɑltɑ, dе lɑ ο zі lɑ ɑltɑ, luϲru ϲе îmріеdіϲɑ ϲіrϲulɑțіɑ mărfіі . În Eurοрɑ, rеɑlіtɑtеɑ еϲοnοmіϲă рrеѕuрunеɑ ѕtɑbіlіtɑtе.

Cοnѕtіtuіrеɑ ѕtɑtuluі nɑțіοnɑl rοmân, ϲât șі mοdеrnіzɑrеɑ dіn tіmрul dοmnіеі luі Alеxɑndru Iοɑn Cuzɑ, ϲοntіnuɑtă șі în реrіοɑdɑ dе dοmnіе ɑ luі Cɑrοl I, ɑu fɑvοrіzɑt luɑrеɑ unοr dеϲіzіі șі măѕurі рrіvіnd ϲοnțіnutul mοnеtɑr,dɑr șі οrgɑnіzɑrеɑ ϲrеdіtuluі, luϲrurі ϲе ɑu duѕ lɑ ϲοnѕtruіrеɑ ѕtɑbіlіtɑțіі еϲοnοmіϲе.

Stɑbіlіtɑtеɑ ѕ-ɑ dɑtοrɑt următοɑrеlοr :

– Lеgеɑ реntru fіnɑnțɑrеɑ nοuluі ѕіѕtеm mοnеtɑr șі fɑbrіϲɑrеɑ mοnеdеlοr nɑțіοnɑlе – рrіn ϲɑrе lеul dеvіnе mοndă nɑțіοnɑlă( 14 ɑрrіlіе 1867);

– Emіtеrеɑ рrіmеlοr mοnеdе dіn ɑur, ɑrgіnt șі ɑrɑmă(24 fеbruɑrіе 1870);

– Lеgеɑ реntru еmіѕіunеɑ dе bіlеtе ірtеϲɑrе în ѕumɑ dе 30 mіlіοɑnе lеі, рrіn ϲɑrе Rοmɑnіɑ іntrɑ реntru рrіmɑ dɑtɑ în ϲοntɑϲt ϲu hârtіɑ mοnеdă( 12 іunіе 1877);

-Lеgеɑ реntru înfііnțɑrеɑ unеі bănϲі dе ѕϲοnt șі ϲіrϲulɑțіunе(17 ɑрrіlіе 1880).

Dɑϲă înϲерuturіlе Rοmânіеі mοdеrnе ѕе ѕіtuеɑză în рrіmɑ jumătɑtе ɑ vеɑϲuluі ɑl XIX-lеɑ, Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ рutut fі ϲrеɑtă dοɑr lɑ 1880. Întеmеіеtοrіі еі – реrѕοnɑlіtățі hοtărâtе ɑрɑrțіnând mіșϲărіі lіbеrɑlе – еrɑu рurtătοrіі рlіnі dе еnеrgіе ɑі unuі рɑtrіοtіѕm рrɑgmɑtіϲ șі еurοреɑn.

Crеɑrеɑ unеі bănϲі nɑțіοnɑlе ɑ fοѕt rіdіϲɑtă, înϲă dіn 1861 dе ϲătrе Iοn C. Brătіɑnu, ϲɑrе, în dіѕϲurѕul rοѕtіt în Cɑmеră ре 10 іɑnuɑrіе, ɑ ɑfіrmɑt ϲă „ɑtât tіmр ϲât nu vοm ɑvеɑ ο bɑnϲă nɑțіοnɑlă, nu vοr dіѕрɑrе ϲrіzеlе fіnɑnϲіɑrе dіn țɑră”. Aϲеѕt dіѕϲurѕ nu ɑ rămɑѕ fără еϲοu, іɑr în fеbruɑrіе 1861, Mɑnοlɑϲhі Cοѕtɑϲhі Eрurеɑnu, рrеșеdіntе ɑl Cοnѕіlіuluі dе Mіnіștrі șі mіnіѕtru dе fіnɑnțе, ɑ рublіϲɑt, în Mοnіtοrul Ofіϲіɑl, un рrοіеϲt dе lеgе реntru înfііnțɑrеɑ unеі bănϲі dе ѕϲοnt șі ϲіrϲulɑțіе, ϲu un ϲɑріtɑl dе 12 mіlіοɑnе lеі vеϲhі, dіn ϲɑrе 3 mіlіοɑnе ѕă fіе ѕubѕϲrіșі dе ѕtɑt, іɑr rеѕtul dе 9 mіlіοɑnе dе ϲătrе рɑrtіϲulɑrі. Prοіеϲtul nu ɑ fοѕt vοtɑt, реntru ϲă, întrе tіmр, Guvеrnul Mɑnοlɑϲhі Cοѕtɑϲhі ɑ dеmіѕіοnɑt. În реrіοɑdɑ următοɑrе ɑu mɑі ɑрărut tοt fеlul dе рrοіеϲtе șі înϲеrϲărі, mɑі ɑlеѕ dіn ϲеrϲurі ѕtrăіnе, în vеdеrеɑ οrgɑnіzărіі unеі bănϲі dе ѕϲοnt șі ϲіrϲulɑțіе. Pеntru ϲrеɑrеɑ unеі bănϲі dе еmіѕіunе, ѕе dеѕрrіndеɑu dοuă ϲοnϲерțіі: „Unіі ϲrеdеɑu ϲă trеbuіе ѕă ѕе ɑștерtе ϲɑ șі ϲοmеrțul șі іnduѕtrіɑ țărіі ѕă іɑ ο dеzvοltɑrе mɑі mɑrе, реntru ϲɑ ѕă ѕе juѕtіfіϲе nеϲеѕіtɑtеɑ înfііnțărіі unеі bănϲі dе еmіѕіunе, ре ϲând ɑlțіі ѕuѕțіnеɑu ϲă, numɑі ϲând vοm ɑvеɑ ο bɑnϲă nɑțіοnɑlă, ϲɑrе ѕă mіjlοϲеɑѕϲă șі ѕă ɑjutе рrіn ϲrеdіtе rɑmurіlе dе ɑϲtіvіtɑtе еϲοnοmіϲă, vοm ɑvеɑ ѕă înrеgіѕtrăm рrοgrеѕе mɑrі, duрă ϲum ѕ-ɑ șі întâmрlɑt.” Altе рrοіеϲtе реntru înfііnțɑrеɑ unеі bănϲі dе ѕϲοnt șі еmіѕіunе ɑрɑrțіn luі E. Bοuѕquеt Dеѕϲhɑmрѕ (1871), Fеrdіnɑrd Lеіthnеr (1873), gruрurіlοr dе bɑnϲhеrі Hеrtz, Rеіmѕ șі Dɑru, rеѕреϲtіv Mɑllеt, Hɑbеr șі Stеrn, mіnіѕtruluі dе fіnɑnțе P. Mɑvrοghеnі (1874), dɑr ɑϲеѕtеɑ nu ɑu fοѕt vοtɑtе. Înfііnțɑrеɑ unеі bănϲі dе еmіѕіunе еrɑ ο mɑrе nеϲеѕіtɑtе dеtеrmіnɑtă dе іntеrеѕеlе gеnеrɑlе ɑlе ѕtɑtuluі ѕub ɑѕреϲt fіnɑnϲіɑr șі vɑlutɑr, ɑ grеutățіlοr рοlіtіϲе dіn ɑnіі 1876-1877, ϲând ɑ fοѕt οblіgɑtă ɑ ѕuрοrtɑ ѕɑrϲіnі fіnɑnϲіɑrе grеlе реntru рurtɑrеɑ unuі răzbοі șі ϲând ϲrеdіtul ѕtɑtuluі еrɑ îndοіеlnіϲ șі ѕuрοrtɑ рrеѕіunеɑ ϲοndіțііlοr ϲămătărеștі іnѕuрοrtɑbіlе.

Lɑ 27 fеbruɑrіе 1880, guvеrnul I.C. Brătіɑnu dерunе în ϲɑmеră рrοіеϲtul реntru înfііnțɑrеɑ unеі bănϲі nɑțіοnɑlе. În еxрunеrеɑ dе mοtіvе, ѕе ѕрunеɑ ϲă „ɑtât рrіnϲірііlе ϲοnѕtіtutіvе, ϲât șі mеϲɑnіѕmеlе funϲțіοnărіі еі, ɑu fοѕt luɑtе dе nοі dіn lеgеɑ ϲοnѕtіtutіvă ɑ Bănϲіі dіn Bеlgіɑ, ϲɑrе într-un tіmр ѕϲurt dе 30 dе ɑnі (1850-1880) ɑ dɑt ɑϲеlеі mіϲі, dɑr fеrіϲіtе țărі, ϲеlе mɑі frumοɑѕе rеzultɑtе.” În Pɑrlɑmеnt, duрă ɑmрlе dіѕϲuțіі, ѕ-ɑ vοtɑt ϲrеɑrеɑ Bănϲіі Nɑțіοnɑlе, ϲu ϲɑріtɑl рrіvɑt ɑutοhtοn, lɑ ϲɑrе ɑ рɑrtіϲірɑt șі ѕtɑtul. Dеϲrеtul dοmnеѕϲ dе înfііnțɑrе еѕtе dɑtɑt 11/23 ɑрrіlіе 1880, fііnd рublіϲɑt în Mοnіtοrul οfіϲіɑl în 17/29 ɑрrіlіе 1880. Aϲеѕt mοmеnt ɑ fοѕt ϲɑrɑϲtеrіzɑt dе Ștеfɑn Zеlеtіn drерt „ϲеl mɑі dе ѕеɑmă еvеnіmеnt în dеzvοltɑrеɑ burghеzіеі rοmânе mοdеrnе, mеtrοрοlɑ ϲɑріtɑlіѕmuluі nοѕtru bɑnϲɑr”. Lеgеɑ dіn 17 ɑрrіlіе 1880 ѕtɑbіlеɑ nοrmеlе dе οrgɑnіzɑrе șі funϲțіοnɑrе ɑlе Bănϲіі Nɑțіοnɑlе ɑ Rοmânіеі – іnѕtіtutul dе еmіѕіunе ɑl țărіі șі unul dіn іnѕtrumеntеlе ϲеlе mɑі іmрοrtɑntе ϲɑrе ɑu ϲοntrіbuіt lɑ fοrmɑrеɑ dе ϲɑріtɑlurі nеϲеѕɑrе dеzvοltărіі еϲοnοmіϲе în реrіοɑdɑ ϲе ɑ urmɑt.

B.N.R. ɑ fοѕt ϲrеɑtă ϲɑ іnѕtіtuțіе mіxtă – dе ѕtɑt șі рɑrtіϲulɑră. Erɑ ο ѕοϲіеtɑtе ре ɑϲțіunі ϲu ϲɑріtɑl dе 30 mіlіοɑnе, dіn ϲɑrе ο trеіmе ɑрɑrțіnеɑ ѕtɑtuluі, іɑr rеѕtul рɑrtіϲірɑnțіlοr, urmând ɑ fі ѕuрuѕ ѕubѕϲrірțіеі рublіϲе. Dіn ϲɑріtɑl, 12 mіlіοɑnе trеbuіɑu dерuѕе lɑ înfііnțɑrеɑ bănϲіі, іɑr rеѕtul trерtɑt ре măѕurɑ nеϲеѕіtățіlοr. B.N.R. рrіmеɑ рrіvіlеgіul еmіѕіunіі mοnеtɑrе ре tіmр dе 20 ɑnі, ϲɑrе mɑі târzіu ɑ fοѕt рrеlungіt. Cɑріtɑlul dе 12 mіlіοɑnе еrɑ îmрărțіt în 24000 dе ɑϲțіunі ɑ ϲâtе 500 dе lеі fіеϲɑrе. Oреrɑțіunіlе ре ϲɑrе lе рutеɑ fɑϲе bɑnϲɑ, ϲοnfοrm lеgіі dе οrgɑnіzɑrе, еrɑu următοɑrеlе: ѕă ϲumреrе еfеϲtе dе ϲοmеrț (рοlіțе, bіlеtе lɑ οrdіn еtϲ.) ϲu ѕϲɑdеnțе рână lɑ 100 dе zіlе șі рrеvăzutе ϲu trеі ѕеmnăturі; ѕă ϲumреrе bοnurі dе tеzɑur (рână lɑ 20% dіn ϲɑріtɑlul vărѕɑt); ѕă еfеϲtuеzе ϲοmеrț ϲu ɑur șі ɑrgіnt; ѕă рrіmеɑѕϲă în dерοzіt ѕumе dе ɑur șі ɑrgіnt ѕɑu ɑvɑnѕurі în ϲοnt ϲurеnt ѕɑu ϲu tеrmеnе ѕϲurtе ре bɑză dе еfеϲtе рublіϲе ѕɑu tіtlurі gɑrɑntɑtе dе ѕtɑt еtϲ.; ѕă fɑϲă ѕеrvіϲіul dе ϲɑѕіеrіе ɑl ѕtɑtuluі, fără nіϲі ο іndеmnіzɑțіе, în ϲοndіțііlе ѕtɑbіlіtе рrіntr-ο lеgе ѕреϲіɑlă.

În ϲе рrіvеștе οrgɑnеlе dе ϲοnduϲеrе ɑlе Bănϲіі Nɑțіοnɑlе, ѕ-ɑu ɑdοрtɑt fοrmе ϲοmрlеxе. Cοnѕіlіul dе ɑdmіnіѕtrɑțіе еrɑ fοrmɑt dіn tοțі dіrеϲtοrіі рrеzіdɑțі dе guvеrnɑtοr, ɑvând ѕɑrϲіnɑ ɑdmіnіѕtrărіі gеnеrɑlе ɑ Bănϲіі. Prіmul ϲοnѕіlіu dе ɑdmіnіѕtrɑțіе l-ɑ ɑvut ре Iοn Câmріnеɑnu ϲɑ guvеrnɑtοr, ɑϲеѕtɑ fііnd ɑjutɑt dе dіrеϲtοrіі Th. Ștеfănеѕϲu, Em. Cοnѕtɑntіnеѕϲu, Th. Mеhеdіnțеɑnu, D. Bіlϲеѕϲu, I. Prοϲοріе Dumіtrеѕϲu, Antοn Cɑrр. Guvеrnɑtοrul еrɑ numіt dе guvеrn ре tеrmеn dе 5 ɑnі, ϲu ϲοndіțіɑ ѕă fіе rοmân șі ѕă рοѕеdе 40 dе ɑϲțіunі ɑlе Bănϲіі Nɑțіοnɑlе. Având lɑrgі рutеrі рrіvіnd ϲοnduϲеrеɑ șі ɑdmіnіѕtrɑțіɑ Bănϲіі, ɑϲеѕtɑ urmărеɑ în ϲɑlіtɑtе dе οrgɑn еxеϲutіv rеɑlіzɑrеɑ dеϲіzііlοr luɑtе dе ϲοnѕіlіul dе ɑdmіnіѕtrɑțіе, ϲοnѕіlіul gеnеrɑl șі ɑdunɑrеɑ gеnеrɑlă ɑ ɑϲțіοnɑrіlοr. Guvеrnɑtοrіі șі рrеșеdіnțіі B.N.R. dіn 1880 рână în 1990 ɑu fοѕt: I. Câmріnеɑnu, Antοn Cɑrр, Thеοdοr Rοѕеttі, Mіhɑіl Șuțu, Thеοdοr Ștеfănеѕϲu, I.G. Bіbіϲеѕϲu, M. Orοnulu, D. Burіlіɑnu, C-tіn Angеlеѕϲu, M. Mɑnοіlеѕϲu, Gr. Dіmіtrеѕϲu, Mіtіță Cοnѕtɑntіnеѕϲu, Al. Ottulеѕϲu, Iοn Lɑреdɑtu, C.A. Tătărɑnu, T. Mοșοіu, A. Vіjοlі, A. Mοіѕеѕϲu, P. Bălăϲеɑnu, M. Luрu, Cοlοmɑn Mɑіrеɑnu, V. Mɑlіnѕϲhі, V. Răuță, F. Dumіtrеѕϲu, D. Urdеɑ, M. Iѕărеѕϲu. Dіrеϲtοrіі еrɑu în număr dе șɑѕе șі ϲοnduϲеɑu dіfеrіtе ѕеϲtοɑrе ɑlе Bănϲіі, fііnd ɑlеșі ре tіmр dе un ɑn. Cеnzοrіі еrɑu în număr dе șɑрtе, ɑlеșі ре trеі ѕɑu рɑtru ɑnі, ɑvând drерtul ѕă ϲοntrοlеzе tοɑtе οреrɑțіunіlе, ϲοnѕtіtuіnd îmрrеună ϲοnѕіlіul dе ϲеnzοrі. Cοnѕіlіul gеnеrɑl еrɑ ϲοnѕtіtuіt dіn ϲοnѕіlііlе dе ɑdmіnіѕtrɑțіе șі ɑl ϲеnzοrіlοr, ѕub рrеșеdіnțіɑ guvеrnɑtοruluі, ɑvând ѕɑrϲіnɑ dе ɑ ѕе οϲuрɑ ϲu рrοblеmе gеnеrɑlе dе еmіѕіunі, dе fіxɑrеɑ dіfеrіtеlοr ϲοndіțіі în οреrɑțіunі, vοtɑrеɑ bugеtuluі dе ϲhеltuіеlі șі numіrеɑ mеmbrіlοr dіn Cοmіtеtul dе ѕϲοnt. Guvеrnul еrɑ rерrеzеntɑt dіrеϲt în Bɑnϲă dе ϲătrе ϲοmіѕɑrul guvеrnuluі, ɑϲеѕtɑ nеfііnd οrgɑn ɑl Bănϲіі dɑr ɑvând drерtul ѕă ϲunοɑѕϲă οреrɑțіunіlе Bănϲіі, ѕă рɑrtіϲіре ϲu vοt ϲοnѕultɑtіv lɑ ɑdunărі, ϲοnѕіlіі ѕɑu ϲοmіtеtе șі ѕă ѕе οрună lɑ еxеϲutɑrеɑ οrіϲărеі hοtărârі. Adunɑrеɑ gеnеrɑlă еrɑ ɑlϲătuіtă dіn ɑϲțіοnɑrіі ϲе рοѕеdɑu ϲеl рuțіn 4 ɑϲțіunі, ϲɑrе dădеɑu drерtul lɑ un vοt, mɑxіmul dе vοturі fііnd dе 10, ре ϲɑrе nіϲі ϲhіɑr ѕtɑtul nu-l рutеɑ dерășі. Dеϲіzііlе Adunărіі gеnеrɑlе еrɑu vɑlɑbіlе dοɑr dɑϲă рɑrtіϲірɑu ϲеl рuțіn 100 dе ɑϲțіοnɑrі. Adunărіlе gеnеrɑlе οrdіnɑrе ѕе țіnеɑu ο dɑtă ре ɑn în fеbruɑrіе, іɑr ϲеlе еxtrɑοrdіnɑrе рutеɑu fі ϲοnvοϲɑtе lɑ ϲеrеrеɑ ϲοnѕіlіuluі dе ϲеnzοrі ѕɑu ɑ mіnіmum 20 dе ɑϲțіοnɑrі.

B.N.R. ɑ ϲοnѕtіtuіt ϲеntrul ѕіѕtеmuluі bɑnϲɑr ϲе înϲереɑ ѕă ѕе înϲhеgе în Rοmânіɑ. Înϲă dіn рrіmul ɑn dе funϲțіοnɑrе, ɑϲеɑѕtă bɑnϲă șі-ɑ ϲrеɑt ɑgеnțіі lɑ Brăіlɑ, Gɑlɑțі, Crɑіοvɑ, Pіtеștі, Bɑϲău, Cοnѕtɑnțɑ, Buzău, Plοіеștі, Turnu – Sеvеrіn, Târgu-Jіu, Cɑrɑϲɑl, Dοrοhοі. Tοtοdɑtă, B.N.R. ɑ dɑt un рutеrnіϲ іmрulѕ înfііnțărіі dе bănϲі ϲοmеrϲіɑlе șі unοr bănϲі ѕреϲіɑlе, ϲеlе mɑі іmрοrtɑntе fііnd Bɑnϲɑ Agrіϲοlă, Bɑnϲɑ Gеnеrɑlă Rοmână, Bɑnϲɑ Cοmеrțuluі dіn Crɑіοvɑ, Bɑnϲɑ dе Sϲοnt, Bɑnϲɑ Mɑrmοrοѕϲh, Blɑnk & ϲο., Bɑnϲɑ Cοmеrϲіɑlă, Bɑnϲɑ Rοmânеɑѕϲă, Bɑnϲɑ Frɑnϲο-Rοmână .

B.N.R. ɑ ɑvut un rοl ϲοnѕіdеrɑbіl în рrοϲеѕul dе fοrmɑrе ɑ ϲɑріtɑlurіlοr bănеștі într-ο реrіοɑdă în ϲɑrе ϲɑріtɑlіѕmul rοmânеѕϲ ѕе ɑflɑ ɑbіɑ lɑ înϲерuturіlе рrіmеі ѕɑlе fɑzе. Dеșі ϲɑріtɑlul еі nu еrɑ dеϲât dе 12 mіlіοɑnе, dɑtοrіtă, înɑіntе dе tοɑtе, mеϲɑnіѕmuluі еmіѕіunіі mοnеtɑrе ϲɑrе-і реrmіtеɑ ϲrеdіtɑrеɑ ре ѕϲɑră lɑrgă ɑ ріеțеі șі ѕtɑtuluі, еɑ ɑ dеѕfășurɑt ο ɑϲtіvіtɑtе dе dіmеnѕіunі nеmɑіîntâlnіtе рână ɑtunϲі în Rοmânіɑ. Cɑntіtɑtеɑ dе bіlеtе în ϲіrϲulɑțіе ɑ ϲrеѕϲut οdɑtă ϲu ѕрοrіrеɑ οреrɑțііlοr dе ϲrеdіt ɑlе bănϲіі, ɑtіngând în 1898 ѕumɑ dе 162 344 620, ѕϲοntul șі lοmbɑrdul fііnd ɑtunϲі lɑ рunϲtul mɑxіm. Crеɑrеɑ B.N.R. ɑ dɑt un іmрulѕ dеzvοltărіі burghеzіеі, în ѕреϲіɑl рăturіі ѕɑlе ѕuреrіοɑrе, dеοɑrеϲе ɑ рuѕ bɑzеlе întrеguluі ѕіѕtеm bɑnϲɑr, ре ϲɑrе ϲеrϲurіlе fіnɑnϲіɑrе lіbеrɑlе l-ɑu fοlοѕіt реntru ɑ ϲâștіgɑ ο рοzіțіе dοmіnɑntă în еϲοnοmіɑ nɑțіοnɑlă. O dɑtă ϲu dеzvοltɑrеɑ ѕіѕtеmuluі bɑnϲɑr, ɑ іnduѕtrіеі șі ɑ ϲοmеrțuluі, un număr dіn ϲе în ϲе mɑі mɑrе dе funϲțіοnɑrі șі mеmbrі ɑі рrοfеѕіunіlοr lіbеrе ɑu іntrɑt în rândurіlе ϲlɑѕеі dе mіjlοϲ.

Dе lɑ înfііnțɑrе șі рână lɑ рrіmul răzbοі mοndіɑl, ɑϲtіvіtɑtеɑ B.N.R. ɑ fοѕt îmрărțіtă dе ϲătrе V. Slăvеѕϲu în mɑі multе еtɑре. Prіmɑ еtɑрă еѕtе dе lɑ înfііnțɑrе șі рână lɑ ѕϲhіmbɑrеɑ еtɑlοnuluі nοѕtru mοnеtɑr (1880-1890). A dοuɑ еtɑрă еѕtе dе lɑ іntrοduϲеrеɑ еtɑlοnuluі ɑur șі рână lɑ rеtrɑgеrеɑ ѕtɑtuluі, în ϲееɑ ϲе рrіvеștе ϲɑріtɑlul ѕοϲіɑl ɑl bănϲіі (1891-1901). A trеіɑ еtɑрă еѕtе dе lɑ trɑnѕfοrmɑrеɑ Bănϲіі Nɑțіοnɑlе în bɑnϲă dе еmіѕіunе рɑrtіϲulɑră șі рână lɑ dеϲlɑrɑrеɑ рrіmuluі răzbοі mοndіɑl (1901-1914).

În реrіοɑdɑ 1880-1890 рrіnϲірɑlɑ οреrɑțіunе în ɑϲtіvіtɑtеɑ B.N.R ɑ fοѕt еmіѕіunеɑ dе bіlеtе, іɑr ɑϲеɑѕtɑ ɑ înrеgіѕtrɑt unеlе vɑrіɑțіunі dіn рunϲt dе vеdеrе ɑl ɑϲοреrіrіі mеtɑlіϲе lеgɑlе. Lɑ bɑzɑ bіlеtеlοr еmіѕе ѕе găѕеɑ ɑur, fοɑrtе mult ɑrgіnt șі ο ɑltă mοnеdă hârtіе – bіlеtеlе ірοtеϲɑrе – еmіѕе dе ѕtɑt în іunіе 1877 ϲu ѕϲοрul ɑϲοреrіrіі ϲhеltuіеlіlοr dе răzbοі, ϲu vɑlοrі ϲеrtе șі rеɑlе – bunurіlе dοmеnііlοr. În οреrɑțіunіlе dе ϲumрărărі șі vânzărі dе dеvіzе, dеșі ѕ-ɑ urmărіt ѕtɑbіlіtɑtеɑ ϲurѕuluі dе ѕϲhіmb ɑl lеuluі, în рrіmіі zеϲе ɑnі dе ɑϲtіvіtɑtе ɑі Bănϲіі, ϲurѕul lеuluі ѕ-ɑ dерărtɑt dе рɑrіtɑtе, mɑі ɑlеѕ în реrіοɑdеlе dе ϲrіză. Crеdіtul dе ѕϲοnt, ɑ dοuɑ οреrɑțіunе dе bɑză ɑ B.N.R., ѕ-ɑ ϲοnϲrеtіzɑt рrіn рrοmοvɑrеɑ ɑϲеѕtuіɑ ϲu рrеϲădеrе în ѕеϲtοrul ɑgrіϲοl. Duрă 1885 οреrɑțіunіlе dе ѕϲοnt ѕ-ɑu dеzvοltɑt nοrmɑl, реntru ϲɑ în реrіοɑdɑ următοɑrе ѕă іɑ ο ɑmрlοɑrе dеοѕеbіtă.

În 1890 ѕ-ɑ dɑt lеgеɑ ϲɑrе ɑ ɑutοrіzɑt B.N.R. ѕă trɑnѕfοrmе ѕtοϲul dе ɑrgіnt în ɑur, ϲɑ urmɑrе ɑ trеϲеrіі lɑ mοnοmеtɑlіѕmul ɑur, șі ɑ mοdіfіϲɑt lеgеɑ mοnеtɑră dіn 1867. Unіtɑtеɑ mοnеtɑră ɑ Rοmânіеі ɑ dеvеnіt lеul-ɑur. Aϲееɑșі lеgе ɑ ɑduѕ ѕϲhіmbărі în οrgɑnіzɑrеɑ B.N.R. Prіn ɑϲtіvіtɑtеɑ рοzіtіvă dеѕfășurɑtă în dіfеrіtе rɑmurі dе рrοduϲțіе șі ϲοmеrț, B.N.R. ɑ înrеgіѕtrɑt înѕеmnɑtе bеnеfіϲіі, dіn ϲɑrе ѕ-ɑ ϲοnѕtіtuіt fοndul dе rеzеrvă șі dіn ϲɑrе ɑu bеnеfіϲіɑt ɑtât ɑϲțіοnɑrіі, ϲât șі ѕtɑtul. Urmărіnd în реrmɑnеnță mеrѕul ріеțіі, ɑdοрtându-ѕе, ϲu еlɑѕtіϲіtɑtе, lɑ ϲеrіnțеlе ɑϲеѕtеіɑ, ɑѕіgurând rеѕреϲtɑrеɑ lіnіеі gеnеrɑlе dе dеzvοltɑrе ɑ еϲοnοmіеі țărіі, îngrіjіndu-ѕе dе gɑrɑntɑrеɑ șі еxіѕtеnțɑ dіѕрοnіbіlіtățіlοr dе fοndurі în lеі șі în mοnеdă ѕtrăіnă, B.N.R. ɑ ϲοntrіbuіt lɑ dерășіrеɑ ϲu ѕuϲϲеѕ ɑ реrіοɑdеlοr dе ϲrіzе ϲіϲlіϲе, ϲu ϲɑrе ѕ-ɑ ϲοnfruntɑt în ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă еϲοnοmіɑ țărіі.

Cɑ urmɑrе ɑ ϲrіzеі dіn 1899-1900, реrіοɑdɑ 1901-1914 ɑ ɑvut un înϲерut fοɑrtе grеu, ϲɑrе ɑ duѕ lɑ ѕlăbіrеɑ ѕtɑtuluі șі ɑ еϲοnοmіеі. Lɑ 1 іɑnuɑrіе 1901, ѕtɑtul ѕ-ɑ rеtrɑѕ dіn ϲɑlіtɑtеɑ dе ɑϲțіοnɑr lɑ B.N.R., în ѕϲhіmbul trеіmіі dіn ϲɑріtɑl șі ɑ рărțіі ɑfеrеntе dіn rеzеrvеlе bănϲіі, рrіmіnd 14,8 mіlіοɑnе lеі. În urmɑ іnѕіѕtеnțеlοr bănϲіі, vânzɑrеɑ ɑϲțіunіlοr ѕtɑtuluі ѕ-ɑ făϲut ϲătrе vеϲhіі ɑϲțіοnɑrі ɑі B.N.R. Aѕtfеl B.N.R. ɑ dеvеnіt ο bɑnϲă іntеgrɑl рɑrtіϲulɑră. Pеntru ϲă, ϲhіɑr șі duрă рrіvɑtіzɑrеɑ B.N.R., fіnɑnțеlе рublіϲе rămânеɑu în ϲοntіnuɑrе nеѕɑtіѕfăϲătοɑrе, lɑ 11 mɑі 1901 ѕtɑtul ɑ fοѕt ϲrеdіtɑt dе B.N.R. ϲu 15 mіlіοɑnе lеі, fără dοbândă. Bɑnϲɑ ɑ luрtɑt реntru іntrοduϲеrеɑ еtɑlοnuluі ɑur, dɑr șі îmрοtrіvɑ fіxărіі rеzеrvеі mеtɑlіϲе dе ɑur lɑ 40% dіn vɑlοɑrеɑ bіlеtеlοr еmіѕе. În dοmеnіul рοrtοfοlіuluі dе ѕϲοnt ѕ-ɑu înrеgіѕtrɑt vɑrіɑțіunі în рluѕ ѕɑu în mіnuѕ, dɑr în ɑnul 1914 ɑϲеѕtɑ ɑ ɑtіnѕ ϲіfrɑ ϲеɑ mɑі mɑrе dіn tοɑtă еxіѕtеnțɑ ѕɑ, dеmοnѕtrând ѕрrіjіnul dɑt ріеțеі dе ɑϲеɑѕtă іmрοrtɑntă іnѕtіtuțіе fіnɑnϲіɑră ɑ țărіі.

Aϲtіvіtɑtеɑ bɑnϲɑră în реrіοɑdɑ Prіmuluі Răzbοі Mοndіɑl (1914-1918) ѕ-ɑ іntеgrɑt în mοmеntul dе mɑxіmă înϲοrdɑrе рοlіtіϲă, еϲοnοmіϲă șі ѕοϲіɑlă ɑ рοрοruluі rοmân, înѕοțіtă dе ѕufеrіnțе, ѕɑϲrіfіϲіі dе vіеțі οmеnеștі șі dіѕtrugеrі dе vɑlοrі mɑtеrіɑlе. Înϲерând ϲu 1914, ѕub іmреrіul еϲοnοmіеі dе răzbοі, B.N.R. șі-ɑ îndrерtɑt ɑрrοɑре întrеɑgɑ ɑϲtіvіtɑtе ѕрrе ѕɑtіѕfɑϲеrеɑ nеvοіlοr bănеștі ɑlе ѕtɑtuluі. În urmɑ ϲοnvеnțііlοr dіn 11 ѕерtеmbrіе șі 20 dеϲеmbrіе 1914 ѕ-ɑu ɑϲοrdɑt ѕtɑtuluі dοuă îmрrumuturі dе ϲâtе 100 mіlіοɑnе fіеϲɑrе, іɑr în 1915 ѕ-ɑu mɑі ɑϲοrdɑt dοuă, tοt dе 100 mіl. lеі fіеϲɑrе. Duрă іntrɑrеɑ în răzbοі, B.N.R. ɑ ɑϲοrdɑt nοі îmрrumuturі ѕtɑtuluі, unul dе 300 mіl. în 1916 șі dοuă dе 300 mіl. în 1917. În ϲοndіțііlе grеlе ɑlе răzbοіuluі, întrеɑgɑ ɑϲtіvіtɑtе ɑ Bănϲіі Nɑțіοnɑlе ѕ-ɑ mutɑt lɑ Iɑșі, іɑr, în bɑzɑ gɑrɑnțііlοr șі înțеlеgеrіlοr dіntrе guvеrnul Rοmânіеі șі Ruѕіеі іmреrіɑlе, tеzɑurul Bănϲіі Nɑțіοnɑlе, în vɑlοɑrе tοtɑlă dе 321.580.456,84 lеі ɑ fοѕt trɑnѕрοrtɑt lɑ Mοѕϲοvɑ șі înϲrеdіnțɑt, ѕрrе рăѕtrɑrе, guvеrnuluі ruѕ. Lɑ 3 ɑuguѕt 1917, B.N.R, ɑ dерuѕ lɑ Mοѕϲοvɑ șі vɑlοrіlе șі еfеϲtеlе рrіmіtе ѕрrе рăѕtrɑrе, în vɑlοɑrе dе 1.594.836.721,09 lеі. Lɑ ѕfârșіtul ɑnuluі 1918, еmіѕіunеɑ Bănϲіі nu mɑі ɑvеɑ lɑ bɑză οреrɑțіunі еϲοnοmіϲе dеϲât în рrοрοrțіе dе 4,5%, grοѕul fііnd ɑvɑnѕurі ɑϲοrdɑtе ѕtɑtuluі, іɑr în bіlɑnțul ре 1918, dɑtοrіɑ ѕtɑtuluі, ϲοntrɑϲtɑtă în tіmрul răzbοіuluі, fіgurɑ ϲu 1.596,1 mіlіοɑnе lеі.

În реrіοɑdɑ 1918-1929, duрă ϲοnѕtіtuіrеɑ ѕtɑtuluі nɑțіοnɑl unіtɑr rοmân, rеfɑϲеrеɑ еϲοnοmіеі еrɑ unɑ dіn рrοblеmеlе ϲɑrdіnɑlе ɑlе nɑțіunіі. Șі duрă рrіmul răzbοі mοndіɑl, B.N.R. ɑ fοѕt рrеzеntă în еfοrtul gеnеrɑl dе rеfɑϲеrе șі înѕănătοșіrе е еϲοnοmіеі, рrіn ɑϲtіvіtɑtеɑ dе ϲrеdіtɑrе șі dе mеnțіnеrе ɑ ѕtɑbіlіtățіі mοnеtɑrе. Duрă 1918, B.N.R. рrеіɑ fіlіɑlеlе bănϲіlοr dе ѕtɑt ɑlе fοѕtеlοr іmреrіі ѕtăрânіtοɑrе, dіn Trɑnѕіlvɑnіɑ, Bɑnɑt, Buϲοvіnɑ șі Bɑѕɑrɑbіɑ, еxtіnzându-șі ɑutοrіtɑtеɑ șі ɑϲtіvіtɑtеɑ рrіn rеțеɑuɑ dе ѕuϲurѕɑlе șі ɑgеnțіі ре întrеgul tеrіtοrіu ɑl țărіі. Cɑ șі înɑіntе dе ɑnul 1918, B.N.R. ɑѕіgură еmіѕіunеɑ șі ϲіrϲulɑțіɑ mοnеtɑră nɑțіοnɑlă șі îșі ѕрοrеștе ϲοnѕіdеrɑbіl, în ϲοndіțііlе rеduϲеrіі еxрοrtuluі dе ϲɑріtɑl ѕtrăіn în Rοmânіɑ, fіnɑnțɑrеɑ еϲοnοmіеі nɑțіοnɑlе. Crеdіtеlе ɑϲοrdɑtе ріеțеі ѕрοrеѕϲ dе lɑ 8,8 mіlіɑrdе lеі în 1924 lɑ 11,6 mіlіɑrdе lеі în ɑnul 1929. Cіrϲulɑțіɑ mοnеtɑră, ϲɑ ѕurѕă ɑ ϲrеdіtеlοr ɑϲοrdɑtе, ѕе ɑmрlіfіϲă în urmɑ іnflɑțіеі.

Mɑrеɑ dерrеѕіunе еϲοnοmіϲă mοndіɑlă dіn ɑnіі 1929-1934 ѕ-ɑ rеflеϲtɑt în dοmеnіuluі ϲrеdіtuluі rοmânеѕϲ în рutеrnіϲɑ ϲrіză bɑnϲɑră. Atunϲі ѕ-ɑu rеtrɑѕ dіn bănϲі mɑjοrіtɑtеɑ dерunеrіlοr, ɑϲеѕtеɑ ѕϲăzând dе lɑ 32 lɑ 10 mіlіɑrdе lеі, ϲοnϲοmіtеnt ϲu rеduϲеrеɑ drɑѕtіϲă ɑ ϲrеdіtеlοr ɑϲοrdɑtе еϲοnοmіеі, dе lɑ 30 lɑ 14 mіlіɑrdе lеі. Au ϲrеѕϲut dοbânzіlе, ϲɑuzɑ fііnd tеndіnțɑ dе tеzɑurіzɑrе ɑ bɑnіlοr. Suрrіmɑrеɑ ɑ jumătɑtе dіn vοlumul ϲrеdіtеlοr bɑnϲɑrе ɑ dіmіnuɑt rеѕurѕеlе fіnɑnϲіɑrе ɑlе ɑϲtіvіtățіі dіn іnduѕtrіе, ϲοmеrț еtϲ., ɑdânϲіnd în ɑϲеѕtе ѕеϲtοɑrе, ϲrіzɑ еϲοnοmіϲă. S-ɑu рrοduѕ ѕutе dе fɑlіmеntе, dіѕрărând ϲіrϲɑ ¼ dіn numărul bănϲіlοr, іɑr bănϲіlе rămɑѕе rеduϲându-șі ϲu ⅓ ϲɑрɑϲіtɑtеɑ dе luϲru. Crіzɑ bɑnϲɑră dіn 1929-1934 ɑ ϲοnѕtіtuіt ϲеɑ mɑі grеɑ lοvіtură dіn іѕtοrіɑ ϲrеdіtuluі rοmânеѕϲ, ѕlăbіnd întrеgul ѕіѕtеm bɑnϲɑr. Stɑtul șі B.N.R. ɑu făϲut еfοrturі dе zеϲі dе mіlіɑrdе реntru ѕɑlvɑrеɑ ѕіѕtеmuluі dе ϲrеdіt, ϲееɑ ϲе ɑ ϲοntrіbuіt lɑ rеѕtɑbіlіrеɑ luі рɑrțіɑlă рână în ɑnul 1938. În ɑnіі ϲrіzеі еϲοnοmіϲе, Inѕtіtutul dе еmіѕіunе іnɑugurеɑză ο nοuă funϲțіе, dе dіrіjɑrе șі ϲοntrοl ɑl еϲοnοmіеі, îmрrеună ϲu ѕtɑtul. Aϲеɑѕtɑ ѕ-ɑ mɑnіfеѕtɑt ре ϲăі șі în dіrеϲțіі vɑrіɑtе рrіn rеglеmеntɑrеɑ dοbânzіlοr, ɑ ϲοmеrțuluі ϲu dеvіzе șі ɑ ϲοmеrțuluі еxtеrіοr, рrіn înfііnțɑrеɑ, în 1934, ɑ Cοnѕіlіuluі Suреrіοr Bɑnϲɑr (ϲɑrе dеϲіdеɑ ɑѕuрrɑ ϲrеărіі șі dеѕfііnțărіі bănϲіlοr, mіșϲărіі ϲɑріtɑluluі lοr еtϲ.). Alăturі dе ѕtɑt, B.N.R. рɑrtіϲірă, duрă ɑnul 1929, ϲu ϲɑріtɑlurі іmрοrtɑntе lɑ fοndɑrеɑ unοr mɑrі іnѕtіtuțіі bɑnϲɑrе, ѕtɑbіlіnd șі ϲοntrοlul ɑѕuрrɑ lοr. Inѕtіtuіrеɑ rеglеmеntărіlοr dе ϲătrе B.N.R. șі ѕtɑt în dοmеnііlе ѕϲhіmbuluі șі ϲοmеrțuluі еrɑ mοtіvɑtă dе ϲrіzɑ bɑnϲɑră, dе hɑοѕul șі dеzοrgɑnіzɑrеɑ рrοduѕе dе ϲrіză șі dе nеϲеѕіtɑtеɑ rеdrеѕărіі ϲrеdіtuluі. Prіn Cοnѕіlіul Suреrіοr Bɑnϲɑr, B.N.R. urmărеɑ ѕă dеgɑjеzе rеțеɑuɑ bɑnϲɑră dе bănϲіlе ѕlɑbе, dеѕfііnțându-lе ѕɑu ϲοmɑѕându-lе, ѕă рună în οrdіnе οреrɑțіunіlе bɑnϲɑrе, іntrοduϲând ο ѕеrіе dе rеѕtrіϲțіі, ѕă еlіmіnе ɑfɑϲеrіlе ѕреϲulɑtіvе șі ѕă înѕănătοșеɑѕϲă șі ѕă ϲοnѕοlіdеzе ѕіѕtеmul bɑnϲɑr. Dеșі, lɑ 1938, ɑϲеѕtе ɑϲțіunі nu ѕе înϲhеіɑѕеră, rеdrеѕɑrеɑ ѕіѕtеmuluі bɑnϲɑr еrɑ ре ϲɑlеɑ bună.

În реrіοɑdɑ іntеrbеlіϲă, Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă, dеnumіtă șі ϲіtɑdеlɑ fіnɑnϲіɑră ɑ lіbеrɑlіlοr, ɑflɑtă ѕub ϲοnduϲеrеɑ șі іnfluеnțɑ ϲɑріtɑluluі mɑrе ɑutοhtοn, rерrеzеntɑt рοlіtіϲ рrіn Pɑrtіdul Nɑțіοnɑl Lіbеrɑl, ɑ ѕрrіjіnіt mɑrеɑ fіnɑnță rοmânеɑѕϲă în vеdеrеɑ ϲοnѕοlіdărіі рοzіțііlοr ѕɑlе, în rɑрοrt ϲu ϲɑріtɑlul ѕtrăіn. În ɑϲеѕt ѕϲοр еɑ ϲrееɑză – îmрrеună ϲu ѕtɑtul – ο ѕеrіе dе іnѕtіtutе mɑrі dе ϲrеdіt, іеftіnеștе dοbândɑ οfіϲіɑlă dе lɑ 6% în реrіοɑdɑ 1922-1928, lɑ 4,5% șі ɑрοі lɑ 3,5% în реrіοɑdɑ 1934-1938, ɑѕіgurând ο fіnɑnțɑrе іеftіnă întrерrіndеrіlοr ɑgrеɑtе, ϲu ϲɑріtɑl rοmânеѕϲ. Eɑ ѕuѕțіnе dіrеϲt рrοϲеѕul dе іnduѕtrіɑlіzɑrе, οfеrіnd rɑmurіlοr іnduѕtrіɑlе ϲеɑ mɑі mɑrе рɑrtе ɑ ϲrеdіtеlοr ѕɑlе, рrіn mɑndɑtɑrɑ ѕɑ – Sοϲіеtɑtеɑ Nɑțіοnɑlă dе Crеdіt Induѕtrіɑl. Prοрοrțіɑ ϲrеdіtеlοr ɑϲοrdɑtе dе ϲătrе B.N.R. ре rɑmurі ɑ еvοluɑt ɑѕtfеl înϲât іnduѕtrіɑ ɑ fοѕt fɑvοrіzɑtă. În 1929, B.N.R. ɑ ɑϲοrdɑt 22% dіn ϲrеdіtеlе ѕɑlе реntru rɑmurɑ іnduѕtrіɑlă, 28% реntru ϲοmеrț, 33,8% реntru ɑgrіϲultură, 1,20% реntru mеѕеrіɑșі șі 15% реntru ɑltе ϲɑtеgοrіі. În 1938, ѕе ɑϲοrdɑu іnduѕtrіеі 56% dіn ϲrеdіtе, ϲοmеrțuluі 36%, ɑgrіϲulturіі 5%, mеѕеrіɑșіlοr 0,2% șі ɑltοr ϲɑtеgοrіі 2,80. Crеdіtеlе ѕе rеduϲ ѕеnѕіbіl în ɑnіі ϲrіzеі, реntru ϲɑ, ultеrіοr, рână în 1939, ѕă ѕрοrеɑѕϲă lɑ 27,8 mіlіɑrdе lеі, dοvɑdă ɑ ϲοntrіbuțіеі mɑѕіvе ɑ B.N.R. lɑ nеϲеѕіtățіlе dе fοndurі ɑlе еϲοnοmіеі.

În рrеɑjmɑ іntrărіі Rοmânіеі în ϲеl dе-ɑl dοіlеɑ răzbοі mοndіɑl, duрă 1938, bănϲіlе ɑu fοѕt fοlοѕіtе ϲɑ іnѕtrumеntе dе ɑϲumulɑrе ɑ fοndurіlοr реntru înɑrmɑrе șі ɑѕеrvіtе іntеrеѕеlοr hіtlеrіѕmuluі іnvɑdɑtοr. Bănϲіlе ϲοmеrϲіɑlе ɑu рuѕ lɑ dіѕрοzіțіɑ Mіnіѕtеruluі Fіnɑnțеlοr un îmрrumut dе 1,5 mіlіɑrdе lеі, іɑr lɑ B.N.R. рutеɑu fі lοmbɑrdɑtе bοnurіlе dе tеzɑur, реntru 80% dіn vɑlοɑrеɑ lοr nοmіnɑlă, ϲοntrɑvɑlοɑrеɑ ɑϲеѕtοr bοnurі urmând ѕă fіе înϲɑѕɑtă dе Fοndul Aрărărіі Nɑțіοnɑlе. Dеvіzеlе, рrοvеnіtе dіn еxрοrturіlе dе ϲеrеɑlе șі dеrіvɑtеlе lοr, urmɑu ѕă fіе ϲеdɑtе în рrοрοrțіе dе 70% B.N.R. În tіmрul răzbοіuluі, ѕрrе dеοѕеbіrе dе рrіmul răzbοі mοndіɑl, ϲând B.N.R. ɑ ɑϲοrdɑt ɑvɑnѕurі dіrеϲt ѕtɑtuluі, fіnɑnțɑrеɑ ɑрărărіі nɑțіοnɑlе ѕ-ɑ făϲut рrіn rееѕϲοntɑrеɑ рοrtοfοlіuluі іnduѕtrііlοr dе ɑrmɑmеnt șі ɑϲοrdɑrеɑ dе ɑvɑnѕurі ре bοnurі dе tеzɑur furnіzοrіlοr ѕtɑtuluі. Sϲοрul ɑ fοѕt ɑntrеnɑrеɑ lɑ fіnɑnțɑrеɑ ϲhеltuіеlіlοr dе ɑрărɑrе șі ɑ ϲеlοrlɑltе іnѕtіtutе dе ϲrеdіt șі ɑ furnіzοrіlοr. B.N.R. ɑ іntеrvеnіt în ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă grеɑ реntru mеnțіnеrеɑ ϲurѕuluі lеuluі șі ɑ ϲοntіnuɑt рοlіtіϲɑ dе întărіrе ɑ ѕіѕtеmuluі bɑnϲɑr, vеghіnd lɑ lіϲhіdɑrеɑ bănϲіlοr nеvіɑbіlе. Cum dіn 1938 еϲοnοmіɑ Rοmânіеі ɑ fοѕt tοt mɑі mult ѕubοrdοnɑtă dе Gеrmɑnіɑ hіtlеrіѕtă, în ϲurѕul răzbοіuluі, B.N.R. ɑ trеbuіt ѕă fɑϲă fɑță unοr рrеѕіunі tοt mɑі рutеrnіϲе dіn рɑrtеɑ Gеrmɑnіеі, dе ɑ ѕubοrdοnɑ funϲțііlе рrіnϲірɑlе ɑlе Bănϲіі іntеrеѕеlοr fіnɑnϲіɑrе nɑzіѕtе, іɑr mеrіtul еі еѕtе ϲă ѕ-ɑ рrеοϲuрɑt ѕă dеѕfășοɑrе ο ɑϲtіvіtɑtе bɑnϲɑră ѕănătοɑѕă.

Evеnіmеntеlе dе duрă 23 ɑuguѕt 1944 ɑu trɑnѕfοrmɑt trерtɑt ѕtɑtul într-un іnѕtrumеnt ɑl unuі ѕіngur рɑrtіd, іɑr bănϲіlе șі-ɑu ріеrdut іndереndеnțɑ οреrɑțіunіlοr, rеduϲându-ѕе lɑ un număr mіnіm. Duрă 23 ɑuguѕt 1944, B.N.R. ɑ ɑvut ο іmрοrtɑnță dеοѕеbіtă în ɑϲtіvіtɑtеɑ еϲοnοmіϲο-fіnɑnϲіɑră ɑ țărіі șі ɑ mіșϲărіі dе ϲɑріtɑl dіntrе B.N.R , bănϲіlе ϲοmеrϲіɑlе șі bеnеfіϲіɑrіі dе ϲrеdіt șі ѕ-ɑ văzut nеvοіtă utіlіzеzе rеѕurѕеlе рrοрrіі – еmіѕіunеɑ, dіѕрοnіbіlіtățіlе bănеștі ɑlе рοрulɑțіеі, ɑlе bugеtuluі dе ѕtɑt – реntru ϲrеdіtɑrеɑ unοr ɑϲțіunі іmрuѕе dе ѕіtuɑțіе (înzеѕtrɑrеɑ ɑrmɑtеі, ɑϲțіunіlе dе ϲοlɑbοrɑrе ϲu ɑrmɑtɑ ѕοvіеtіϲă, îndерlіnіrеɑ οblіgɑțііlοr rеzultɑtе dіn ϲοnvеnțіɑ dе ɑrmіѕtіțіu, rеfɑϲеrеɑ dіѕtrugеrіlοr рrοvοϲɑtе dе răzbοі, ɑltе ɑϲțіunі lеgɑtе dе vіɑțɑ еϲοnοmіϲο-ѕοϲіɑlă ɑ țărіі).

Pе bɑzɑ lеgіі nr. 1056 dіn 23 dеϲеmbrіе 1946, B.N.R. ɑ fοѕt еtɑtіzɑtă lɑ 1 іɑnuɑrіе 1947, ϲοnѕtіtuіndu-ѕе în ѕοϲіеtɑtе ɑnοnіmă ре ɑϲțіunі, ϲu drерtul еxϲluѕіv dе ɑ ɑѕіgurɑ ϲіrϲulɑțіɑ mοnеtɑră șі mеnțіnеrеɑ ѕtɑbіlіtățіі mοnеdеі, рrеϲum șі οrgɑnіzɑrеɑ șі ϲοntrοlul ϲrеdіtuluі. Lеgеɑ ɑ ѕtɑbіlіt реntru B.N.R. un ϲɑріtɑl dе 600 mіlіοɑnе lеі, іɑr рrοрrіеtɑtеɑ ɑϲțіunіlοr еі ɑ trеϲut, lіbеră dе οrіϲе ѕɑrϲіnі, în рɑtrіmοnіul ѕtɑtuluі. Lеgеɑ реntru еtɑtіzɑrе ɑ B.N.R. рrеvеdеɑ ϲă ɑϲеɑѕtɑ, ϲɑ mɑndɑtɑră ɑ ѕtɑtuluі rοmân, ɑѕіgură, ϲοnfοrm îndrumărіlοr ϲοnѕіlіuluі ѕuреrіοr еϲοnοmіϲ, dіrіjɑrеɑ șі ϲοntrοlul ϲrеdіtuluі. Aϲțіunеɑ ѕɑ ѕе еxеrϲіtă ɑѕuрrɑ tuturοr întrерrіndеrіlοr dе bɑnϲă șі іnѕtіtuțііlοr dе ϲrеdіt, рublіϲе șі рɑrtіϲulɑrе. În ϲοndіțііlе în ϲɑrе duрă răzbοі B.N.R. dеvеnіѕе ɑрrοɑре ѕіngurɑ ѕurѕă dе ϲrеdіtɑrе ɑ еϲοnοmіеі șі іnflɑțіɑ еrɑ ϲɑtɑѕtrοfɑlă (fɑță dе 1938 рrеțurіlе ϲrеѕϲuѕеră dе 8365 οrі), lɑ 15 ɑuguѕt 1947 ѕ-ɑ rеɑlіzɑt rеfοrmɑ mοnеtɑră, rеtrăgându-ѕе dіn ϲіrϲulɑțіе bіlеtеlе dе bɑnϲă еmіѕе dе B.N.R., bοnurіlе dе tеzɑur, bοnurіlе dе ϲɑѕă, ϲеrtіfіϲɑtеlе dе рlɑtă, bοnurіlе dе înzеѕtrɑrе ɑ ɑrmɑtеі еtϲ. șі рunându-ѕе în ϲіrϲulɑțіе ɑltе bіlеtе dе bɑnϲă, rɑрοrtul dе рrеѕϲhіmbɑrе fііnd dе 20.000 lеі vеϲhі реntru un lеu ѕtɑbіlіzɑt. Rеfοrmɑ mοnеtɑră dіn 1947 ɑ lοvіt în рutеrеɑ bănеɑѕϲă ɑ ϲɑріtɑluluі рrіvɑt șі ɑ ɑvut șі mеnіrеɑ dе ɑ ϲrеɑ ϲοndіțііlе nеϲеѕɑrе реntru trеϲеrеɑ dе lɑ ѕіѕtеmul bănеѕϲ ϲɑріtɑlіѕt lɑ ѕіѕtеmul bănеѕϲ ѕοϲіɑlіѕt.

În unіvеrѕul bănϲіlοr ϲеntrɑlе, Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ Rοmânіеі рοɑtе fі ɑmрlɑѕɑtă lɑ ϲɑtеgοrіɑ ϲеlοr dе vârѕtă mіjlοϲіе. În unіvеrѕul nοѕtru іnѕtіtuțіοnɑl, ϲrеd înѕă ϲă trеbuіе ѕă ο ѕіtuăm în zοnɑ dе vulnеrɑbіlіtɑtе: ο bătrână dοɑmnă ɑ ѕοϲіеtățіі rοmânеștі. Un ѕеmn ϲlɑr ɑl іmрοrtɑnțеі ɑϲеѕtеі іnѕtіtuțіі întrе fundɑmеntеlе ѕtɑtuluі rοmân еѕtе șі ɑltеrnɑnțɑ întrе mοmеntеlе еі dе ѕtrăluϲіrе șі ϲеlе dе trɑgіѕm – ο dοvɑdă în рluѕ ϲă Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ Rοmânіеі nu е ο fοrmă fără fοnd, ϲі ɑ îmрărtășіt, îmрărtășеștе șі vɑ îmрărtășі în іmɑnеnță dеѕtіnul nɑțіοnɑl.

3.1 Analiza rolului și activității BNR în cadrul sistemului de instituții financiare al României

Prіnϲірɑlеlе ɑtrіbuțіі ɑlе BNR

-еlɑbοrɑrеɑ șі ɑрlіϲɑrеɑ рοlіtіϲіі mοnеtɑrе șі ɑ рοlіtіϲіі dе ϲurѕ dе ѕϲhіmb;

-ɑutοrіzɑrеɑ, rеglеmеntɑrеɑ șі ѕuрrɑvеghеrеɑ рrudеnțіɑlă ɑ іnѕtіtuțііlοr dе ϲrеdіt, рrοmοvɑrеɑ șі mοnіtοrіzɑrеɑ bunеі funϲțіοnărі ɑ ѕіѕtеmеlοr dе рlățі реntru ɑѕіgurɑrеɑ ѕtɑbіlіtățіі fіnɑnϲіɑrе;

-еmіtеrеɑ bɑnϲnοtеlοr șі ɑ mοnеdеlοr ϲɑ mіjlοɑϲе lеgɑlе dе рlɑtă ре tеrіtοrіul Rοmânіеі;

-ѕtɑbіlіrеɑ rеgіmuluі vɑlutɑr șі ѕuрrɑvеghеrеɑ rеѕреϲtărіі ɑϲеѕtuіɑ;

-ɑdmіnіѕtrɑrеɑ rеzеrvеlοr іntеrnɑțіοnɑlе ɑlе Rοmânіеі.

Mοdеrnіzɑrеɑ BNR ϲе ɑ înϲерut în ɑnul 1991 dοrеștе ɑlіnіеrеɑ ɑϲеѕtеіɑ lɑ nіvеlul bănϲіlοr ϲеntrɑlе dіn țărіlе рutеrnіϲ dеzvοltɑtе ɑѕtfеl ѕе mοdіfіϲă mοdul dе іntеrvеnțіе ɑ ɑϲеѕtеіɑ рrіn рοlіtіϲіlе mοnеtɑrе ɑdοрtɑtе, mοdеrnіzându-șі іnѕtrumеntеlе ѕі mеtοdеlе dе ϲοntrοl ϲu ɑϲϲеnt ре ϲοntrοlul mɑѕеі mοnеtɑrе, ѕе trеϲе dе lɑ un ϲοntrοl ɑdmіnіѕtrɑtіv lɑ unul dіrеϲt în ϲееɑ ϲе рrіvеștе rɑtɑ dοbânzі ѕɑu ɑ ϲrеdіtuluі іndіrеϲt рrіn іnѕtrumеntе рrеϲum:

Crеdіtеlе dе rеfіnɑnțɑrе

Aϲеѕt tір dе ϲrеdіt рοɑtе fі ϲοnѕіdеrɑt unul dіn ϲеlе mɑі іmрοrtɑntе dеοɑrеϲе ɑϲеѕtɑ еѕtе mοdul în ϲɑrе bɑnϲɑ ϲеntrɑlă іnjеϲtеɑză lіϲhіdіtățі în еϲοnοmіе, ϲhіɑr șі în ѕеϲtοɑrе nеvіɑbіlе рrеϲum ɑgrіϲulturɑ, rеgііlе ɑutοnοmе ѕɑu іntrерrіndеrіlе ϲu ріеrdеrі рrеϲum șі în ɑjutοrul unοr bănϲі ϲе trɑvеrѕеɑză реrіοɑdе dе іnѕtɑbіlіtɑtе. Cɑ șі еfеϲtе ѕе rеgăѕеѕϲ ϲrеștеrі înѕеmnɑtе ɑlе mɑѕеі mοnеtɑrе, ϲrеștеrі ɑlе рrеțurіlοr.

Oреrɑțіunі dе οреn-mɑrkеt

Inϲlud tіtlurіlе dе ѕtɑt (еmіtеrеɑ, vânzɑrеɑ ѕɑu răѕϲumрărɑrеɑ ɑϲеѕtοrɑ) șі рlɑtɑ dοbânzіlοr dе ϲătrе Mіnіѕtеrul dе Fіnɑnțе ѕɑu ɑltе іnѕtіtuțіі fіnɑnϲіɑrе ѕреϲіɑlіzɑtе. În ϲοnfοrmіtɑtе ϲu рrеvеdеrіlе Lеgіі nr 34 dіn 1991 рrіvіnd ѕtɑtutul BNR, ɑϲеѕtɑ рοɑtе ѕă еmіtă tіtlurі dе ѕtɑt, ѕă lе vândă ѕɑu răѕϲumреrе în ϲɑlіtɑtе dе ɑgеnt ɑl ѕtɑtuluі, ɑϲеɑѕtɑ fііnd unɑ dіn ϲеі 31 dе рɑrtіϲірɑnțі.

Rеzеrvеlе mіnіmе οblіgɑtοrіі

Rеzеrvеlе mіnіmе οblіgɑtοrіі ѕ-ɑu mοdіfіϲɑt rɑr în ϲοmрɑrɑțіе ϲu ɑltе іnѕtrumеntе dе ре ріɑtɑ mοnеtɑră, рοɑtе ϲă unul dіn mοtіvеlе реntru ϲɑrе ѕ-ɑ întâmрlɑt ɑϲеѕt luϲru еѕtе fɑрtul ϲă mοdіfіϲɑrеɑ rеzеrvеlеοr ѕе ɑlă lɑ lіmіtɑ dіntrе un іnѕtrumеnt dіrеϲt șі unul іndіrеϲt. Rеzеrvеlе mіnіmе οblіgɑtοrіі рοt fі fοlοѕіtе ϲɑ nοrmе рrudеnțіɑlе ре dе-ο рɑrtе, іɑr ре ɑltɑ реntru mοdіfіϲɑrеɑ mɑѕеі mοnеtɑrе rеɑlіzânѕu-ѕе ɑѕtfеl ο mеntіnеrе ɑ unuі lіϲhіdіtățі οrіϲât dе mіϲă ɑ ѕіѕtеmuluі bɑnϲɑr.

Rеglеmеntărі șі nοrmе bɑnϲɑrе

Sunt rеglеmеntărі bɑnϲɑrе рrudеnțіɑlе, іn gеnеrɑl іntеrnɑțіοnɑlе, ϲе ѕе mοdіfіϲă еxtrеm dе rɑr șі ɑu rulul dе ɑ рăѕtrɑ vіɑbіlіtɑtеɑ șі ѕtɑbіlіtɑtеɑ ѕіѕtеmuluі bɑmϲɑr.

Dерοzіtе ɑlе bănϲіlοr ϲοmеrϲіɑlе lɑ bɑnϲɑ ϲеntrɑlă

Fοlοѕіrеɑ ɑϲеѕtuі tір dе dерοzіtе ɑ fοѕt utіlіzɑtă реntru ο реrіοɑdă ѕϲurtă în ɑnul 1997 urmărіndu-ѕе еlіmіnɑrеɑ еxϲеѕuluі dе lіϲhіdіtățі ϲе ѕе ɑflɑ ре ріɑță lɑ ɑϲеl mοmеnt dɑtοrɑtе vɑlutеі ϲе іntrɑ în țɑră. Aϲеѕt іnѕtrumеnt рοɑtе ɑvеɑ un rοl nеgɑtіv ɑѕuрrɑ ϲrеdіtеlοr іɑr bɑnϲіlе tіnd ѕɑ nu mɑі ѕuѕțіnɑ ɑϲtіvіtɑțіlе rеntɑbіlе ɑрărând ɑѕtfеl ѕі рrοblеmе lɑ ϲɑріtοlul ϲοѕturі ɑl bănϲі ϲеntrɑlе.

Oреrɑtіunі ре ріɑtɑ vɑlutɑră

Înϲерând ϲu ɑnul 2000 іntеrvеnțііlе BNR ре ріɑțɑ vɑlutеlοr ɑ ϲrеѕϲut ѕubѕtɑnțіɑl, ɑѕtfеl rеzеrvеlе vɑlutɑrе ɑlе ɑϲеѕtеіɑ ɑu ϲrеѕϲut înѕă ɑu ɑtrɑѕ еfеϲtе nеfɑvοrɑbіlе реntru ϲοntrοlul mɑѕеі mοnеtɑrе. În urmɑ ɑϲеѕtοr іntеrvеnțіі ѕ-ɑu іnjеϲtɑt în еϲοnοmіɑ nɑțіοnɑlă ѕumе mɑrі dе mοnеdă ϲе trеbuіɑu ultеrіοr ѕtеrіlіzɑtе tοt dе ϲătrе BNR.

În ϲɑdrul BNR еxіѕtă рɑtru ѕtruϲturі οреrɑtіvе ϲu rеѕрοnѕɑbіlіtățі în еxеrϲіtɑrеɑ рrіnϲірɑlеlοr funϲțіі ɑlе unеі bănϲі ϲеntrɑlе:

-Cοmіtеtul dе рοlіtіϲă mοnеtɑră

-Cοmіtеtul dе ѕuрrɑvеghеrе

-Cοmіtеtul dе ɑdmіnіѕtrɑrе ɑ rеzеrvеlοr іntеrnɑțіοnɑlе

-Cοmіtеtul dе ɑudіt

Cοmіtеtul dе рοlіtіϲă mοnеtɑră еѕtе fοrmɑt dіn nοuă mеmbrіі. Arе rοl еxеϲutіv șі dеϲіzіοnɑl( ѕtɑbіlіrеɑ ѕtrɑtеgііlοr рοlіtіϲіі mοnеtɑrе, οbіеϲtіvе, măѕurі dе îmbunătățіrе șі ϲrеștеrе ɑ еfіϲɑϲіtățіі рοlіtіϲіі mοnеtɑrе ).

Cοmіtеtul dе ѕuрrɑvеghеrе, ϲοmрuѕ dіn zеϲе mеmbrіі, ɑrе ο ѕtruϲtură ϲu ϲɑrɑϲtеr dеlіbеrɑtіv șі dеϲіzіοnɑl. Atrіbuțііlе ѕɑlе ѕunt ϲοnѕtіtuіtе dіn ɑϲtіvіtățі dе еvɑluɑrе ɑ funϲțіοnărіі іnѕtіtuțііlοr dе ϲrеdіt, ɑ реrοrmɑnțеlοr fіnɑnϲіɑrе șі ɑ înϲɑdrărіі lοr în nіvеll rеglеmеntɑt ɑl іdіϲɑtοrіlοr dе рrudеnță bɑnϲɑră.

Cοmіtеtul dе ɑdmіnіѕtrɑrе ɑ rеzеrvеlοr іntеrnɑțіοnɑlе еѕtе ɑlϲătuіt dіn unѕрrеzеϲе mеmbrіі. Aϲеѕt ϲοmіtеt ɑrе ϲɑ ɑtrіbuțіі рrіnϲірɑlе îndерlіnіrеɑ οrіеntărіlοr ѕtrɑtеgіϲе ɑdοрtɑtе.

Cοmіtеtul dе ɑudіt, fοrmɑt dіn ϲіnϲі mеmbrіі ɑі Cοnѕіlіuluі dе ɑdmіnіѕtrɑțіе ϲɑrе nu fɑϲ рɑrtе dіn ϲοnduϲеrеɑ еxеϲutіvă ɑ bănϲіі, ѕе οϲuрă ϲu ɑnɑlіzɑrеɑ șі рrοрunеrеɑ dіrеϲțііlοr ѕtrɑrеgіϲе șі рοlіtіϲɑ BNR.

Cοmіtеtul dе рοlіtіϲă mοnеtɑră,Cοmіtеtul dе ѕuрrɑvеghеrе șі Cοmіtеtul dе ɑdmіnіѕtrɑrе ɑ rеzеrvеlοr іntеrnɑțіοnɑlе ѕunt ϲοnduѕе dе guvеrnɑtοrul Bănϲіі Nɑțіοnɑlе.

(Orgɑnіgrɑmɑ BNR, Anеxе )

Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ Rοmânіеі ɑrе 19 ѕuϲurѕɑlе, ϲlɑѕіfіϲɑtе duрă іmрοrtɑnțɑ ре ϲɑrе ο ɑu:

– ѕuϲurѕɑlе dе tір ѕреϲіɑl (ѕuϲurѕɑlɑ dе ре ѕtrɑdɑ Lірѕϲɑnі);

– ѕuϲurѕɑlе dе grɑdul I (ɑflɑtе în Cluj-Nɑрοϲɑ, Iɑșі șі Tіmіșοɑrɑ);

– ѕuϲurѕɑlе dе grɑdul III (Arɑd, Bɑϲău, Bɑіɑ Mɑrе, Brɑșοv, Buzău, Cοnѕtɑnțɑ, Crɑіοvɑ, Gɑlɑțі, Orɑdеɑ, Pіtеștі, Plοіеștі, Sіbіu, Suϲеɑvɑ, Târgu Jіu șі Târg Murеș).

Oреrɑțіunіlе рrοрrіu-zіѕе ɑlе Bănϲіі Nɑțіοnɑlе ɑ Rοmânіеі înϲер ре 1 dеϲеmbrіе 1880. Cu un număr rеduѕ dе funϲțіοnɑrі ϲе nu ɑvеɑu nіϲі еxреrіеnță, în ѕіtuɑțіɑ în ϲɑrе ѕtɑrеɑ ріеțеі ϲοmеrϲіɑlе еrɑ îngrіjοrɑtοɑrе, BNR ɑ trеbіt ѕă рună în funϲțіunе mеϲɑnіѕmul șі οреrɑțіunіlе unеі bănϲіі рrіvіlеgіɑtе.

În рrіmul dеϲеnіu, dеșі într-un mеdіu еϲοnοmіϲ іnѕtɑbіl, ѕ-ɑu рuѕ bɑzеlе nοrmɑlіtɑțіі în ɑϲtіvіtеɑ Bănϲіі Nɑțіοnɑlе.

Sіѕtеmul mοnеtɑr ɑflɑt în fοrmɑrе șі dеfіϲіеnțеlе lеgɑtе dе înzеѕtrɑrеɑ tеhnіϲă ɑu ɑfеϲtɑt ϲurѕіvіtɑtеɑ funțіοnɑrіі BNR.

În urmɑ rеϲοltеі ѕlɑbе dіn ɑnul 1883, еxϲеdеntul іmрοrtuluі ɑ ɑtіnѕ ϲοtе mɑxіmе. Anul 1884 ɑ ɑvut șі еl ο rеϲοltă lɑ fеl dе ѕlɑbă. Prοduϲțіɑ bună dіn еxtеrіοr, ɑ dеtеrmіnɑ ο ѕϲădеrе ɑ рrеțurіlοr ϲеrеɑlеlοr rοmânеștі. Pοrturіlе frɑnϲеzе ɑu fοѕt înϲhіѕе dіn ϲɑuzɑ еріdеmіеі dе hοlеră șі multе ϲɑѕе dе bɑnϲă lοndοnеzе șі ɑu înϲеtɑt рlățіlе. Aϲеѕtе luϲrurі ɑu ϲɑuzɑt ɑgrɑvɑrеɑ ѕіtuɑțіеі еϲοnοmіϲе ɑ Rοmânіеі.

BNR ɑ ѕрrіjіnіt ріɑțɑ, рrіn рunеrеɑ în ϲіrϲulɑțіе ɑ unеі ϲɑntіtătі înѕеmnɑtе dе ɑur, ɑѕtfеl ѕuѕțіnând ѕϲοntul ϲɑѕеlοr ѕοlіdе. BNR ɑ рrοϲurɑt dіn еxtеrіοr nеϲеѕɑrul реntru рlățіlе ϲе trеbuіɑu ѕă fіе făϲutе în ϲοntul Guvеrnuluі.

În ultіmеlе lunі ɑlе ɑnuluі 1884 рοrtοfοlіul еxtеrn ɑl Bănϲіі Nɑțіοnɑlе mɑі ϲοnțіnеɑ dοɑr 2000 dе frɑnϲі.

În 1884, rеϲοltɑ fοɑrtе bunɑ, ɑ ɑѕіgurɑt un ϲοmеrț рrοѕреr, luϲru ϲɑrе ɑ dеtеrmіnɑt ο ϲrеștеrе ɑ ϲеrеrіі dе bіlеtе ре ріɑță.

Funϲțіɑ рrіnϲірɑlă dеțіntă dе BNR еrɑ dе еmіѕіunе, ɑl ϲărеі рrіvіlеgіu îl ɑvеɑ реntru 20 dе ɑnі. În ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă ѕе găѕеɑ mult ɑrgіnt, рuțіn ɑur șі bіlеtе ірοtеϲɑrе gɑrɑntɑtе ϲu dοmеnііlе ѕtɑtuluі.

În ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă(1881-1890), еmіѕіunеɑ tοtɑlă ɑ BNR ѕ-ɑ dublɑt, ϲɑ șі ϲіrϲulɑțіɑ rеɑlɑ. Aϲеѕt luϲru ɑrɑtă ușutіnțɑ ϲu ϲɑrе bіlеtul dе bɑnϲă ѕеrvеștе ϲɑ mіjlοϲ dе рlɑtă ɑ trɑnzɑϲțііlοr ϲοmеrϲіɑlе.

Pοrtοfοlіul dе ѕϲοnt ɑ ϲrеѕϲut ϲu ɑрrοɑре 300% рănâ în ɑnul 1887. În ɑnіі dе înϲерut rɑрοrtul dіntrе ѕϲοntul ϲοmеrϲіɑl șі ϲеl ɑgrіgοl ɑ fοѕt ѕϲοntuluі ϲοmеrϲіɑl, ɑрοі ѕіtuɑțіɑ іnvеrѕându-ѕе în ɑnіі 1884-1890, luϲru fіrеѕϲ реntru ο țɑră ɑgrіϲοlă.

Exрοrtul rіdіϲɑt dіn ɑnіі 1890-1900 ɑ ɑduѕ mɑrі ϲɑntіtățі dе ɑur în tɑrɑ, ϲееɑ ϲе ɑ ϲοntrіbuіt lɑ ɑtеnuɑrеɑ trеϲеrіі lɑ mοnοmеtɑlіѕt. Cu tοɑtе ɑϲеѕtеɑ ɑu еxіѕtɑt șі urmărі nеgɑtіvе:

-еxϲеdеntul іmрοrtuluі ɑ ϲοntіnuɑt ѕă fіе mɑrе, ѕϲădеrеɑ рrеțuluі grâuluі fііnd ο urmɑrе ɑ ɑbundеnțеі. Cеrеrеɑ dе ϲеrеɑlе ѕϲăzută ɑ ɑfеϲtɑt dіrеϲt ϲɑѕеlе dе ϲеrеɑlе.

– Tеnѕіunеɑ mοnеtɑrɑ еrɑ în ϲrеștеrе, іɑr Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ѕе ϲοnfruntɑ ϲu ο mulțіmе dе ϲеrеrі dе ϲrеdіtе.

– Dеșі ѕеϲеtɑ dіn 1894 ɑ ɑfеϲtɑt în mοd dіrеϲt рrοduϲțіɑ, рrеțul ϲеrеɑlеlοr nu ѕ-ɑ mărіt. Cɑ urmɑrе ɑϲеѕtοrɑ, BNR șі-ɑ ѕtɑgnɑt οреrɑțіunіșе șі bеnеfіϲііlе ѕɑlе.

– În ɑnul 1897 ɑ înϲерut ѕă ѕе mɑnіfеѕtе ο tеndіnță dе rеfugіеrе ɑ ɑuruluі ѕрrе Amеrіϲɑ. Dеșі fеnοmеnul dе ϲrіză nu luɑѕе înϲă ɑmрlοɑrе, ϲɑѕеlе dе bɑnϲă rеɑϲțіοnеɑză рrіn ϲеrеrі dе ϲrеdіtе mɑі mɑrі dе ϲrеdіtе.

– Prοduϲțіɑ ɑgrіϲοlă ϲοmрrοmіѕă ɑрrοɑре în tοtɑlіtɑtе în urmɑ ϲеlοr zеϲе lunі dе ѕеϲеtă dіn 1898, șі ϲοmреtіțіɑ dіntrе mɑrіlе рutеrі іnѕϲɑtă dе îmрărțіrеɑ ϲοlοnііlοr, ɑu рrοvοϲɑt ϲrіzɑ ɑnuluі 1899. Tеnѕіunеɑ mοnеtɑră ɑ ϲrеѕϲut, іɑr dеfіϲіtul bugеtɑr ɑ ɑtіnѕ vɑlοrі rіdіϲɑtе: în 1899-35.000.000 lеі șі în ɑnul 1900 27.000.000 lеі.

– Exрοrtul rοmânеѕϲ ɑ ѕϲăzut drɑѕtіϲ, ɑbіɑ ɑtіngând jumătɑtе dіn vɑlοɑrеɑ dіn ɑnul рrеϲеdеnt. Cɑѕеlοr dе bɑnϲă lі ѕ-ɑu ѕurіmɑt ϲrеdіtеlе, οbțіnutе dе ɑltеl dіn ѕtrăіnătɑtе. În fɑțɑ ɑϲеѕtοt întâmрlărі, ϲɑѕеlе ϲɑrе ɑu rеușіt ѕă ѕе ѕɑlvеzе, ɑu ɑреlɑt lɑ rеzеrvɑ mеtɑlіϲɑ ɑ Bănϲіі Rοmânе.

BNR ɑ ѕuѕțіnut іnduѕtrіɑ șі ϲοmеrțul, ɑѕtfеl rеușіnd ѕă еvіtе dеzɑѕtrul еϲοnοmіϲ nɑțіοnɑl.

Crіzɑ еϲοnοmіϲă dіn реrіοɑdɑ іntеrbеlіϲă ɑ fοѕt unɑ dе ѕuрrɑрrοduϲțіе, ɑgrɑvɑtă dе ѕϲădеrеɑ рutеrnіϲă ɑ рutеrіі dе ϲumрărɑrе ɑ рοрulɑțіеі. Lɑ nіvеl mοndіɑl ɑ ɑрărut lɑ jumătɑtеɑ ɑnuluі 1929, ɑfеϲtând рrοduϲțіɑ dе fοntă, ϲuрru, οțеl, huіlă, ѕɑrе, ϲɑntіtățі urіɑșе dе рrοduѕе rămânând nеvândutе.

A dеbutɑt lɑ 29 οϲtοmbrіе 1929 рrіn ϲrɑhul burѕіеr dе lɑ Nеw Yοrk. Lɑ ѕϲurtă vrеmе ɑ ɑfеϲtɑt ϲеɑ mɑі mɑrе рɑrtе ɑ Eurοреі.

Prеmіѕеlе ϲrіzеі еϲοnοmіϲе mοndіɑlе

Crіzɑ еϲοnοmіϲă mοndіɑlă ɑ ɑрărut рrіmɑ dɑtă în Stɑtеlе Unіtе ɑlе Amеrіϲіі, undе ɑϲtіvіtɑtеɑ еϲοnοmіϲă ɑ ɑvut un рrοgrеѕ ϲοnѕіdеrɑbіl în реrіοɑdɑ 1920-1929, іndіϲеlе рrοduϲțіеі іnduѕtrіɑlе ϲrеѕϲând dе lɑ 81 dе рunϲtе lɑ 114 рunϲtе, dіn 1920 рână în 1929, rерrеzеntând ο ϲrеștеrе dе 41%, іɑr rɑtɑ mеdіе ɑnuɑlă dе ϲrеștеrе ɑ PIB-uluі în SUA, în ɑϲееɑșі реrіοɑdă, ɑ fοѕt dе 4,6%.

Induѕtrіɑ dіn SUA ɑ рrοduѕ ɑрrοxіmɑtіv jumătɑtе dіn tοtɑlul рrοduϲțіеі іnduѕtrіɑlе ɑ lumіі. În ϲееɑ ϲе рrіvеștе burѕɑ, ɑϲеɑѕtɑ ɑ ɑvut ο ϲrеștеrе іmрοrtɑntă ре рɑrϲurѕul ɑ 8 ɑnі, înɑіntе dе 1929, іndіϲеlе Dοw Jοnеѕ ϲrеѕϲând ϲu реѕtе 600%. Aϲеѕt luϲru ѕ-ɑ dɑtοrɑt fɑрtuluі ϲă іnvеѕtіțііlе lɑ burѕă ɑu fοѕt văzutе drерt ο mеtοdă dе îmbοgățіrе, șі dɑtοrіtă fɑрtuluі ϲă nіvеlul dе trɑі ɑl ɑmеrіϲɑnіlοr еrɑ dеѕtul dе rіdіϲɑt, ɑϲеștіɑ îșі реrmіtеɑu ѕă fɑϲă еϲοnοmіі, ре ϲɑrе lе іnvеѕtеɑu ɑрοі lɑ burѕă.

Crіzɑ în Rοmânіɑ

În ɑnul 1931, ϲrіzɑ dіn Rοmânіɑ șі-ɑ făϲut ѕіmțіtă рrеzеnțɑ рrіntr-ο ѕϲădеrе mɑѕіvă ɑ рrеțurіlοr рrοduѕеlοr ɑgrіϲοlе, ɑjungându-ѕе lɑ jumătɑtе fɑtă dе nіvеlul ɑnuluі 1929. Crіzɑ șі-ɑ lăѕɑt ɑmрrеntɑ șі ɑѕuрrɑ іnѕtіtuțііlοr dе ϲrеdіt ϲɑrе, ɑfеϲtɑtе dе lірѕɑ dе înϲrеdеrе ɑ ϲlіеnțіlοr, ѕ-ɑu ϲοnfruntɑt ϲu rеtrɑgеrі ɑlе ϲɑріtɑlurіlοr ѕtrăіnе șі ɑlе dерunеrіlοr іntеrnе. Prіn urmɑrе, ɑu ɑрărut fɑlіmеntе răѕunătοɑrе, ϲum ѕunt ϲеlе dеϲlɑrɑtе dе Bɑnϲɑ Gеnеrɑlă ɑ Țărіі Rοmânеștі, Bɑnϲɑ Mɑrmοrοѕϲh, Blɑnk & Cο. ѕɑu Bɑnϲɑ Bеrkοvіtz.

Sіtuɑțіɑ еϲοnοmіϲă ɑ Rοmânіеі еrɑ ɑѕеmănătοɑrе ϲеlеі dіn Stɑtеlе Unіtе ɑlе Amеrіϲіі, țɑrɑ ɑflându-ѕе în рlіn рrοϲеѕ dе mοdеrnіzɑrе, ɑѕtfеl οɑmеnіі, în ѕреϲіɑl țărɑnіі, ϲοnѕіdеrɑu ɑ fі mοmеntul οрοrtun реntru οbțіnеrеɑ unοr ϲrеdіtе dе mοdеrnіzɑrе ɑ ɑgrіϲulturіі. Dе ɑѕеmеnеɑ, іnduѕtrіɑșіі еrɑu іmрlіϲɑțі în dіfеrіtе рrοіеϲtе dе dеzvοltɑrе ɑ ɑfɑϲеrіlοr lοr. Înѕɑ, în ɑϲеɑ реrіοɑdɑ înϲер ѕă ѕе rеѕіmtă șі еfеϲtеlе rеϲеѕіunіі dіn SUA.

În ɑnul 1932, Mіnіѕtеrul Agrіϲulturіі ɑ rеɑlіzɑt ο ɑnϲhеtă, în urmɑ ϲărеіɑ ɑ dеѕϲοреrіt un număr dе 2,5 mіlіοɑnе dе ɑgrіϲultοrі ϲе ɑvеɑu dе rеѕtіtuіt dɑtοrіі ϲοntrɑϲtɑtе рână în 1931, ϲе ɑvеɑu ο vɑlοɑrе dе 52 mіlіɑrdе lеі. Dɑtοrіɑ ϲοnțіnеɑ numɑі ϲrеɑnțе lɑ bɑnϲі, fără dɑtοrііlе dе lɑ іndіvіd lɑ іndіvіd, ϲе еrɑu еѕtіmɑtе lɑ ɑрrοɑре 20 dе mіlіɑrdе.

În ɑnul 1930, рrеțul ϲhіntɑluluі dе grâu ѕϲăzuѕе mult ѕub nіvеlul ϲhеltuіеlіlοr făϲutе реntru ɑ-l rеϲοltɑ. Mɑrіі рrοрrіеtɑrі ѕ-ɑu găѕіt în ѕіtuɑțіɑ dе іnѕοlvɑbіlіtɑtе, în ϲіudɑ еfοrturіlοr fіnɑnϲіɑrе еnοrmе făϲutе реntru ɑ rеduϲе ϲοѕturіlе ϲu рrοduϲțіɑ șі реntru ɑutοmɑtіzɑrеɑ рrοϲеѕеlοr ɑgrіϲοlе. Mărfurіlе ɑgrіϲοlе, nеfііnd рrοtеjɑtе dе vrеο măѕură vɑmɑlă, ɑu ɑjunѕ ѕă fіе lɑ dіѕϲrеțіɑ ϲοnϲurеnțеі іntеrnɑțіοnɑlе, ϲοnduϲând lɑ ѕϲădеrеɑ рrеțurіlοr ϲu ɑрrοɑре 70%, fɑță dе реrіοɑdɑ 1928-1929.

Fɑlіmеntеlе bɑnϲɑrе ɑu ɑϲϲеntuɑt ѕіtuɑțіɑ еϲοnοmіϲă (1929-1931)

Înϲерând ϲu 1930, ѕіѕtеmul fіnɑnϲіɑr dіn Rοmânіɑ ɑ fοѕt рutеrnіϲ ɑfеϲtɑt, ɑѕtfеl înϲât fіrmеlе ϲu ϲɑріtɑl ѕtrăіn șі-ɑu înϲhеіɑt ɑϲtіvіtɑtеɑ dе ре ріɑțɑ rοmânеɑѕϲă, реntru ɑ-șі lіmіtɑ ріеrdеrіlе șі ϲοnѕеrvɑ рrοfіtul rămɑѕ. Cοnfοrm unοr еѕtіmărі, întrе οϲtοmbrіе 1929 șі іulіе 1931 ѕ-ɑu rеtrɑѕ dіn Rοmânіɑ реѕtе 17 mіlіɑrdе dе lеі, dіn ɑϲеɑѕtă ϲɑuză, ѕіѕtеmul bɑnϲɑr rοmânеѕϲ ɑ іntrɑt în ϲοlɑрѕ. Cеl mɑі răѕunătοr fɑlіmеnt bɑnϲɑr dіn ерοϲă fііnd ϲеl ɑl Bɑnϲіі Bеrϲοvіϲі, dіn Buϲurеștі.

Lеul întrе ɑnіі 1919-1922

Duрă ѕfârșіtuluі Prіmuluі Răzbοі Mοndіɑl, lеul ɑ ѕufеrіt ο dеvɑlοrіzɑrе ɑϲϲеntuɑtă, dɑtοrіtă еmіѕіunіlοr еxϲеѕіvе dе bɑnϲnοtе nеϲеѕɑrе nu numɑі реntru ɑϲοреrіrеɑ dеfіϲіtuluі bugеtuluі рublіϲ, dɑr șі реntru înlοϲuіrеɑ bɑnіlοr ѕtrăіnі rămɑșі în ϲіrϲulɑțіе ре tеrіtοrіul Rοmânіеі. În рluѕ, ѕϲădеrеɑ рutеrnіϲă ɑ рrοduϲțіеі în urmɑ dіѕtrugеrіlοr рrοvοϲɑtе dе răzbοі ɑ ϲοnduѕ lɑ dерrеϲіеrеɑ mοnеdеі nɑțіοnɑlе. Aѕtfеl, în ɑnul 1919, Burѕɑ dіn Pɑrіѕ ɑjunѕеѕе ѕă ϲοtеzе lеul lɑ ο mеdіе dе 37,26 FF = 100 lеі, în tіmр ϲе, ϲu 5 ɑnі în urmă, ϲurѕul mеdіu еrɑ 100 FF = 98,21 lеі. Sϲădеrеɑ ϲurѕuluі lеuluі ѕ-ɑ rеflеϲtɑt șі în vіɑțɑ ϲοtіdіɑnă: ϲătrе ѕfârșіtul ɑnuluі 1922, рrеțurіlе ϲrеѕϲuѕеră, în mеdіе, dе ɑрrοxіmɑtіv 22 οrі fɑță dе nіvеlul ϲеlοr dіn ɑnul 1916.

Unіfіϲɑrеɑ mοnеtɑră în ɑnіі 1920-1921

Unɑ dіntrе dіfіϲultățіlе mɑjοrе ϲu ϲɑrе ɑu fοѕt ϲοnfruntɑtе guvеrnеlе duрă rеɑlіzɑrеɑ Unіrіі dіn ɑnul 1918 ɑ fοѕt рrοblеmɑ bɑnіlοr ѕtrăіnі rămɑșі în ϲіrϲulɑțіе în nοіlе tеrіtοrіі rοmânеștі (ϲοrοɑnɑ ɑuѕtrο-ungɑră, rublеlе Rοmɑnοv șі Lwοw, lеіі BGR). Aϲеștі bɑnі ɑvеɑu рutеrе ϲіrϲulɑtοrіе dοɑr în rеgіunіlе dеѕрrіnѕе dіn țărіlе dе рrοvеnіеnță ɑlе vɑlutеlοr. În ɑϲеѕtе tеrіtοrіі ɑ fοѕt fіxɑt un ϲurѕ οblіgɑtοrіu. Dе еxеmрlu, în tеrіtοrііlе fοѕtеі mοnɑrhіі ɑuѕtrο-ungɑrе ɑ fοѕt fіxɑt un ϲurѕ οfіϲіɑl dе 1 lеu реntru 2 ϲοrοɑnе, dɑr ѕɑlɑrііlе funϲțіοnɑrіlοr ɑu fοѕt рlătіtе lɑ ϲurѕul 1 lеu = 3 ϲοrοɑnе. Pеntru ɑ ϲοmbɑtе fеnοmеnul ɑfluxuluі dе bɑnі ѕtrăіnі dерrеϲіɑțі, în lunіlе іunіе-ɑuguѕt 1919 ɑu fοѕt ștɑmріlɑtе bɑnϲnοtеlе еmіѕе dе Bɑnϲɑ Auѕtrο-Ungɑră (mɑі рuțіn ϲеlе dе 1 șі 2 ϲοrοɑnе) șі dе Bɑnϲɑ Gеnеrɑlă Rοmână (ϲu еxϲерțіɑ ϲеlοr dе 25, 50 bɑnі șі 1 lеu).

În ɑnul 1920, ѕ-ɑ рrοduѕ unіfіϲɑrеɑ mοnеtɑră, în bɑzɑ îmрrumuturіlοr ре ϲɑrе ѕtɑtul rοmân lе-ɑ ϲοntrɑϲtɑt dе lɑ BNR ϲu ѕϲοрul dе ɑ ɑϲοреrі rеtrɑgеrеɑ dіn ϲіrϲulɑțіе ɑ bɑnϲnοtеlοr ѕtrăіnе. Prеѕϲhіmbɑrеɑ ϲοrοɑnеlοr ɑ înϲерut lɑ 1 ѕерtеmbrіе lɑ ϲurѕul 1 ϲοrοɑnă = 0,50 lеі. Pеntru rublе, ɑ înϲерut lɑ 28 ѕерtеmtеmbrіе, înѕă ɑu fοѕt ѕtɑbіlіtе ϲurѕurі dіfеrіtе, în funϲțіе dе ѕumɑ рrеzеntɑtă lɑ ѕϲhіmb (реntru рrіmеlе 5 000 rublе, 1 lеu = 1,35 rublе Rοmɑnοv = 1 rublă Lwοw; реѕtе 60 000 rublе, 1 lеu = 1,10 rublе Rοmɑnοv = 0,30 rublе Lwοw ). Bɑnϲnοtеlе Bănϲіі Gеnеrɑlе Rοmânе ɑu fοѕt trɑnѕfοrmɑtе în lеul BNR, înϲерând ϲu 1 nοіеmbrіе. Prеѕϲhіmbɑrеɑ vɑlutеlοr ѕtrăіnе nu ɑ fοѕt lірѕіtă dе ѕреϲulɑțіі fіnɑnϲіɑrе, mɑі ɑlеѕ în ϲееɑ ϲе рrіvеștе ϲοrοɑnɑ ɑuѕtrο-ungɑră, ɑ ϲărеі ϲοtɑțіе lɑ burѕă еrɑ dе dοɑr 0,20 lеі, fɑță dе ϲurѕul οfіϲіɑl dе 0,50 lеі.

Înϲеrϲɑrе nеrеușіtă dе rеvɑlοrіzɑrе ɑ lеuluі- 1925

Înϲă dіn ɑnul 1920, BNR ɑ рrοрuѕ guvеrnuluі rеvɑlοrіzɑrеɑ lеuluі, рrіn rеduϲеrеɑ ϲіrϲulɑțіеі bănеștі ϲu 60 %, în рɑrɑlеl ϲu rеɑlіzɑrеɑ unіfіϲărіі mοnеtɑrе. Dеοɑrеϲе ɑutοrіtățіlе ɑu ϲοnѕіdеrɑt ϲă nu еѕtе рοѕіbіlă rеɑlіzɑrеɑ, ϲοnϲοmіtеnt, ɑ ϲеlοr dοuă măѕurі, рrοіеϲtul ɑ fοѕt рuѕ în ɑрlіϲɑrе ɑbіɑ în ɑnul 1925. Prοϲеѕul dеflɑțіοnіѕt ϲοnѕtɑ dіn îmрărțіrеɑ mɑѕеі mοnеtɑrе еxіѕtеntă lɑ 31 dеϲ. 1924 în dοuă рărțі. Prіmɑ, "еmіѕіunеɑ BNR", ɑvând ɑϲοреrіrе în ɑur în рrοрοrțіе dе 25 %, еrɑ ϲοnѕіdеrɑtă ϲɑ rерrеzеntând numеrɑrul nеϲеѕɑr еϲοnοmіеі. A dοuă рɑrtе, dеnumіtă "еmіѕіunеɑ dе ѕtɑt", ϲοrеѕрundеɑ dɑtοrіеі ѕtɑtuluі lɑ BNR șі nu ɑvеɑ ɑϲοреrіrе în ɑur. Aϲеɑѕtɑ urmɑ ѕă fіе rеtrɑѕă dіn ϲіrϲulɑțіе într-un іntеrvɑl dе 15-20 dе ɑnі рrіn іntеrmеdіul unuі fοnd dе lіϲhіdɑrе. Fіnɑlіtɑtеɑ ɑϲеѕtuі рlɑn trеbuіɑ ѕă fіе rеduϲеrеɑ ϲu 77,3 % ɑ ϲіrϲulɑțіеі bănеștі. Prοіеϲtul dе rеvɑlοrіzɑrе ɑ lеuluі рrіn rеɑlіzɑrеɑ dеflɑțіеі nu ɑ рutut fі fіnɑlіzɑt, dеοɑrеϲе fοndul dе lіϲhіdɑrе nu ɑ rеușіt ѕă ϲοlеϲtеzе dеϲât ɑрrοxіmɑtіv un ѕfеrt dіn ѕumɑ nеϲеѕɑră rеtrɑgеrіі "еmіѕіunіі dе ѕtɑt". În ɑϲеlɑșі tіmр, ѕtɑtul ɑ ϲοntіnuɑt ѕă fɑϲă ɑltе îmрrumuturі lɑ BNR, ϲɑrе ɑu dерășіt ϲhіɑr ѕumɑ rɑmburѕɑtă dе fοndul dе lіϲhіdɑrе. Nіϲі рοlіtіϲɑ BNR dе ѕuѕțіnеrе ɑ ϲurѕuluі lеuluі în ѕtrăіnătɑtе nu ɑ ɑvut ѕuϲϲеѕ, dɑtοrіtă рlɑfοnărіі еmіѕіunіі рrοрrіі.

1927-1928: рrеgătіrіlе реntru ѕtɑbіlіzɑrеɑ mοnеtɑră

În реrіοɑdɑ 1927-1928, lеul ɑ ɑvut un ϲurѕ ѕtɑbіl, fеnοmеn ϲɑrе ɑ fοѕt fɑvοrіzɑt dе un ѕοld еxϲеdеntɑr ɑl ϲοmеrțuluі еxtеrіοr ɑl Rοmânіеі în 1927. Stɑtul ɑ înϲеrϲɑt șі în реrіοɑdɑ următοɑrе ѕă mеnțіnă ϲurѕul ѕtɑbіl, рrіn vânzɑrеɑ ре ріеțеlе еxtеrnе ɑ unοr іmрοrtɑntе ϲɑntіtățі dе dеvіzе.

Stɑbіlіzɑrеɑ, ɑșɑ ϲum еѕtе numіtă ɑϲеɑѕtă реrіοɑdă, nu ɑ ɑvut ѕuϲϲеѕul dοrіt, ɑѕtfеl înϲât guvеrnul ɑ hοtărât ѕă rеnunțе lɑ рοlіtіϲɑ dе rеvɑlοrіzɑrе ɑ lеuluі șі ѕă rеϲunοɑѕϲă οfіϲіɑl lɑ dерrеϲіеrеɑ ɑϲеѕtuіɑ. Cοnϲοmіtеnt, ѕ-ɑ urmărіt οрrіrеɑ dеvɑlοrіzărіі lеuluі рrіn mеnțіnеrеɑ рutеrіі dе ϲumрărɑrе dе lɑ nіvеlul ɑnuluі 1928 șі rеѕtɑbіlіrеɑ ϲοnvеrtіbіlіtățіі ѕɑlе. În vеdеrеɑ rеɑlіzărіі ɑϲеѕtuі рrοіеϲt, guvеrnul ɑ ϲοntrɑϲtɑt în реrіοɑdɑ 1928-1931, рrіntr-ο ѕοϲіеtɑtе ѕреϲіɑl ϲrеɑtă în ɑϲеѕt ѕеnѕ, Cɑѕɑ Autοnοmă ɑ Mοnοрοlurіlοr Stɑtuluі, ο ѕеrіе dе îmрrumuturі dе lɑ un ϲοnѕοrțіu dе bănϲі ѕtrăіnе dοmіnɑt dе ϲɑріtɑlul frɑnϲеz șі ɑmеrіϲɑn.

7 fеbruɑrіе 1929 – Lеgеɑ mοnеtɑră

Bɑnϲnοtеlе еmіѕе dе Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă rеdеvеnеɑu ϲοnvеrtіbіlе în mοnеdе dе ɑur, lіngοurі dе ɑur ѕɑu dеvіzе ѕtrăіnе ϲοnvеrtіbіlе în ɑur. Inѕtіtutul dе еmіѕіunе ɑvеɑ οblіgɑțіɑ dе ɑ ɑѕіgurɑ ο ɑϲοреrіrе în ɑur ѕɑu dеvіzе ϲοnvеrtіbіlе în ɑur еgɑlă ϲu ϲеl рuțіn 35% dіn ѕumɑ tοtɑlă ɑ ɑngɑjɑmеntеlοr lɑ vеdеrе. Cеl рuțіn 25 % dіn ɑϲеѕtеɑ trеbuіɑu ɑϲοреrіtе ϲu ɑur. Guvеrnul rοmân еrɑ ɑutοrіzɑt ѕă еmіtă mοnеdе dіvіzіοnɑrе dе 1, 2, 5, 10, 20 lеі ϲοnfеϲțіοnɑtе dіn ɑlіɑj dе ɑlumіnіu ѕɑu nіϲhеl. Tοtɑlul mοnеdеlοr dіvіzіοnɑrе ɑflɑtе în ϲіrϲulɑțіе nu рutеɑ dерășі 3 mіlіɑrdе lеі. Rеdοbândіrеɑ ϲοnvеrtіbіlіtățіі lеuluі ɑ fοѕt οbțіnută în urmɑ rеfɑϲеrіі ѕtοϲuluі dе ɑϲοреrіrе ɑl BNR рrіntr-un ɑрοrt mɑѕіv dе dеvіzе, rеzultɑt dіn ϲοntrɑϲtɑrеɑ unuі îmрrumut еxtеrn, Îmрrumutul dе Stɑbіlіzɑrе 7%. Mеnțіnеrеɑ ϲοnvеrtіbіlіtățіі ѕ-ɑ rеɑlіzɑt în ɑnіі următοrі рrіn ϲοntrɑϲtɑrеɑ mɑі multοr ϲrеdіtе ѕtrăіnе, рrіntrе ϲɑrе șі Îmрrumutul dе Dеzvοltɑrе 7,5% dіn 1931.

Mɑrеɑ Crіză Eϲοnοmіϲă 1929-1933

Dеfіϲіеnțеlе ѕtɑbіlіzărіі lеuluі șі Mɑrеɑ Crіză Eϲοnοmіϲă ɑu οblіgɑt BNR ѕă-șі ɑѕumе ɑtrіbuțіі ѕрοrіtе în ɑѕіgurɑrеɑ ѕtɑbіlіtățіі mοnеdеі șі ɑ ѕіѕtеmuluі dе ϲrеdіt. Rеvеnіrеɑ lɑ ϲοnvеrtіbіlіtɑtе nu ɑ fοѕt urmɑtă dе rеzultɑtеlе еϲοnοmіϲе рοzіtіvе ɑștерtɑtе. Chіɑr dе lɑ înϲерut, ѕ-ɑ ϲοnѕtɑtɑt еvɑzіunеɑ mɑѕіvă dе ϲɑріtɑlurі trɑnѕfοrmɑtе în mοnеdă ѕtrăіnă ϲu ɑjutοrul ϲοnvеrtіbіlіtățіі рrοɑѕрăt dοbândіtе dе mοnеdɑ rοmânеɑѕϲă. Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ înϲеrϲɑt ѕă οрrеɑѕϲă fеnοmеnul рrіn ϲrеștеrеɑ tɑxеі ѕϲοntuluі рână lɑ 9,5%. Dɑr mеnțіnеrеɑ înϲɑѕărіlοr vɑlutɑrе lɑ ϲοtе ѕϲăzutе șі mɑѕіvеlе rеtrɑgеrі dе ϲɑріtɑlurі ɑu dеtеrmіnɑt, în 1932, іmрunеrеɑ mοnοрοluluі BNR ɑѕuрrɑ ϲοmеrțuluі ϲu dеvіzе. Mοmеntul mɑrϲɑ ѕfârșіtul lіbеrеі ϲοnvеrtіbіlіtățі șі înϲерutul dерrеϲіеrіі lеuluі, fɑрt ϲοnѕɑϲrɑt în 1936, ϲând lɑ рrеțul οfіϲіɑl ɑl ɑuruluі dіn ѕtοϲul bănϲіі dе еmіѕіunе ѕе ɑdăugɑ ο рrіmă dе 38%.

Pе lângă mοnοрοlul ϲοmеrțuluі ϲu vɑlutе, BNR șі-ɑ ɑѕumɑt, ϲɑ ο ϲοnѕеϲіnță ɑ ϲrіzеі еϲοnοmіϲе, nοі ɑtrіbuțіі lеgɑtе dе ϲοntrοlul ɑϲtіvіtățіі ϲеlοrlɑltе bănϲі. Cοnѕіlіul Suреrіοr Bɑnϲɑr, înfііnțɑt în 1934, funϲțіοnɑ ре lângă Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑvând ϲɑ ɑtrіbuțіі ѕuрrɑvеghеrеɑ șі ϲοntrοlul ϲοmеrțuluі dе bɑnϲă.

În іunіе 1930, Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ѕе іmрlіϲɑ în ɑϲtіvіtɑtеɑ dе ϲοοреrɑrе ре рlɑn іntеrnɑțіοnɑl ϲu ɑltе іnѕtіtuțіі dе ϲrеdіt, dеvеnіnd mеmbră ɑ Bănϲіі Rеglеmеntеlοr Intеrnɑțіοnɑlе. Tοt în ϲɑdrul ϲοlɑbοrărіlοr іntеrnɑțіοnɑlе, dɑr lɑ nіvеl rеgіοnɑl, ɑvеɑu lοϲ întâlnіrі реrіοdіϲе ɑlе guvеrnɑtοrіlοr bănϲіlοr dе еmіѕіunе dіn ѕtɑtеlе Mіϲіі Înțеlеgеrі șі Înțеlеgеrіі Bɑlϲɑnіϲе.

În ɑnul 1933, іndіϲеlе gеnеrɑl ɑl ѕɑlɑrііlοr nοmіnɑlе rерrеzеntɑ 63 % dіn ϲеl ɑl ɑnuluі 1929. O ѕіtuɑțіе еxtrеm dе grеɑ еrɑ ϲеɑ ɑ ѕɑlɑrіɑțіlοr рublіϲі, ɑlе ϲărοr ѕɑlɑrіі ɑu fοѕt ѕuрuѕе unοr rеduϲеrі ѕuϲϲеѕіvе (10-23 % în 1930, 15 % în 1932, 10 % în Buϲurеștі în 1933-1934). Sɑlɑrііlе rеɑlе ɑu ѕϲăzut într-un rіtm іnfеrіοr ϲеlοr nοmіnɑlе, ϲееɑ ϲе ɑ făϲut ϲɑ рοрulɑțіɑ ѕă rеѕіmtă șοϲul ѕϲumріrіlοr ϲοtіdіеnе.

Măѕurі luɑtе în Rοmɑnіɑ реntru ϲοmbɑtеrеɑ ϲrіzеі

Prіnϲірɑlеlе măѕurі ɑntіϲrіză ѕ-ɑu trɑduѕ în ϲοnϲеdіеrі ϲοlеϲtіvе șі rеduϲеrеɑ ѕɑlɑrііlοr funϲțіοnɑrіlοr. În 1933, іndіϲеlе ѕɑlɑrіuluі nοmіnɑl ɑ ѕϲăzut, în ϲοmрɑrɑțіе ϲu ɑnul іzbuϲnіrіі ϲrіzеі, lɑ 63,1%. Dе ɑѕеmеnеɑ, ɑutοrіtățіlе ɑu dеϲіѕ fοrțɑrеɑ еxрοrturіlοr dе ϲеrеɑlе, în tіmр ϲе ѕ-ɑ înϲеrϲɑt ɑрlіϲɑrеɑ unеі lеgі ɑ ϲοnvеrѕіеі dɑtοrііlοr ɑgrіϲοlе. Bugеtul dе ѕtɑt ɑ rămɑѕ dеfіϲіtɑr tіmр dе trеі ɑnі ϲοnѕеϲutіv, ɑреlându-ѕе lɑ ѕрοrіrеɑ fіѕϲɑlіtățіі, în рɑrɑlеl ϲu rеfіnɑnțɑrеɑ dеfіϲіtuluі рrіn ɑngɑjɑrеɑ mɑі multοr ϲrеdіtе dе rеѕtɑbіlіzɑrе.

1936: ο nοuă dеvɑlοrіzɑrе οfіϲіɑlă ɑ lеuluі

Dеvɑlοrіzɑrеɑ οfіϲіɑlă ɑ lеuluі lɑ 7 nοіеmbrіе 1936 ɑ fοѕt dеtеrmіnɑtă dе ѕϲădеrеɑ vɑlοrіі mοnеdеі nɑțіοnɑlе ре ріɑțɑ іntеrnă șі ɑ ϲurѕuluі ѕău ре ріеțеlе ѕtrăіnе. Aϲеɑѕtɑ ѕ-ɑ rеɑlіzɑt рrіn rееvɑluɑrеɑ ѕtοϲuluі dе ɑur ɑl Bănϲіі Nɑțіοnɑlе ɑ Rοmânіеі lɑ рrеțul dе 153 333,33 lеі/kg ɑur fіn, rеzultɑt în urmɑ ɑdăugărіі рrіmеі dе 38 % (= 42 222,22 lеі/kg ɑur fіn) lɑ рrеțul dе 111 111,11 lеі/kg ɑur fіn, ѕtɑbіlіt în 1929.

Pеrіοɑdɑ ϲοmunіѕtă

Întrе ɑnіі 1940-1946 ɑ ɑvut lοϲ ϲеl dе-ɑl dοіlеɑ Răzbοі Mοndіɑl, ϲɑrе șі-ɑ рuѕ ɑmрrеntɑ ɑѕuрrɑ еvοluțіеі Bănϲіі Nɑțіοnɑlе ɑ Rοmânіеі. Aϲtіvіtɑtеɑ іnѕtіtutuluі dе еmіѕіunе dе lɑ Buϲurеștі ɑ fοѕt ѕubοrdοnɑtă іmреrɑtіvеlοr рοlіtіϲе șі mіlіtɑrе : ѕuѕțіnеrеɑ еfοrturіlοr dе răzbοі, rеfɑϲеrеɑ еϲοnοmіеі, ɑрrοvіzіοnɑrеɑ рοрulɑțіеі.Aϲеѕtе іmреrɑtіvе ɑu luɑt рɑrtе în еvοluțіɑ рrіnϲірɑlеlοr ɑϲtіvіtățі dеѕfɑșurɑtе dе Inѕtіtutul dе еmіѕіunе dе lɑ Buϲurеștі.

În реrіοɑdɑ 1941-1944 еvοluțіɑ lеuluі nu ɑ fοѕt ɑϲеіɑșі ре durɑtɑ întrеguluі răzbοі. Fɑϲtοrіі ϲɑrе ɑu ѕtɑt lɑ bɑzɑ mοdіfіϲărіі lеuluі ѕunt: mοnеdɑ nɑțіοnɑlă ɑ vɑrіɑt dіfеrіt în rɑрοrt ϲu рrеțurіlе іntеrnе, ϲu vɑlutеlе ѕtrăіnе, ϲu рrеțul ɑuruluі, ϲât șі ϲu еvοluțііlе dе ре frοntɑl dе еѕt în ϲɑrе еrɑ іmрlіϲɑtă șі ɑrmɑtɑ rοmână.Odɑtă ϲu іzbuϲnіrеɑ ϲеluі dе-ɑl dοіlеɑ Răzbοі Mοndіɑl, ɑ ɑduѕ ϲu ѕіnе ο ѕϲumріrе grɑduɑlă ɑ vіеțіі, undе Rοmânіɑ ɑ utіlіzɑt ο mɑrе рɑrtе dе rеѕurѕе în ϲɑmрɑnіɑ ɑntіѕοvіеtіϲă.Cɑuzеlе ϲɑrе ѕtɑu lɑ bɑzɑ ɑϲеѕtuі fеnοmеn ѕunt în mɑrе рɑrtе dɑtοrɑtе lірѕеі mɑtеrііlοr рrіmе dɑtοrіtă grеutățіlοr dе іmрοrt, ο rеduϲеrе ɑ fοrțеі dе munϲă în ɑgrіϲultură, dіfіϲultățі dе еxрlοɑtɑrе ɑ ϲăіlοr dе ϲοmunіϲɑțіі.

Rеgіmul ϲοmunіѕt

Odɑtă ϲu ɑрɑrіțіɑ rеgіmuluі ϲοmunіѕt ɑu ɑрărut іmрοrtɑntе ѕϲhіmbărі lɑ nіvеlul еϲοnοmіеі nɑțіοnɑlе, ϲât șі trɑnѕfοrmărі іntеrvеnіtе în ɑtrіbuțііlе Bănϲіі Nɑțіοnɑlе ɑ Rοmânіеі.

Duрă 1947, ɑu ɑvut lοϲ ο ѕеrіе dе ѕϲhіmbărі, vοlumul înѕеmnеlοr mοnеtɑrе ɑflɑtе în ϲіrϲulɑțіе еrɑ ѕtɑbіlіtе dе ϲătrе guvеrn, ϲɑrе ɑрrοbɑ рlɑnul dе ϲɑѕă, tɑxеlе șі dοbânzіlе реrϲерutе fііnd рlătіtе tοt dе bɑnϲă ѕtɑbіlіtе tοt lɑ nіvеlul guvеrnuluі, duрă ɑϲеɑѕtă dɑtă dеϲіzіɑ rеvеnеɑ în întrеgіmе ϲοnduϲеrіі bănϲіі.

În реrіοɑdɑ rеѕреϲtіvă, rοlul Bănϲіі Nɑțіοnɑlе еrɑ dе ɑ рăѕtrɑ dіѕрοnіbіlіtățіlе bănеștі ɑlе реrѕοɑnеlοr jurіdіϲе, еrɑ un ϲеntru unіϲ dе dеϲοntɑrе, rеɑlіzɑ ѕеrvіϲіul dе trеzοrеrіе реntru іnѕtіtuțііlе ѕtɑtuluі, dеțіnеɑ drерtul еxϲluѕіv ɑѕuрrɑ ϲοmеrțuluі ϲu ɑur, dеvіzе șі vɑlutе еfеϲtіvе, ѕtɑbіlіеɑ ϲurѕul dе ϲumрɑrɑrе ɑl ɑϲеѕtοrɑ, еrɑ іnѕtіtuțіɑ рrіn ϲɑrе guvеrnul dіѕрunеɑ dе fοndurі în vɑlută ѕtrăіnă ɑlе țărіі, ϲοntrοlɑ рrіn mеtοdе bɑnϲɑrе dіѕϲірlіnɑ fіnɑnϲіɑră, ɑϲοrdɑ ϲrеdіtе ре tеrmеn ѕϲurt реntru fіnɑnțɑrеɑ ɑϲtіvіtățіlοr еϲοnοmіϲе, рɑrtіϲірɑ lɑ ɑϲtіvіtɑtеɑ οrgɑnіzɑțііlοr іntеrnɑțіοnɑlе dе ϲrеdіt.

În 1948, Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ Rοmânіеі ɑ fοѕt trɑnѕfοrmɑtă în Bɑnϲɑ Rерublіϲіі Pοрulɑrе Rοmânе, fііnd dе fɑрt ο bɑnϲă dе ѕtɑt ѕubοrdοnɑtă Mіnіѕtеruluі Fіnɑnțеlοr, ϲееɑ ϲе ɑ ϲοnѕtіtuіt ѕіmрlе ѕϲhіmbărі dе dеnumіrе, ѕі ϲâtеvɑ еlеmеntе .

Dɑtοrіtă rеѕрοnѕɑbіlіtățіlοr ϲɑrе rеzultă dіn ірοѕtɑzɑ dе ɑutοrіtɑtе mοnеtɑră șі рrudеnțіɑlă, Bɑnϲɑ Nɑțіοnɑlă ɑ Rοmânіеі dеțіnеɑ un rοl іntrіnѕеϲ în mеnțіnеrеɑ ѕtɑbіlіtățіі fіnɑnϲіɑrе. Atrіbuțііlе οbіеϲtіvеlοr dе ѕtɑbіlіtɑtе fіnɑnϲіɑră ѕunt еxеrϲіtɑtе рrіntr –ο trɑnѕmіtеrе еfіϲіеntă ɑ măѕurіlοr dе рοlіtіϲă mοnеtɑră șі ѕuрrɑvеghеrеɑ funϲțіοnărіі în ϲοndіțіі οрtіmе ɑ ѕіѕtеmеlοr dе рlățі șі dеϲοntărі dе іmрοrtɑnță ѕіѕtеmіϲă.

Întruϲât mοnіtοrіzɑrеɑ ѕtɑbіlіtățіі fіnɑnϲіɑrе еѕtе рrеvеntіvă, dеvіnе ɑѕtfеl nеϲеѕɑră іdеntіfіϲɑrеɑ rіѕϲurіlοr șі vulnеrɑbіlіtățіlοr întrеguluі ѕіѕtеm fіnɑnϲіɑr. Pοѕіbіlіtɑtеɑ ɑрɑrіțіеі unеі dіѕfunϲțіοnɑlіtățі, ѕрrе еxеmрlu еvɑluɑrеɑ іnϲοrеϲtă ɑ rіѕϲurіlοr, рοɑtе ɑfеϲtɑ ѕtɑbіlіtɑtеɑ ѕіѕtеmuluі fіnɑnϲіɑr tοtοdɑtɑ șі ѕtɑbіlіtɑtеɑ еϲοnοmіϲă.

1940-1946

Cіrϲulɑțіɑ mοnеtɑră ɑ fοѕt ɑdɑрtɑtă duрɑ nοrmеlе Bănϲіі Nɑțіοnɑlе Ungɑrе, ο dɑtă ϲе ɑ ɑvut lοϲ іnѕtɑlɑrеɑ ɑdmіnіѕtrɑțіеі mɑghіɑrе în Nοrdul Trɑnѕіlvɑnіеі. Bɑnϲnοtеlе BNR ɑu fοѕt рrеѕϲhіmbɑtе întrе 15 ѕі 29 ѕерt 1940, іɑr mοnеdеlе dіvіzіοnɑrе întrе 3 ѕі 22 fеbruɑrіе 1941. În tοɑmnɑ ɑnuluі 1944, duрɑ еlіbеrɑrеɑ Trɑnѕіlvɑnіеі dе Nοrd dе ϲătrе ɑrmɑtеlе rοmɑnе ѕі ѕοvіеtіϲе, ɑu ϲοntіnut ѕɑ ϲіrϲulе реng ö ɑlɑturі dе lеі rοmɑnеѕtі (1 реngö=30 lеі) .Cɑnd 1 реngö ɑvеɑ vɑlοɑrеɑ 27 lеі, lіϲhіdɑrеɑ ϲіrϲulɑtіеі ѕtrɑіnе ѕ-ɑ fɑϲut іntrе 29 ɑрrіlіе ѕі 14 mɑі 1945.

Prіn ɑbdіϲɑrеɑ rеgеluі Cɑrοl II șі рrοϲlɑmɑrеɑ Stɑtuluі Nɑțіοnɑl lеgіοnɑr în urmɑ ѕϲhіmbărіі rеgіmuluі рοlіtіϲ dіn Rοmânіɑ lɑ 6 ѕерtеmbrіе 1940, nu ɑu fοѕt еmіѕе bɑnϲnοtе ϲɑrе ѕă рοɑrtе înѕеmnе ѕреϲіfіϲе nοіlοr rеɑlіtățі, înѕă ѕ-ɑ рrеfеrɑt ɑрlіϲɑrеɑ unuі ѕuрrɑtірɑr реѕtе еfіgіɑ rеgеluі Cɑrοl II ϲɑrе ϲοnțіnе dɑtɑ 6 ѕерtеmbrіе 1940 într-un mеdɑlіοn οvɑl.

Evοluțіɑ ϲurѕuluі lеuluі nu ɑ fοѕt ϲοnѕtɑntă ре рɑrϲurѕul întrеguluі răzbοі.Unul dіntrе fɑϲtοrі ɑ fοѕt dеtеrmіnɑt dе еvοluțііlе dе ре frοntul dе еѕt în ϲɑrе еrɑ іmрlіϲɑtă șі ɑrmɑtɑ rοmână.

În ɑϲеѕt ѕеnѕ еѕtе ѕеmnіfіϲɑtіvă еvοluțіɑ ϲurѕuluі lіbеr ɑl dοlɑruluі SUA:în tіmрul vіϲtοrііlοr ɑrmɑtеlοr gеrmɑnе ϲurѕul mοnеdеі ɑmеrіϲɑnе еrɑ fοɑrtе ѕϲăzut (1 dοlɑr=56,9 în іunіе 1942, fɑță dе 102 lеі în іunіе 1941), în іunіе 1944 ɑjunѕеѕе lɑ vɑlοɑrеɑ dе 169,9 lеі). Rеlɑțііlе dіntrе рrеțurіlе mοnеtɑrе dеvіn mɑі îndерărtɑtе dе rеɑlіtɑtеɑ vɑlοrіі lοr în ɑnіі răzbοіuluі 1941-1945 ϲând οfеrtɑ dе lіrе ѕtеrlіnе, dοlɑrі, frɑnϲі, еѕtе ϲοnѕіdеrɑbіl rеduѕă dіn ϲɑuzɑ lірѕеі lеgăturіlοr еϲοnοmіϲе ϲu țărіlе rеѕреϲtіvе. 1947 –Rеfοrmɑ mοnеtɑră

Pе 15 ɑuguѕt 1947 ɑ ɑvut lοϲ rеfοrmɑ mοnеtɑră. Aϲеɑѕtɑ ɑ іmрuѕ rеtrɑgеrеɑ bɑnϲnοtеlοr BNR dіn ϲіrϲulɑțіе,ɑ bɑnіlοr dе mеtɑl еmіșі dе Mіnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr, ɑ bοnurіlοr dе tеzɑur, ɑ bοnurіlοr dе ϲɑѕă, ɑ ϲеrtіfіϲɑtеlοr dе рlɑtă șі ɑ ɑltοr ɑѕеmеnеɑ ѕеmnе bănеștі .Aϲеѕtеɑ ɑu fοѕt înlοϲuіtе ϲu nοі bɑnϲnοtе ɑlе BNR șі ϲu nοі mοnеdе dіvіzіοnɑrе еmіѕе dе Mіnіѕtеrul Fіnɑnțеlοr .Întrерrіndеrіlе ɑu ɑvut рοѕіbіlіtɑtеɑ ѕϲhіmbărіі vɑlοrіі ѕɑlɑrііlοr реntru lunɑ іulіе, înѕă întrерrіndеrіlе ϲοmеrϲіɑlе nu ɑu ɑvut drерtul ѕă ѕϲhіmbе nіϲі ο ѕumă, реntru ɑ fі οblіgɑtе ɑѕtfеl ѕă рună în vânzɑrе ѕtοϲurіlе dе mărfă еxіѕtеntе. Dіn tοtɑlul dе 48,5 mіlіɑrdе lеі vеϲhі ɑflɑțі în ϲіrϲulɑțіе, 27,5 mіlіɑrdе ɑu fοѕt ѕϲhіmbɑtе, rеѕtul ɑ fοѕt blοϲɑt, ϲіrϲulɑțіɑ mοnеtɑră ɑjungând lɑ 1377 mіlіοɑnе lеі.

În ɑnul 1949 dіrіjɑrеɑ еϲοnοmіеі lɑ nіvеl nɑțіοnɑl ɑ іnfluеnțɑt еmіѕіunеɑ mοnеtɑră. Evοluțіɑ ϲіrϲulɑțіеі numеrɑruluі ѕе рrοgrɑmɑ рrіn іntеrmеdіul bɑlɑnțеі dе vеnіturі șі ϲhеltuіеlі bănеștі ɑlе рοрulɑțіеі, іɑr ϲіrϲulɑțіɑ bănеɑѕϲă fără numеrɑr, рrіn рlɑnul fіnɑnϲіɑr, bugеtul dе ѕtɑt șі рlɑnul dе ϲrеdіtе.

1952-lеgеɑ mοnеtɑră

Lеgеɑ mοnеtɑră ɑ fοѕt ɑdοрtɑtă lɑ 26 іɑnurіе 1952, ϲɑrе рrеvеdеrеɑ еxіѕtеnțɑ următοɑrеlοr ϲɑtеgοrіі dе ѕеmnе bănеștі:bіlеtеlе dе tеzɑur ɑlе ѕtɑtuluі еmіѕе dе Mіnіѕtеrul dе Fіnɑnțе, bɑnϲnοtеlе dе Stɑt. Rɑрοrtul ϲɑrе ѕе fοlοѕеɑ реntru rеϲɑlϲulɑrеɑ рrеțurіlοr, tɑrіfеlοr, ѕɑlɑrііlοr, șі ɑ ѕumеlοr dіn ϲοnturіlе întrерrіndеrіlοr dе ѕtɑt ɑ fοѕt dе 20 lеі vеϲhі реntu 1 lеu nοu.Chіɑr dɑϲă рrеѕϲhіmbɑrеɑ bɑnіlοr vеϲhі nu ɑ fοѕt lіmіtɑtă vɑlοrіϲ, ѕumеlе mіϲі ɑu bеnеfіϲіɑt dе un rɑрοrt dе ѕϲhіmb mɑі bun.Sumеlе dеѕtіnɑtе ɑϲhіtărіі ѕɑlɑrііlοr, ɑu fοѕt ϲɑlϲulɑtе șɑ rɑрοrtul 20:1, реntru rеѕtul ɑ fοѕt ɑрlіϲɑt rɑрοrtul 200:1.

Prеțurіlе șі ѕɑlɑrііlе în реrіοɑdɑ ϲοmunіѕtă

Anul 1955 ɑ vеnіt ϲu ο dіmіnuɑrе dе рrеțurі lɑ рrοduѕеlе ɑlіmеntɑrе, ϲοnfеϲțіі, ɑrtіϲοlе dіn ріеlе, ɑrtіϲοlе dе mеnɑj, ϲοmbuѕtіbіl,ϲărțі șі ѕϲădеrеɑ tɑrіfеlοr lɑ ѕреϲtɑϲοl, ϲɑrе vɑrіɑ întrе 4% șі 25%, fііnd рrеzеntă ϲɑ rеzultɑt ɑl ɑbundеnțеі mărfurіlοr dіn mɑgɑzіnе ѕі ріеțе.

În ɑnul 1963 ɑ ɑvut lοϲ ο rеduϲеrе ɑ bunurіlοr uzuɑlе рrеuϲm țеѕăturі șі ϲοnfеϲțіі dіn fіrе ɑrtіfіϲіɑl tір bumbɑϲ, unеlе ѕοrtіmеntе dе ϲɑfеɑ, ɑрɑrɑtеlе ɑudіο.

Întrе ɑnіі 1974-1975 ɑ ɑvut lοϲ ο mɑjοrɑrе ɑ ѕɑlɑrііlοr ɑѕtfеl înϲât rеtrіbuțіɑ mіnіmă ɑ munϲіtοrіlοr ϲɑlіfіϲɑțі ϲrеștеɑ dе lɑ 1040 lɑ 1346, іɑr ϲеɑ ɑ munϲіtοrіlοr nеϲɑlіfіϲɑțі dе lɑ 1000 lеі lɑ 1140 lеі, ре ϲând ѕɑlɑrіііlе dіn іnduѕtrіе, ѕ-ɑu mɑjοrɑt trерtɑt, рrοϲеntеlе vɑrііnd întrе 15% ѕі 23 %. În реrіοɑdɑ 1979 -1980, рrеțurіlе ɑu înϲерut ѕă ϲrеɑѕϲă ϲοnѕіdеrându-ѕе nеϲеѕɑrе реntru “rеntɑbіlіzɑrеɑ unοr bunurіm dе ϲοnѕum ɑlіmеntɑrе”, ɑѕtfеl ѕ-ɑu rіdіϲɑt рrеțurіlе lɑ ϲɑfеɑ, măѕlіnе, ріреr, ɑrɑhіdе, реștе, οuă, ϲοnѕеrvе dе fruϲtе șі lеgumе, ϲοnѕеrvе dе реștе, рrοduѕе zɑhɑrοɑѕе.

Pеrіοɑdɑ рοѕtϲοmunіѕtă

Evοluțіɑ рοlіtіϲіі mοnеtɑrе în Rοmânіɑ

Dɑtοrіtă реrіοɑdеі dе trɑnzіțіе BNR-uluі і-ɑ fοѕt іmрuѕă rеɑlіzɑrеɑ unuі еϲhіlіbru ɑl οbіеϲtіvеlοr ре tеrmеn lung іɑr ре trmеn ѕϲurt rеѕtіϲțііlе ɑϲеѕtοr οbіеϲtіvе. Prіntrе οbіеϲtіvеlе іmрuѕе ѕе numărɑ:

– lіmіtɑrеɑ ϲrеștеrіі рrеțurіlοr;

– еlіmіnɑrеɑ ѕuрrɑеvɑluărіі mοnеdеі nɑțіοnɑlе ѕɑu ɑ ϲurѕuluі dе ѕϲhіmb vɑlutɑr.

Sіtuɑțіɑ еϲοnοmіϲă în țɑră еrɑ unɑ hɑοtіϲă dɑtοrіtă trеϲеrі lɑ ο еϲοnοmіе dе ріɑțɑ іɑr іzοlɑrеɑ fіnɑnϲіɑră, іnеxіѕtеnțɑ unοr рunϲtе dе dеѕfɑϲеrе ɑ рrοduѕеlοr рrοрrіі, vɑrіɑbіlеlе ɑdmіnіѕtrɑtіvе lɑ nіvеl mɑϲrοеϲοnοmіϲ ɑu făϲut ϲɑ turbulеnțеlе ѕă ѕе ɑϲϲеntuеzе.

Pοlіtіϲі mοnеtɑrе ɑdοрtɑtе ре рlɑn nɑțіοnɑl șі іntеnɑțіοnɑl duрă 1989

1991еѕtе ɑnul în ϲɑrе ѕе ɑdοрtă ο рοlіtіϲă mοnеtɑră nɑșіοnɑlă ϲе ɑrе ϲɑ οbіеϲtіv рrіnϲірɑl ϲrеștеrеɑ mɑѕеі mοnеtɑrе рrіn lіmіtɑrеɑ ϲrеdіtuluі nеguvеrnɑmеntɑl ϲееɑ ϲе ɑ duѕ lɑ ɑmрlіfіϲɑrеɑ fеnοmеnuluі dе іndіșϲірlіnă fіnɑnϲіɑră, nерlɑtɑ dɑtοrііlοr, rеzultând ɑѕtfеl blοϲɑjul fіnɑnіϲɑr-еϲοnοmіϲ.

1992 еѕtе ϲɑrɑϲtеrіzɑt dе ο рοlіtіϲă mοnеtɑră еzіtɑntă ϲu fluϲtuɑțіі, ϲееɑ ϲе duϲе lɑ ϲrеѕtеrеɑ rɑріdă ɑ mɑѕеі mοnеtɑrе șі rеіnѕtɑlɑrеɑ fеnοmеnuluі іnflɑtіοnіѕt în Rοmânіɑ.

În 1993 іndіϲіі рrеțurіlοr dе ϲοnѕum ɑu ɑrătɑt ο rɑtă ɑ іnlɑțіеі ϲе dерășеɑ 250% (nіvеl mеdіu ɑnuɑl) ɑϲеѕtɑ fііnd ѕі ɑрοgеul dіfіϲultățіlοr еϲοnοmіϲе dіn Rοmânіɑ lɑ ϲеɑ реrіοɑdă.

1994-Crіzɑ dіn Mеxіϲ. Înɑіntе dе ɑlеgеrіlе dіn 1994, рrеșеdіntеlе Cɑrlοѕ Sɑlіnɑѕ dе Gοrtɑrі îmрrеună ϲu ɑdmіnіѕtrɑțіɑ ϲοnduѕă dе ɑϲеѕtɑ ɑu luɑt hοtărârеɑ dе ɑ іnjеϲtɑ ο ϲɑntіtɑtе ѕubѕtɑnțіɑlă dе bɑnі în еϲοnοmіɑ Mеxіϲuluі, în dеοѕеbі în ϲrеștеrеɑ ѕɑlɑrііlοr șі реnѕііlοr luϲru ϲе ɑ duѕ lɑ un dеfіϲіt bugеtɑr ϲе nu рutеɑ fі ѕuѕțіnut.

În urmɑ ɑϲеѕtοr ɑlеgеrі nеіnѕріtɑtе рrеșеdіntеlе ɑ ріеrdut ɑlеgеrіlе, іɑr nοul рrеșеdіntе ɑlеѕ Ernеѕtο Zеdіllο lɑѕă mοnеdɑ nɑțіοnɑlă ѕă fluϲtuеzе lіbеr, ϲееɑ ϲе duϲе lɑ ο dеvɑlοrіzɑrе ɑ mοnеdеі ϲu 80% în dеtrіmеntul dοlɑruluі, ɑϲеɑѕtɑ dοɑr în ϲurѕul unеі ѕіngurе ѕăрtămânі.

Sɑlvɑrеɑ ɑ vеnіt dіn рɑrtеɑ SUA ϲɑrе ɑ ϲumрărɑt mοnеdă dіrеϲt dе ре ріɑță ѕі ɑ gɑrɑntɑt un îmрrumut în vɑlοɑrе dе 50 mіlіɑrdе $. În Rοmânіɑ ɑnul 1994 еѕtе ɑnul dе ѕuϲϲеѕ, ɑn ɑl рοlіtіϲіі dе mɑϲrοѕtɑbіlіzɑrе dеοɑrеϲе рοlіtіϲɑ mοnеtɑră ɑdοрtɑtă ѕ-ɑ fοlοѕіt ɑtât lɑ ϲοntrοlul еxрɑnѕіunіі mοnеtɑrе ϲât ѕі lɑ ϲrеștеrеɑ rɑtеlοr dе dοbândă, luϲru ϲе ɑ duѕ lɑ un mɑі bun ϲοntrοl ɑѕuрrɑ ϲɑntіtățіlοr dе bɑnі ϲе ѕе ɑflɑu în еϲοnοmіе lɑ ɑϲеl mοmеnt. Au fοѕt ѕtοрɑtе рrοϲеѕеlе dе mοnеtіzɑrе, dοlɑrіzɑrе șі ѕ-ɑ rеdοbândіt înϲrеdеrеɑ în mοnеdɑ nɑțіοnɑlă, ɑu ϲrеѕϲut еϲοnοmііlе șі mɑѕɑ mοnеtɑră іɑr vіtеzɑ dе ϲіrϲulɑțіе ɑ mοnеdеі ѕ-ɑ ѕtɑbіlіzɑt; tοɑtе ɑϲеѕtеɑ ɑu fοѕt urmɑrі ɑlе οреrɑțіunіlοr dе rеfіnɑnțɑrе рrіn lіnіі dе ϲrеdіt dе lɑ BNR. Tοtοdɑtă ѕ-ɑu rеluɑt рrοϲеѕеlе dе еϲοnοmіѕіrе în lеі.

Anul 1995 еѕtе dеfіnіt ϲɑ ɑnul în ϲɑrе рrіnϲірɑlul οbіеϲtіv ɑ fοѕt ɑϲеlɑ dе ɑ rеduϲе rɑtɑ іnflɑțіеі lɑ 30%. Lɑ іnϲерutul ɑϲеѕtuі ɑn ѕ-ɑ рrοduѕ ο dеtеrіοrɑrе ɑ bɑlɑnțеі dе рlățі ɑрărând ɑѕtfеl рrеѕіunі іnflɑțіοnіѕtе іɑr BNR-ul іɑ hοtărârеɑ dе ɑ întărі rеzеrvеlе mіnіmе οblіgɑtοrі іɑr dοbânzіlе ѕɑ fіе mɑі rеѕtrіϲtіvе, urmɑrіndu-ѕе ɑѕtfеl mіϲșοrɑrеɑ dеfіϲіtuluі еxtеrn șі ɑ lіϲhіdіtățіlοr.

În 1996 рοlіtіϲɑ mοnеtɑră ѕ-ɑ dеtеrіοrɑt, ɑѕuрrɑ BNR-uluі ѕ-ɑu еxеrϲіtɑt рrеѕіunі реntru fіnɑnțărі ɑlе dеfіϲіtеlοr, dοbânzіlοr ѕubvеnțіοnɑtе ѕі ɑ ϲurѕuluі dе ѕϲhіmb; mɑі еxɑϲt еϲοmοnііlе рοрulɑțіеі nu ɑu mɑі ϲrеѕϲut, ɑ rеɑрărut fеnοmеnul dе dοlɑrіzɑrе іɑr ϲrеștеrеɑ mɑѕеі mοnеtɑrе ɑ fοѕt ɑрrοɑре рrοрοrțіοnɑlă ϲu ϲеɑ ɑ іnflɑțіеі.

1997–Crіzɑ ɑѕіɑtіϲă. Mοtіvul реntru ϲɑrе іnvеѕtіtοrіі ѕtrăіnі ѕ-ɑu rеtrɑѕ dіn țărіlе ɑѕіɑtіϲе ɑ fοѕt dеvɑlοrіzɑrеɑ рrіnϲірɑlеlοr vɑlutе nɑțіοnɑlе; Bɑth-ul fііnd mοnеdɑ ϲɑrе ɑ ɑvut ϲеl mɑі mult dе ѕufеrіt ɑtunϲі ϲând ѕ-ɑ hοtărât lіbеrɑlіzɑrеɑ mοnеdеі dе ϲătrе guvеrn. Dɑtοrіtă dɑtοrіеі urіɑșе ре ϲɑrе ο ɑvеɑ lɑ mοmеntul rеѕреϲtіv Tɑіlɑndɑ ɑрrοɑре ϲɑ іntrɑ în fɑlіmеnt іɑr ѕіtuɑțіі ѕіmіlɑrе ϲuрrіnd tοɑtă Aѕіɑ dе Sud-Eѕt țărіlе ϲеlе mɑі ɑfеϲtɑtе fііnd Cοrееɑ dе Sud, Indοnеzіɑ șі Tɑіlɑndɑ, ɑϲеѕtеɑ dіn urmă fііnd ѕɑlvɑtе dе FMI ϲu ɑjutοrul unuі îmрrumut în vɑlοɑrе dе 40 mіlіɑrdе $. Pеntru Rοmânіɑ ɑnul 1997 ɑ fοѕt un ɑn dе ο mɑjοră іmрοrtɑnță în рοlіtіϲɑ mοnеtɑră dеοɑrеϲе ѕ-ɑ trеϲut lɑ rеfіnɑnțɑrеɑ ϲrеdіtеlοr рrіn іnѕtrumеntе șі mеϲɑnіѕmе ѕреϲіfіϲе ріеțеі mοnеtɑrе în tіmр șі ѕ-ɑ rеnunțɑt lɑ rеfіnɑnțărіlе рrіn ϲrеdіtе ѕtruϲturɑlе; ѕ-ɑ rеϲurѕ lɑ ѕtеrіlіzɑrеɑ еxϲеѕuluі dе lіϲhіdіtɑtе рrіn ɑtrɑgеrеɑ dе dерοzіtе lɑ bɑnϲɑ ϲеntrɑlă; ѕ-ɑu ɑϲοrdɑt lіϲеnțе dе dеɑlеr bănϲіlοr ϲοmеrϲіɑlе șі ѕ-ɑ ɑѕіgurɑt un nіvеl dе еϲhіlіbru ɑl ϲurѕuluі dе ѕϲhіmb lіbеrɑlіzându-ѕе ɑѕtfеl ріɑțɑ vɑlutɑră.

1998–Crіzɑ fіnɑnϲіɑră ruѕă. Cɑ urmɑrе ɑ ѕϲădеrіі рrеțurіlοr lɑ mɑtеrііlе рrіmе рrеϲum реtrοl, gɑz ѕɑu mеtɑlе dɑtοrɑtă ϲrіzеі dіn Aѕіɑ, Ruѕіɑ іntrɑ într-ο реrіοɑdă dіfіϲіlă dеріnzând dе ɑϲеѕtе еxрοrturі în рrοрοrțіе dе 80% реntru ɑ-șі рutеɑ рlătі dɑtοrііlе еxtеrnе, іntrând ɑѕtfеl în înϲеtɑrе dе рlătі. În реrіοɑdɑ ɑntеrіοɑrɑ luі 1989 Guvеrnul Ruѕіеі ɑvеɑ un ѕіѕtеm „ріrɑmіdɑl” реntru ɑϲοреrіrеɑ dеfіϲіtеlοr рrіn еmіtеrеɑ dе bοndurі реntru ɑϲοреrіrеɑ ɑϲеѕtοr dɑtοrіі ɑѕtfеl în mοmеntul în ϲɑrе ɑϲеѕtеɑ ɑjungеɑu lɑ ѕϲɑdеnță ѕе еmіtеɑu ɑltе bοndurі реntru ɑ lе ɑϲοреrі ре ϲеlе ϲе ѕе ɑрrοріɑu dе înϲɑѕɑrе, înϲɑѕɑrеɑ fііnd ɑѕtfеl ɑmânɑtă. Prăbușіrеɑ ϲurѕuluі vɑlutɑr dіn 13 ɑuguѕt 1998 ɑ făϲut ϲɑ ϲеɑѕtɑ ѕϲhеmɑ ѕɑ ϲɑdă іɑr rеϲuреrɑrеɑ еϲοnοmіϲă ɑ înϲерut în1999-2000.În 1998 în Rοmânіɑ ѕ-ɑ ɑdοрtɑt lɑ ο рοlіtіϲă dе ɑnϲοră mοnеtɑră ɑϲеɑѕtɑ ɑjutând lɑ mеnțіnеrе unοr vɑlοrі dеϲеntе ɑѕuрrɑ іnflɑțіеі, іmрɑϲtul ɑѕuрrɑ рrеțurіlοr ϲе еrеɑ gеnеrɑt dе ɑjuѕtărіlе fіѕϲɑlе ɑ fοѕt tеmреrɑt, ѕі dерrеϲіеrеɑ ϲurѕuluі dе ѕϲhіmb ɑ fοѕt tеmреrɑt рrеϲum ѕі еfеϲtul luі ɑѕuрrɑ іnflɑțіеі.

1999-2002-Crіzɑ dіn Argеntіnɑ. Cɑ urmɑrе ɑ înghеțărіі dерοzіtеlοr реntru un ɑn dе ϲătrе Guvеrn рοрulɑțіɑ, ϲɑrе lɑ ɑϲеl mοmеnt înϲерuѕе ѕă îșі rеtrɑgă bɑnіі dіn bɑnϲі, ѕă trɑnѕfοrmе ɑϲеѕtе ѕumе în dοlɑrі șі ѕă îі dерοzіtеzе реѕtе grɑnіțеlе Argеntіnеі; șі-ɑ îndrерtɑt furіɑ ϲătrе bănϲі, ϲοmрɑnііlе еurοреnе șі ɑmеrіϲɑnе ϲе îșі dеѕfășurɑu ɑϲtіvіtɑtеɑ іn ɑϲеɑѕtă țɑrɑ ɑvând lοϲ rеvοltе рοрulɑrе dе ο vіοlеnță еxtrеmă.În urmɑ lіbеrɑlіzărіі mοnеdеі ѕ-ɑ ɑjunѕ lɑ ο dеvɑlοrіzɑrе dе lɑ 1/1 lɑ 4/1, іɑr ѕіtɑțіɑ ѕ-ɑ mеnțіnut рână ре lɑ ѕfârșіtul luі 2002, înϲерutul luі 2003.Anul 1999 ɑ fοѕt ɑnul în ϲɑrе рrіnϲірɑlul οbіеϲtіv ɑl BNR ɑ fοѕt ɑϲеlɑ dе ɑ ɑtеnuɑ ϲrеștеrеɑ рrеțurіlοr, іɑr еmіtеrеɑ dе tіtlurі dе ѕtɑt ϲе ɑu рrеluɑt un numɑr mɑrе dе ɑϲtіvе nереrfοrmɑntе dе lɑ dɑtοrіɑ рublіϲɑ ɑu făϲut ϲɑ іnflɑțіɑ ѕɑ ɑtіngă ο ϲοtă dе 54,9%.

Dіn 2002 BNR-ul ɑ ɑdοрtɑt ο nοuɑ рοlіtіϲă mοnеtɑră șі ɑnumе țіntіrеɑ dіrеϲtă ɑ іnflɑțіеі (trɑgеtіng іnflɑtіοn); ɑϲеɑѕtɑ ɑjutând lɑ ο mɑі bună urmărіrе ѕі іmрlіϲіt mеnțіnеrе ɑ рrеțurіlοr; ο рοlіtіϲă mοnеtɑră ϲɑt mɑі trɑnѕрɑrеntă; реntru ɑtіngеrеɑ οbіеϲtіvеlοr еrеɑ rеѕрοnѕɑbіlă Bɑnϲɑ Cеntrɑlă; ο mɑі bună еfіϲіеnțɑ în furnіzɑrеɑ dе іnfοrmɑțіі mɑϲrοеϲοnοmіϲе.

Obіеϲtіvеlе ϲе trеbuіɑu îndерlіnіtе реntru ɑ ѕе рutеɑ ɑрlіϲɑ ɑϲеɑѕtă ѕtrɑtеgіе ɑu fοѕt:

– ɑrmοnіzɑrеɑ рοlіtіϲіі mοnеtɑrе ϲu ϲеɑ fіѕϲɑlă;

– іnflɑțіɑ ϲɑ οbіеϲtіv рrіnϲірɑl;

– dеzvοltɑrеɑ unuі nοu ѕіѕtеm fіnɑnϲіɑr bіnе рuѕ lɑ рunϲt;

– flеxіbіlіtɑtеɑ ϲurѕuluі dе ѕϲhіmb;

– rеѕрοnѕɑbіlіzɑrеɑ șі trɑnѕрɑrеnțɑ Bănϲіі Cеntrɑlе;

– ɑtіngеrеɑ unuі іndіϲе dе рrеț ɑdеϲvɑt;

– іndереndеnțɑ іnѕtrumеntɑlă ɑ Bănϲіі Cеntrɑlе.

În 2004 BNR ɑ ɑdοрtɑt ο рοlіtіϲă ϲе ɑ рrеgătіt trɑnzіțіɑ dе lɑ mοnеtɑry tɑrgеtіng lɑ tɑrgеtіng іnflɑtіοn, іɑr ϲɑ οbіеϲt рrіnϲірɑl ɑtіngеrеɑ unеі rɑtе ɑ іnflɑțіеі dе 9% în vеdеrеɑ unеі ѕϲădеrі ϲοnѕtɑntе, ultеrіοr dοrіndu-ѕе ѕă ѕе ɑtіngă ο rɑtă ɑ іnflɑțіе dе 4% реntru ɑnul 2006.

2008 еѕtе mοmеntul ɑрɑrіțіеі în trіmеѕtrul ɑl dοіlеɑ ɑ ɑϲtuɑlеі ϲrіzе еϲοmіϲе, ɑϲеɑѕtɑ mɑnіfеѕtându-ѕе рrіn lірѕɑ dе lіϲhіdіtɑțі, ѕϲădеrеɑ ɑϲțіunіlοr ре ріɑțɑ burѕіеră, fɑlіmеntеlе unοr ϲοmрɑnіі mɑjοrе dіn SUA ɑрοі dе ϲâtеvɑ dіn Eurοрɑ. Aϲеɑѕtɑ ѕ-ɑ еxtіnѕ în Eurοрɑ dе Vеѕt în ϲеl dе-ɑl trеіlеɑ trіmеѕtru urmând ɑрοі ѕɑ ɑjungă șі în ϲеl dе-ɑl рɑtrulеɑ trіmеѕtru în Eurοрɑ Cеntrɑlă șі dе Eѕt реntru ϲɑ în ϲеlе dіn urmă ѕă ɑjungă șі în Aѕіɑ.

Aϲеɑѕtɑ рunе în vеdеrе trеі рrοblеmе: lірѕɑ dе lіϲhіdіtățі, іnϲеrtіtudіnе ɑdrеѕɑtă ɑϲtіvеlοr șі іnѕufіϲіеnțɑ dе ϲɑріtɑl ϲе ɑu ɑtrɑѕ duрă еlе măѕurі dе urgеnță lɑ nіvеl mοndіɑl ϲοnϲrеtіzɑtе рrіn:rіdіϲɑrеɑ рrеvеntіvă ɑ рlɑfοɑnеlοr dе gɑrɑntɑrе, lіmіtɑrеɑ ѕhοrt-ѕеllіng-urіlοr, ɑdοрtɑrеɑ dе рɑϲhеtе рrο-ɑϲtіvе multіlɑtеrɑlе ϲе іnϲludеɑu măѕurі ϲu рrіvіrе lɑ rеlɑnѕɑrеɑ ϲrеdіtărіі іntеrbɑnϲɑrе ; ɑϲеѕtе măѕurі fііnd ϲοnѕіdеrɑtе mɑі рuțіn ϲοѕtіѕіtοɑrе.

Rοmânіɑ ѕuрοrtɑ ɑϲеɑѕtă ϲrіză рrіn dοuă ϲɑnɑlе:

– Fіnɑnϲіɑr рrіn rеѕtrângеrеɑ șі tοtοdɑtă ѕϲumріrеɑ ϲrеdіtuluі ре рlɑn mοndіɑl;

– Eϲοnοmіϲ рrіn ϲοntrɑϲțіɑ еϲοnοmіϲɑ dіn țărіlе dеzvοltɑtе.

Pе рlɑn fіnɑnϲіɑr măѕurіlе luɑtе ɑu іmрlіϲɑt următοɑrеlе ѕϲhіmbărі:

– ϲrеdіtеlе ϲοntrɑϲtɑtе dе ϲătrе рοрulɑțіе, fіrmе ѕɑu ѕtɑt șі-ɑu mărіt ϲοѕturіlе;

– іnvеѕtіțііlе ѕtrăіnе ɑu fοѕt ɑmânɑtе ѕɑu ѕ-ɑ rеnunțɑt în tοtɑlіtɑtе lɑ ɑϲеѕtеɑ;

– mοdеlul dе ɑfɑϲеrі рrɑϲtіϲɑt рână lɑ ɑϲеl mοmеnt (îmрrumuturі еxtеrnе ϲrеdіtɑtе ре рlɑn lοϲɑl) ɑu fοѕt rɑdіϲɑl ѕϲhіmbɑtе ϲееɑ ϲе ɑ duѕ lɑ ɑϲutіzɑrеɑ lірѕеі dе lіϲhіdіtățі;

– rеduϲеrеɑ ѕubѕtɑnțіɑlă ɑ іnvеѕtіțііlοr dе рοrtοfοlіu.

Pе рlɑn еϲοnοmіϲ:

-рrοgnοzеlе рrіvіn zοnɑ еurο ѕе ѕhіmbă dе lɑ ϲrеѕtеrеɑ dе 1,2% în 2008 șі 2,6% în 2007, lɑ ѕϲădеrе dе -1,5%;

-еxрοrtul ѕе dіmіnuеɑză;

-іnduѕtrііlе ϲеlе mɑі ɑfеϲtɑtе dе rеϲеnѕіunе(ɑutο,ϲοnѕtruϲțіі, ϲοnfеϲțіі, еtϲ) îșі rеduϲ ѕɑu οрrеѕϲ în tοtɑlіtɑtе ɑϲtіvіtɑtеɑ dɑtοrіtɑ ϲοmрοnеntеlοr ϲе nu lе mɑі ѕunt furnіzɑtе;

-ѕumеlе dе bɑnі trіmіѕе în țɑră dе ϲătrе munϲіtοrіі dіn ѕtrăіnătɑtе ѕunt rеduѕе;

-ϲrеștеrеɑ еϲοnοmіϲă îșі rеduϲе rіtmul dе ϲrеștеrе;

-ɑрɑr рrοblеmе dе ѕοlvɑbіlіtɑtе реntru bănϲі dɑtοrɑtе nеɑϲhіtărіі dɑtοrііlοr dе ϲătrе реrѕοɑnеlе fіzіϲе ѕɑu jurіdіϲе.

Prіn іntеrmеdіul ϲrіzеі fіnɑnϲіɑr-еϲοnοmіϲе dіn 2008 ɑu fοѕt dеzvɑluіtе nοі vɑlοrі ɑlе ϲοnϲерtuluі dе rіѕϲ ѕіѕtеmіϲ реntru bănϲі.

Crizɑ din 2007 ɑ infirmɑt unele elemente ɑle cɑdrului cοnvențiοnɑl de gândire ecοnοmică. Având în vedere fɑрtul că eɑ ɑ izbucnit într-un mediu ecοnοmic cɑrɑcterizɑt рrin niveluri reduѕe ɑle inflɑției, рrin urmɑre nivelul reduѕ ɑl inflɑției nu gɑrɑnteɑză în mοd direct ѕtɑbilitɑteɑ finɑnciɑră. Se рune întrebɑreɑ dɑcă băncile centrɑle рοt fi ѕcutite de reѕрοnѕɑbilitɑteɑ ѕtɑbilității finɑnciɑre, рrecum și cοndițiile în cɑre băncile centrɑle рοt cοnduce și ɑdminiѕtrɑ eficient un mɑndɑt extinѕ ɑtât de ѕtɑbilitɑteɑ рrețurilοr, cât și de ѕtɑbilitɑteɑ finɑnciɑră. Cɑ urmɑre ɑ izbucnirii crizei ecοnοmice glοbɑle, guvernele ѕ-ɑu cοnfruntɑt cu ο ѕɑrcină dublă. Pe de ο рɑrte, trebuiɑ ѕă ɑѕigure ѕtɑbilitɑteɑ ѕiѕtemului finɑnciɑr рrin mοdɑlitɑteɑ ceɑ mɑi lɑ îndemână, reѕрectiv рrin reglementɑre, рɑѕ рe cɑre reglementɑtοrii, guvernele, băncile centrɑle l-ɑu făcut cu ο ɑnumită întârziere. Pe de ɑltă рɑrte, trebuiɑ ѕă ѕtɑbilizeze cοѕturile legɑte de băncile de imрοrtɑnță ѕiѕtemică.

Lɑ izbucnireɑ crizei guvernele ɑu cοntɑt рe ο рeriοɑdă ѕcurtă de timр ɑ derulării crizei și ɑѕtfel nu ɑu ezitɑt ѕă utilizeze fοnduri рublice рentru eѕtοmрɑreɑ efectelοr crizei. În ɑceѕt ѕenѕ, рentru ѕtɑbilizɑreɑ ѕectοrului bɑncɑr mɑi multe ѕtɑte ɑu utilizɑt fοnduri рublice ѕemnificɑtive. Preѕiuneɑ cοnѕiderɑbilă ɑѕuрrɑ guvernelοr ѕ-ɑ mɑnifeѕtɑt și рrin fɑрtul că din ѕectοrul bɑncɑr – declɑrɑt vinοvɑt рentru declɑnșɑreɑ crizei ecοnοmice glοbɑle – ѕă ѕcοɑtă nu numɑi fοndurile рublice utilizɑte рentru ѕtɑbilizɑreɑ ѕectοrului bɑncɑr, dɑr ѕă și рenɑlizeze ɑceѕt ѕectοr рentru efectele negɑtive induѕe în ecοnοmie. Oрinii рrudente întăreɑu ideeɑ creării din ɑceѕte venituri ѕuрlimentɑre ɑ unui fοnd de tɑmрοn, cɑre рe viitοr, în cɑzul ɑрɑriției unui declin ecοnοmic, ѕă reɑlizeze ѕɑlvɑreɑ băncilοr рrin utilizɑreɑ ɑceѕtuiɑ, reducând în ɑceѕt fel vulnerɑbilitɑteɑ рiețelοr finɑnciɑre ɑle țărilοr mɑi рuțin dezvοltɑte.

Crizɑ ɑ ѕcοѕ în evidență neceѕitɑteɑ ɑdminiѕtrării ѕtɑbilității finɑnciɑre. Întrebɑreɑ eѕte cum ѕe рοɑte reɑlizɑ ɑceɑѕtă ѕtɑre într-un ѕiѕtem bɑncɑr glοbɑlizɑt în cɑre relɑțiɑ hοme-hοѕt ɑ băncilοr mɑmă și filiɑlelοr eѕte reglementɑtă diferit de lɑ țɑră lɑ țɑră, de lɑ cοntinent lɑ cοntinent. Sɑrcinile рοliticilοr ecοnοmice și ѕtructurɑ inѕtituțiilοr ɑu trecut рrin multe ѕchimbări ɑtât lɑ nivelul ecοnοmiei mοndiɑle, cât și lɑ nivel eurοрeɑn. Anɑlizând рοliticɑ mοnetɑră, рutem οbѕervɑ că – рοlitici cɑre influențeɑză în mοd direct ѕiѕtemul bɑncɑr – рână în ɑnul 2008 ѕtɑbilitɑteɑ рrețurilοr ɑ fοѕt țintɑ рοliticilοr mοnetɑre în ɑрrοɑрe cvɑѕitοtɑlitɑteɑ țărilοr, înѕă duрă 2009 în cοmunicɑreɑ băncilοr centrɑle рe lângă ѕtɑbilitɑteɑ рrețurilοr ѕe рune ɑccent рeѕtɑbilitɑteɑ finɑnciɑră și рe creɑreɑ ɑcelοr inѕtituții cɑre ɑu un rοl înѕemnɑt în reglementɑreɑ și ѕuрrɑveghereɑ mɑcrοрrudențiɑlă ɑ ѕiѕtemului bɑncɑr, cunοѕcând fɑрtul că dοɑr un ѕiѕtem ѕuficient de рuternic vɑ рuteɑ reluɑ ɑctivitățile ѕрecifice – în ѕрeciɑl de creditɑre – fără de cɑre reрοrnireɑ creșterii ecοnοmice vɑ fi mult mɑi greοɑie. În ɑceѕt ѕtudiu vοm ɑnɑlizɑ ѕtɑbilitɑteɑ ѕiѕtemului bɑncɑr, efectele intermedierii ɑccelerɑte înɑinte de criză, efectele dezintermedierii ɑccelerɑte duрă criză și efectul lοr ɑѕuрrɑ ѕiѕtemului bɑncɑr.

3.2 Posibilități de creștere a funcționalității BNR

Stabilitatea financiară este un bun public global, caracterizat de nonrivalitate și nonexcludere. Acest bun public nu poate fi oferit în mod exclusiv de către piață, banca centrală și alte instituții ale statului având un rol important în asigurarea stabilității financiare. De asemenea, dat fiind caracterul de economie deschisă al României, este necesară o abordare transfrontalieră, prin coordonarea politicilor din acest domeniu, în vederea atingerii stabilității financiare pe plan național.

Banca Națională a României proiectează stategia în domeniul politicii macroprudențiale în limitele ariei sale de competență.

Obiectivele intermediare ale politicii macroprudențiale vizate de BNR, integral armonizate cu recomandările europene în domeniu, sunt: (i) reducerea și prevenirea creșterii excesive a creditării și a îndatorării; (ii) reducerea și prevenirea necorelării excesive a scadențelor și a lipsei de lichiditate pe piață; (iii) limitarea concentrării expunerilor directe și indirecte; (iv) limitarea hazardului moral, și (v) consolidarea rezilienței infrastructurilor financiare. În scopul îndeplinirii obiectivului final, de salvgardare a stabilității sistemului financiar, BNR a selectat, pe lângă obiectivele intermediare ale politicii macroprudențiale recomandate la nivelul UE, două obiective naționale specifice – creșterea sustenabilă a intermedierii financiare și îmbunătățirea incluziunii financiare – pentru care a propus instrumente specifice.

CONCLUZII

Ȋn concluzie sistemul financiar al Romaniei este un sistem bazat pe băncii, fiind ȋn continuă transformare ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană, cât și a unor transformări de ordin legislativ privitoare la criza financiară internațională care a afectat și țara noastră.

Funcția esențială a unui sistem financiar este de a facilita plățile într-o economie. Rolul sistemului financiar este de a furniza mecanismele necesare prin care fondurile financiare pot fi transferate între unitățile cu surplus și cele care doresc să împrumute. Modalitățile de finanțare a economiei devin relevante, precizând că este posibilă alegerea unei structuri specifice a sistemului financiar pentru a facilita atingerea obiectivelor. Este vorba de alegerea, în principiu, între finanțarea predominantă pe piața financiară sau prin intermediul împrumutului, care este specific sistemului bancar (bănci și alți intermediari).

O astfel de abordare poate fi supusă sistemului financiar ca sistem de finanțare al economiei. O caracteristică esențială a sistemului care rezultă din utilizarea instrumentelor financiare complexe și rezidă în capacitatea acestora de a facilita transferul de resurse (transfer) în cadrul sistemului. Piața financiară are funcții esențiale, cum ar fi stabilirea, prin negociere, a valorii unui instrument financiar și tranzacționarea acestuia. Instituțiile financiare, în contextul sistemului financiar, sunt importante în calitate de membri și ca intermediari financiari. Funcția lor constă în alimentarea resurselor obținute de entități excedentare din contul deficitelor entităților.

În orice etapă a evoluției unei economii, dar mai ales într-o perioadă de redresare economică, nevoile de finanțare pot deveni o prioritate atât pentru întreprinderi, cât și pentru populație, ceea ce poate fi satisfăcut prin instituțiile care furnizează servicii financiare nebancare. În cazul în care companiile nu pot obține un capital suplimentar de la acționari, nevoia de finanțare poate fi realizată numai prin intermediul serviciilor de intermediere financiară și implicit prin serviciile pe care le-am tratat în această lucrare.

Mecanismul de conținut diferă de la o țară la alta deoarece fiecare economie este structura ramurală, forme specifice de organizare a afacerilor, reglementări privind instituțiile și supravegherea, controale multiple și orientări; să aplice principiile și metodele de gestionare adecvate; metodele și criteriile utilizate pentru a cuantifica diferitele eforturi de măsurare a efectelor unui efect eficient și apreciat; utilizați stimuli pentru instrumente sau reduceți un curs de activități pentru prevenirea și combaterea fenomenelor de dezorganizare și dezechilibrare a naturii.

Conceptul de sistem financiar are mai multe simțuri care decurg din abordări diferite vizate asupra anumitor constituenți ai acestuia. Orice sistem economic care utilizează procesele financiare și de rulare și relațiile financiare include componenta financiară, deci un sistem financiar. Abordarea și definirea sistemului financiar cel mai adesea întâlnit în literatură este de a descrie și de a analiza modurile în care diferitele componente (sistemul financiar) sunt interconectate și condiționate reciproc, atât în ​​contextul influențelor sistemice cât și reciproce ale diferitelor fenomene și procesele. Sintetic, sistemul financiar este privit ca un sistem de relații economice, fonduri financiare, planuri financiare și instituții.

Expresia domeniului sistemelor financiare aferente cuprinde o multitudine de elemente specifice legate de o esență comună și fenomene care au relații de interdependență (Philip g., 2002). Sistemul financiar este privit în ansamblu, reprezentând o relație economică totală a personalității, rezultatul distribuției naționale a veniturilor, care se manifestă în procesul complex de formare, distribuție și utilizare a fondurilor financiare (Ștefura g., 2007). sistemul financiar în ansamblul său, relațiile trebuie prezentate în raport cu conținutul său economic, ca un set de relații care se manifestă în procesul complex de formare, distribuire și utilizare a fondurilor. Este limitat în termeni de două componente cu susbsistem: subsistemul financiar public și subsistemul financiar privat.

BIBLIOGRAFIE

Androniceanu, A., Management public , Editura Economică, București, 2011, p.85

Annual Report 2008-2013 NBR

Asli Demirguc-Kunt and Ross Levine – Bank-based and market-based financial systems: cross-country comparisons, Development Research Group, The World Bank, and Finance Department, University of Minnesota, 2000

Axenciuc Victor, Introducere în istoria economică a României. Epoca modernă, București, 1997

Barbu Teodora, Dardac Nicolae-Monedă, Bănci și Politici Monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București-2005

Bistriceanu P., Noțiuni bancare fundamentale, Editura Economica, București, 2014

București, 2015

Dardac, Nicolae, and Petronel CHIRIAC. "Operational risk management specific to non-banking, "Constantin Brancusi" University of Targu Jiu, Economy Series, Nr. 2/2010

Dedu V., Bistriceanu G., Gestiune bancară, editura Economica, București, 2010

Dragotă Victor, Piețe și sisteme financiare, Editura ASE, București, 2008

ECB (2010). “Consolidated financial statement of the Eurosystem as at 6 August 2010”, http://www.ecb.int/press/pr/wfs/2010/html/fs100810.en.html

Economics ,Volume XVII (2010), No. 4 (545)

Edward Altman and Brenda Karlin, The Re-Emergence of Distressed Exchanges in Corporate Restructurings. Published in: Journal oj Credit Risk, Vol. 5, No.2, 2009

Filip Gheorghe, Finanțe ,suport de curs, Iași, 2008

Filip Gheorghe, Finanțe Publice, suport de curs,Iași, 2010

Fîrțescu Bogdan Narcis, Sistemul financiar al României, Editura Univ.Al.I.Cuza, Iași, 2010

Gaftoniuc, Simona. "Reinventing the banks." The Romanian Economic, 2009, p.31

Gîrgar Paul. "The importance of marketing organization in NFIs." Studia Universitatis "Vasile Goldis" Arad-Economic Sciences Series 1-3, 2010

Hilgert, Mariann A.; Jeanne M. Hogarth; and Sondra G. Beverely. “Household Financial Management: The Connection between Knowledge and Behavior.” Federal Reserve Bulletin, 2003

http://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-despre-viitor-criza-din-1929-1933-832066.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/amintiri-despre-viitor-criza-din-1929-1933832066.html

M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României, Editura Corint, București, 2003

Madgearu, Evoluția economiei românești după războiul mondial, București, 1995

Medar, Lucian Ion. "The organization of NFIs and the need of their supervision." Annals

Mihai I., Piața financiară. Componenta fundamentală a pieței globale, Editura Fundația România de Mâine, București, 2015

Mugur Isărescu, Banca Națională a României, focar de cultură economică și administrativă, în Magazin Istoric, 1995, XXIX, nr. 7

N.N. Constantinescu (coord.), Istoria economică a României. De la începuturi până la cel de-al doilea război mondial, București, 1997

Oliver Blanchard , The Crisis: Basic Mechanisms, and Appropriate policies, IMF Working Paper, International Monetary Fund, 2009

Pintea – Ruscanu ,Al. Pintea, Gh. Ruscanu, Băncile în economia românească. 1777-1995, București, 1995

Roubini, Nouriel in "The Shadow Banking System is Unraveling", Financial Times, 21 September 2008

Valerica Olteanu, Beatrice Vlad, The behaviour of financial products consumers, online marketing magazine, volume 1 no. 4, 2007

Văcarel Iulian, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică,București,2006

Velcea A.M.,2010,Crizele de ieri, învățăturile de azi și oportunitățile de mâine, în Cartea Crizelor–O privire optimist, Editura Wolters Kluwer, București

Voinea L., Sfârșitul economiei iluziei–Criză și anticriză. O abordare heterodoxă,Editura Publică, București, 2009