Serviciile de Agrement Componenta Strategica a Politicilor de Dezvoltare a Turismului din Maramures
=== 6eeedd21e252fbb9960dd4488dcda171b7642459_101904_1 ===
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: ECONOMIE AGROALIMENTARA
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Absolvent:
Diana POP
Conducător Științific:
Lect. Dr. Iulia Cristina MUREȘAN
CLUJ-NAPOCA
2017
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
ECONOMIE AGROALIMENTARĂ
SERVICIILE DE AGREMENT, COMPONENTĂ STRATEGICĂ A POLITICILOR DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN MARAMUREȘ
Absolvent:
Diana POP
Conducător Științific:
Lect. Dr. Iulia Cristina MUREȘAN
CLUJ-NAPOCA
2017
SERVICIILE DE AGREMENT, COMPONENTĂ STRATEGICĂ A POLITICILOR DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DIN MARAMUREȘ
Autor: Diana POP
Coordonator: Lect. Dr. Iulia MUREȘAN
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372,
Cluj-Napoca, România;www.usamvcluj.ro;
REZUMAT
Regiunea turistică a Maramureșului reprezintă încă una dintre principalele atracții turistice din România prin atractivitatea cadrului natural dar și prin diversitatea și valoarea elementelor antropice. Cu toate acestea, este nevoie de implementarea unor forme de turism dinamic, turismul de aventură, pentru diversificarea produselor turistice și atragerea unor noi segmente de turiști.
În consecință, pentru început am prezentat elementele generale legate de turismul de agrement, faptul că implică un anume tip de infrastructură și trebuie sprijinit de elementele cadrului natural dar și celelalte servicii turistice. Pentru turismul de agrement este nevoie de o strategie foarte bine pusă la punct, la nivel european, național și regional, prezentarea acestora face obiectul primului capitol. Este mai mult decât necesar a sublinia locul pe care agrementul îl deține în cadrul activității turistice la nivel regional și zonal. În această ordine de idei am realizat o analiză a poziției actuale a agrementului comparativ cu alte tipuri și forme de turism pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Est dar și pentru Maramureș. Într-unul din subcapitolele capitolului secund am prezentat politicile de dezvoltare ale turismului la nivel general dar și pe baza dezvoltării sectorului de agrement.
Odată cu partea a III-a s-a demarat cercetarea, cu prezentarea cadrului natural al Maramureșului ca resursă turistică și a atracțiilor antropice dar și situația actuală a agrementului în Maramureș. Din acest punct de vedere am punctat principalele atracții turistice și forme, tipuri de activități. Chestionarul vizează autoritățile locale din câteva localități din Maramureș dar și localnicii care cunosc foarte realitățile zonei și dorințele turiștilor. Răspunsurile vor fi prezentate în lucrare sub formă de grafice cu interpretarea rezultatelor.
Cuvinte cheie: agrement, Maramureș, strategie, implementare.
AGREMENT SERVICES, THE STRATEGIC COMPONENT OF MARAMURES TOURISM DEVELOPMENT POLICIES
Author: Diana POP
Scientific Coordinator: Lect. Dr. Iulia MUREȘAN
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372,
Cluj-Napoca, Romania;www.usamvcluj.ro
ABSTRACT
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………7
Partea I STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE……………………………………………………………………………………9
Capitolul I. Turismul de agrement politici europene și naționale de dezvoltare……..9
1.1 Politici europene privind dezvoltarea turismului…………………………………………….10
1.2 Politici naționale de dezvoltare a turismului prin prisma turismului de agrement…………..11
Capitolul II. Locul turismului de agrement în cadrul activității turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și din Maramureș………………………………….15
2.1 Situația actuală a turismului de agrement din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest………….16
2.2 Politici de dezvoltare a turismului în Maramureș, din prisma turismului de agrement………18
Partea II MATERIAL ȘI METODĂ DE CERCETARE, OBIECTIVELE CERCETĂRII………………………………………………………………………………..22
Capitolul III Regiunea turistică Maramureș și pretabilitatea acesteia pentru turismul de agrement…………………………………………………………………………22
3.1 Maramureș- prezentare geografică…………………………………………………………..22
3.2 Situația actuală a serviciilor de agrement……………………………………………………26
Capitolul IV Studiu de caz- Turismul de agrement din Maramureș în contextul activității turistice generale………………………………………………………………….28
4.1 Metodologia cercetării……………………………………………………………………….28
Partea a III-a REZULTATE ȘI DISCUȚII…………………………………………..35
Capitolul V Rezultatele și interpretarea lor………………………………………………35
CONSIDERAȚII FINALE……………………………………………………………………..48
BIBLIOGRAFIA……………………………………………………………………………….50
LISTA DE ACRONIME ȘI ABREVIERI……………………………………………………51
ANEXE………………………………………………………………………………………….52
INTRODUCERE
Am preferat această temă, legată de importanța turismului de aventură în contextul fenomenului turistic, pentru a demonstra că este o soluție la nevoile actuale ale turismului din Maramureș. Agrementul este un sector al serviciilor turistice prea puțin băgat în seamă în România în general și consider că este nevoie ca acesta să fie mai mult implicat în activitățile turistice, vorbind în egală măsură de turiștii români dar și cei străini. Pretabilitatea agrementului pentru turismul montan este cu siguranță cel puțin la fel de important ca și pentru turismul litoral, și tocmai de aceea doresc să demonstrez faptul că agrementul în cadrul turismului montan poate să asigure satisfacții turistice cel puțin la fel de mult ca în cazul turismului estival.
Obiectivele, activitățile și rezultatele estimate:
O1: Precizarea rolului ocupat de turismul de agrement în cadrul turismului din zona geografică a Maramureșului;
a) Studiu bibliografic de specialitate;
b) Analiza site-urilor unor instituții oficiale de turism;
c) Discuții cu managerii unor zone de agrement din Maramureș (parcuri de agrement)
I. Turismul de agrement cunoaște o susținută creștere în topul preferințelor turiștilor la nivel național și internațional;
II. Tinerii sunt cei care preferă din ce în ce mai mult să practice agrementul.
O2: Identificarea principalelor soluții privind creșterea importanței agrementului pentru activitatea turistică din Maramureș;
a) Studiu bibliografic de specialitate;
b) Vizitarea unor destinații turistice specifice turismului de aventură din Maramureș
c) Aplicarea unui chestionar atât turiștilor dar și autorităților locale
I. În Maramureș principalele zone turistice unde se practică turismul de aventură este spațiul montan dar există astfel de amenajări practic peste tot, inclusiv în zonele joase;
II. Studierea agrementului din zonele turistice cu turism de aventură la nivel internațional ar putea fi un model bun de urmat și pentru autoritățile locale, acestea corespund în mare măsură zonelor turistice renumite (Munții Alpi, Coasta de Azur sau Riviera Spaniolă).
III. Pachetele de servicii turistice pot conține și servicii de agrement specific turismului de aventură comercializat prin intermediul agențiilor de turism;
IV. Promovarea intensă pe toate canalurile a parcurilor de aventură, participarea acestora la diferite evenimente turistice (târguri)
O3: Analiza conceptului de Aventura-Park
a) Studiul site-urilor diferitelor parcuri de aventură din Maramureș;
b) Vizitarea parcurilor de aventură din spațiul montan maramureșan
c) Discuții cu managerii parcurilor de aventură vizitate
I. Conceptul de parc de aventură a prins foarte bine pe piața turismului din România în ultimii ani, vizați fiind în mod deosebit tinerii, elevii și studenții;
II. Parcul de aventură implică numeroase activități recreative care pun la încercare forța, îndemânarea sau tenacitatea turiștilor.
Unul dintre obiectivele de bază al acestei lucrări este tocmai demonstrarea valorii de fidelizare a agrementului turistic, să nu uităm că agrementul și turismul de aventură presupune personal calificat, infrastructură adecvată și dotări specific care să țină turistul ocupat de-a lungul întregului sejur și acesta să se odihnească numai când el dorește nu forțat de împrejurări.
Partea I
STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE
Turismul este în acest moment unul dintre sectoarele economice cu creșterea cea mai avansată la nivel mondial iar turismul bazat pe agreement, în mod deosebit este categoria care prezintă rata de dezvoltare cea mai mare. Treptat, statele aflate în diverse etape de dezvoltare economică tind să facă o prioritate din turismul de agrement, pentru că îi recunoasc valoarea ecologică, culturală și economică (Cosmescu,I.,1998).
Turismul bazat pe agreement în mod deosebit este definit ca o activitate ce cuprinde cel puțin două din următoarele trei elemente: exercitarea unei activități fizice, existența unui mediu natural și imersiunea cultural (www.mie.ro, 2017). Pentru o mai bună întelegere a conceptului de turism de agrement trebuie înteles în primul rând sensul cuvântului “agrement” în contextul turismului actual.
Capitolul I. Turismul de agrement politici europene și naționale de dezvoltare
Agrementul este subiectiv și unic fiecarei persoane, fiind o construcție personală, bazată mai mult pe mentalitate și percepțiile emotionale individuale decât pe capacitățile fizice. Hopkins si Putman (1993) susțineau că “aventura poate aparține de minte și de spirit la fel de mult ca o provocare a corpului fizic” astfel se poate concluziona că timpul petrecut într-o altă comunitate religioasă sau participarea la un curs de dezvoltare personală poate fi o aventură la fel de mare ca și escaladarea muntelui Kilimanjaro.
Câteva dintre calitățile esențiale ale agrementului se află în legătură directă cu principalele stadii ale procesului de aventură (vezi fig.1.1), în timp ce altele descriu percepțiile și senzațiile participantului.
Aceste “ingrediente” de bază ale agrementului pot fi combinate în proporții diferite astfel încât experiența de aventură poate atinge diferite nuanțe(Turcu, D., Weisz, J., 2008).
Agrementul implică petrecerea cât mai utilă și plăcută a sejurului turistic. Astfel, se poate concluziona ca o experiență în cadrul turismului de agrement trebuie săse desfășoare într-un context stimulativ care să inducă o gamă diferită de emoții, opuse celor din viața cotidiană, să implice riscuri și provocări atât la nivel intelectual cât și fizic și emotional, să genereze recompense intriseci, oferind oportunități pentru bucurie, învatare și dezvoltare personală.
1.1 Politici europene privind dezvoltarea turismului
Fondul european pentru dezvoltare regională (FEDR- http://www.europarl.europa.eu, 2017) este instituția care sprijină competitivitatea, durabilitatea și calitatea turismului la nivel regional și local. Turismul este, cu siguranță, foarte strâns corelat cu utilizarea și apoi cu dezvoltarea capitalului natural, istoric și cultural elemente care cu atractivitatea orașelor și a regiunilor devin spații propice traiului, activităților profesionale și, bineînțeles, vizitelor de agrement. În egală măsură, acesta se află în strânsă legătură și cu dezvoltarea, inovarea dar și cu diversificarea de produse și servicii adresate turiștilor (ec.europa.eu/regional_policy, 2017). Perioada de programare a programelor de dezvoltare din domeniul turismului au fost analizate pentru anii 2014-2020 și au în vedere următoarele aspecte:
Să existe conformitate cu cu cel puțin unul dintre obiectivele tematice sau prioritățile pentru
investiții;
Să corespundă analizei SWOT a a PO la nivel național, regional sau transfrontalier;
Să aibă în vedere o mai bună valorificare a potențialului turistic cultural și de agrement;
Să asigure o eficiență în domeniul activității turistice pe toate palierele;
Acordarea unei atenții deosebite asupra creșterii substanțiale a capacității de excelență, inovare și internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii;
Sprijinirea spiritului antreprenorial și crearea de noi întreprinderi în domeniul activității turistice.
Turismul nu a fost admis ca fiind un obiectiv tematic în cadrul regulamentelor privind fondurilor structurale și a celor de investiții europene, dintr-un motiv foarte simplu: turismul reprezintă mai repede un mijloc sau un sector decât un obiectiv. Cu toate aceste, regulamentele sunt cele care prevăd destul de multe posibilități de investiții inteligente în domeniul turismului.
Turismul va continua totuși să ocupe un loc foarte important în privința nivelului investițiilor planificate din cadrul FEDR, dar și al investițiilor conexe din domeniul conservării, protejării, promovării și dezvoltării patrimoniului natural și cultural în egală măsură, având la dispoziție o alocare prevăzută din FEDR situată undeva la aproximativ 8 miliarde de euro.
Bazele de date statistice (eye@RIS3,2017) indică faptul că cele mai multe regiuni cu potențial turistic acordă o prioritate deosebită nivelului strategiilor proprii de specializare de tip inteligent în vederea inovării serviciilor turistic, a modelelor de afaceri din domeniul turismului, urmând ca apoi să aloce fonduri substanțiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Acestea își vor canaliza toate eforturile, mai ales asupra dezvoltării piețelor de nișă competitive dar și a unor branduri locale puternice, vizând printre altele turismul pentru agrement și turismul ecologic, crescând valoarea de producție a lanțurilor valorice din sectorul turistic prin atingerea unor ținte asupra unor segmente de piață ceva mai avansate și astfel, diversificând gama activităților turistice mai ales pentru a rezolva mare problemă a turismului, sezonalitate. A devenit tot mai evident faptul că turismul poate să devină un motor al dezvoltării economice europene.
Este recunoscut faptul că toate aceste regiuni dispun de aproape toate strategii cuprinzătoare ce vizează atingerea unui nivel cât mai ridicat de valoare adăugată nu numai prin intermediul investițiilor în introducerea de elemente noi în activitatea turistică dar și prin stimularea a ceea ce sunt repercusiunile mai semnificative asupra sectoarelor economice care au legătură cu turismul, cum sunt industriile culturale și creative, sectorul agroalimentar, construcțiile etc. Turismul de agrement trebuie să devină o formă de turism prioritară pentru toate proiectele europene deoarece rolul și importanța agrementului în cadrul activităților turistice, a sejururilor este din ce în ce mai mare.
1.2 Politici naționale de dezvoltare a turismului prin prisma turismului de agrement
Viziunea de bază a Master-Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naționale pentru perioada anilor 2006-2027 este aceea de a situa România într-o poziție de top pe harta destinațiilor turistice de calitate pe baza bogatului patrimoniu natural și cultural dar și pe baza serviciilor și posibilităților de practicare a diferitelor tipuri de turism, elemente care trebuie să corespundă tuturor standardelor Uniunii Europene în ceea ce privește furnizarea produselor și serviciilor tuistice până în anul 2013 și realizarea unei dezvoltări durabilă în ceea ce privește mediului natural a unui sector turistic cu un ritm de dezvoltare superior altor destinații turistice din Europa (turism.gov.ro, 2017).
Principalele obiective ale Master-Planului privind turismul la nivel național sunt următoarele (Master-Plan pentru Dezvoltarea Turismului Național, 2006-2027).
Crearea unei imagini turistice favorabile României atât la nivel extern dar și intern, dar și îmbunătățirea mărcii sale turistice;
Asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului național, prin protejarea resurselor turistice pentru ca acestea să poate fi utilizate și de generațiile următoare;
Recunoașterea rolului turismului ca ramură economică de prim rang, mai ales în privința generării de noi locuri de muncă, reducerea șomajului și absorția de fonduri;
Conștientizarea populației din României asupra bogatului și valorosului potențial turistic deținut de țara noastră;
Diversificarea ofertelor turistice și creșterea importanței anumitor tipuri și forme de turism (cum este cazul turismului de agrement);
Dezvoltarea zonelor montane și litorale pentru ca acestea să poată oferi vizitorilor numeroase posibilități de petrecere a timpului liber.
Este responsabilitatea autorităților la nivel local și regional dar și a administratorilor zonelor protejate să realizeze planuri de dezvoltare a turismului care trebuie să conțină și elemente legate de turismul activ, de agrement, apoi aceste proiecte trebuie să răspundă tuturor cerințelor prezente și viitoare ale turiștilor și să includă planurile locale în planurile generale din domeniul lor de responsabilitate. Se apreciază faptul că majoritatea jucătorilor din sectorul privat vor investi în îmbunătățirea produselor turistice specifice dar și în dezvoltarea unor noi produse turistice care trebuie apoi promovate. Este absolut necesar ca acestea să corespundă tuturor direcțiilor de planificare locală a turismului și absolut cerere de finanțare externă va fi posibilă numai cu respectarea planurilor locale de turism.
România oferă celor care vizitează o gamă destul de largă de activități.
Multe din aceste activități specifice agrementului sunt reglementate, administrate și mai apoi promovate de către diferite asociații împreună cu autoritățile respective,este vorba despre: vânătoare, pescuit, drumeții, plimbări cu barca, golf, călărie etc. Pentru o bună funcționare a acestui tip de turism este nevoie de îndrumare și asistența.
În prezent se poate afirma faptul că există un sistem destul de bine dezvoltat în ceea ce privește marcarea traseelor, mai ales în zonele de munte, și de autorizare a acestora ca fiind actualizate și mai ales sigure pentru drumeți.
Se constată totuși o anumită lipsă de coordonare în ceea ce privește promovarea tuturor acestor oportunități pentru efectuarea excursiilor dar și furnizarea informațiilor indispensabile potențialilor vizitatori din România și din afara țării.
Organizațiile locale care se ocupă de activitate de turism, administrațiile rezervațiilor naturale, Romsilva, aceste instituții sunt cele care se ocupă de gestionarea majorității traseelor autorizate care trebuie:
Să introducă un sistem modern, național de trasare pe hartă a traseelor noi sau a celor actualizate colectarea informațiilor pentru sprijinirea cerințelor excursioniștilor;
Cercetarea pieței excursiilor, cu accent pe excursiile școlare;
Dezvoltarea și apoi implementarea unei noi și eficiente campanii de marketing pentru excursii;
Revizuirea tuturor criteriilor de autorizare pentru organizarea și desfășurarea excursiilor implicând introducerea tuturor informațiilor, datele GPS etc
Sporturile de iarnă
Sporturile de iarnă au fost și sunt la modă în România mai ales în ultimii ani. Acest fapt a dus la dezvoltarea rapidă a ceea ce reprezintă facilități pentru practicarea schiului dar și a altor sporturi specifice iarnă, mai ales în regiunile montane, acest lucru fiind realizat adesea fără o planificare făcută adecvat
Există numeroase exemple pe teren, unde din acest punct de vedere s-a făcut presiune asupra infrastructurii pe plan local și al mediului natural.
Astfel, unele stațiuni sunt în mod foarte clar afectate de scurte sezoane de iarnă, iar datorită schimbărilor climatice în unele cazuri acesta chiar lipsește (astfel, din cauza lipsei stratului de zăpadă problemă care nu poate fi rezolvă întotdeuna prin utilizarea tunurilor pentru generarea zăpezii artificiale).
În destul de multe cazuri, dezvoltarea și extinderea infrastructurii s-a realizat fără o cercetare prealabilă a cererii de pe piață.
Pentru îmbunătățirea viabilității stațiunilor existente și pentru a împiedica o dezvoltare viitoare ineficientă, se recomandă următoarele aspecte:
Cercetarea cererii viitoare a pieței;
Controlul mult mai strict al planificării dezvoltării sporturilor de iarnă, acest lucru fiind foarte important pentru a satisface cererea pieței, dar și pentru prevenirea impactului negativ asupra asupra mediului natural și asupra infrastructurii locale;
Analiza potențialului determinat de vacanțele școlare din luna februarie pentru a compensa afacerile turistice și încasările mai mici din extrasezon.
Sporturile de iarnă din România s-au dezvoltat în paralel cu creșterea interesului pentru tot ceea ce înseamnă recreerea în aer liber așa cu ea privită de către turiștii români.
Cu toate acestea, există un potențial destul redus de creștere la nivelul piețelor internaționale determinat în mod deosebit de prezența pârtiilor de joasă altitudine dar și lipsei garanției zăpezii, precum și accesului relativ dificil în comparație cu alte centre europene de schi din Europa.
Ciclismul
Ciclismul a devenit din ce mai popular în România dar și în această regiune europeană sau în altă parte a Europei.
Se impune încheierea tuturor lucrărilor de întocmire a hărții și descrierea itinerariilor de ciclism din lungul Dunării, dar, este foarte importantă realizarea unei campanii promoționaleîn acest sens.
Acest lucru ar trebui să atragă tot mai mulți turiști români și străini în zonele relativ subdezvoltate ale țării. În egală măsură, ar trebui să stimuleze interesul pentru dezvoltarea unor itinerare suplimentare de ciclism în alte zone și să acționeze ca un proiect prototip.
Parcurile de recreere sau tematice
Au fost construite și dezvoltate la periferia principalelor centrelor urbane și a stațiunilor (de exemplu București, Constanța) și mai nou în anumite zone rurale (Comana) având ca principal scop oferirea de facilități diverse de divertisment. Exemplele pot include parcurile acvatice, parcurile de distracții cu atracții gen train-russe, parcurile culturale (ultima reprezintă o atracție importantă și pentru piețele de turiști internaționali).
Capitolul II. Locul turismului de agrement în cadrul activității turistice din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și din Maramureș
Nord-Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în 1998. Ca și celelalte regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană.
Regiunea de dezvoltare Nord-Vest include șase județe:
Județul Bihor
Județul Bistrița-Năsăud
Județul Cluj
Județul Maramureș
Județul Satu Mare
Județul Sălaj
Fig.2.1-2.2 Poziția geografică a Regiunii de Nord-Vest (stânga) și principalele orașe, sursa: buzznews.ro
Regiunea conține 35 de orașe (dintre care 12 sunt și municipii), și 386 de comune. Numărul total al localităților existente este de 1.908
Regiunea este traversată de 6 drumuri europene – E60, E81, E79, E671, E58 si E576. În plus, Autostrada Transilvania este în construcție și va traversa județele Cluj, Sălaj și Bihor aflate în regiune. Regiunea are și o rețea feroviară dezvoltată, conectată la principalele localități.
Există patru aeroporturi în regiune – Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare și Baia Mare. Oficialitățile clujene au demarat recent formalitățile de extindere a aeroportului, intenția fiind de a îl transforma în al doilea aeroport important din România, aceasta și pentru a corespunde cerințelor fabricii Nokia. Se are în vedere printe altele măririi lungimii pistei la 3500m astfel ca să poate ateriza avioane de mare tonaj
Economia regiunii de dezvoltare din Nord-Vest este bazată în principal pe agricultură (46% din populație au agricultura drept principala ocupație), cu industria grea și ușoară dezvoltată mai ales în principalele centre regionale industriale din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu Mare.
Există mai multe centre de minerit în județul Maramureș și în Munții Apuseni. Multe dintre mine au fost parțial închise, ducând la o creștere a șomajului local, dar cu toate acestea șomajul în regiunea de Nord-Vest este de aproximativ 4%, sub media națională de 5,5% a României. Unele zone miniere au fost declarate zone defavorizate, acorzându-se facilități investitorilor care doresc să dezvolte afaceri în zonă.
2.1 Situația actuală a turismului de agrement din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest
În acest moment, sunt înregistrate oficial (conform Strategiei de Dezvoltarea a Turismului din regiunea Nord-Vest pentru perioada 2014-2020), ca stațiuni cu posibilități de practicare a turismului de agrement următoarele (www.nord-vest.ro, 2017) :
Borșa- județul Maramureș;
Stâna de Vale- județul Bihor;
Fântânele- județul Cluj;
Muntele Băișoara- județul Cluj
Dintre principalele activități specifice turismului de agrement sunt menționate în același
document:
– Speoturismul: pe baza numeroaselor peșteri din zonă (mai ales din Munții Apuseni, de exemplu, Peștera Urșilor- 200 000 vizitatori/an);
– Alpinismul: trasee spectaculoase de alpinism din Cheile Turzii;
– Raftingul: pe râurile Bistrița și Crișul Repede;
– Mountain-bike;
– Schi și snow-boarding: specifice agrementului de iarnă, cu numeroase pârtii de dificultate medie și joasă.
În Strategia de Dezvoltare a Turismului pentru perioada 2014-2020 este acreditată ideea că zona dispune de un potențial turistic deosebit, mai ales în ceea ce privește agrementul, deși este menționat în mod deosebit faptul că principalele forme de turism din această zonă sunt: turismul balnear, cultural-istoric și religios.
În privința agrementului este specificat destul de clar faptul că acest tip de turism ar trebui mult mai bine promovat și realizate investiții mai numeroase și consistente în cazul stațiunilor turistice unde durata medie a sejurului este peste medie.
Pe site-ul oficial al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest sunt prezentate principalele destinații turistice unde agrementul are un rol extrem de important în dezvoltarea turismului:
Lacul Colibița: este un loc excelent pentru relaxare și totodată pentru multe alte activități precum pescuit, înot, călătorii cu barca, excursii cu canoea sau barca cu pedale, drumeții pe trasee stabilite sau lungi excursii cu bicicleta (vezi fig.2.3).
Salina Turda: clasată de către Business Insider ca cel mai frumos loc subteran din lume și pe locul 22 dintre cele mai spectaculoase destinații turistice din lume, Salina Turda este un veritabil muzeu de istorie a exploatării de sare (vezi fig.2.4).
Fig.2.3-2.4 Lacul Colibița (stânga) și Salina Unirea, sursa: www.nord-vest.ro
Aquastar Satu Mare: înființat în anul 2013, finanțat prin REGIO 2007-2013, Aquastar este primul si unicul aquapark de 4 stele din regiune care respectă toate normele europene.Situat aproape de Satu Mare, AquaStar este deschis tot timpul anului indiferent de vreme, fiind dotat cu cinci piscine exterioare (piscină de relaxare și distracție, două piscine cu apă termală , piscină semiolimpică, piscină pentru copii, iar pentru aventurieri – piscină cu tobogane), precum și patru piscine interioare cu destinații diferite– de la bazine de copii, la bazine de relaxare și hidromasaj, bazin cu apă termală și de înot (vezi fig.2.5)
Băile Figa- Beclean: Finanțat prin REGIO 2007-2013, Piscina exterioară și cea din interior, șezlongurile îmbietoare, terenurile de tenis și fotbal, spațiile de joacă pentru copii, dar și cele câteva iazuri fac parte din “oferta” cu care Băile Figa își așteaptă turiștii în fiecare zi (vezi fig.2.6).
Nymphea Oradea: Piscine cu valuri, piscine olimpice, bazine pentru copii. Tobogane pentru începători, dar și unul lung de două sute de metri. Lucrările la Aquapark Nymphaea, întins pe o suprafață de șapte hectare și 5.000 de metri pătrați de luciu de apă, au început în februarie 2015, recepția având loc în luna mai 2016.Este un proiect finantat prin REGIO 2007-2013.
Fig.2.5-2.6 Aquastar din Satu Mare (stânga) și Băile Figa, sursa: www.nord-vest.ro
2.2 Politici de dezvoltare a turismului în Maramureș, din prisma turismului de agrement
În cadrul zonei turistice Maramureș, posibilitățile de practicare a turismului de agrement sunt reprezentate de:
Alpinism- zonele de practicare a alpinismului sunt: creasta Munților Rodnei (traseu alpin, iarna implică un grad ridicat de dificultate, fiind accesibilă numai alpiniștilor bine pregătiți fizic și bine echipați), Creasta Cocoșului (în egală măsură este arie naturală protejată, traseele de alpinism fiind localizate în cariera Limpedea Baia Mare- vezi fig.2.7).
Parapantism- se practică îndeosebi în zonele montane, cu puncte de plecare de pe Creasta Cocoșului sau din Munții Igniș;
Vânătoare și pescuit- potențialul cinegetic este bogat dar aceste activități trebuie realizate strict cu respectarea legislației în vigoare; astfel, din acest punct de vedere, vânarea caprelor negre este foarte drastic limitată, iar în zonele joase se pot vâna mistreți, iepuri, vulpe sau fazani; iazurile și heleșteele sunt domenii deosebit de apreciate pentru pescuit, se adaugă păstrăvăriile, râurile care nu au apă poluată (mai ales Firiza, Lăpuș, Someș, Iza, Mara, Vișeu-Plan pentru turism- Maramureș, 2017).
Fotosafari: implică observarea comportamentului animalelor, studierea plantelor, mai ales în cazul plantelor rare- endemice, monumente ale naturii; se desfășoară mai ales în zonele protejate (Parcul Național Munții Rodnei) cu mijloace auto de teren (vezi fig.2.8) se utilizează aparatul foto și video și este o activitate la fel de captivantă și distractivă ca și turismul de vânătoare.
Fig.2.7-2.8 Alpinism pe Creasta Cocoșului (stânga) și safari cu mașini de teren, sursa: mmgreenways.ro
Rafting și canioning: pe anumite râuri cu debite bogate și curs accidentat, cum ar fi Someș, Bistrița, Rebra, Sălăuța, se oferă cele mai bune condiții pentru asigurarea plutirii ambarcațiunilor și cu turbulențele specifice acestui sport care câștigă din ce în ce mai mulți adepți; La Cheile Lăpușului și Săpânța se poate practica și rafting;
Fig.2.9-2.10 Rafting și canioning pe Valea Vaserului, sursa: demaramu.ro
Cicloturism: în zona Maramureșului există o deosebit de vastă și densă rețea de poteci turistice unde se poate practica această activitate pentru bicicliștii dornici de aventură și agrement;
Automobilism de teren și motociclism off road: în anul 2001, în Munții Rodnei s-a organizat pentru prima dată o etapă a Campionatului Național de Motociclism Off Road; drumurile forestiere și de căruță oferă condițiile ideale dorite de cei care practică acest tip de activitate cu mașina de teren sau cu motocicleta; tot aici au loc mai multe raliului (Gutin și Eurocarpatica Baja);
Motocros: din acest punct de vedere există etape la nivel național găzduite mai ales pe traseele greu accesibile în mod normal cu relief accidentat din Munții Rodnei;
Drumețiile, turismul ecvestru, turismul de divertisment (parcuri tematice și de distracții) sunt tot atâtea elemente specifice agrementului maramureșan.
Analiza SWOT a activității turistice din regiunea turistică Maramureș
Partea II
MATERIAL ȘI METODĂ DE CERCETARE, OBIECTIVELE CERCETĂRII
În cadrul părții secunde a lucrării vor fi prezentate în primul rând anumite aspecte privind situația serviciilor de agrement de pe teritoriul Maramureșului pentru ca, în al doilea subcapitol să fie abordată cercetarea propriu-zisă, care implică un chestionat adresat instituțiilor implicate în cadrul turismului de agrement.
Capitolul III Regiunea turistică Maramureș și pretabilitatea acesteia pentru turismul de agrement
Zona Maramureșului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte și sporturi extreme la turism cultural și religios
Un iubitor al naturii, cu siguranță o să iubească peisajele montane și ale văilor, care lasă fără respirație. Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajiști line, pline de iarbă în timpul verii și de zăpadă în timpul iernii, munți acoperiți de păduri veșnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.
Pasul Prislop împarte Munții Rodnei de Munții Maramureșului.
Indiferent de anotimpul în care le veți vizita, aceste locuri au magia lor și farmecul lor special și turiștii se pot găsi astfel în mijlocul naturii pure și a împrejmuirilor de vis.
Natura generoasă oferă posibilități extraordinare pentru pace și recreere. Celor cărora le place să exploreze, un șir lung de excursii poate fi făcut atât pe văile apelor, cât și prin munți. Excursioniștii se vor bucura să afle că Maramureșul are o rețea complexă de marcaje forestiere și de cărări marcate, care oferă priveliști minunate ale satelor și ale peisajelor incredibile: lacuri mici, cascade, peșteri, rezervații naturale, faună rară.
3.1 Maramureș- prezentarea și situația actuală a serviciilor de agrement
Caracteristici generale
Regiunea Maramureș cuprinde marea depresiune a Maramureșului dar și munții din sudul, nordul, și estul acesteia dar și culmile și versanții limitrofi ai celor din sud, un loc unde elemente naturale se îmbină cu o bogăție de obiective istorice, folclorice și etnografice de o mare originalitate. Zona are o suprafață de peste 34 000 kmp, cu 60 de așezări din care trei orașe (Sighetul Marmației, Borșa și Vișeul de Sus). Majoritatea sunt sate mari unde se practică activități de tip agroturistic.
Fig.3.1 Harta geografică a zonelor turistice din Maramureș. sursa: http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
Elementele definitorii pentru potențialul turistic în Maramureș sunt: peisajele naturale inedite, munții împăduriți limitrofi, produsele rezultate din prelucrarea lemnului, produsele textile, portul popular, obiceiurile, sărbătorile și muzica maramureșană. Aceste atracții pot fi apreciate nu numai prin scurte excursii în circuit pe văile Iza și Mara dar și prin participarea la sărbătorile tradiționale(Ielenicz, M., Comănescu, L., 2006).
Potențialul turistic
Depresiunea Maramureșului, prezintă un relief din culmi care frecvent se află la 500- 800 m între care sunt văi cu mici defilee. Se impun prin varietatea peisajelor culoarele văilor Vișeu, Iza și Mara.
Munții Maramureșului, cu altitudinea maximă de 1 956 m (Vârful Farcău), se caracterizează prin masivitate, văi sub formă de defilee (Novăț, Vaser), relief glaciar.
În sudul depresiunii sunt munții Igniș, Gutâi, Lăpuș, Țibleș, primii doi, munții vulcanici în totalitate sunt separați de Pasul Gutâi (987 m), ultimii formați din eruptiv și sedimentar, prezintă bazinete depresionare săpate de râuri în zonele cu roci mai moi.
Munții Rodnei, caracterizați prin masivitate, roci cristaline, abrupturi tectonice, relief glaciar, râurile prezintă sectoare înguste cu numeroase cascade (Cascada Cailor). Peisajele maramureșene sunt deosebit de atractive (vezi fig.3.2-3.3)
Fig.3.2-3.3 Peisajele din Maramureș se constituie în adevărate atracții turistice, sursa: www.ilovemaramures.ro
Clima, este aspră, cu ierni lungi, veri scurte, temperaturile medii anuale ajung de la 3 grade Celsius la poale la -2 pe culmile înalte, precipitații cu o pondere însemnată a celor solide (120-200 zile strat de zăpadă); în munții vulcanici, mai joși climatul este mai moderat, iar în depresiunea clima se menține rece și umedă.
Aceste condiții, deși aspre permit desfășurarea activităților turistice tot timpul anului, o notă în plus este dată de durata menținerii stratului de zăpadă care permite practicarea sporturilor de iarnă (Borșa).
Rețeaua hidrografică, este bogată, cursurile mai mari sunt Vișeul (60 km lungime) cu afluenții Vaser și Ruscova (în lungul lor sunt amenajate poteci, unele cu marcaje turistice și drumuri forestiere), Iza cu Mara și Tisa pe 62 km; la Ocna Șugatag și Coștiui sunt izvoare minerale cloruro-sodice iar în rest sunt feruginoase și sulfuroase; lacurile glaciare din Rodna dar și cele în nișe nivale sau cele din fostele ocne reprezintă atracții turistice în jurul cărora se află ștranduri sau cabane.
Formațiunile vegetale sunt reprezentate de etajul alpin la peste 1 800 m, iar între 1 650-1 800 m se dezvoltă etajul subalpin cu jneapăn, afin, smârdar. Urmează pădurile de conifere, cu caracter compact cu Munții Rodnei și Maramureșului cu predominanța molidului, iar între 400-1 000 m este domeniul fagului. Condiționată de vegetație și relief este și lumea animală, cu capră neagră pe crestele alpine, marmură, acvilă de stâncă iar la altitudini mai mici cocoșul de munte iar în ape păstrăvul.
Principalele rezervații naturale sunt: Pietrosul Mare (complexă), Cornedei-Ciugii Bălăsini (cocoșul de mesteacăn), Creasta Cocoșului (rest dintr-un corp vulcanic andezitic), Cheile Tătarului (tăiate în andezite bazaltoide), Izvorul Izei (izbuc), etc.
Potențialul turistic antropic este reprezentat de numeroasele urme de cultură materială din neolitic, epoca bronzului, perioada dacică, cnezate. Ruine de cetăți, locuri istorice, cultura populară de mare originalitate, porți monumentale din lemn, portul popular, obiectele sculptate în lemn, sărbătorile tradiționale (tânjaua, nedei, sărbătorile specifice iernii).
Fig.3.4-3.45 Cimitirul Vesel de la Săpânța (stânga) și Mănăstirea Bârsana sunt numai două dintre obiectivele turistice antropice din Maramureș, sursa:www.ilovemaramures.ro
Dintre zonele turistice din Maramureș pot fi menționate:
a) Zona turistică complexă Valea Vișeului (stațiunea Borșa- pârtii de schi, trambulină, telescaun; Cascada Cailor, muzeul de la Moisei; trasee de drumeție, Mocănița de pe Valea Vaserului);
b) Zona turistică complexă Valea Izei (Izvorul Albastru al Izei, centrul ceramic de la Săcel, bisericile din lemn, Săpânța și Mănăstirea Bârsana- vezi fig.3.4-3.5).
Infrastructura și dotările turistice
Comunicațiile sunt asigurate prin căile rutiere ce traversează pasurile Prislop, Șetref, Neteda, Gutâi și Sâmbra Oilor și calea ferată spre Sighetul Marmației.
Se impune îmbunătățirea stării drumurilor, valorificarea tradițiilor și obiceiurilor, a produselor artizanale și meșteșugărești prin crearea și amplificarea agroturismului și a turismului de agrement și aventură.
Rețeaua de cazare implică hotelurile din orașe, Ocna Șugatag și Borșa, pensiuni și vile (Ocna Șugatag, Rona de Jos, Bârsana, Săpânța, Săcel, etc.), spații de cazare la mănăstiri, au fost amenajate unități de alimentație, cabane silvice, pastorale.
Echipamentele turistice sunt concentrate în localitățile de pe principalele axe turistice și aproape lipsesc în spațiul montan, exceptând parțial Munții Rodnei.
3.2 Situația actuală a serviciilor de agrement
Echipamentele pentru agrement pe de teritoriul Maramureșului sunt localizate în câteva locații, după cum urmează în tabelul 3.1. Este vorba despre prezentarea principalelor atracții generate de anumite echipamente specifice petrecerii în mod cât mai plăcut a timpului liber.
Tabelul 3.1 Serviciile de agrement- Maramureș (2017)
Sursa: www.skytrip.ro, www.turismland.ro, www.turismmaramures.ro
Capitolul IV Studiu de caz- Turismul de agrement din Maramureș în contextul activității turistice generale
4.1 Metodologia cercetării
Un chestionar este un instrument destul de eficient de investigare daca este realizat corespunzător, conform normelor de investigare. A fost inventat de Sir Francis Galton și constă în aplicarea de întrebări pentru acumularea de informații.
Chestionarul prezintă câteva avantaje importante: implică în general un cost redus, spre deosebire de ancheta prin telefon, implică mai puțin efort, răspunsurile sunt standardizate și astfel ușor de acumulat datele.
Cu toate acestea există și anumite dezavantaje din care se pot menționa: rigiditatea răspunsurilor standardizate și faptul că repondenții trebuie să fie capabili să citească și să răspundă întrebărilor. Chestionarele sunt de două mari categorii: chestionare cu variabile cu măsură separate, chestionare cu întrebări care sunt agregate într-o măsură, un index.
În general un chestionar este format dintr-un număr de întrebări care au un format fix dar, la rândul lor, întrebările pot să fie: închise- când respondentul alege un răspuns din cele existente și întrebări deschise- respondentul formulează un răspuns propriu.
Pentru întrebările cu răspuns închis există 4 scale de referință: dihotomică (două variante de răspuns); nominală-politomă (două variante de răspuns într-o anumită ordine); ordinală-politomă (două variante de răspuns comandate); mărginit (respondentului i se oferă o scară mai largă de răspunsuri).
Tipuri de întrebări aplicate în cadrul chestionarului
În cazul întrebărilor deschise unui respondent i se cere să completeze o propoziție, astfel apar anumite probleme și in privința sincerității răspunsului (Foddy, W. H.,1994). Astfel pentru mai bune rezultate, pentru fidelizarea chestionarului, întrebările trebuie să decurcă logic una din cealaltă, pentru o bună rată de răspuns întrebările trebuie să decurgă de la cele mai puțin sensibile la cele mai dificile, de la cele generale la cele specifice (Gillham, B.,2008).
Întrebările trebuie să fie cât mai clare, concise și ușor de abordat de către cei carora li se adresează, în consecință, trebuie să fie corect scrise gramatical și nu foarte complexe.
Iată câteva reguli de construcție a întrebărilor (Mellenbergh, G. J., 2008):
utilizarea declarațiilor în caz că persoanele intervievate au alte opinii în afara celor incluse în chestionar; existența unei liste cu alte răspunsuri posibile;
utilizarea numai a declarațiilor pozitive sau negative, nu se recomandă utilizarea celor duble-negative; presupunerile sunt excluse;
formulare clară, ușor de înțeles pentru toate nivelurile educaționale;
construcția întrebărilor trebuie să fie corectă gramatical, cu semne de punctuație;
articolul trebuie să aibă doar o singură întrebare.
Administrarea chestionarului (Leung, W. C.,2001):
a) Intervievare orală, fața în față;
b) Pe suport de hârtie;
c) Chestionar computerizat.
În realizarea unui studiu de acest tip se va ține cont de anumite aspecte de organizare și pregătire a realizării chestionarului:
1. Natura populației de referință și posibilitățile de definire ale acesteia
Definirea populației ridică diferite probleme din care se pot menționa: evaluarea volumului, delimitarea unităților individuale, stabilirea caracteristicilor de definire ale acesteia în privința timpului, a spațiului și a calității.
Pentru obținerea unor rezultate cât mai concludente, persoanele chestionate fac parte din cadrul autortățiilor locale, acestea fiind mai bine informate de situația turismului de agrement și a turismului în general din județul Maramureș.
2. Informația disponibilă
Despre populația din regiunea avută în vedere pentru realizarea sondajului se pot obține informații din diferite surse: studii anterioare, documente, cercetări preliminarii. În acest caz se pot construi sondaje empirice, extragerea unui eșantion care să poată apărea ca o miniatură a structurii populației locale.
Prezenta cercetare se bazează pe o cercetare preliminară în cadrul căreia procedura de eșantionare folosită, a fost cea neprobabilistică simplă aleatorie, astfel s-au ales cinci primării și cinci centre de informare turistică, din orașe/sate cu o importanță semnificativă din acest județ. Modul prin care au fost contactați subiecții, a fost prin interviu personal prestabilit
3. Natura și volumul eșantionului
Metoda de sondaj se alege înfuncție de modul în care pot fi identificate unitățile individuale ca surse de date statistice. Stabilirea volumul eșantionului reprezintă o altă problemă delicată.
Există două situații: în primul rând cea în care se cunoaște deja număr persoanelor avute în vedere ca și repondenți și a doua situație, când trebuie fixat. În acest caz este vorba despre un eșantion de 100 persoane selectate după diferite criterii. Numărul de persoane ales trebuie să fie cât mai reprezentativ pentru obiectivele propuse dar și pentru locația respective.
4. Precizia rezultatelor
Precizia este apreciată cu ajutorul mărimii erorilor statistice. În cazul sondajelor, un rol important îl au erorile de eșantionare. Este necesar ca toate rezultatele statistice să fie însoțite de explicații metodologice.
Chestionarul este cel mai des utilizat intrument de colectare a datelor primare, acesta cuprinzând un set de întrebări, care sunt adresate subiecților care sunt dispuși să răspundă de bună voie și cu maximă sinceritate. Ele trebuie să fie formulate și testate cu multă atenție, corectându-se orice greșeli înainte de a fi utilizate pe scară largă. (Kotler, 2000). Chestionarul aplicat conține un număr de zece întrebări, întrebări care au fost concepute astfel încât să se înțeleagă cât mai bine subiectul cercetat.
Astfel rezultatele obținute cu ajutorul acestui instrument de cercetare chiar dacă sunt supuse unor calcule matematice laborioase cu o exactitate ireproșabilă și un caracter pur subiectiv (credințe, convingeri, bănuieli, opinii, cunoștințe personale- http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap3, ultima accesare 20.04.2017)
5. Criteriile impuse de limitele economice și de timp, costul.
Costul realizării unui astfel de sondaj nu este una din cauzele determinante, el poate fi fixat înainte prin achiziționarea materialelor necesare desfășurării acestei activități. Cu toate acestea în cazul unui sondaj aleator, costul poate să fie unul destul de ridicat, implicând baza de sondaj, informația suplimentară, culegerea și prelucrarea datelor. În realizarea unui sondaj există o strânsă interdependență între cost și precizia realizării sondajului (Jemna D.V., 2006)
Timpul de realizare este de-asemenea un factor extrem de important. Deși sondajul trebuie realizat într-un timp scurt pentru obținerea unor rezultate cât mai fidele. În cazul unui sondaj empiric resursa de timp este mai mică decât la un sondaj aleator. Timpul este un element decisiv pentru reuțita oricărui sondaj, fără o bună încadrare în timp rezultatele nu vor fi cele scontate iar dacă se vor face modificări pe parcurs, în vederea reducerii timpului, acest lucru poate afecta calitatea rezultatelor sondajului.Pentru completarea unui chestionar a fost nevoie de 5-7 minute în funcție de receptivitatea persoanelor chestionate.
Premisa cercetării
Turismul de agrement este cu siguranță un element modern din cadrul activității turistice actuale, contemporane, moderne. Pentru realizarea acestui chestionar a fost nevoie de o resursă de timp însemnată din diferite perioade ale anului, din plin sezon turistic dar și din extrasezon. Consultarea bibliografiei a fost primul pas pentru o mai bună cunoaștere a locurilor care urmau a fi vizitate. Informațiile și datele statistice au fost analizate cu multă atenție mai ales acolo unde apăreau anumite diferențe și nepotriviri. Sursele cu baze de date oficiale de la nivel regional și național, prezintă anumite neconcordanțe cu realitatea, fiind utilizate datele alături de informațiile obținute prin metoda interviului și a anchetei de teren. Interviurile nu au fost realizate selectiv prin alegerea unor eșantioane, aleator ci au fost realizate la unitătea de cazare existentă.
Datorită perioadei limitate de timp atribuite cercetării temei, a multitudinii de elemente definitorii pentru tema cercetării, datele rezultate au suferit câteva modificări, dar ținând cont de rapiditatea evoluției (pozitive și negative) a fenomenului turistic specific de agrement, se impun chiar modificări lunare.
Ancheta de teren, interviurile cu localnicii, cu turiștii și culucrătorii din turism, m-au ajutat să cunosc situația reală a turismului de agrement din zona Maramureșului și să definitivez concluziile și propunerile.
În cadrul analizei și cercetării, colectarii acestor date necesare pentru tratarea subiectului prezentei lucrări, au apărut, inevitabil, dificultăți, probleme de neconcordanță în informațiile colectate.
Cercetarea de teren a fost însoțită de o documentare bibliografică importantă ca număr, solicitând în același timp corelarea cu date statistice și oficiale, astfel am constatat diferențe între informațiile teoretice și reale, din partea persoanelor chestionate și din bazele de date existente. Datorită suspiciunii instalate în momentul chestionării, datele obținute de la persoanele respective au și o notă de neveridicitate.
Grupul-țintă a fost reprezentat de persoane parte a autorităților locale, implicate în cadrul activității turistice și localnici. Au fost colectate 100 chestionare valide, aceasta fiind și cifra propusă la începutul activității. S-au urmărit maxim 5 obiective generale transpuse în 10 întrebări.
Se pleacă de la premisa că turismul de agrement are drept scop sporirea atracție unui număr cât mai mare a turiștilor, precum și sporirea încasărilor din turism, ceea ce ar duce în final la dezvoltarea zonei, creșterea numărului de locuri de muncă și nu în ultimul rând creșterea bunăstării localnicilor.
Scopul cercetării
Scopul principal al acestei cercetări este găsirea soluțiilor de dinamizare a fluxurilor de turiști către turismul de agrement , creșterea numărului sosirilor și al înnoptărilor și modul în care turismul de agrement din această zonă geografică poate să devină un factor de dezvoltare regională.
Se vor măsura următoarele aspecte:
Tipul de turism care reprezintă principala motivație a turiștilor pentru a vizita această regiune turistică;
Modul în care turismul de agrement poate să devină un factor de dezvoltare a turismului la nivel regional.
Determinarea unei motivații turistice anume în generarea fluxurilor turistice, un punct forte care să asigure o dinamică turistică pozitivă (promovarea turismului de agrement, în cazul diferitelor evenimente, activități sportive);
Identificarea elementului turistic de ordin antropic care poate fi motivațional un factor generator de sosiri turistice;
Construirea unei strategii viabile care să aibă la bază pentru viitor un element care să susțină motivația turistilor de a alege pachete de turismul cu elemente de agrement, mișcare, turism activ.
Pentru atingerea acestui scop se vor alege 100 persoane, așa cum am prezentat mai sus, este vorba despre autorități locale dar și localnici care cunosc foarte bine realitățile zonei, modul cum relaționează cu turiștii, le cunosc foarte bine nevoile și dorințele. Aceștia au fost intervievați la fața locului în legătură cu aceste probleme. În alegerea celor intervievați va conta foarte mult să existe un echilibru între sexe și grupele de vârstă.
Un alt scop al cercetării, după culegerea de informații este analiza datelor, stabilirea principalelor probleme, identificarea cauzelor care au dus la apariția acestora, soluții pentru rezolvarea acestor probleme.
Obiectivele generale
Obiectivele generale vor fi numai în număr de maxim 5, astfel încât să fie construite un număr de 10 întrebări care să aibă ca principală țintă, modul în care turismul rural se poate constitui într-o reală șansă de dezvoltare economică locală, iată care sunt obiectivele generale propuse.
Obiectivele generale propuse
O1. Cunoașterea situației actuale a turismului de agrement din județul Maramureș;
O2. Evidențierea percepției autoritățiilor locale asupra turismului de agrement din județ
O3. Impactului pe care îl are acesta asupra economiei, culturii și mediului înconjurător din Maramureș.
O4. Realizarea unei strategii competitive de marketing turistic, găsirea celor mai bune metode de diseminare a ofertei turistice specifice turismului activ
O5. Evaluarea necesității realizării unor investiții în infrastructurii tehnice și informaționale și tipul de impact avut asupra turiștilor
Din aceste obiective generale se pot desprinde fără probleme și obiective secundare:
1.Identificarea anumitor elemente de diferențiere în alegerea destinației turistice și a tipului de turism;
2.Determinarea tipurilor de turiști care aleg Maramureșul;
3.Conturarea profilului consumatorului de turism de agrement.
Ipotezele cercetării. Ipotezele de lucru se axează pe fiecare obiectiv prin realizarea întrebărilor reportate la obiectivele propuse. Astfel, în cazul primului obiectiv, este cunoscută situația valorificării parțiale și necorespunzătoare a potențialului turistic iar turismul de agrement este momentan un tip de turism secundar în Maramureș. Legat de acest lucru, în ceea ce privește al doilea obiectiv, abia în ultimii ani au apărut preocupări pentru dezvoltarea turismului de agrement în zona Maramureșului, dezvoltarea infrastructurii turistice din acest punct de vedere. Impactul acestui tip de turism nu poate fi mare dacă sunt respectate normele de dezvoltare durabilă.
Realizarea unei strategii de marketing, de promovare a pachetelor turistice este esențială pentru dezvoltarea activității turistice maramureșene în general nu numai pentru turismul activ iar investițiile sunt mai mult decât necesare din acest punct de vedere.
Derularea cercetării
Colectarea datelor s-a realizat pe teren, în cadrul a cinci primarii, respectiv cea din Sighet, Oncești, Bârsana, Rona de jos și Leordina precum si de la angajații din 5 Centre de Informare Turistică: Centrul de Informare Turistic Sighet, Oncești, Bârsana, Ocna Șugătag și Leordina, de la diferiți subiecți care au fost selectați aleatoriu.
Chestionarul a fost autoadministrat pe parcursul a șapte zile în perioada 5-12 mai în sate precum: Vadu Izei, Tisa, Bârsana, Rona de Jos, Leordina și Ocna Șugătag precum și în Municipiul Sighetu-Marmației. Au fost intervievați localnicii din așezările mai sus amintite.
PARTEA A III-A: REZULTATE ȘI DISCUȚII
Capitolul V: Rezultatele și interpretarea lor
Fig 5.1 Dezvoltarea turismului, una dintre prioritățile locale
Sursa: prelucrarea personală
În cazul primei întrebări, 79% dintre cei intervievați au apreciat că este importantă dezvoltarea turismului, ca factor de suport și dezvoltare a economiei locale în timp de 21% au apreciat acest lucru ca fiind negativ.
Este un lucru normal ca mai mult de trei sferturi dintre cei intervievați, ca lucrători în turism sau localnici să aprecieze acest lucru, mai ales că turismul este pentru ei într-o formă sau alta o sursă de venit, toate aceste persoane au încredere că turismul poate să devină o stimulent pentru îmbunătățirea calității vieții.
Cu toate acestea, 21% de persoane care au răspuns negativ este totuși o cifră importantă care atestă faptul că strategiile și programele turistice fie au dat greș, nu au fost finalizate sau pur și simplu nu au fost aplicate sau nu au existat, astfel că, o anumită parte dintre cei implicați în turismul local sau dintre localnici nu mai au încredere că turismul poate să devină o prioritate pentru economia la nivel local.
Dintre motivele enumerate de către cei care au dat un răspuns negativ pot fi menționate: lipsa interesului autorităților locale, existența mai mult sau mai puțin argumentată a altor interese locale, predominarea valorificării resurselor naturale lor în fața protejării lor (vezi pădurile), existența unor interese individuale în fața celor la nivel de comunitate, lipsa de pregătire a unor persoane din administrarea locală în domeniul economic (subramura turistică), valorificarea necorespunzătoare a potențialului turistic, care degradat nu mai poate fi valorificat.
Fig. 5.2 Importanța turismului în strategia de dezvoltare a localităților?
Sursa: prelucrarea personală
Dintre cei intervievați 48% au apreciat ca importanța strategică în dezvoltarea turismului este mare, deci aproape jumătate dintre cei intervievați. În interpretarea rezultatelor trebuie să ținem cont de faptul că persoanele intervievate sunt localnici și lucrători în domeniul turismului, astfel că răspunsul nu trebuie să ne mire.
În egală măsură, importanța turismului în strategia de dezvoltare a localităților este apreciată ca foarte mare de către 40%, este cel mai probabil vorba despre cei care dețin efectiv o afacere în turism sau care lucrează în turism și depind de acest lucru și nu numai atâta, este vorba despre persoane care cunosc foarte bine fenomenul turistic. 12 dintre cei intervievați au apreciat-o ca fiind la nivel mediu, acest lucru fiind determinat probabil de o lipsă de neîncredere în situația actuală a turismului la nivel local, regional sau național. Se observă faptul că la nivel de localitate, importanța turismului este mult mai bine apreciată. Astfel, nici unul dintre cei intervievați nu a apreciat importanța turismului în dezvoltarea strategică a localităților ca fiind mică sau foarte mică, acest lucru relevă importanța acordată activității.
Fig. 5.3 Dezvoltarea economică se poate baza pe crearea unor servicii de tipul turismului de agrement
Sursa: prelucrarea personală
Potrivit datelor din grafic, 71% dintre persoanele intervievate au apreciat că un turism de agrement bine pus la punct ca strategie și funcționalitate efectivă poate să devină treptat chiar un factor de dezvoltare economică la nivel local. Din punctul meu de vedere este o cifră destul de mare, mai ales că turismul de agrement nu este foarte bine implementat în cadrul activităților turistice din Maramureș, cel mai probabil, se dorește o schimbare, astfel ca, turismul maramureșan să nu mai depindă numai de turismul cultural-istoric sau cel rural, care oricum au au nevoie de investiții serioase și de strategii reînnoite, și este nevoie de un suflu nou, constituirea unei baze a serviciilor de agrement. Cu toate aceste 29% dintre cei întrebați au fost circumspecții din mai multe motive: este nevoie de multe investiții în infrastructura de agrement, investiții care momentan sunt foarte costisitoare pentru comunitatea locală, impactul serviciilor de agrement asupra mediului ar fi prea mare față de mediul natural, se dorește dezvoltarea altor tipuri și forme de turism, agrementul nu a reprezentat o formă de turism de tradiție în Maramureș față de turismul cultural-istoric sau agroturism, este nevoie de strategie foarte bine pusă la punct pentru relansarea agrementului local.
Este oarecum normal ca mai mult de un sfert dintre cei interpelați să afirme că agrementul nu poate fi o soluție pentru turismul din zonă, dar mai ales pentru dezvoltarea la nivel de așezare, de economie locală, acest lucru pentru că Maramureșul nu a avut niciodată o bază de agrement comparabilă cu cea din Prahova sau Brașov de exemplu. Aici se pune mai mult accent pe tradiții, viața rurală, turism cultural, monumente istorice, totul se bazează la liniște și stabilitate, pe o viață economică rurală bazată pe cultura anumitor plante, creșterea animalelor și exploatarea și prelucrarea lemnului, generând acea civilizație a lemnului.
Fig 5.4 Considerați ca turismul de agrement poate fi util pentru dezvoltarea localităților?
Sursa: prelucrarea personală
Un procent de 73% dintre persoanele intervievate au apreciat că agrementul poate să devină o importantă cale de dezvoltare la nivel general în cazul localităților din Maramureș. Este o cifră destul de mare, aproape un sfert dintre cei intervievați au apreciat acest lucru, acest fapt fiind determinat, așa cum am prezentat la comentariul întrebării precedente de dorința de a schimba ceva, de înnoi oferta turistică a Maramureșului. Asta numai dacă implementarea se va face pe baza unei strategii bine pusă la punct și care să vizeze și un impact minim asupra mediului natural și social-cultural. Poate și datorită riscului acestui tip de impact, 23 dintre cei întrebați au dat un răspuns negativ. Alte motive au fost: comunitățile locale nu sunt pregătite pentru un flux turistic de amploare, infrastructura actuală nu este pretabilă pentru acest tip de turism, turiștii care vizitează Maramureșul preferă alte tipuri de activități turistice, localitățile din Maramureș nu se pot adapta unui turism exact exclusiv pe agrement datorită necesității unor investiții specifice care nu se pretează pentru caracterul socio-geografic al acestora, comunitățile locale apreciază că acest tip de turism nu favorizează dezvoltarea economică prin faptul că numărul de înnoptări nu ar putea fi unul mare în condițiile sejururilor destinate agrementului.
Fig 5.5 Zona turistică a Maramureșului poate fi inclusă în circuitul turismului de agrement la nivel national și internațional
Sursa: prelucrarea personală
La întrebarea 5, dacă Maramureșul poate fi inclus în cadrul circuitelor turistice specifice agrementului, un procent de 74% persoane au răspuns afirmativ dar în următorul context: promovarea turistică prin diferite mijloace (agenții de turism, mass-media, facebook, internet, panouri publicitare), poate reprezenta o soluție pentru includerea turismului de agrement la nivel la național și internațional, realizare unei infrastructuri corespunzătoare pentru cazarea, transportul, servirea mesei, turiștilor care vin în Maramureș, astfel încât zona sa devină atractivă și din punct de vedere al calității serviciilor, participarea reprezentanților locali la diferite evenimente turistice (târguri de turism naționale și internaționale, expoziții, seminarii, etc.) unde se poate cunoscută oferta de agrement a localităților din Maramureș.
Din ce se poate observa până în prezent, la întrebările legate de importanța turismului la nivel local sau legate de turismului de agrement în mod deosebit, vorbind aici despre importanța acestuia în cazul dezvoltării economiei locale răspunsurile afirmative, pozitive se poziționează undeva la 75% din cei 100% intervievați. În acest caz, 26% din cei chestionați, au apreciat că acest lucru nu este posibil, cel mai probabil, cei 23-26% care răspund constant negativ, nu au încredere că agrementul poate să susțină sau să aducă ceva nou în activitatea turistică a Maramureșului, considerând că actualele servicii și tipuri de turismul puse la punct pot să asigure performanța în domeniu.
Fig 5.6 Principalele atuuri din punct de vedere turistic ale localităților din Maramureș?
Sursă: prelucrarea personală
Potențialul turistic natural al regiunii Maramureș este cel mai important atuu din punct de vedere turistic, 38% dintre persoanele intervievate susținând acesta. Acest lucru reliefează faptul că turismului clasic, bazat pe natură, drumeție, admirarea peisajelor, activități în aer liber lise acordă în continuare a importanță deosebită și este normal pe de-o parte acest lucru, pentru că zona turistică a Maramureșului se bucură de un real potențial natural.
Iar un procent de 27% dintre persoane intervievate au considerat că acest lucru revine resurselor antropice, în egală măsură este un lucru firesc pentru Maramureș, cu numeroase obiective turistice antropice, menționând aici numai bisericile de lemn înscrise în Patrimoniul UNESCO, se apreciază, pe bună dreptate faptul că acestea din urmă singure, bine promovate și pune în valoare pot genera fluxuri turistice importante.
Numai 20% dintre cei chestionați au apreciat că turismul de agrement poate să devină un factor de dezvoltare locală, nu e cifră mare dar este normal pe de-o parte, serviciile de agrement trebuie susținute de o infrastructură anume și se consideră mai complicat de realizat acest lucru dar nu imposibil. Interesant este că nici nu o persoană nu a apreciat că turismul de agrement nu are nici un impact pozitiv sau limitat asupra economiei locale.
Fig. 5.7 Există programe de promovare a turismului de agrement?
Sursa: prelucrarea personală
La întrebarea numărul 7, un procent de 23% dintre persoanele intervievate au afirmat că există programe de promovare a turismului de agrement, este foarte adevărat că există dar cifra este mică, acest lucru denotă faptul că ele fie nu sunt cunoscute, fie nu li se acordă importanța cuvenită, acest fapt este demonstrat de faptul că 32% dintre persoanele intervievate nu au cunoștință de existența lor. Faptul că aproape o treime dintre cei intervievați nu cunosc absolut nici un proiect actual sau viitor în privința turismului de agrement indică importanța oarecum scăzută acordată acestui tip de turism în zonă.
În egală măsură, un procent de 29% au afirmat că în viitorul apropiate vor exista astfel de programe de promovare a turismului de agrement, cel mai probabil, cei 29% care au afirmat că au cunoștință despre acest lucru au fost informați în cadrul mediului de lucru, majoritatea dintre ei având afaceri în turism, sau lucreaă în domeniul turistic, unii chiar în cadrul serviciilor de agrement. Un lucru oarecum descurajand în contextul situației actuale a agrementului maramureșan este că un număr de 16 persoane apreciază că acest lucru se va petrece în următorii ani. Consider că nu trebuie să existe o așteptare atât de lungă, este nevoie de o strategie actuală, imediată din acest punct de vedere.
Fig 5.8 Existența investițiilor în turism.
Sursă: prelucrarea personală
Majoritatea, respectiv 81% dintre persoanele care au răspuns la această întrebare au apreciat că există în acest moment investiții în turism pe plan local. Acest lucru este foarte adevărat, dacă ne referim la turism în mod general, de aceea este normal ca 83% de persoane din totalul persoanelor intervievate să afirme acest fapt. Cu toate acestea, un procent de 17% au afirmat că nu există investiții, din mai multe motive, dintre care: nu există seriozitate din partea anumitor factori decizionali în promovarea și valorificarea resurselor turistice locale, nu există determinare și ambiție pentru a face ceva în vederea relansării economice a zonei prin intermediul turismului, și mai ales a agroturismului, birocrația reprezintă o piedică serioasă în calea accesării unor fonduri europene pentru îmbunătățirea infrastructurii turistice și generale; alte interese de ordin personal sunt precumpănitoare pentru factorii decizionali. Este totuși destul de mult ca 17% dintre persoanele care au tangențe într-un fel sau altul cu turismul să afirme că nu există astfel de programe, acest lucru indică o problemă de comunicare între autoritățile centrale și lucrătorii din turism, fie fie de interes a celor implicați de studia, cunoaște și chiar analiza fie și formal anumite proiecte sau ele chiar nu există în anumite domenii, de exemplu cei care lucrează în cadrul unor muzee, este normal să afirme că nu cunosc despre existența unor proiecte în domeniul turismului dacă muzeul respectiv nu a mai fost renovat de foarte mult timp sau dacă nu s-au mai facut investiții în infrastructura informațională a acestuia și mai ales în promovarea lui turistică.
Fig. 5.9 Metode de promovare a turismului de agrement.
Sursă: prelucrarea personală
La întrebarea 9, cum este promovat turismul de agrement, 37% au afirmat că acest lucru este realizat prin intermediul publicității din mass-media, acest lucru implică reclame la televizor, promovarea pe internet, reclamele prin intermediul presei locale. Este vorba despre promovarea spațiilor destinate agrementului sau a unităților care dețin astfel de servicii, este normal ca majoritatea să menționeze acest tip de promovare, fiind cea mai penetrantă la nivel local și național. 31% dintre cei intervievați au indicat faptul că agrementul este promovat prin intermediul broșuri turistice ca metodă simplă și eficientă de promovare a unor unități de prestări servicii și mai ales pentru posibilitatea de a petrece în mod util timpului liber, 16% au apreciat că agrementul este promovat prin intermediul bannerelor turistice ca metodă de promovare pe marile artere de circulație sau în apropierea obiectivelor turistice iar 18% dintre cei intervievați au menționat pliantele turistice ca un instrument foarte util de promovare.
Fig. 5.10 Impactul socio-economic al turismului?
Sursă: prelucrarea personală
Rezultatele în cazul ultimei întrebări ne indica faptul că 86% dintre cei intervievați au apreciat impactul pozitiv din punct de vedere socio-economic a turismului asupra economiei și comunității locale, acest lucru este explicat pe de-o parte de faptul că cei chestionați fac parte într-o măsură mai mare sau mică din activitatea turistică, unii dintre ei având chiar afaceri în domeniul turistic. Cu toate acestea, riscurile nu sunt ignorate, iar 14% dintre cei chestionați le-au menționat ca atare: turismul poate avea un impact negativ asupra tradițiilor și obiceiurilor locale; turismul poate degrada mediul natural sau monumentele istorice, mai ales bisericile de lemn, turiștii pot intra în conflict cu localnicii din diferite motive.
Turismul de agrement este un sector care se caracterizează prin totalitatea mijloacelor și formelor apte să satisfacă nevoile turistului sau grupului de turiști prin crearea și asigurarea unei stări de bună dispoziție, de împlinire și de plăcere, atribuind turiștilor impresii și amintiri plăcute.
Așa cum am demonstrat în lucrarea de licență turismul de agrement este un element deosebit de important care face parte din principalele categorii de servicii turistice. În lucrarea de față au fost cercetate aspectele fundamentale ale turismului de agrement, ale turismului activ în general, ce au fost conturate în fiecare capitol cu scopul de a demonstra că agrementul este o componentă esențială în dezvoltarea turismului din ariile montane mai ales. Toate aceste aspecte unite la un loc cu particularitățile turismului și ale turistului, definesc agrementul ca fiind o componentă de bază a politicilor de dezvoltare a turismului.
Turistul dorește de la ofertanții de vacanțe, pe lângă serviciile de cazare și alimentație, activități care să îl desprindă de rutina zilnică sau de viața cotidiană. Activitățile sunt organizate și desfășurate într-un mod individual de întreprinderea turistică. Rolul acestor activități este să îl aducă pe turist într-un mediu unde poate să evadeze pentru a se distra și relaxa împreună cu familia sau prietenii, în vederea satisfacerii nevoilor sale fizice și psihice.
Astfel realizarea odihnei active a turistului a devenit o preocupare prioritară în creșterea calității produsului turistic. În armonie cu motivația turistului, agrementul și turismul de aventură vizează destindere și reconfortare fizică a acestuia, divertisment și dezvoltarea capacităților sale. De exemplu, în cazul interesului pentru acoperirea nevoilor fizice, activitățile sportive ocupă un loc important. În ceea ce privește satisfacția psihică, activităților cultural-distractive și celor instructiv-educative le revine un rol hotărâtor. Prin atmosfera de destindere, amuzament și comunicare acestea amplifică cantitativ-calitativ volumul de cunoștințe ale turistului.
Din perspectiva economico-socială, dezvoltarea agrementului vine în întâmpinarea exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice.
Agrementul constituie mijlocul principal de individualizarea ofertei turistice, de diversificare a produselor firmelor și destinațiilor aflate într-o permanentă competiție, devenind o importantă sursă de încasări, de creștere a eficienței economice. Creșterea rolului agrementului în caracterizarea localităților turistice, în asigurarea competitivității stațiunilor turistice și în satisfacerea nevoilor turiștilor a determinat transformarea sa în motivație turistică propriu-zisă, conducând la apariția unor noi tipuri de vacanțe: vacanța de schi, alpinism, tenis, yachting, hipism, vânătoare, turism cultural.
Specialiștii în domeniul turismului consideră că una din căile eficiente de reducere a perioadelor de minimă solicitare în turism este turismul activ. Pentru distracție, destindere, amuzament nu există, de fapt, sezon sau extrasezon. Agrementul turistic reprezintă un complex eterogen de activități care vizează domeniile cultural-sportive, de distracții, recreare și care sunt menite să asigure condiții de odihnă, refacere fizică, practicarea unor sporturi, a unor hobby-uri.
Agrementul este un element care completează și mărește valoarea unui program turistic, fapt care conduce la includerea acestuia în toată tipologia de programe turistice; este transpus în practică prin agrementul cultural distractiv realizat în unitățile de alimentație, baruri, cabarete, prin utilizarea dotărilor, aparaturii și utilajelor de agrement, prin organizarea de manifestări cu tematici speciale de agrement sau promovare turistică.
Treptat, pe măsură ce produsul turistic începe să-și piardă atractivitatea, agrementul timpului de vacanță devine o cerință tot mai imperativă pentru organizatorii de călătorii turistice și pentru prestatorii ofertanți de servicii turistice incluse în angajamentele fortetare.
Noile nevoi de consum și totodată exigențe privind calitatea componentelor turistice vor atribui, în consecință, noi funcțiuni agrementării timpului liber, în general, și timpului de vacanță în special. Aceste funcțiuni vizează, în principal următoarele componente: odihna în ambianța unui sejur agreabil, de bună dispoziție, realizată cu precădere în combinație cu destinderea activă, dinamică, ceea ce constituie remedii contra oboselii psihice și a tensiunii nervoase;distracțiile și divertismentul (sportul, muzica, folclorul, discotecile etc.), care prin formele oferite permit o contrapondere, față de activitățile cotidiene; dezvoltarea personalității umane, ca o consecință a funcției cultural-educative, în măsura în care programele de agrement vor stimula capacitățile psihice și spirituale ale participanților.
Văzut din punctul de vedere al turistului, turismul activ are ca scop satisfacerea nevoilor sale fizice de odihnă, destindere și chiar de dezvoltare a capacităților sale. De asemenea, agrementul urmărește o reconfortare psihică a turistului, reconfortare care se face prin relaxare, distracție, crearea unei atmosfere de comunicare, de bună dispoziție și chiar de îmbunătățire a bagajului de cunoștințe.Toate acestea se realizează prin vizitarea diferitelor obiective, participarea la spectacole etc.
Văzut din punctul de vedere al organizatorilor din turism, turismul de aventură, este un factor de competitivitate a stațiunilor sau a unităților care oferă aceste servicii, este un factor de creștere a activităților acestora prin diferențierea ofertelor.
Pe lângă acestea, turismul activ joacă un rol important și în stimularea circulației turistice, el reprezentând un mijloc de individualizare a produselor și o personalizare e destinațiilor. Prin stimularea creșterii circulației turistice (creșterea gradului de atractivitate) agrementul devine o sursă importantă de încasări, de creștere a eficienței economice a activității din turism. Turismul activ poate determina creșterea competitivității stațiunilor turistice prin satisfacerea la un nivel superior a nevoilor turiștilor (de exemplu Poiana Brașov, Sinaia, Predeal, comparativ cu celelalte stațiuni montane). Dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de agrement vin în întâmpinarea exigențelor de creare a atractivității stațiunilor turistice și au un rol însemnat în creșterea eficienței economice a activității turistice dintr-o zonă, stațiune, complex turistic etc.
Agrementul îndeplinește unele funcții specifice în raport cu nevoile turistului sau ale organizatorului de turism și anume:
– turismul activ vizează destinderea și reconfortarea fizică a turistului, divertismentul și dezvoltarea capacităților sale;
– din punct de vedere economic, turismul de aventură răspunde exigențelor de creștere a atractivității stațiunilor turistice;
– turismul activ reprezintă principalul mijloc de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor;
– agrementul stimulează circulația turistică, fiind o sursă de încasări, de creștere a eficienței economice a activității;
– dezvoltarea turismului de aventură reprezintă un mijloc de asigurare a competitivității stațiunilor turistice;
– agrementul tinde să se transforme în motivație turistică propriu-zisă, datorită creșterii rolului său în caracterizarea localităților turistice, în satisfacerea nevoilor turiștilor, conducând totodată și la apariția unor noi tipuri de vacanțe cum sunt: vacanțe de schi, alpinism, yachting, tenis, hipism, vânătoare, turism cultural, etc.
Agrementul reprezintă o componentă importantă în turism, care trebuie avută în vedere în amenajarea zonelor turistice. În procesul de amenajare se vorbește frecvent despre o strategie a agrementului, care trebuie să valorifice componenta economică a fiecărei zone, să realizeze o planificare de ansamblu și pe termen lung a raporturilor om-natură, să asigure dimensionarea rațională a dotărilor, adaptarea acestora la configurația spațiilor și a peisajelor. De cele mai multe ori organizarea agrementului se particularizează pe forme de turism și anume: litoral, montan de vară și/sau de iarnă, balnear etc. Astfel, în turismul de litoral, a cărui motivație o reprezintă cura helio-marină și/sau practicarea sporturilor nautice, organizarea agrementului înseamnă: amenajarea plajelor pentru o cură activă (tobogane, jocuri, concursuri etc.), existența unor centre de inițiere în practicarea sporturilor nautice și puncte de închiriere a materialelor sportive (bărci, hidro-biciclete, schiuri, iole, surfing-uri etc.), realizarea unor porturi de agrement, cluburi de vacanță etc., componente care se întâlnesc și în dotarea litoralului românesc. Specialiștii consideră, în general, că strategia de dezvoltare a agrementului trebuie să aibă în vedere motivațiile, aspirațiile și așteptările turiștilor, dar și profilul, structura și specificul stațiunilor.
CONSIDERAȚII FINALE
CONTRIBUȚII PROPRI
Realizarea unui nou tip de cercetare, care se axează în principal pe analiza percepției autorităților locale si a localnicilor asupra turismului de agrement;
Obținerea datelor necesare pentru prezentarea situației turismului de agrement din jutețul Maramureș;
Conceperea unui chestionar și aplicarea acestuia;
Culegerea datelor necesare cercetării pe teren;
Colectarea, datelor și introducerea acestora într-o bază de date;
Analiza detaliată a datelor obținute;
Interpretarea rezultatelor obținute pe fiecare întrebare în parte;
CONCLUZII
1. Dezvoltarea turismului se numără printre prioritățiile județului Maramureș, turismul fiind un factor important în dezvoltarea acestui județ, și totodată un stimulent pentru îmbunătățirea vieții.
2. Turismul este un factor important în ceea ce privește strategile de dezvoltare a localitățiilor din acestă zonă
3. Serviciile de tipul turismului de agrement ar putea reprezenta un factor important de dezvoltare economică la nivel local.
4. Județul Maramureș are caracteristicile dezvoltării unui turism de agrement de calitate în acestă zonă, ar putea constitui o nouă atracție a acsetei zone pe lângă turismul cultural și turismul rural.
5. Principalele atuuri din punct de veere turistic ale localitățiilor din județul Maramureș, sunt reprezentate de resursele turistice naturale, fapt care dovedește și profitabilitatea investițiilor în turismul de agrement.
6. Turismul de agrement este practicat și promovat în mică măsură în acest județ, iar numărul antreprenorilor din turism care oferă servicii de agrement este foarte mic.
7. Există investiții în turism atât din partea autoritățiilor cât și din partea localnicilor care încep în număr cât mai mare să își deschidă afaceri în acest domeniu, însă problema principală a acestei zone este reprezentată de infrastructură.
8. Atât localnicii cât și autoritățiile locale apreciază impactul pozitiv al turismului atât din punct de veere socio-economic cât și cultural prin păstrarea obiceiurilor și tradițiilor din zonă.
RECOMANDĂRI
Realizarea unor programe de informare a locuitoriilor, referitor la
importanța turismului..
Realizarea unor programe de informare a locuitoriilor, cu privire la
Fondurile Europene care vin în sprijinul dezvoltării turismului.
Stimularea anteprenorilor din sectorul turistic, la practicarea turismului de
Agrement.
Alocarea unor sume din bugetele locale, pentru investițiile în turismul de
agrement, respectiv amenajarea de spații, trasee, sau achiziția de echipamente necesare desfășurării în bune condiții a turismului de agrement.
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport.
BIBLIOGRAFIA
a) Literatură de specialitate
1. Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara. (2001) România- Potențial turistic și turism, Editura Universitară, București;
2. Cosmescu, I. (1998) Turismul- fenomen complex contemporan, Editura Economică, București, 1998;
3. Foddy, W. H. (1994). Constructing questions for interviews and questionnaires: Theory and practice in social research (New ed.). Cambridge, UK: Cambridge University Press;
4. Gillham, B. (2008). Developing a questionnaire (2nd ed.). London, UK: Continuum International Publishing Group Ltd;
5. Jemna D.V. (2005-2006) Criterii de alegere a unei metode de sondaj, Analele științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Științe economice;
6. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006) România.Potențial turistic. Editura Universitară, București;
7. Mellenbergh, G. J. (2008). Chapter 10: Tests and questionnaires: Construction and administration. In H. J. Adèr & G. J. Mellenbergh (Eds.) (with contributions by D. J. Hand), Advising on research methods: A consultant's companion (pp. 211–234). Huizen, The Netherlands: Johannes van Kessel Publishing;
8. Leung, W. C. (2001). How to conduct a survey. StudentBMJ;
9. Minciu Rodica, (2004) Economia Turismului, Ed. Uranus, București;
10. Neguț Silviu (2006) Geografia turismului. Editura CD Press, București; ,
11. Turcu Daniela, Janeta Weisz (2008)Economia turismului.Editura Stampa, Timișoara;
12. ***Plan pentru dezvoltarea turismului- Maramureș, 2016;
13. ***Master Planul pentru dezvoltarea turismului național 2007-2026.
b) Webografie
***www.mie.ro
*** www.demaramu.ro
***www.nord-vest.ro
***www.buzznews.ro
***www.ilovemaramures.ro
***www.skytrip.ro,
***www.turismland.ro,
***www.turismmaramures.ro
***http://www.europarl.europa.eu
***http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures
c) Instituții
Adventure Travel Trade Association (2015).
LISTA DE ACRONIME ȘI ABREVIERI
FEDR- Fondul european pentru dezvoltare regională;
GPS- Global Positioning System;
E60, E81, E79, E671, E58 si E576- Drumuri europene;
REGIO- Program Operațional Regional;
PIB- Produsul Intern Brut;
UE- Uniunea Europeană;
Kmp- kilometri pătrați;
Km- kilometru;
m- metru.
ANEXE
Anexa 1-Chestionar
Stimate Domn/Doamnă,
Vă mulțumesc că ați accceptat sa participați la această anchetă.
Prin complectarea prezentului chestionar ne propunem să determinăm percepția comunității locale asupra activității turistice din zona Dvs.. Durata interviului este de 5-7 minute și vă asigurăm de toată confidențialitatea răspunsurilor pe care le v-om prelucra și interpreta numai în scop științific.
Întrebarea 1: Dezvoltarea turismului este una dintre prioritățile locale?
DA
Nu. Dacă nu de ce?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Întrebarea 2: Care este importanța sa în strategia de dezvoltare a localităților?
Foarte mica
Mică
Meie
Mare
Foarte mare
Întrebarea 3: Dezvoltarea economică se poate baza pe crearea unor servicii de tipul turismului de agrement?
Da
Nu. Dacă nu de ce?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea 4: Considerați ca turismul de agrement poate fi util pentru dezvoltarea localității?
Da
Nu. Dacă nu de ce?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea 5: Considerați ca zona turistica a Maramuresului poate fi inclusa în circuitul turismului de agrement la nivel national și internațional?
Da
Nu. Dacă nu de ce?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea 6: Care sunt principalele atuuri din punct de vedere turistic ale localităților din Maramureș?
Resurse turistic naturale
Resurse turistice antropice
Amenajările pentru agrement
Altele. Care?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Întrebarea 7: Există programe de promovare a turismului de agrement?
Da
Nu
În viitrul apropiat.
În următorii ani.
Întrebarea 8: Există investiții în turism?
Da
Nu. Dacă nu de ce?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Întrebarea 9: Cum promovați turismul de agrement?
Mass-media
Broșuri turistice
Bannere
Plăci de informare
Întrebarea 10: Ce impact considerați că va avea din punct de vedere socio-economic?
Pozitiv
Negativ. Dacă negativ, de ce?……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Vă mulțumim!
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Serviciile de Agrement Componenta Strategica a Politicilor de Dezvoltare a Turismului din Maramures (ID: 155180)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.