Simularea cu Ajutorul Programului Psimdocx

=== Simularea cu ajutorul programului PSIM ===

Capitolul 7. Simularea

Realizarea schemei de acționare a podului rulant în programul PSIM

Descrierea schemei de acționare:

Invertorul de curent este folosit la schimbarea sensului de rotație al motorului. Este bun în schema de acționare a podului rulant pentru că ajută la deplaseara podului în ambele sensuri.

Elementele utilizate la realizarea schemei de acționare a podului rulant

Un invertor (MOSFET) se compune dintr-un tranzistor în antiparalel cu o diodă. Curentul care este afișat este curentul prin întreg modulul de comutare (tranzistor plus diodă). Este pornita atunci cand calea de acces este larg deschisa, iar drenarea de la sursa este pozitiva. Este oprita atunci cand calea de acces este mica sau atunci cand curentul are valoarea 0.

Nodul poartă MOSFET poate fi conectat la un bloc comutator de suprimare a fasciculului sau la ieșirea unui singur comutator. Nu poate fi conectat la orice alte elemente. În schema podului rulant s-au folosit 6 astfel de invertoare.

Elementul de ridicare

Cuplul mecanic constant are următoarea expresie: T load=Tc, unde Tc este constanta. Loturie tipice includ benzi transportoare cu încărcare fixă, extrudere, dispozitive de încărcare și ascensoare. Acest tip de cuplu constant este diferit de cuplul rezistiv constant ce este definit de capacitatea generală. Cuplul constant are întotdeauna o singură direcție, indiferent de viteză, pe când cuplul general își schimbă direcția odată cu direcția rotației.

Cuplul mecanic constant depinde de poziția relativă a lui în comparație cu mașina. Dacă aceasta este de-a lungul direcției de referință a sistemului mecanic, aceasta se notează cu Tc, iar dacă nu este așa se notează cu –Tc.

Comparator

Ieșirea unui comparator este ridicată (are valoarea 1) atunci când intrarea neinversată este mai mare decât intrarea inversată. Când intrarea pozitivă este mai mică, ieșirea este 0. În cazul în care 2 mărimi de intrare sunt egale, ieșirea este nedefinită și va păstra valoarea anterioară.

Mașina de inducție cu 3 faze

Mașina de inducție trifazată este cea mai utilitată în acționările electrice de puteri medii și mari, în regim de motor. Dacă bobinajului statoric va fi alimentat cu un sistem trifazat de tensiuni se va creea un sistem de curenți ce vor da naștere la un câmp magnetic învârtitor, care va produce în conductoarele din rotor o tensiune electromotoare. În circuitul închis din rotor se vor produce curenți ce vor da naștere unui câmp magnetic ce vor avea același sens cu cel al câmpului statoric. Interacțiunea dintre cele două câmpuri va pune în mișcare rotorul în același sens cu al câmpului magnetic învârtitor. Motorul poartă denumirea de asincron pentru că are o turație a rotorului întotdeauna mai mică (pentru regimul de motor) decât cea a câmpului magnetic învârtitor, care mai poartă numele și de turație de sincronism.

Senzorul de cuplu măsoară cuplul transferat dintr-o parte a senzorului de cuplu în cealalta parte.

Senzorul de viteză măsoară viteza unui mecanism electric. Viteza acestui sentor este în rotații / minut.

Sursa de tensiune de curent continuu este folosită pentru alimentarea circuitului electric prin furnizarea de energie electrică de curent continuu.

Element comparator

Comutatorul on-off face legătura între circuitul de comandă și circuitul de alimentare. Intrarea este un semnal logic (0 sau 1) provenit de la circuitul de control. Ieșirea este conectată la baza nodului unui comutator(sau comutatoare multiple) pentru a controla comutatorul. Semnalul 1 înseamnă pentru comutator poziția On iar semnalul 0 înseamnă poziția Off.

Element de separație

Are rolul de a inversa semnalul logic de intrare.

Sursă de tensiune sinusoidală

Are rolul de a scoate un semnal sub forma unei sinusoide în urma parametrilor introduși.

Sursă de tensiune triunghiulară

Are rolul de a produce un semnal triunghiular după ce s-au introdus diferiți parametri.

Controlul de simulare

Cu funcțiile Salvare și Încărcare , circuitul tensiuni/curenți și altele pot fi salvate la sfârșitul unei simulări, și încărcate că și condiții inițiale pentru următoarea simulare. Acest lucru conferă flexibilitatea de a rula o simulare mai complexă în mai multe stagii. Valorile componente și parametrii de simulare, cum ar fi pasul de timp, pot fi schimbate de la o simulare la altă. Topologia circuitului, totuși, ar trebui să rămână la fel.

În PSIM, pasul de timp este fix pe durata întregii simulări. Pentru a asigura rezultate corecte ale simulării, pasul de timp trebuie ales cu atenție. Factorii care limitează acest pas de timp include perioada de comutare, grosimea semnalului și intervalele tranzitorii. Este recomandat că pasul de timp să fie cel puțin cu o unitate mai mic decât cel mai mic de mai sus.

De asemena, o tehnică de interpolare este implementată și va calcula comutările exacte. Cu această tehnică, eroarea datorată nealinierii comutărilor și punctelor discrete ale simulării este redusă semnificativ. Este posibil să se simuleze cu un pas de timp mare ce va menține rezultate corecte.Pasul maxim de timp admis este calculat automat în PSIM. Este comparat cu pasul de timp setat de către utilizator, iar cel mai mic dintre cele două va fi folosit în simulare.

Voltmetrul este un aparat electric de măsură care se folosește pentru a măsura tensiunile în circuitele electrice. Se mai poate spune că voltmetrul măsoară diferența de potențial electric dintre două puncte.

Ampermetrul este un aparat ce măsoară intensitatea curentului electric care trece printr-un conductor sau printr-un circuit electric. Există ampermetre folosite pentru curent continuu și ampermetre pentru curent alternativ . Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric Amperul. Pentru măsurarea curentul ce trece printr-un element de circuit, ampermetrul se va montează în serie cu acesta.

Punct de masă

Împământarea este definită ca potențialul (dorit zero) al unei zone a solului, a cărui comportare electrică este dependentă de tipul de sol, de umiditate, de temperatură, de sezon, de adâncimea de implantare a electrozilor, etc. Împământarea este realizată fizic cu electrozi îngropați în sol și/sau prin legături de nul de protecție.

Semnale tensiuni

Diagrama curenților

Diagrama senzorului de viteză

Diagrama senzorului de cuplu