Serviciile In Cadrul Companiei Hewlett Packard Romania

=== 9d5759f82461c6e5fe4aad9e201166c38128fad9_398140_1 ===

Universitatea Româno – Americană

Specializare: Studii Economice Europene

Serviciile în cadrul companiei Hewlett-Packard România

CUPRINS

CAP. I Serviciile în modul general

CAP. II Serviciile în cadrul companiilor/tipuri de servicii

CAP. III Servicii în cadrul companiei Hewlett Packard Enterprise

BIBLIOGRAFIE

CAP. I Serviciile în modul general

Prezenta situație financiară și economică a evidențiat mai mult ca oricând, funcția fundamentală a serviciilor de interes general în Uniunea Europeană. În arii precum:

locuințele sociale;

asistența medicală;

asistență pentru persoanele cu handicap;

îngrijirea copiilor;

îngrijirea persoanelor în vârstă, aceste servicii expun o plasă de securitate fundamentală în ceea ce privește cetățenii, participând, în același timp, la promovarea unității sociale.

În domeniul educației, serviciile de interes general au o funcție – cheie în interiorul agendei cu privire la locurile de muncă. În economia fundamentată pe cunoaștere este imperios necesar ca:

universitățile;

școlile;

centrele de formare să fie de cea mai bună calitate spre garantarea că tinerii obțin noi competențe în ceea ce privește noi locuri de muncă.

Totodată, limitările bugetare cu care se confruntă, astăzi, administrațiile publice precum și nevoia consolidării fiscale impun asigurarea procurării unor servicii de înaltă calitate, într-o manieră cât mai eficace și cât mai eficientă, din perspectiva costurilor.

Direcțiile politice ale anului 2009 ale președintelui făceau referire la modernizarea sectorului serviciilor ca la o manieră de stimulare a noi surse de progres și de unitate socială, trasând ideea conform căreia este imperios necesară stimularea dezvoltării generale a sectorului serviciilor de sănătate și a serviciilor sociale prin crearea unui cadru de calitate în ceea ce privește serviciile sociale și serviciile publice, recunoscând, în acest context, relevanța acestora în modelul european de societate.

Strategia Europa 2020 a reconfirmat nevoia dezvoltării a noi servicii, procurate și online dar și fizic, care să determine progresul și crearea unor locuri de muncă.

Printre acestea pot fi numărate serviciile inovatoare de interes general.

Cu toate că mereu asigurat statelor membre adaptabilitatea necesară în scopul procurării unor astfel de servicii de calitate, Tratatul de la Lisabona a introdus noi prevederi identificate în Protocolul 26 legat de serviciile de interes general și în articolul 14 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În această nouă conjunctură, Comisia a hotărât reunirea într-un spațiu unic de calitate a întregului set de acțiuni desfășurate în spațiul serviciilor de interes general.

Acest demers stă drept fundament că, în anii ce urmează, mediul de reglementare la nivelul Uniunii Europene va continua consolidarea dimensiunii sociale a pieței unice, luarea în considerare a naturii specifice a acestor servicii și rezistarea în față provocării de a le procura într-o manieră ce încorporează valorile recunoscute în protocol, respectiv:

drepturile utilizatorilor;

calitate;

acces universal;

securitate;

tratament egal;

accesibilitate.

Serviciile de interes general se identifică în acele serviciile pe care autoritățile publice ale statelor membre le văd ca fiind de interes general și ce, așadar, fac obiectul unor obligații caracteristice de serviciu public.

Unele trăsături ale manierei de organizare a acestor servicii pot fi reglementate prin intermediul altor legi generale existente în tratat, precum principiul nediscriminării.

Serviciile de interes economic general se identifică în acele activități economice determinante ale rezultatelor cu privire la utilitatea publică generală pe care piața nu le-ar procura – ori le-ar procura în alte conjuncturi cu privire la:

accesul universal;

calitate;

tratamentul egal;

securitate;

accesibilitate) fără intervenție publică.

Datoria de serviciu public este impusă furnizorului prin conferirea unei sarcini și pe fundamentul unui criteriu de interes general predestinat să asigure procurarea serviciului în conjuncturi care îi permit îndeplinirea misiunii.

Servicii sociale de interes general cuprind sistemele de siguranță socială ce acoperă riscurile primordiale de viață precum și o serie de alte servicii fundamentale procurate direct indivizilor, ce joacă un rol profilactic și de includere sau unitate socială.

În timpul în care unele servicii sociale precum sistemele de siguranță socială, prevăzute de lege, nu sunt considerate de către Curtea Europeană drept activități economice, jurisprudența Curții subliniază că natura socială a unui serviciu este insuficientă în ceea ce privește clasarea acestuia ca fiind neeconomic.

Așadar, sintagma „servicii sociale de interes general” face referire, pe de o parte la activități neeconomice, pe de altă parte la activități economice.

Obligația de serviciu universal se identifică într-un tip de obligație de serviciu public ce decide solicitările menite să asigure că unele servicii sunt puse la dispoziția utilizatorilor și a consumatorilor într-o țară membru, indiferent de poziția geografică a acestora, la un anumit stadiu calitativ și, luând în considerare conjuncturile naționale caracteristice, la un preț accesibil.

Definirea datoriilor caracteristice de serviciu universal este hotărâtă pe plan european, reprezentând un element fundamental al liberalizării pieței sectorului serviciilor, precum:

transporturile;

comunicațiile electronice;

poșta.

Sintagma de „serviciu public” este folosită într-o manieră confuză și poate face referire la faptul că un serviciu este redat publicului larg sau spre interes public ori poate să fie folosit spre caracterizarea activității entităților existente în proprietate publică. În scopul evitării ambiguității, sunt utilizate sintagmele de „serviciu de interes economic general” și „serviciu de interes general”.

Protocolul nr. 26 al Tratatului de la Lisabona, legat de serviciile de interes general precum și articolul 36 ce aparține Cartei drepturilor fundamentale evidențiază într-o manieră clară relevanța serviciilor de interes general în Uniunea Europeană, hotărând principiile ce ghidează abordarea Uniunii Europene legate de serviciile respective.

Pentru întâia oară, la nivelul dreptului primar, Protocolul instituie principiile reprezentative aplicabile serviciilor de interes general.

Protocolul validează, în aceeași măsură, faptul că prevederile tratatelor influențează competența statelor membre de a:

procura;

încredința prestarea;

organiza servicii neeconomice de interes general.

În conformitate cu articolul 14 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, Uniunea Europeană și statele membre, fiecare dintre acestea în limita competențelor ce le revin și în limita domeniului de aplicare a tratatelor, asigură funcționarea respectivelor servicii pe fundamentul principiilor și în conjuncturi în mod expres financiare și economice, care să le permită îndeplinirea propriilor misiuni.

Acest articol conturează oportunitatea că Uniunea Europeană să reglementeze în spațiul serviciilor de interes economic general, prin deciderea unor condiții și a unor principii, în mod expres condiții financiare și economice, ce să le permită îndeplinirea propriei misiuni, prin procedura legislativă ordinară și printr-un regulament.

Articolul adus în discuție anterior subliniază că orice regulament de această natură este imperios a fi definită fără a influența competența țărilor membre de:

procurare a acestor servicii;

de încredințare a prestării serviciilor;

de finanțare, prin respectarea tratatelor.

Această prevedere relevă faptul că:

structurarea;

furnizarea;

finanțarea unor servicii de această natură revin, în primă instanță, țărilor membre ce iau hotărâri la nivel:

local;

național;

regional.

Odată cu trecerea anilor, cererea de servicii de interes general precum și prestația acestora au evoluat într-o manieră semnificativă.

Serviciile pe care statul le furniza într-o manieră tradițională sub o formă directă au fost externalizate tot mai mult de către autoritățile locale, naționale și regionale, astăzi fiind prestate în cele mai multe dintre cazuri de sectorul privat – cu sau fără scop lucrativ.

Întrucât o multitudine dintre serviciile luate în discuție sunt de factură economică, acestora li se aplică regulile legate atât de concurență cât și de piața internă, în condițiile în care aplicarea unor norme de această natură nu stopează îndeplinirea sarcinilor speciale conferite acestora.

Accesul la oferte distincte funcție de calitatea și de prețul serviciilor, poate expune autorităților publice o serie de beneficii substanțiale și de alternative distincte.

Pe măsură ce unele părți interesate se îngrijesc de impactul acestor legi, în mod expres cu privire la serviciile sociale, Comisia este convinsă că acestea pot să se aplice în așa măsură încât să ia în considerare nevoile caracteristice și să întărească procurarea serviciilor.

Abordarea Comisiei cu privire la instituirea unui cadru calitativ este fundamentat pe trei părți de acțiune:

creșterea siguranței juridice și a clarității prin raportare la normele Uniunii Europene ce se aplică în situația acestor servicii;

procurarea instrumentelor ce permit statelor membre asigurarea că indivizii au acces la serviciile primordiale și la reanalizarea periodică a situației;

promovarea inițiativelor în ceea ce privește calitatea, în mod expres pentru serviciile sociale ce răspund unor nevoi reprezentative.

Reforma prevăzută de Comisie presupune un tratament caracteristic atât pentru serviciile de sănătate cât și pentru serviciile sociale.

Serviciile respective vor beneficia de praguri superioare, trebuind să respecte numai datoriile în materie, pe de o parte de tratament egal, pe de altă parte de transparență.

Pe lângă acestea, în scopul încurajării unei abordări calitative, reforma promovează folosirea criteriului celei mai avantajoase oferte din perspectivă economică, ceea ce presupune că statele membre nu trebuie să coreleze aceste servicii doar pe fundamentul celui mai scăzut preț.

Noile reguli vor asigura faptul că aplicarea prevederilor legate de achizițiile publice nu se va întretăia cu libertatea de care dispun autoritățile publice în optarea pentru maniera de îndeplinire și de structurare a sarcinilor lor de serviciu public.

Comisia și-a luat angajamentul de a ajuta:

utilizatorii;

autoritățile publice;

furnizorii de servicii atât să înțeleagă cât și să aplice într-o manieră mai eficientă normele Uniunii Europene în condițiile serviciilor de interes economic general, ca feedback la solicitările și la întrebările și la explicațiile ce au fost formulate de părțile interesate.

Comisia a elaborat, totodată, un ghid legat de achizițiile responsabile sociale, instrument destinat în ajutarea autoritățile publice spre achiziționarea de bunuri și de servicii într-o manieră responsabilă din perspectivă socială, potrivit legilor Uniunii Europene.

Legislația sectorială adoptată de Uniunea Europeană a asigurat mereu un echilibru strict între nevoia de a crește competitivitatea și folosirea mecanismelor de piață și nevoia de garantare că fiecare cetățean are acces la servicii fundamentale de înaltă calitate la prețuri accesibile.

De pildă, acesta a fost cazul industriilor de rețea, pornind de la sectorul serviciilor poștale și ale telecomunicațiilor și până la sectorul energiei și al transporturilor.

Tabloul de bord al piețelor de consum, publicat în fiecare an de către Comisie, monitorizează performanța a circa 30 de piețe de servicii cu privire la:

posibilitatea de a opta;

comparabilitate;

modificarea serviciului;

încredere;

modificarea furnizorului;

satisfacția globală;

plângeri;

probleme.

Deoarece tehnologiile și nevoile utilizatorilor evoluează într-o manieră constantă, este nevoie de revizuirea periodică a nevoii introducerii obligațiilor noi și, totodată, a obligațiilor existente de serviciu universal.

Statele membre au în continuare libertatea de extindere a datoriilor existente de serviciu universal ori de introducere a altora noi, cu condiția ca măsurile să fie potrivite cu legislația Uniunii Europene.

În ceea ce privește serviciul poștal, directiva este definitorie pentru cerințele minime legate de domeniul de aplicare a datoriei de serviciu universal: este imperios ca serviciile poștale solicitante, din punct de vedere calitativ, să fie furnizate măcar cinci zile lucrătoare pe săptămână, pe întreg teritoriul, la prețuri rezonabile utilizatorilor în ceea ce privește corespondența simplă precum și pachetele cu anumite greutăți, alături de trimiterile cu valoare declarată și de cele recomandate.

În același context, directiva cuprinde prevederi menite în a asigura calitatea ridicată a serviciului poștal universal, iar maniera de punere în aplicare a acestora este monitorizată de Comisie.

Accesul la servicii de plată fundamentale în conjuncturi echitabile este relevantă în scopul incluziunii sociale și financiare și în scopul de a permite consumatorilor să beneficieze totalmente de piața unică.

Datoriile de serviciu public în ceea ce privește sectorul transporturilor sunt decise în documente legislative caracteristice legate de:

transportul maritim;

serviciile aeriene;

transportul terestru.

Această legislație sectorială caracteristică decide principiile pe care statele membre trebuie să le urmeze în evidențierea datoriilor de serviciu public în condițiile fiecărei maniere de transport.

Cartea albă din 2011 legată de transporturi subliniază că o pondere mai ridicată a călătoriilor cu mijloacele de transport în comun, îmbinată cu datorii minime de serviciu, vor permite progresul frecvenței și al densității serviciilor, determinând, în această manieră, un cerc virtuos avantajos manierelor de transport public.

Atribuirea contractelor de servicii publice ce definesc datoriile de serviciu public în condițiile diverselor maniere de transport este imperios necesar să respecte principiile:

atribuirii;

transparenței;

nediscriminării ca urmare a unei proceduri de ofertare competitivă.

Calitatea serviciilor de transport de călători se va transforma într-un factor din ce în ce mai relevant în următorii ani, luând în calcul îmbătrânirea populației precum și nevoia de asigurare că transportul colectiv – public se identifică într-o alternativă atrăgătoare pentru transportul individual, ce contribuie la întreprinderea obiectivelor în materie de folosire eficientă a resurselor și de siguranță a aprovizionării cu combustibil.

În anul 2012, Comisia a prezentat o propunere legată de deschiderea pieței serviciilor naționale de transport de călători. Propunerea a venit ulterior deschiderii pieței în ceea ce privește serviciile de transport de marfă precum și serviciile internaționale de transport de călători. În anul 2012, Comisia a luat în calcul revizuirea Regulamentului legată de serviciul public în ceea ce privește transportul terestru, spre generalizarea procedurilor de ofertare competițională pentru atribuirea contractelor de serviciu public în sectorul feroviar.

Cu toate că statele membre beneficiază de o marjă vastă de apreciere spre identificarea domeniilor în care este nevoie de impunerea datoriilor de serviciu public în conjunctura serviciilor de transport de călători, pentru a fi viabile, este imperios necesar ca aceste servicii să fie:

furnizate într-o conjunctură financiară stabilă;

eficiente;

de înaltă calitate.

Directiva legată de serviciul universal în spațiul comunicațiilor electronice prevede o formă de securitate socială în condițiile în care forțele de piață sunt insuficiente în scopul de a permite consumatorilor accesul la un preț rezonabil la serviciile fundamentale, în mod expres dacă aceștia locuiesc în zone unde furnizarea lor este scumpă ori dificilă sau dacă aceștia au un handicap sau au venituri mici.

Serviciile sociale de interes general au un rol reprezentativ în societățile europene, participând, pe de o parte la incluziunea socială iar pe de altă parte la protecția socială.

Totodată, solicitarea privitoare la aceste servicii crește, pe măsură ce abilitatea de finanțare devine din ce în ce mai mărginiră, astăzi, în urma crizei economice, iar pe perioadă mai îndelungată, în urma a îmbătrânirii populației.

CAP. II Serviciile în cadrul companiilor/tipuri de servicii

În 2016, serviciile asupra cărora s-a pus accent, în ceea ce privește externalizarea lor sunt cele din domeniul IT. Atât activitățile IT cât și cele de salarizare sunt cele mai externalizate servicii din interiorul companiilor locale, urmate de contabilitate, de customer și de achiziții.

În ultimii 5 ani, externalizarea activităților contabile a înregistrat un avans reprezentativ la nivel local, iar prin informatizarea permanentă a proceselor, numărul companiilor ce apelează la furnizori specializați va crește tot mai mult în perioada care va urma.

Outsourcing – ul IT s-a identificat în cea dintâi opțiune legată de externalizarea departamentelor. Stadiu cu stadiu, companiile au început să vadă avantajele externalizării și în ceea ce privește activități interne reprezentative, ca:

salarizarea;

contabilitatea;

asistența clienților”.

În condițiile în care pentru externalizarea serviciilor IT, motivul primordial pentru care companiile apelează la acest model de business se identifică în costurile reduse, în ceea ce privește salarizarea, motivele sunt parte a confidențialității datelor. Cu privire la activitățile contabile, acestea sunt externalizate grație faptului că asigură progresul flexibilității serviciilor furnizate și eficiența proceselor interne.

Un motiv existent în ceea ce privește externalizarea contabilității se identifică în efortul intern prea mare al companiilor de a fi la curent cu birocrația existentă și cu legislația din România. Pe lângă acestea, companiile locale resimt și nevoia unor servicii de consultanță, care să aducă valoare adăugată în spațiul contabilității”.

Piața de outsourcing contabil din România înregistrează un ritm mai alert de creștere în comparație cu alte state din regiune, ca:

Polonia;

Cehia;

Ungaria;

Slovacia, dar nu este la fel de mătură, acolo unde nivelul de penetrare este mai ridicat, cele mai multe dintre companii, prin prisma tuturor verticalelor de business, apelând la externalizarea contabilității.

Prin intermediul digitalizării, contabilitatea are șanse ridicate de a se transforma într-unul dintre serviciile de externalizare de top mulțumită gradului ridicat de eficientizare în cadrul companiilor ce apelează la acestea. Activitățile administrative vor fi diminuate, așadar și resursele financiare ori umane, iar simultan cu acestea scade și rata de eroare concomitent cu creșterea transparenței la nivel organizațional.

În cadrul serviciilor de gestionare a riscului corporativ pe care companiile le furnizează, se atrage atenția clienților cu privire la riscurile afacerii, determinând nivelul de risc acceptabil, se implementează metode de control, se asigură monitorizarea și, totodată, evaluarea factorilor de risc și respectarea normelor în vigoare.

În alt context dar prin raportare la aceeași temă, o companie de contabilitate include servicii precum:

furnizarea serviciilor de evaluare care fac parte din procesul și planul de audit extern și servicii de pregătire și, ulterior de implementare, distincte de cele de audit;

evaluarea garanției veniturilor existente;

efectuarea unei testări a informațiilor posedate, în format electronic, în cadrul serviciilor de audit financiar și operațional și financiar; 

conturarea cadrului pentru garanția veniturilor;

oferirea serviciilor de evaluare clienților ce sunt parte a procesului de audit extern și a serviciilor de implementare și pregătire distincte de cele de audit;

implementarea garanției veniturilor în interiorul organizației;

operarea garanției veniturilor în interiorul organizației.

Cum a fost menționat și anterior, tendințele anului 2016 sunt creionate într-un nou trend, identificându-se în optarea companiilor pentru externalizarea serviciilor IT.

Cu toate că s-a discutat ceva timp pe această temă, înainte de criză economică nu erau luate în considerare serviciile de această natură. Pe parcursul ultimilor ani, mulțumită succesului unor proiecte identice și prin prisma constrângerilor financiare prin care au trecut companiile, interesul în ceea ce privește serviciile IT a fost tot mai ridicat. Totodată, au apărut tot mai multe firme ce oferă servicii IT complete.

Potrivit studiilor de specialitate, investițiile în servicii IT vor crește în anul 2016. Dacă piața globală de IT se va ridica doar cu un procent în acest an, zona de servicii IT va fi ridicată cu 3.7 %.

Cu alte cuvinte, specialiștii în externalizarea serviciilor IT preiau tot mai multe dintre problemele și sarcinile departamentului de profil din companii, oferind beneficii în ceea ce privește activitatea curentă, beneficii de costuri și susținerea la un nivel mai ridicat a core – business – ului companiilor.

Furnizorii serviciilor externalizate IT sunt experți în intervenția eficientă în condițiile apariției unor defecțiuni, pe de o parte pe segmentul software – prin:

defragmentări;

reinstalarea sistemelor de operare;

devirusări;

optimizări, pe de altă parte pe segmentul hardware – prin servere și stații de lucru.

Așadar, externalizarea serviciilor IT se poate identifica în acest an, într-o soluție optimă – dar nu de compromis – ce va oferi timpul indispensabil spre ocuparea indivizilor de business – ul principal, de cel ce aduce bani în companie.

Avantajele, în acest context, sunt conturate de un pachet complet de servicii personalizate, întreprinse de specialiști în domeniu, bogați în experiență, pachet cu costuri reduse și lipsit de multitudinea de interviuri de angajare.

Pe piața românească există și companii – clienți atât din mediul național cât și din cel internațional ce oferă servicii aparținând domeniului de consultanță în resurse umane. Acestea se regăsesc în următoarele:

în recrutarea specialiștilor în marketing și în comunicare prin AdJob – serviciul de recrutare alocat industriei de marketing și comunicare;

în definirea nevoilor companiei respective;

în comunicarea proiectelor prin Update – serviciul de publicare a comunicatelor de presă raportate la proiectele dezvoltate din zona marketingului și a comunicării;

în oferirea de consultanță în derularea procesului de „headhunting”;

în direcționarea spre furnizori de recalificare și de formare profesională;

în întreprinderea recrutării și a selecției;

în realizarea de simulări spre prezentarea la interviul de angajare;

în expunerea accesului la o bază de date actualizată și la o rețea consolidată de canale de recrutare;

în oferirea consultanței în conturarea profilului candidatului, spre derularea procesului de selecție și de integrare profesională a candidatului selectat;

în ușurarea accesului la diverse baze de date, emiterea CV – urilor și analiza rezultatelor reieșite în urma aplicărilor;

în oferirea consultanței în management și în afaceri;

în suportul participanților spre identificarea posturilor sau a companiilor din domeniile de activitate de interes;

în efectuarea medierii electronice;

în acordarea de:

asistență operațională;

consultanță;

îndrumare pentru organizații și pentru firme pe probleme de management, precum:

planificarea organizatorică și strategică;

managementul schimbărilor;

reducerea costurilor;

obiective și strategii de marketing;

politici legate de resursele umane;

strategii de pensionare și de compensare;

planificarea producției și plănuirea controlului.

în instruirea în tehnici și mijloace de căutare a unui loc de muncă și de prezentare la interviuri spre ocupare;

în conceperea ofertei de angajare personalizată în ceea ce privește fiecare poziție, pentru fiecare viitor angajat;

în întreprinderea testelor de aptitudini, în dezvoltarea abilității și încrederii în ei înșiși a indivizilor aflați în căutarea unui loc de muncă;

în întocmirea Fișei de Post în ceea ce privește pozițiile din companie potrivite cu specificul activității companiei – client;

în evaluarea și în auto – evaluarea personalității spre orientarea profesională;

în întreprinderea Contractului Individual de Muncă;

în întreprinderea testelor de orientare profesională;

în formularea de acte adiționale:

modificarea locului de muncă;

schimbări de salariu;

detașare;

schimbări de funcție;

clauze;

delegare.

în consiliere profesională;

în realizarea testelor de cunoștințe;

în realizarea chestionarelor de personalitate;

în realizarea testelor de cunoștințe;

în realizarea testelor de inteligență;

în realizarea testelor de aptitudini.

Potrivit iTax există aproximativ 270 de tipuri de servicii, dintre care se vor trece în revistă:

serviciile:

avocaților;

arhitecților;

juriștilor;

contabililor;

experților contabili;

furnizarea programelor informatice (software) și actualizarea acestora;

serviciile juridice;

consultanță;

serviciile de învățământ la distanță;

serviciile culturale;

serviciile de cazare;

serviciile de parcare;

serviciile de cercetare – dezvoltare.

Prin raportare la domeniul relațiilor publice, serviciile existente în activitatea acestuia se identifică în următoarele:

în planificare – regăsită în:

analizarea problemelor și oportunităților;

stabilirea scopurilor;

recomandarea și planificarea activităților;

măsurarea rezultatelor;

coordonarea raportului client – management.

în scriere și editare – întrucât raporturile publice implică de cele mai multe ori intrarea în contact cu un număr cât mai mare de indivizi, mijlocul cel mai frecvent utilizat este scrisul prin:

newsletters;

rapoarte către acționari;

broșuri;

rapoarte anuale;

discursuri;

comunicate de presă;

articole;

scenarii.

raporturile cu media – prin dezvoltarea și păstrarea unui spațiu de lucru eficient cu media. Aceasta presupune înțelegerea manierei de lucru a:

punctelor de interes ale jurnaliștilor;

ziarelor naționale și locale;

televiziunilor;

revistelor;

radiourilor.

identitate corporationala – prin dezvoltarea și păstrarea identității unei organizații prin metoda de advertising corporational și, totodată prin promovarea numelui și a reputației companiei mai mult decât a propriilor produse;

comunicare verbală – identificată în comunicarea propriu-zisă cu grupuri și indivizi în cadrul:

unor discursuri;

unor întâlniri;

unor prezentări.

producție – în cazul acestui element, mijloacele de comunicare deosebit de relevante se regăsesc în:

prezentările multimedia;

broșuri;

filme;

rapoarte.

evenimente speciale:

premieri;

conferințe;

competiții;

expoziții;

zile deschise, toate utilizate în scopul captării atenției unor grupuri propriu-zise.

cercetare și evaluare – cea dintâi sarcină a unui practician de relații publice rezidă în analizarea datelor. Un program de relații publice este imperios necesar a fi evaluat și analizat continuu spre stabilirea viitoarelor strategii.

Este imperios necesar ca numărul cunoștințelor legate de produse și servicii să fie tot mai ridicat.

În ciuda aspectelor pozitive menționate până acum, unele servicii se caracterizează și printr-o o trăsătură apropiată de negativă și anume autopromovarea.

În România, serviciile se schimbă, căutându-și forma funcțională, spre atingerea celei ideale.

În context financiar, băncile furnizează clienților săi – identificați în persoane juridice și persoane fizice – tipuri de servicii precum:

cumpărarea și vânzarea acțiunilor – la cererea clienților, băncile pot să ofere servicii de vânzare și de cumpărare de hârtii de valoare – identificate în acțiuni și obligațiuni;

deschiderea de conturi bancare – banca atrage bani de la clienții săi, returnându-le, în schimb, dobânda raportată la depozitele constituite. Plata acestor dobânzi reprezintă o cheltuială pentru bancă.

Și pentru persoanele juridice și pentru cele fizice, băncile deschid conturi precum:

conturi de economii – acumulare – în lei ori în valută, în care pot să se facă depuneri și retrageri într-o limită anume;

conturi de depozit – la termen – în lei sau în valută, în care depunerile se realizează pentru un termen anume, perioadă în care titularii nu pot să efectueze nici plăți în aceste conturi și nici depuneri în cont;

conturi curente – la vedere – în lei ori valută, conturi în care titularii pot să facă operațiuni de încasări și plăti curente.

Funcție de anumite activități caracteristice, pentru clienții identificați în persoane juridice, băncile deschid și alt tipuri de conturi, precum:

conturi cu suma obținută prin participare la licitațiile valutare;

conturi blocate – unde se depun sume în valută ori în lei, reprezentând capitalul social indispensabil constituirii unei societăți comerciale;

conturi pentru credite, alocate spre evidențierea creditelor acordate de bancă clienților și din care urmează ca aceștia să dispună plăti;

conturi blocate cu destinație specială – respectiv conturi în care disponibilitățile titularului sunt blocate pentru o perioadă de timp, funcție de o operație anume, ca măsură de protecție în ceea ce privește bancă și bună desfășurare a unor obligații de plată spre străinătate – prin garanții și acreditive.

private banking – identificat în consiliere financiară personalizată și în administrare a banilor clienților ce au venituri mari ori ce dețin active lichide însemnate și tranzacții personale prompte, în conjuncturi de maximă confidențialitate;

credite – băncile împrumută clienților săi identificați în persoane fizice ori juridice sume de bani în scopul:

finanțării afacerilor;

nevoilor personale;

investițiilor;

achiziției de imobile;

achiziției de autovehicule.

Este imperios necesar că clientul să plătească comisioane în ceea ce privește analizarea de bancă a oportunității acordării creditului și o dobândă cu privire la creditul primit. Atât dobânzile cât și tarifele reprezintă un venit pentru bancă.

încasarea amenzilor și a taxelor – indivizii ce trebuie să plătească amenzi și taxe pot să folosească sistemul bancar cu privire la plata sumelor datorate statului ori unor instituții anume;

servicii legate de transferul fondurilor – băncile furnizează servicii legate de plățile prin transferul fondurilor, pe de o parte electronic, pe de altă parte prin instrumente de plată – în numele și la solicitarea propriilor clienți. Astfel, banca percepe un comision în ceea ce privește acest serviciu, ce variază funcție de valoarea sumei și de metoda de transfer a banilor.

schimb valutar – prin acesta, băncile pot să asigure clienților posibilitatea de procurare a majorității valutelor statelor lumii.

plăți legate de derularea cheltuielilor guvernamentale – băncile întreprind plăți în numele guvernului, în mod expres cele legate de finanțarea unor proiecte de investiții statale.

cecurile de călătorie – un astfel de serviciu cuprinde promisiunea unei bănci de plată a unei sume de bani oricărui individ ce deține fila de cec de la individul în numele căruia a fost cecul emis.

Un alt tip de servicii pe care o companie poate să le ofere rezidă în cele de îngrijire pentru familie.

Acesta presupune existența unor instrumente ce sprijină lucrătorul în sarcinile de îngrijire pe care acesta le are, precum și în asumarea rolurilor și responsabilităților familiale, cuprinzând toate inițiativele pe care societățile le implementează în scopul răspunderii necesităților lucrătorilor raportate în mod expres la îngrijirea:

indivizilor cu dizabilități;

minorilor;

vârstnicilor prin:

servicii de asistență și de transport pentru vârstnici și pentru indivizi cu dizabilități, la domiciliu ori la instituții;

existența grădinițelor în cadrul companiilor;

momente de integrare muncă – familie și de socializare;

existența unor locuri de joacă pentru copii;

babysitting și servicii de îngrijire;

existența unor săli de joacă;

activități after – school.

Similar cu cele anterioare și acest tip de servicii poate fi internalizat în societate ori furnizat prin convenții cu terțe părți.

În unele dintre cazuri, aceste acorduri fac participantă și instituția publică locală ce administrează serviciile pentru copii. În acest context, nouă structură poate să apară în spații puse la dispoziție de către instituția publică, administrată de un actor local non – profit, furnizor al unui serviciu avantajos atât în ceea ce privește angajații firmei cât și în ceea ce privește cetățenii.

Serviciile raportate la îngrijirea indivizilor cu dizabilități și bătrânilor au aceeași relevanță, luând în calcul, pe de o parte, tendința de îmbătrânire a populației și pe de altă parte prelungirea vârstei de muncă.

Lucrătorii ce au sarcini de îngrijire raportate la prezența indivizilor cu dizabilități și bătrânilor se află de cele mai multe ori în riscul absențelor neașteptate, câteodată chiar prelungite în timp, în acest context, serviciile de suport la care s-ar putea ajunge, nefiind mereu ușor de reperat ori accesibile din perspectivă economică.

Ceea ce societatea poate să facă, în această conjunctură, este să finalizeze convenții caracteristice cu operatorii externi, ce se pot ocupa de serviciile de transport al indivizilor de acasă spre structurile specializate, ori se poate discuta cu un personal de îngrijire prin care să fie oferită asistență la domiciliu.

În anul 2007, Comisia a anunțat o strategie spre suportul calității serviciilor sociale pe toată suprafața Uniunii Europene. Sub identitatea unei acțiuni ulterioare, Comisia a susținut, prin programul PROGRESS, inițiativele europene ce au menirea de a dezvolta instrumente în scopul definirii și măsurării calității oferind un suport elaborării, în cadrul Comitetului pentru protecție socială, a unui cadru european calitativ pe fundament voluntar în scopul serviciilor sociale.

Între anii 2008 – 2010, programul PROGRESS a finanțat opt proiecte menite spre elaborarea instrumentelor în scopul:

definirii,

măsurării,

evaluării,

îmbunătățirii calității serviciilor sociale, acordând o atenție specială îngrijirii pe termen lung.

În cadrul proiectelor au fost înființate parteneriate transnaționale și schimburi de bune practici între autoritățile publice, furnizorii de servicii și alți actori care proveneau din medii culturale distincte, care își desfășurau activitatea în contexte administrative și juridice și evoluau în conjuncturi socio – economice distincte.

Toate proiectele au subliniat relevanța participării utilizatorilor, pe de o parte în definirea, pe de altă parte în evaluarea calității serviciilor sociale.

În luna octombrie a anului 2010, Comitetul pentru protecție socială a adoptat un cadru european calitativ pe fundament voluntar pentru serviciile sociale. Obiectivul acestuia s-a identificat în dezvoltarea unui consens al calității serviciilor sociale în Uniunea Europeană.

Cadrul a fost conceput în așa manieră încât să fie destul de flexibil în scopul de a fi aplicat în cazul unor servicii sociale distincte în conjunctură:

locală,

naționala,

regională în toate țările membre și în scopul de a fi compatibil cu abordările naționale existente din punct de vedere calitativ.

Prin acest cadru s-au identificat criteriile și principiile pe care un serviciu social ar trebui să le îndeplinească în scopul de a răspunde nevoilor și așteptărilor utilizatorilor. Cadrul includea, totodată, elementele unei metodologii ce ar trebui să ajute autoritățile publice în elaborarea, la nivelul adecvat, unor indicatori ori a unor standarde – cu alte cuvinte, instrumente – calitative în scopul:

definirii,

măsurării,

evaluării serviciilor sociale din perspectivă calitativă.

Criza financiară și economică a avut un impact reprezentativ asupra sectorului public din pricina presiunii exercitate asupra finanțelor publice fiind important să se depună toate eforturile în scopul menținerii furnizării acestor servicii și în scopul îmbunătățirii calității acestora. În următoarele luni, Comisia Europeană va realiza o serie de alte acțiuni ce vor oferi Uniunii Europene un cadru calitativ bazat în ceea ce privește serviciile de interes general pentru următorii ani. Comisia Europeană va continua aceste demersuri ca urmare a luării angajamentului său de plasare a inovării sociale și a economiei sociale în centrul acțiunilor elaborate în temeiul Strategiei Europa 2020, în maniera în care a demonstrat recent propria inițiativa legată de antreprenoriatul social, ce sprijină evoluția unor mijloace inovatoare și noi din perspectivă socială prin întreprinderea unor activități economice și prin furnizarea serviciilor.

Serviciul public se identifică într-un organism dezvoltat de:

comună,

stat,

județ cu o putere și cu o competență determinate, cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al administrației creatoare, expus la dispoziția publicului în scopul satisfacerii în manieră regulată și permanentă a unei necesități cu caracter general.

Serviciul public se identifică în metoda administrației prin care se prestează cetățenilor servicii de interes general, în regimul puterii politice. Înființarea serviciilor publice reprezintă atributul exclusiv al consiliilor locale și al autorităților deliberative iar structurarea și funcționarea lor se identifică în atributul autorităților executive, cu alte cuvinte al primarilor. În tiparul serviciilor publice intră:

servicii publice în scopul activităților culturale,

servicii publice cu caracter statal,

servicii publice comerciale,

servicii comunitare – înființate atât la nivel județean cât și la nivel local,

serviciile publice de gospodărie comunală,

alte servicii publice locale.

Funcție de natura serviciilor publice există servicii publice, comerciale și industriale și servicii publice administrative.

Funcție de maniera în care există interesul general se deosebesc:

servicii publice alocate colectivității per ansamblu,

servicii publice al căror țel este satisfacerea individuală și directă a cetățenilor,

servicii publice ce expun atu-uri particularilor în manieră indirectă.

Din perspectiva importanței sociale se deosebesc servicii publice opționale – centre de informare, amenajarea locurilor de distracții și a parcurilor și servicii publice vitale – canalizare și alimentare cu apă.

Funcție de obiectul de activitate există:

servicii publice de distribuire a electricității, a apei și a gazului,

servicii publice administrative, întreprinse doar de stat prin intermediul instituțiilor sale:

servicii de administrare a domeniului public,

servicii publice judiciare,

servicii de legiferare.

servicii publice comerciale și industriale – au drept obiect activitățile cu caracter comercial și industrial:

exploatarea liniilor de autobuz ori de tramvai,

serviciile de transport feroviar,

serviciile de metrou ori de transport urban. 

Luând în calcul scopul propus se identifică serviciile publice întreprinse de instituții publice locale și centrale – servicii publice de învățământ structurate spre reconversia profesională – și serviciile publice înființate de autorități ale administrației publice locale și centrale:

servicii publice de educație,

servicii publice de salubritate,

servicii publice de sănătate.

Conform opiniilor altor specialiști, serviciile publice se categorisesc în următoarea manieră:

Din perspectiva gradului de extensie există servicii locale de relevanță:

comunală,

județeană,

orășenească,

municipală și servicii de importanță națională.

Funcție de formă de organizare, există:

servicii publice ce funcționează sub identitatea:

unei companii naționale de interes public,

unei regii autonome,

unor societăți naționale de interes public.

servicii publice ce funcționează sub formă de organe ale administrației publice – direcții județene de sănătate publică, ministerul Sănătății.

servicii publice ce funcționează sub identitatea instituțiilor publice – Societatea Națională de Televiziune și Societatea Națională de Radio.

După obiectul lor de activitate se identifică:

servicii publice ce au drept obiect satisfacerea intereselor economice întreprinse de:

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale,

Ministerul Economiei și Comerțului,

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor,

Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și turismului.

servicii publice ce au drept obiect apărarea națională și păstrarea ordinii publice întreprinse de:

Ministerul Justiției,

Ministerul Apărării Naționale,

MIRA.

servicii publice ce au drept obiect satisfacerea intereselor de cultură și de artă întreprinse prin Ministerul Culturii și Cultelor și prin unitățile sale teritoriale.

servicii publice ce au drept obiect activitățile fiscale și financiare întreprinse de Ministerul Finanțelor Publice prin unitățile teritoriale deconcentrate.

servicii publice ce au drept obiect sănătatea colectivității și asigurarea socială întreprinse prin:

Ministerul Sănătății,

Ministerul Muncii,

Ministerul Solidarității Sociale și Familie.

servicii publice ce au drept obiect cercetarea și învățământul întreprinse de Ministerul Educației și Cercetării și prin unitățile lor deconcentrate teritoriale.

Conform Clasificării Centrale a Producției, serviciile publice sunt identificate în următoarele tipuri:

servicii de transport,

servicii de comunicații,

servicii sociale și legate de sănătate,

servicii de învățământ,

servicii de ambient.

Pornind de la menirea, de la țelul „serviciului”, sintagma de „serviciu public” definește acea activitate folositoare, cuvenită satisfacerii unei nevoi sociale.

Serviciul public este folosit și în sensul de organism social ori în sensul de organizație însă și în sens funcțional, de activitate întreprinsă.

CAP. III Servicii în cadrul companiei Hewlett Packard Enterprise

Povestea „Hewlett Packard Enterprise” a pornit în anul 2015, când la nivel mondial, compania HP a trecut printr-un proces de separare care a durat un an de zile, devenit oficial în luna noiembrie.

Din această separare au apărut două companii distincte: Hewlett Packard Enterprise și HP Inc. Distincția primordială rezidă în portofoliul de servicii și de produse al fiecăreia dintre societăți.

Cu alte cuvinte, la nivel mondial, Hewlett Packard Enterprise este alcătuit din patru organizații, fiecare expunând o varietate de produse ori servicii:

Financial Services – organizația companiei pentru servicii financiare.

Această modificare a adus și:

noi obiective,

un nou logo,

un nou slogan.

Enterprise Group – focusata pe produse de infrastructură IT:

servere,

storage,

networking.

Software – focusata pe dezvoltarea de produse software,

Enterprise Services – organizație unde pot fi regăsite servicii tehnologice inovatoare – de pildă, Cloud Hybrid.

Hewlett Packard Enterprise este o companie care ajută clienții să folosească tehnologia în scopul reducerii timpul necesar spre transformarea ideilor în valori. La rândul lor, acestea se transforma în moduri de viață, în industrii și în piețe.

Unii dintre clienții companiei rulează mediile IT tradiționale. Cele mai multe tranzitează la o infrastructură sigură, mobilă. Mulți se bazează pe o combinație între cele două.

Compania livrează produse de valoare ridicată, de consultanță și de servicii de suport într-un singur pachet. Acesta reprezintă unul dintre principalii săi diferențiatori. Societatea are poziție fruntașă în industrie, în:

servere,

stocare,

rețele cu fir și fără fir,

sisteme convergente,

software,

servicii,

cloud.

Prin strategii și soluții de finanțare personalizate compania oferă soluții corecte tech în ceea ce privește obiectivele unice de afaceri.

Hewlett Packard a este plasat în afaceri de inovare de mai mult de 75 de ani.

Portofoliul companiei ce include proprietatea intelectuală și capacitățile de cercetare și de dezvoltare la nivel mondial fac parte dintr-o foaie de parcurs de inovare conceput pentru a ajuta organizațiile de toate dimensiunile – de la întreprinderi globale până la startup-uri locale – prin tranziția de la platformele tehnologice tradiționale la sistemele informatice futuriste.

Hewlett Packard reprezintă un motor puternic de inovare pentru HPE, pentru clienții proprii și pentru industria proprie, pentru furnizarea de tehnologii inovatoare și de cercetare revoluționara. Compania se adresează întru totul clienților prin raportare la tendințele IT, la provocările complexe și sociale ale consumatorilor, întrucât conceptele lor și tehnologia de combustibil vizează următoarea generație de produse și următoarea generație de:

artiști,

tehnologi,

medici,

profesori.

Hewlett Packard Enterprise introduce permanent noi servicii și produse, explorează tehnologia și tendințele pieței și oferă o nouă perspectivă industriei.

Hewlett Packard Enterprise oferă servicii IT de consultanță și de asistență, în scopul implementării și optimizării activelor clienților de tehnologie.

Expertiza companiei se identifică într-o pârghie a unei noi generații tehnologice în scopul determinării rămânerii în top a serviciilor IT ale companiilor – client. Cu departamente specializate în aspecte critice ale IT- ului precum:

infrastructura,

știința datelor,

securitatea informațiilor, compania poate îmbunătăți rezultatele afacerilor și poate maximiza randamentul investițiilor tehnologice.

Hewlett Packard Enterprise Services a ajutat la digitalizarea a 42 de milioane de tranzacții de hârtie anual, în scopul:

reducerii costurilor,

sprijinirii mediului,

creării unui nou „bazin de resurse” pentru guvernul.

Serviciile financiare ale Hewlett Packard Enterprise ajută la construirea unui model modern de consum de IT ce permite controlul puterii prin upgrade – ul programelor.

Astăzi, compania furnizează servicii sigure, fiabile, contribuind, totodată, la transformarea rapidă de afaceri. Acest nou tip de IT necesită un nou tip de sprijin.

Hewlett Packard Enterprise susțin:

serverele HPE,

produsele de stocare și de rețea,

software – ul terță parte pentru cele mai importante sisteme de operare x86. Experții Hewlett Packard Enterprise ajută la diagnosticarea și la rezolvarea problemelor și oferă software și consiliere firmware.

Compania combină servicii personale la nivel înalt cu tehnologie inteligentă, toate în scopul de a menține o infrastructură sănătoasa și de încredere care să stimuleze performanța în afaceri. De asemenea, oferă consultare la distanță, recomandări și suport în oferirea rapidă a unor soluții diverselor probleme.

Experții Hewlett – Packard oferă expertiză și suport pentru fiecare eveniment, în orice stadiu al ciclului de viață al produselor IT. Clientul are acces la o gamă largă de servicii ce includ:

implementarea a noi tehnologii,

optimizarea performanțelor IT,

operațiuni de simplificare,

abordarea riscurilor legate de confidențialitate.

Astăzi, compania furnizează servicii sigure, fiabile, contribuind, totodată la transformarea rapidă de afaceri. Acest nou tip de IT necesită un nou tip de sprijin.

Cum clienții au nevoie de antrenament regulat în scopul de a ține pasul cu tehnologiile de evoluție rapidă, compania investește în formarea adaptată la incipitul ciclului de viață al proiectului, în scopul oferirii angajaților abilităților de care au nevoie în timp pentru reducerea riscurilor și a costurilor.

Hewlett Packard Enterprise își instruiește angajații utilizând materiale și sisteme reale medii în scopul modelării scenariilor reale de business. Compania a antrenat peste 100.000 de indivizi din IT și profesioniști în afaceri anual, în 28 de limbi și în 90 de țări.

Hewlett Packard Enterprise își poate poziționa echipa în top în ceea ce privește succesul, ajutând-o în optimizarea sistemelor și în îmbrățișarea provocărilor tehnologice.

Compania oferă o gamă completă de cursuri de instruire pentru:

oamenii de afaceri,

lideri IT,

echipe,

administratori individuali.

Cursurile societății se ocupă de:

sisteme de acoperire,

servere HPE,

stocare și sisteme de rețele,

soluții de la terți:

Microsoft,

VMware,

Linux.

De asemenea, compania oferă cursuri de management în ceea ce privește HPE și dezvoltă cunoștințe în ceea ce privește cele mai bune practici ITIL și practici conexe.

40% din software-ul achiziționat de Hewlett – Packard se raportează la investiții strategice în domeniul educației de software și de formare a angajaților companiilor – client prin care să îi determine să acumuleze abilitățile și cunoștințele de care au nevoie. Hewlett Packard Enterprise oferă ateliere de afaceri și programe de certificare în domenii ce includ:

HPE,

ITSM,

ALM,

Cloud Automation,

SaaS.

Hewlett Packard Enterprise oferă programe pentru a ghida compania – client prin intermediul unor proiecte complexe de transformare IT, cum ar fi migrarea către infrastructura hibrid, de punere în aplicare a analizelor de date, precum și facilitarea mobilității la locul de muncă. Compania oferă soluții de educație pentru:

Cloud,

securitate,

date,

DevOps.

Societatea poate, totodată, proiectă, cursuri personalizate pentru:

departamentul din care anumiți angajați fac parte,

divizie,

întreaga forță de muncă.

Fiind o companie cu operațiuni în diverse colțuri ale lumii, în primă instanță, fiecare angajat are oportunitatea, pe de o parte, unei comunicări internaționale iar pe de altă parte a unei expuneri globale, cu colegi din diverse regiuni, fără a exista granițe. Compania este inter – conectata și la curent cu evenimentele de pe plan:

local,

mondial,

regional oferind oportunitatea fiecărui angajat de a avea o vedere de ansamblu asupra a ceea ce se petrece în companie la nivel macro.

Un alt atribut ce caracterizează compania Hewlett – Packard este inovația, reprezentanții fiind mereu concentrați pe a face lucrurile cât mai eficient cu putință, încurajând fiecare angajat să participe la îmbunătățirea propriilor procese.

Compania oferă dezvoltare profesională și în interiorul companiei, atât pe verticală cât și pe orizontală, iar nu în ultimă instanță oferă șansa angajaților de a fi parte a proiectelor extra – job, funcție de propriile preferințe.

În România, compania este prezentă cu cele două entități legale: „Hewlett Packard România” (care cuprinde centrul de software R&D de la Cluj Napoca și divizia de vânzări) și un „Shared Service Center – Global E-Business Operations Center (GeBOC)” unde oferă suport din perspectivă operațională pentru zona de vânzări, celor din regiunea EMEA.

Hewlett Packard cuprinde o gamă largă de procese, precum:

procese financiare,

procesul de pre – vânzare și de post – vânzare,

procesul de achiziții și de logistică.

Internship – urile constituie o prioritate pentru companie, căutând continuu să alăture companiei noi talente.

Cu toate că Hewlett Packard Enterprise este o companie notorie la nivel mondial prin oferirea produselor și serviciilor IT, pe plan local, aceștia au deschise poziții care nu impun existența unui background tehnic ci mai cu seamă a unor cunoștințe din zona de:

cunoștințe de limbi străine,

customer support,

cunoștințe financiare,

achiziții.

Noul slogan al companiei, „Accelerating next”, impune și cultura organizației: prin orice acțiune întreprinsă de angajați, aceștia își doresc inovarea permanentă în scopul aducerii permanente a unor îmbunătățiri atât proceselor cât și modalităților de lucru, aspect ce oferă un plus – valoare clienților prin produsele și prin serviciile oferite. Compania participă, în acest context la crearea unui cadru care le permite angajaților să își valorifice abilitățile deținute, însă și să își dezvolte competente noi, prin participarea la training – uri și la diferite programe de recunoaștere a performanței.

În contextul în care în toamna anului 2015, gigantul Hewlett Packard s-a împărțit în două, HP Enterprise a rămas cu afacerile de servere, routere, switch—uri și unități de stocare pentru companii și cu cele de servicii oferite companiilor, în timp ce HP Inc a rămas cu producția de imprimante și de calculatoare.

Hewlett – Packard este capabilă să atace oportunitățile de pe piață, separarea oferind fiecărei companii:

flexibilitate,

independență,

resurse financiare,

focus, în scopul de a se adapta evoluțiilor pieței și solicitărilor clienților.

Hewlett Packard Enterprise și-a fuzionat unitatea de servicii IT cu societatea Computer Sciences Corp, permițând companiei să se concentreze pe tehnologiile expuse marilor corporații. HP Enterprise are un centru IT în București, segmentul de servicii ajungând sub egida noii companii.

În anii 2009 și 2010, în timp ce cea mai mare parte a angajatorilor făceau disponibilizări, Hewlett Packard angaja 600 de indivizi anual.

Scopul Hewlett Packard este de a rămâne în top în rândul angajatorilor iar în scopul de a își îndeplini acest obiectiv oferă angajaților servicii deosebite. În luna februarie a anului 2011 HP a demarat „Wellness Program” prin care oferă angajaților:

cursuri de dans,

masaj la birou,

abonamente la sală – plătit parțial de HP,

mic – dejun sănătos în fiecare dimineață – de cinci ori pe trimestru,

acces la camere de relaxare,

acces la camere de jocuri,

cursuri de dezvoltare personală.

Pe lângă acestea, HP oferă angajaților consultanță financiară celor ce vor să achiziționeze programe pentru eliminarea stresului ori pentru cumpărarea unui apartament.

Tot în 2011, 1.200 de angajați s-au bucurat de programe de training iar 309 dintre aceștia au primit certificarea competențelor în folosirea limbilor străine din partea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA), într-un proiect co-finanțat din:

surse proprii,

Fondul Social European,

bugetul de stat, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Compania luată spre analiză este poziționată pe locul al treilea în clasamentul celor mai mari angajatori IT din România (1600 indivizi), după Oracle România (2470 indivizi) și IBM România (1817 indivizi). În anul 2013, HP deținea primul loc cu centrul său Global eBusiness Operations Centre – GeBOC – din Pipera, unde lucrau circa 3.000 de angajați.

HP GeBOC se identifică în centrul de servicii partajate și de externalizare procese de business – Business Process Outsourcing – BPO – al companiei HP. Apărut în 2005 și populat de circa 3.100 indivizi, HP GeBOC reprezintă cel mai extins centru de servicii partajate din România care oferă asistență pentru entități HP din:

Africa,

Europa,

Orientul Mijlociu.

În scopul de a beneficia de o eficiență crescută, activitatea centrului HP GeBOC este organizată spre a oferi suport pentru unitățile de business:

Financial Services,

Imaging and Printing Group,

Enterprise Business,

Personal Systems Group, potrivit profilului organizațional al companiei Hewlett – Packard.

Hewlett – Packard a stabilit două niveluri de relații de alianțe de afaceri: pe de o parte, Alianțe „Agility”, pe de altă parte, Alianțe „Tehnology”.

Alianța „Agility” reunește furnizorii de soluții strategice pentru a construi și livra la sfârșit soluții complete pentru clienții Hewlett – Packard Enterprise. Partenerii se identifică în:

Symantec,

Deloitte,

SAP,

Microsoft,

PricewaterhouseCoopers

Oracle.

Acest efort este susținut de Programul Gun Top, care permite personalului tehnic de la Hewlett – Packard Enterprise să dedice timp de trei luni din timpul personal pentru alăturarea în proiectele comune cu un partener al Alianței „Agility”, legate de probleme – cheie din tehnologie, în scopul creării unor soluții inovatoare pentru clienți.

Alianța „Technology” reunește parteneri de tehnologie ce s-au axat pe colaborarea cu HP ES pentru a dezvolta, implementa și împărți serviciile de piață. Acești parteneri de tehnologie sunt:

Vmware,

Citrix,

Tibco,

Red Hat.

Compania determină existența mediilor IT într-o manieră mai sigură, mai eficientă și mai productivă care să permită răspunsuri rapide, flexibile în cadrul unui peisaj competitiv care se schimbă rapid. Societatea permite organizațiilor să acționeze rapid în ceea ce privește ideile ce pot fi ușor de compus și de recompus în scopul satisfacerii schimbării solicitărilor în așa măsură încât acestea să poată conduce pe piața inovativa de astăzi.

BIBLIOGRAFIE

Ambasada României la Stockholm, „Îndrumar de afaceri”, Suedia, 2016

Anca Dumitrescu, Adrian Seceleanu, art. „Restructurări masive la HP: Compania va concedia 30.000 de oameni. Ce afaceri au americanii în România”, Ziarul Financiar, 2015

Carmen Năstase, „Economia cunoașterii”, note de curs, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava, 2008 – 2009

Carte albă – Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor, 2011

Cauzele conexate C-180/98 – C-184/98 Pavlov și alții

COM (2007) 725 final, 20 noiembrie 2007, „Servicii de interes general, inclusiv servicii sociale de interes general: un nou angajament european”

COM (2011) 682 final, „Inițiativă pentru antreprenoriatul social – Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale”, 25 octombrie 2011

Corina Mirea, Adelina Mihai, art. „Concluziile seminarului ZF Outsourcing: externalizarea nu mai este o tendință ci o necesitate pentru eficiența unei afaceri”, Ziarul Financiar, 2013

Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații, 2009

Europa 2020: o strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” – 2010 – 2010

EY România, „Tendințele europene în industria de externalizare de servicii (outsourcing)”, 2015

Laura Gheorghiu, „Curtea Europeană de Justiție”, Universitatea de Vest”, Timișoara, 2008

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Orientări de politică pentru viitoarea Comisie”, Bruxelles, 2009

Planul strategic de dezvoltare a domeniului social în Satu Mare 2016 – 2020, 2016

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, „Suport de curs pentru întărirea capacității instituționale a instituțiilor implicate în activitatea rețelelor parteneriale”, București, 2011

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, „Concept de măsuri integrate de combatere a șomajului”, Timișoara, 2012

Punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona: serviciile sociale de interes general în Uniunea Europeană”, 2006

Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

SEC (2010) 1284 final, „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Al doilea raport bienal privind serviciile sociale de interes general”, 22 octombrie

Simpozion „România în Uniunea Europeană. Calitatea integrării, Creștere. Competența. Ocupare”, vol. 3, București, 2007

Vasile Patulea, „Proces echitabil – Jurisprudența comentată a Curții Europene a Drepturilor Omului”, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București, 2007

Surse online

Arik Hesseldahl, art. „Hewlett-Packard Enterprise and HP Inc. Results Go în Opposite Directions”, 2015, www.recode.net

http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=6329&langId=ro

http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/editions/docs/6th_edition_scoreboard_en.pdf

www.accace.com

www.avocatnet.ro”, „Top 5 cele mai externalizate activități din companiile locale”, 2013

www.blog.innovated.ro, art. „Analiză: top 100 companii europene de software”, 2014

www.gartner.com

www.itax.kra.go.ke

www.capital.ro, art. „Cum se deschide un cont curent”, 2001

www.clubferoviar.ro, art. „O parte din contractele de servicii publice, atribuite direct începând cu 2019”, 2016

www8. hp.com, „Avon Products, Inc. Selects Hewlett Packard Enterprise to Lead Hybrid Infrastructure Transformation”, 2016

www.hipo.ro, art. „Hewlett Packard Enterprise”

www.agora.ro, „HP GeBOC – cea mai performantă companie foarte mare de servicii din București”, 2011