Rolul Social Media In Promovarea Presei Online

LUCRARI

Rolul Social Media In Promovarea Presei Online

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== FINAL_CLIENT ===

ROLUL SOCIAL MEDIA ÎN PROMOVAREA PRESEI ONLINE

CUPRINS

Capitolul 1. Mass-media și mediul online – delimitări conceptuale……………………..3

1.1Jurnalism, putere și depedență ?………………………………………………………………………….6

1.2 Mediul online – mediul în care totul devine posibil …………………………………11

1.2.1 Google, acest univers complex și nemărginit …………………………………….13

1.2.2 Site-urile de socializare – scurtă prezentare ………………………………………14

1.2.3 .Facebook …………………………………………………………………………15

1.2.4 Twitter …………………………………………………………………………….16

1.2.5 LinkedIn …………………………………………………………………………..17

Capitolul 2. Comunicarea în mediul online ………………………………………………18

Studiu de caz ……………………………………………………………………………..25

Bibliografie ……………………………………………………………………………….59

CAPITOLUL 1. MASS-MEDIA ȘI MEDIUL ONLINE – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Este deja bine cunoscută puterea, ca și influența pe care o au asupra oamenilor din orice mediu social tot mai numeroasele mijloace de comunicare în masă, acesta fiind în ultima perioadă periodic diversificate, inovative, și adaptate vremurilor pe care le trăim.

Iar mass-media, indiferent de tipul acesteia, dispune de capacitatea de a impune și de a determina multiple sisteme de valori, fie acestea materiale, ori spirituale, prin intermediul diverselor știri, informații, imagini ori emisiuni difuzate aceasta reușind să atragă atenția unui public larg și variat, în cadrul căruia determină apariția unor numeroase reacții, atitudini, comportamente,etc.

Considerată drept mijloc de comunicare în masă, mass-media, prin specificul său variat, îi induce publicului larg iluzia participării și a implicării active în mijlocul diverselor evenimente, în timp real. Și tot ea este cea care le pune la dispoziția tuturor celor interesați numeroasele informații de care aceștia au nevoie, ce pot fi prezentate în forme brute sau dimpotrivă, cosmetizate, acestea alimentând și stimulând constant nevoia de implicare, de nou, de intervenție, dar și de personalizare.

În acest moment, ziarele și televiziunile care au cea mai mare audiență pe piața media românească sunt cele care au știut să se adapteze cerințelor și preferințelor în continuă schimbare ale publicului larg, motiv pentru care s-au impus ajustări continue.

Nici o informație, indiferent că aceasta este distribuită în presa scrisă, în televiziune ori în mediul online, nu este bine receptată de către publicul larg dacă aceasta nu este însoțită și de imagini reprezentative, imagini ce reușesc să capteze în mod instantaneu atenția privitorului, acesta devenind astfel brusc mult mai interesat și de conținutul respectivelor informații.

Pe bună dreptate, presa este considerată de specialiști ca fiind fenomenul ce ne influențează permanent trăirile, stările și deciziile, societatea actuală fiind la rândul ei influențată destul de puternic de media, în toate formele sale de manifestare. Și chiar dacă există păreri conform cărora presa nu are capacitatea de a exercita efecte și asupra societății, ea reflectând doar ceea ce societatea prezintă, în realitate lucrurile stau exact pe dos.

Se cunoaște faptul că mass-media ar trebui să ne confere accesul deplin la informații corecte, netrunchiate, lucru care, din păcate nu prea se mai întâmplă în societatea contemporană. Și asta datorită intereselor mai mult sau mai puțin la vedere, a influențelor și a manipulărilor discrete ori fățișe, care se petrec toate sub privirile consumatorilor de media, deseori mult prea ocupați sau dezinteresați pentru a vedea și eventual analiza avantajele și dezavantajele induse de presă în existența acestora.

Mass-media este percepută ca fiind factorul predominant al cotidianului, ce reușește să relaționeaze cu toate domeniile și pe care le aservește, ea având capacitatea de a-și satisface, prin intermediul acestora, și propriile interese. Nu mai este o noutate pentru nimeni că toate evenimentele majore, atât interne cât și externe, sunt făcute publice de mass-media, care uneori își invită publicul, subtil, la interpretări și diverse evaluări, generând astfel falsa impresie că acesta are un cuvând greu de spus în situațiile considerate critice.

De altfel, acesta este și motivul pentru care mass-media reușește deseori să înfluențeze destul de puternic judecățile de valoare, deciziile sau chiar alegerile importante. Interesul tot mai mare al publicului larg pentru știrile actualizate în timp real, dar și capacitatea tot mai crescută a acestuia de a selecta informațiile oferite și de a-i taxa pe jurnaliștii care fie nu se informează corect, fie își fac meseria cu anumite deficiențe s-a evidențiat de-a lungul timpului în cota de piață alocată televiziunilor, dar și presei scrise, clasice ori online.

În România anului 2017, pe piața media mai pot fi regăsite doar câteva ziare, agenții de presă și televiziuni de marcă, ce au reușit să traverseze perioadele destul de dificile in ultimii ani, o parte dintre acestea demonstrând că pot să concureze cu succes cu orice instituție similară de renume din statele cu tradiție în domeniu.

Se remarcă faptul că evenimentele importante sunt tratate cu suficientă seriozitate doar de către o anumită parte a jurnaliștilor români, aceștia având grijă ca publicul să fie informat corect și în cel mai scurt timp, cu atât mai mult cu cât se știe faptul că cine „dă primul știrea” reușește să se claseze în topul vizualizărilor / accesărilor.

În ultimul timp, din păcate, în mass-media românească, fie că vorbim de tot mai redusa medie clasică ori de presa online, ce a cunoscut un adevărat „boom” în ultimii ani, se regăsește tot mai frecvent așa numitul fenomen „copy-paste”, tot mai mulți fiind jurnaliștii care și-au făcut un obicei din a prelua/copia de la colegii de breaslă, indiferent că este vorba de informații sau de imagini. Așa se face faptul că deseori, pe paginile web ale unor cotidiene cu tradiție în media românească pot fi regăsite capturi ce sunt surprinse din jurnalele unor televiziuni ori imagini ce sunt copiate de pe site-urile altor instituții media.

Permanenta modificare a mediului politic, scăderile drastice a volumului de încasări din publicitate (criza jucând un rol determinant), dar și preferințelor fățișe sau nu ale managerilor unor instituții de presă au determinat treptat apariția fenomenului de politizare în cadrul multor redacții românești, acesta reflectându-se în special în obiectivitatea și corectitudinea informațiilor diverse, ce sunt oferite publicului larg. Din păcate, puține mai sunt astăzi în România redacțiile în care jurnaliștii reușesc să își facă meseria în mod profesional, corect și obiectiv, fără teama că demersurile lor ar putea genera diferite implicații politice ce s-ar rasfrânge asupra lor sau fără să încerce obținerea unor avantaje materiale. Și, în ciuda faptului că se auto-declară imparțiali, tot mai mulți sunt jurnaliștii aserviți politic, ce fac jocurile unor partide, ale unor grupuri de interese sau ale unor persoane, având un scop și un motiv bine stabilit.

Efectele resimțite de mass-media românească ca urmare a crizei economice au fost de departe mult peste așteptări, ele reflectându-se la nivelul tuturor segmentelor, de la presa de specialitate la presa de divertisment, de la cotidiene centrale și cele locale și ulterior la publicațiile săptămânale sau bilunare. Și din păcate au fost dramatic afectate toate domeniile presei românești, indiferent de vechime, profilul sau prestigiul dobândit cu trecerea anilor.

Este deja bine cunoscut faptul că presa în general și televiziunea în mod special s-au transformat în ultimii ani într-o forță impresionantă de mobilizare a maselor, atât intelectual cât și la nivel emoțional, multe fiind situațiile în care influențele acestora au fost majore, fapt ce a dus și la crearea așa numitului concept de „război mediatic”. Și deseori mass-media reușește să influențeze și afecteze deciziile, atitudinile, părerile, reacțiile sau opiniile, ea având un impact destul de mare asupra marii mase a populației.

În acest moment, putem afirma că, fără un efort prea mare, aveam posibilitatea de a afla cam absolut tot de ce ne interesează din presă (fie prin intermediul mediului online, fie de la televiziuni, fie din conținutul tot mai reduselor ziare și reviste tipărite) și nu de puține ori cei care ne aduc la cunoștiință fapte, informații sau evenimente reușesc, subtil, să ne inducă diverse interpretări, evaluări, considerații, creându-ne în timp impresia că acestea ne aparțin, că sunt rodul minții noastre.

Și, de asemenea, nu de puține ori experiența a demonstrat ca imaginile și informațiile ce pot fi frecvent manipulate în mass-media, au putut să reconstruiască identități individuale sau naționale, au modificat concepții și percepții, au infleunțat atitudini, păreri, ori reacții. Mijloacele de comunicare în masă, cărora li s-au adăugat în ultimii ani și rețelele de socializare sunt, de la o zi la alta, tot mai diversificate, iar puterea pe care acestea o au asupra populației a crescut exponențial, în paralel cu numărul persoanelor interesate în mod periodic de diverse informații, știri, evenimente ori actualități.

Iar din nefericire multe sunt instituțiile media care și-au făcut un obicei din a exploata la maxim impactul emoțional al imaginilor în cadrul oricărei informații difuzate consumatorului de media, în acest fel reușind să crească în mod considerabil dimensiunea evenimentului sau a întâmplării și inducându-le acestora diverse trăiri, stări, sentimente.

Imaginea în general, și cea pe care o regăsim în mediul online în special, a ajuns să contribuie esențial la susținerea, la întărirea ori la modificarea, respectiv crearea unor tipare în mentalul colectiv. Semnificativ este faptul cum, prin intermediul unor imagini ce sunt atent incluse în conținutul unei informații difuzate publicului larg, pot atrage din partea opiniei publice sentimente controversate, de la respingeri la frustrări, de la ostilități la păreri antagonice.

Jurnalism, putere și depedență ?

Factor predominant al cotidianului, mass-media a reușit să se transforme într-o parte integrantă din existența cotidiană, rolurile acestea fiind diverse, după cum au reușit să stabilească specialiștii:

Rolul de supraveghere – mass-media ne informează cu privire la modificările, pericolele, noutățile ce survin în cadrul societății

Rolul de transmitere – preia informațiile în forma brută, le prelucrează și ni le oferă în forme conceptuale în forme mai mult sau mai puțin profesionale

Rolul de interpretare – mass-media și-a arogat dreptul absolut de a interpreta toate evenimentele, pe care le evaluează și analizează după bunul sau plac

Media în general și cea din mediul online în special are o influență foarte mare asupra noastră, ea marcându-ne de foarte multe ori deciziile, părerile, opțiunile. Absolut toate evenimentele majore, atât interne cât și externe, ne sunt aduse la cunoștiință de mass-media, care uneori ne invită, subtil, la interpretări și evaluări, dându-ne astfel falsa impresie că am avea și noi vreun cuvânt de spus.

Și poate tocmai de aceea presa, prin jurnaliștii mai multe sau mai puțin profesioniști, reușește deseori să ne înfluențeze destul de puternic judecățile de valoare, deciziile sau chiar alegerile importante. Este deja un lucru bine știut faptul că, cu cât suntem mai bombardați cu informații, cu atât știm mai puține, mulțimea evenimentelor care tinde să ne copleșească fiind tratată de subconștientul nostru cu nepăsare, uitare sau indiferență.

În plus, cu cât începem să aflăm mai multe cu atât putem procesa mai puține, motiv pentru care suntem tentați să le oferim altora avantajul de a prelucra, analiza și comprima înformațiile, în locul nostru. O cantitate mare de informații primite din partea mass-mediei ne derutează, de dezorientează și ne fac să abandonam ideea de a le mai procesa, a le mai analiza și decanta. Ajungem să preferăm să urmărim judecățile de valoare ale altora, să subscriem acestora și să le împrumutăm pe nesimțite, chiar dacă în realitate nu suntem deloc de acord cu acestea.

Și toate acestea în condițiile în care în ultimii ani, în întreaga lume, jurnalismul a devenit un fel de super – putere, el jucând un rol primordial în multe domenii ale societății, în primul rând prin importanța acordată milioanele de utilizatori de internet.

Presa are capacitatea de a ne influența în fiecare secundă stările, deciziile, emoțiile și trăirile, prin intermediul tehnicilor de manipulare tot mai utilizate, din păcate, în ultima vreme. Avizi de informații, cultură, divertisment, sport, noutăți, scandaluri sau politică, oamenii își petrec mare parte din timpul lor liber urmărind știrile și informațiile din mediul online, urmărind jurnale de știri, emisiunile informative, comentariile diverse, sau subiecte mai mult sau mai puțin banale.

Mass-media, clasică sau cea din mediul online, s-a transformat treptat și pe nesimțite în pasiunea ce crează dependență, pasiunea care ne controlează, din păcate, atât modul de reacție ori detașare, cât în special modul de a gândi. Iar oferta vastă de informații și programe pe care aceasta ne-o pune la îndemână, aproape gratis și fără prea multe restricții, determină creșterea permanentă a apetitului pentru aceasta. Indiferent de starea în care ne aflăm, indiferent de împrejurările prin care trecem, ne-am făcut un obicei constant și aproape involuntar de a accesa site-ul preferat ori de a deschide televizorul pentru a urmări un post ori un program preferat.

Jurnalismul actual are capacitatea de a ne satisface total apetitul pentru nou, pentru necunoscut, pentru scandal, pentru bârfe, pentru comentarii, pentru răbufniri sau revolte. Uneori pare că ne-am născut doar pentru a afla totul din mediul online, că am crescut sub atenta îndrumare a acestuia, că nu putem exista, gândi ori reacționa fără el.

Jurnalismul în general (și cel din mediul online în special) a devenit pe nesimțite un fel de bun prieten, un fel de membru al familiei pe care ne-am obișnuit să-l primim în casa noastră în fiecare zi, să-l urmărim cu atenție, pe care uneori îl investim cu încredere maximă și necondiționată, fără să ne mai întrebăm ce se ascunde în dosul informațiilor pe care acesta ni le oferă.

Suntem atât de captivați de ceea ce vedem zilnic fie pe diversele site-uri pe care am început să le accesăm cu regularitate, fie pe ecranele televizorului încât foarte rar mai sesizăm sau sancționăm desele scăpări, ieșirile ori manipulările practicate de unii jurnaliști. Mulți dintre noi au ajuns să creadă că mediul online este cel mai bun prieten al lor, că orice s-ar spune ori arăta corespunde întocmai adevărului absolut, excluzând din start alte variante, opinii ori argumente contradictorii.

Jurnalismul în mediul online poate fi catalogat ca fiind fenomenul ce ne influențează permanent trăirile, stările și deciziile, societatea fiind la rândul ei influențată destul de puternic de acesta. Și chiar dacă mulți sunt cei care cred că presa nu poate exercita efecte asupra societății, ea reflectând doar ceea ce societatea prezintă, în realitate lucrurile stau exact pe dos.

Din păcate pentru mulți dintre noi, jurnalismul modern începe tot mai frecvent să realizeze rolul important pe care îl are în cadrul unei societăți, capătând conștiința propriilor valori și începând să uzeze de toate mijloacele pe care le are la îndemână pentru a influența diverse medii și stări de fapt.

Mulți sunt, din păcate, jurnaliștii care au ajuns să creadă că influența și puterea pe care o au asupra oamenilor se datorează modului în care le expun acestora pe tapet adevărul absolut, începând să emită pretenții oarecum exagerate de a-i aduce la ordine pe reprezentanții marcanți ai unei societăți. Nu de puține ori consumatorii de presă obișnuiți au impresia că sunt într-un așa numit contact direct cu cei pe care îi urmăresc în mediul online, în presa scrisă ori la televizor, asociind imaginea acestora cu mesajele receptate. Și mulți sunt cei care trăiesc cu iluzia că înțeleg corect o informație ori un mesaj doar pentru că aceasta/acesta le este transmis de jurnalistul, crainicul sau moderatorul preferat.

Informația în presa modernă, fie că este vorba de mediul online, de televiziune sau de ceea ce a mai rămas din presa scrisă, pierde în fiecare zi la capitolul calitate, ea fiind denaturată voit sau nu și în timpul prelucrării și editării imaginilor, dar și din vina unor jurnaliști, care fie nu știu să-și aleagă sursele, fie nu au competența, fie nu știu să conceapă textele așa cum ar trebui, sau să aleagă cele mai potrivite imagini.

Mass-media dispune și de capacitatea de a concepe modele, în ultima vreme tot mai multe persoane simțind nevoia de a ajunge în centrul atenției tuturor. Fără un sistem solid de valori, fără repere morale și personalități în care să credem, ne trezim puși față în față cu modelele impuse de jurnalismul online sau cel de televiziune.

Le creează, le impune și apoi le modifică după bunul său plac. V-ați întrebat de unde au apărut așa zisele “vedete” ca Bianca Drăgușanu, Daniela Crudu și lista ar putea continua la nesfărșit ? Trist este că demersurile ce aparțin acestui jurnalism considerat modern, nu rămân fără efecte, în România multe fiind persoanele ce se grăbesc să le copieze și imite pe “vedetele de carton”, pe modelele create artificial de unii jurnaliști, de multe ori doar pentru propriul interes.

Tot pentru propriile interese sau pentru interesele de grup, politice ori economice, mulți sunt jurnaliștii care nu se sfiesc să uzeze, în redactarea știrilor ori a comentariilor, de toate tehnicile manipulării moderne, manipularea acestora fiind discretă, fățisă sau chiar grosolană.

Suntem deseori manipulați și tot deseori ni se spune că totul este pentru binele nostru. Suntem victimele manipulării de multe ori și aflăm că de fapt nu știm sau nu putem noi percepe adevărata realitate, cea care ne este oferită de un anumit tip de jurnalism și nu cea despre care credem noi.

Presa din mediul online nu ne solicită, din păcate, prea mult intelectul, ea explicându-ne de la început și până la sfârșit o situație, un eveniment, o informație. Astfel cei care nu au capacitatea de a analiza, asimilează orice explicație le este dată, fără a-și pune prea multe întrebări. Informația oferită de mediul online este receptată de toate persoanele ce accesează internetul în dorința de a afla noutăți, în mod diferit însă, cele cu un grad de pregătire intelectuală mai redusă ori cu deficiențe la capitolul cultură percepând doar ce vor autorii să fie perceput.

Mass-media în general și cea din mediul online (la care au acces mult mai multe persoane) în special ar trebui să ne confere accesul deplin la informații corecte, netrunchiate, lucru care, din păcate nu prea se întâmplă în realitate. Interese mai mult sau mai puțin ascunse, influențe și manipulări discrete ori fățișe, toate se derulează în presa clasică sau online aproape zilnic, trecând neobservate în fața cititorilor ori a privitorilor, prea ocupați sau prea dezinteresați pentru a vedea și a studia avantajele și dezavantajele mass-mediei în existența lor.

Puțini sunt cei care știu că știrile din mediul online, care ne oferă informații mai mult sau mai puțin violente, ne afectează destul de mult, jurnalismul având capacitatea de a ne influența major reacțiile, comportamentele și atitudinile noastre de zi cu zi. Și nu de puține ori, informațiile transmise în mediul online abordează un anumit subiect, jurnaliștii încercănd din răsputeri că ne convingă că acesta este vital pentru existența noastră imediată, pentru ca după un timp să avem ocazia să realizăm că multe dintre amănuntele oferite au fost denaturate ori false.

O cantitate mare de informații nu face decât să ne deruteze, să ne inducă starea de plictiseală, subconștientul nostru refuzănd ideea de a mai analiza și procesa ceva. Acesta este momentul în care începem să urmărim judecățile altora, să le preluăm fără să realizăm acest lucru, să credem că acestea ne aparțin. De câte ori nu ați stat ore în șir în fața televizorului, urmărind dezbateri urmărind cu atenție politice considerate de interes, iar la finalul acestora ați realizat că de fapt nu v-ați ales cu nici o informație nouă?

Mijloacele de comunicare în masă sunt, pe zi de trece, tot mai diversificate, puterea pe care acestea o au asupra oamenilor crescând exponențial, odată cu numărul celor interesați periodic de știri, informații, evenimente, actualități. Ca mijloc de comunicare în masă, jurnalismul, indiferent de specificul său, ne crează iluzia participării și implicării active în mijlocul evenimentelor.

Jurnalismul (clasic sau cel din mediul online) impune și determină un sistem de valori materiale și spirituale, prin conținutul știrilor și al informațiilor difuzate publicului larg el reușind să realizeze un ansamblu complex de atitudini și reacții asupra acestuia. Tot jurnalismul ne oferă înformațiile de care avem nevoie, prezentate în forme mai mult sau mai puțin cosmetizate, crescând sau doar alimentând nevoia noastră de nou, de scandal sau doar de implicare.

Simțim nevoia să comunicăm, să ne împărtășim opiniile, părerile, să reacționăm, să acuzăm, să luăm atitudine. Și, în ciuda faptului că permanent acuzăm lipsa timpului în existența noastră, nu ducem lipsă de acesta când vine vorba să comentăm diverse subiecte apărute în presă, atât în mod direct (acasă, la locul de muncă, cu prietenii, etc), cât mai ales îndirect, în mediul online, unde avem și avantajul că ne putem ascunde în dosul unei identități virtuale, pe care oricând ne-o putem modifica cu destul de multă ușurință.

Forumurile diverselor site-uri, blog-uri ori televiziuni, dar și paginile de Facebook ale acestora au devenit un fel de refugiu al tuturor utilizatorilor de internet care simt nevoia să se exprime, să reacționeze, să comenteze pur și simplu sau la adresa unui subiect anume.

1.2 Mediul online – mediul în care totul devine posibil

„www” – termen deseori cunoscut ca web, reprezintă abrevierea de la World Wide Web, ce semnifică o „pânză” de site-uri, blog-uri, documente și informații de tip hipertext, interconectate și ușor de accesat din orice colț al lumii. În anul 1989, anul considerat momentul zero al apariției web-ului, Internetul exista de câțiva ani, el fiind un fel de sistem de computere conectate la nivel global, prin care anumiți utilizatori își puteau trimite diverse informații, dar fără ca publicul larg să poată avea acces la ele.

Web-ul a apărut la inițiativa lui Tim Berners Lee, un programator de la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva, care în luna martie a anului 1989 a remarcat numeroasele probleme de comunicare pe care le aveau colegii săi cercetători, cu datele care se pierdeau frecvent, ceea ce genera o mare pierdere de timp cu refacerea unor experimente deja realizate. Ideea mediului online de astăzi a fost inițial structurată pe o simplă bucată de hârtie, pe care Tim Berners Lee a desenat/conceput un plan ce viza mărirea accesului publicului larg la informații de tot felul. Luând în calcul și conceperea unui sistem universal pentru îndosarierea și arhivarea tuturor informațiilor, programatorul a înaintat Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN) propunerea sa privind înființarea unei colecții de documente care să fie în interdependență și la care să aibă acces un număr cât mai mare de persoane.

Ideea a fost bine primită și acceptată, iar Tim Berners Lee a început să conceapă infrastructura web-ului de astăzi, scriind protocolul Hyper Text Transfer Protocol (HTTP – modalitatea de transmitere a informației la nivel de calculatoare), realizând Hyper Text Markup Language (limbajul HTML – vital pentru conceperea paginilor Web), dar și ceea ce avea să devină primul web din lume, WorldWideWeb.

Primul server web a apărut la începutul anilor 1990, Tim Berners Lee făcând cu el și prima sa demonstrație publică. Serverul, care acum se află în muzeul Microcosm din CERN, a fost realizat la CERN. Iar prima pagină web a fost concepută tot de Berners Lee, aceasta fiind una destul de rudimentară, site-ul fiind găzduit chiar pe calculatorul din biroul său.

După câțiva ani (în 1994) a luat ființă Consorțiul World Wide Web, cu scopul bine definit de dezvoltare a web-ului, de a dezvolta legăturile dintre site-uri, dar și de a standardiza protocoalele.

1.2.1 Google, acest univers complex și nemărginit

Cine oare nu știe în anul 2017 că tot ceea ce îl interesează, că tot ceea ce vrea să afle, îi este la îndemână, în orice colț al lumii s-ar afla, printr-o simplă „căutare pe Google” ? Și oare de câte ori nu am apelat cu toții la această metodă (banală acum marii majorități a utilizatorilor de internet), ori de câte ori nu am vrut să aflăm mai multe informații despre o anumită știre, eveniment, persoană, companie, etc?

În spațiul nelimitat pe care îl reprezintă mediul on-line fiecare persoană, societate, organizație, stat, uniune, produs, marcă, brand, informație, descriere, domeniu, etc își au locul bine stabilit, acesta fiind ierarhizat în funcție de modul de percepere al principalelor motoare de căutare, Google și Yahoo.

Mulți sunt cei care, mai în glumă, mai serios obișnuiesc să afirme deseori „nu ești pe Google, nu exiști”, motorul de căutare afișând ierarhizat site-urile și blog-urile al căror conținut este sintetizat, clar și de bună calitate.

Google a devenit cea mai simplă și mai rapidă metodă prin care putem afla și găsi diverse informații în mediul on-line, în baza sa de date fiind incluse în acest moment peste 8 miliarde de site-uri web.

Motorul de căutare Google este o componentă a corporației americane Google Inc., alături de Google Chrome (browser, navigator web), Google Chrome OS (sistem de operare), Google+ și Orkut (rețele de socializare), Gmail (sistem de poștă electronică), Google Talk (mesagerie instant), Google Earth (imagini surprinse din satelit), dar și Android (sistem de operare pentru dispozitivele portabile, in format open source).

Compania Google a fost înființată în anul 1998 de către doctoranzii Universității Stanford, Larry Page și Sergey Brin, investiția inițială fiind de o sută de mii de dolari (i-a aparținut confondatorului companiei Sun Microsystem, Andy Bechtolsheim, acesta fiind ferm convins că un motor de căutare pe internet va schimba mapamondul).

De-a lungul timpului, Google a reușit să se detașeze net în fața celorlalte companii de profil, motorul de căutare fiind în acest moment cel mai bine cotat de pe piața mondială. În plus, Google are în componența sa directoare web, dar și motoare de căutare pentru cărți, imagini, știri și bloguri.

1.2.2 Site-urile de socializare – scurtă prezentare

În ultima perioadă, urmare a dezvoltării exponențiale a mediului online, ce a determinat conceperea și ulterior dezvoltarea a mii de domenii web, parte dintre acestea dedicate instituțiilor de presă din întrega lume, se sesizează și preferința în creștere a consumatorilor de online pentru tot mai numeroasele rețele de socializare.

Percepând din mers nu doar dependența, ci și necesitatea consumatorilor de online de a se ancora constant la infinitatea informațiilor publicate în online (și mai ales în rețelele de socializare) marea majoritate a instituțiilor media, ca și a agențiilor de publicitate, au înțeles să se adapteze și implicit conformeze trendului impus pe piața online, în ultimii ani fiind obținute rezultate spectaculoase în domeniul publicității online, prin intermediul implementării diverselor strategii și tehnici special dedicate acestui segment.

O atenție specială a fost acordată nu doar designului paginilor web dedicate, ci și dezvoltării acestora, în structura multora fiind regăsite celebrele forumuri ce pe permit consumatorilor de online să inițieze și dezvolte o infinitate de discuții de tip interactiv, discuții ce au rolul de a capta și menține interesul acestora.

În paralel paginilor web special dedicate domeniului comunicării online, ca și promovării și implicit publicității aferente acesteia, s-a remarcat dezvoltarea deosebită a rețelelor de socializare, în cadrul cărora promovarea informațiilor diverse, a conceptelor, a ideilor, ca și a serviciilor, produselor și inclusiv evenimentelor de tot felul este nu doar cu mult mai facilă, ci și absolut gratuită, aspect ce contribuie în mod esențial la dezvoltarea imaginii unei companii/produs/serviciu, etc.

Nu în ultimul rând, se remarcă faptul că numărul consumatorilor de online care obișnuiesc ca în mod constant să își obțină diversele informații de care sunt interesați este într-un permanent trend ascendent, o bună parte dintre ei alegând să-și dedice o bună parte din timp comentariilor, aprecierilor ori distribuirii diverselor idei, informații, mesaje pe care le regăsesc în conținutul rețelelor de socializare ori al forumurilor diverselor pagini web de profil.

1.2.3 .Facebook

Apreciată de către specialiști drept a doua platformă socială, după celebrul Google, excesiv accesata rețea de socializare – Facebook, a fost lansată în cursul anului 2004, de către necunoscutul (pe atunci) Mark Zunckerberg, ce a alocat acestei investiții modica sumă de 19.000 de $. Ajunsă astăzi cea mai mare rețea de socializare, Facebook îi oferă oricui, indiferent de locul în care se află, posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane necunoscute, din orice țară și continent.

Așa numitul „fenomen Facebook”, cum este perceput în opinia unor specialiști, a reușit să se extindă în mod exponențial în ultima perioadă, marea majoritate a populației deținând în acest moment conturi personale ori de reprezentare în interiorul acestei rețele de socializare.

Iar media nu a pierdut startul și s-a adaptat permanent acestui trend, marea majoritate a informațiilor considerate de interes fiind distribuite aproape instantaneu, prin intermediul acestei rețele de socializare, milioanelor de utilizatori de internet.

Oricine se înregistrează și devine proprietarul unui cont pe Facebook poate fi invitat sau își poate invita prietenii / cunoștiințele la diverse evenimente, onomastici, zile de naștere, întâlniri de lucru, evenimente sociale sau de afaceri. Numărul invitațiilor este necondiționat, el depinzând doar de numărul prietenilor persoanei/paginii respective. Astfel se remarcă faptul că întreg domeniu al comunicării online devine dintr-o dată mult mai facil și mai eficient, prin intermediul acestei rețele de socializare reușindu-se stimularea/impulsionarea marii majorități a consumatorilor de online de a interacționa, de a-și exprima opiniile, părerile, aprecierile, dar și dezacordurile.

În topul rețelelor de socializare, Facebook înțelege să utilizeze diversele informații personale ce le aparțin utilizatorilor săi în vederea adaptării acestora cu marea majoritate a informațiilor de actualitate ori a anunțurilor sponsorizate ce le sunt ulterior afișate utilizatorilor online, aceștia având posibilitatea de a-și exprima acordul privind recepționarea unor astfel de informații/anunțuri.

Despre interesul utilizatorilor de internet și eficiența acestei rețea de socializare în mediul on-line vorbește de la sine profitul obținut (10 miliarde de dolari în 2016), dar și numărul utilizatorilor constanți înregistrați la nivelul unei luni, care a ajuns la fabuloasa cifră de 1.86 miliarde.

În paralel cu creșterea numărului de utilizatori s-a semnalat și o explozie a fenomenului Facebook în domeniul publicitar, rețeaua de socializare introducând diverse facilități pentru agențiile de publicitate (ce generează profituri consistente și în mass-media), un nou concept News Feed și o nouă viziune asupra reclamelor video, ceea ce a dus la creșterea semnificativă de popularitate a rețelei, în paralel cu încasările.

1.2.4 Twitter

Twitter, o altă rețea de socializare, a fost lansat în data de 21 martie 2006, el avându-i ca fondatori pe Biz Stone, Evan Williams și Jack Dorsey. Logo-ul atât de cunoscut a fost conceput însuși de Biz Stone (fost designer), site-ul permițând scrierea și transmiterea pe internet a unor mesaje de maxim 140 de caractere (el fiind denumit deseori drept sms-ul internetului).

Site-ul, care în anul 2009 era estimat ca având 25 de milioane de utilizatori, pierde în ultima perioadă constant din aceștia, în favoarea Facebook.

Pe Twitter mesajele (tweet-urile) sunt trimise și primite prin sms sau prin aplicații gen „Tweetie”,„Twitterfon”, "TweeetDeck" sau „Twiterrific”, utilizarea prin internet fiind gratuită. Primul mesaj de pe Twitter a fost trimis de confondatorul site-ului, Jack Dorsey în anul 2006 și, în ciuda faptului că cifra de afaceri este în creștere semnificativă, Twitter înregistrează constant pierderi, China fiind țara cu cel mai mare număr de utilizatori înregistrați.

La trei ani de la lansare, companiile Microsoft și Google au început să includă tweet-urile în rezultatele căutărilor pe internet, anul trecut compania lansând Vine, un serviciu ce le permite companiilor și persoanelor fizice să difuzeze pe site diverse videoclipuri cu o durată de șase secunde.

1.2.5 LinkedIn

LinkedIn este o altă rețea de socializare, ce este destinată cu precădere mediului de afaceri, ea obținându-și veniturile în special din publicitate și servicii premium. LinkedIn nu este o rețea de socializare de genul Facebook sau Twitter, ea adresându-se mai mult lumii profesionale, cu posibilitatea creării de legături între diverse persoane fizice și persoane juridice.

Înființată în anul 2003, LinkedIn a fost listată la bursă în mai 2011 (simbolul LNKD), valoarea de piață a companiei depășind suma de 4,2 miliarde de dolari. LinkedIn le pune la dispoziția utilizatorilor săi un serviciu de publicitate LinkedIn Ads, permițând crearea și afișarea unor reclame pe principalele sale pagini.

Cine este interesat de aceste reclame dă click și ajunge pe site-ul clientului, care are posibilitatea să-și selecționeze un public țintă după locație, vârstă, activitate, funcție, domeniu, mărimea sau numele companiei, ori grup LinkedIn.

De asemenea și costurile de publicitate pot fi controlate, clientul putând să stabilească un buget, el plătind doar pentru click-urile și afișările înregistrate de reclama vizată. Reclamele pot apărea în diverse poziții pe paginile de profil, pe pagina inițială, în Inbox, pe paginile de grupuri, dar și pe pagina cu rezultatele căutării.

LinkedIn devine un site de socializare destul de valoros, atât pentru utilitate cât și pentru publicitate, utilizatorii având la dispoziție tot mai multe instrumente, pe lângă actualizările de status, transformarea în știri a unor link-uri sau optimizări de URL-uri (aplicația Reading List by Amazon, Google presentation, CV video, „Answers” – posibilitatea de a adresa diverse întrebări, dispozitive de căutare, etc).

CAPITOLUL 2. COMUNICAREA ÎN MEDIUL ONLINE

A devenit de notorietate faptul că fenomenul comunicării în mediul on-line este vital pentru orice companie media care își dorește să se mențină în topul audiențelor, să aibă succces, să-și promoveze cât mai bine imaginea, ofertele, serviciile ori produsele. Prin intermediul internetului se poate realiza cel mai simplu și mai rapid comunicarea dintre un jurnalist și orice persoană fizică, aceasta putând fi oricând la curent cu ultimele știri, noutăți, informații din diverse domenii de activitate.

În concepția profesorului Mark Warschauer de la Universitatea California, comunicarea online este definită drept o „activitate de citire, scriere și comunicare prin intermediul computerelor dintr-o rețea”, în vreme ce specialistul în comunicare, Lee Hopkins, consideră că „modalitățile tradiționale de comunicare cu publicul, care utilizează de obicei materiale imprimate, cedează astăzi locul unei generații de instrumente online care fac posibile interacțiunea, discuțiile, conversația”.

Cea mai facilă metodă de demarare a unei comunicări în mediul on-line constă în crearea unei identități, site-ul web fiind forma ideală pentru aceasta. Și asta deoarece site-ul reprezintă un fel de carte de vizită pentru orice utilizator de internet ajuns întâmplător sau nu pe el.

Un site web reprezintă imaginea unei companii, a unei persoane sau a unei organizații, conținutul său, designul, dar și conceptul având un rol deosebit în percepția pe care utilizatorii online o vor avea despre acesta.

Orice fel de companie se poate promova pe ea și/sau imaginea sa, ca și ofertele, produsele și implicit serviciile sale în mediul online nu doar prin intermediul paginii web, ci și prin intermediul tot mai popularelor rețele de socializare, acestea deținând în special rolul atragerii de noi potențiali clienți, în paralel cu fidelizarea celor deja existenți.

În ultima perioadă, odată cu dezvoltarea exponențială pe care a cunoscut-o mediul online (mai ales celebrele rețelele de socializare), se constată și interesul în continuă creștere al marilor agenții de presă, ca și al companiilor de publicitate pentru elaborarea, dezvoltarea ca și implementarea diverselor strategii dedicate atragerii de noi clienți, în paralel cu dezvoltarea afacerilor acestora și creșterea semnificativă a volumului vânzărilor înregistrate, inclusiv al serviciilor.

Oricine își propune să reușească în afaceri ori pe o piață aflată într-o continuă transformare, oricine își propune să fie mereu în top, ca și în preferințele diverșilor consumatori de internet, cine dorește să își îmbunătățească și implicit să își consolideze imaginea, ca și percepția pe care publicul larg o are ori și-o formează despre sine, trebuie să fie prezent în mod constant în mediul online, impunându-se o comunicare periodică atât cu fanii/clienții cât și cu potențialii clienți/fani (principalul obiectiv fiind o fidelizare a acestora), în acest sens impunându-se transmiterea periodică a unor informații de calitate, ce trebuie să fie atent structurate și elaborate, în vederea satisfacerii tuturor eventualelor cerințe, nevoi, așteptări venite din partea acestora.

Prin intermediul mediului online se reușește în mod ideal transmiterea diverselor mesaje și informații către publicul țintă, în acest fel comunicarea dovedindu-se a fi esențială nu doar pentru dezvoltarea oricărei afaceri, ci și pentru consolidarea constantă a imaginii acesteia.

Așa se face faptul că indiferent că se urmărește promovarea unei idei, promovarea unei informații, promovarea unui produs ori promovarea unui serviciu, că principalul obiectiv urmărit constă în promovarea propriei companii și/sau în promovarea paginii web a acesteia, comunicarea la nivelul mediului online se dovedește a fi esențială în vederea atingerii acestor obiective. Iar urmare a diverselor strategii de promovare/marketing utilizate/implementate, ca și tehnicilor utilizate de specialiștii în comunicare, se reușește captarea atenției unui numr constant al consumatorilor de online.

Ulterior focusării consumatorului de online asupra paginii web a unei companii, se impune menținerea constantă a atenției acestor utilizatori online, în acest fel reușindu-se fidelizarea acestuia, cu toate beneficiile ulterioare sesizate.

S-a dovedit faptul că o relație profesională, constantă și permanent întreținută cu diverșii consumatori de online ce se arată interesați de anumite pagini web are capacitatea de a induce numeroase beneficii proprietarilor acestora, efectul comunicării cu acești consumatori de online evidențiindu-se mai ales asupra imaginii respectivei companii promovate pe pagina web, cu impact direct asupra vânzărilor companiei și implicit asupra veniturilor acesteia.

Marea majoritate a celor care dețin o pagină web fac greșeala de a considera că cimpla prezență în mediul online poate fi suficientă pentru consolidarea imaginii în fața consumatorilor online, aceștia limitându-se la a mai realiza demersuri suplimentare prin intermediul cărora ar putea să-și fidelizeze și stimuleze clienții/fanii.

Se impune a se menționa și faptul că o comunicare online eficientă nu se limitează la crearea unei identități în tot mai numeroasele rețele de socializare și nici la deja obositoarele newslettere, care prin conținutul și frecvența acestora nu fac decât să-i irite pe unii dintre consumatorii de online.

Comunicarea eficientă în mediul online include, pe lângă multe altele, și transmiterea periodică a diverselor informații și mesaje considerate a fi de impact pentru un anumit eșantion al publicului fidelizat, în acest fel încercându-se captarea și menținerea interesului acestuia, ca și atragerea unor noi potențiali clienți/consumatori de online

În cadrul comunicării online, permanent adaptată cerințelor pieței, puternic influențată de trendul impus de rețelele de socializare, s-a impus în ultima perioadă și necesitatea antrenării în schimbul de replici bilaterial cu consumatorii de online, ce înțeleg să își exprime interesul fie prin simplele aprecieri ale postărilor din online, fie prin adăugarea comentariilor la acestea, comentarii ce pot fi laudative sau dimpotrivă.

Astfel, în paralel cu menținerea și implicit dezvoltarea interesului unui consumator online pentru o anumită pagină web, respectiv pentru paginile/conturile aferente acesteia în rețelele de socializare existente în acest moment în mediul online, se realizează, în mod indirect, și o evidențiere a așteptărilor, percepțiilor și inclusiv reproșurilor ce vin din partea acestor consumatori/fani de online, acestea putând contribui în mod esențial la modificarea/transformarea imaginii companiei, respectiv a produselor și serviciilor pe care aceasta le oferă/promovează pe piață.

În cadrul comunicării online, se impune acordarea unei atenții speciale și menținerii legăturii cu principalii consumatori de online/ fani, care în ultima vreme se arată tot mai interesați de modul în care le sunt percepute mesajele, comentariile, sugestiile.

În domeniul comunicării în mediul online, s-a remarcat faptul că eficientizarea acesteia se poate realiza prin intermediul mai multor metode, dintre care amintim:

Planificările strategice – în cazul în care specialiștii în relații publice apreciază că se impune abordarea multi channel communication (respectiv comunicarea prin intermediul mai multor canale), se impune ca această comunicare în online să fie în mod constant adaptată/dedicată fiecărui mijloc decomunicare utilizat (respectiv în cazul comunicării pe un blog urmărindu-se elaborarea unor articole cu conținut unic, detaliat și cât mai bine documentat, conținutul din cadrul rețelelor de socializare fiind mult mai concis, mai redus ca dimensiune și targetat pe anumite subiecte, în funcție de scopul urmărit și avându-se în vedere preferințele exprimate ale consumatorilor de online, urmăritori ai acestor pagini/conturi). Nu trebuie neglijată nici frecvența elaborării/distribuirii acestor articole/mesaje/postări, mai ales în contextul n care consumatorii de online și-au făcut un obicei din a „verifica”/vizualiza constant paginile web/conturile-paginile din rețelele de socializare de care sunt interesați

Implementarea caracterului transparenței absolute la nivelul oricărei forme de comunicare – în acest sens sunt recunoscute mai ales forum-urile, ca și blog-urile ce au un impact deosebit în rândul marii mase a consumatorilor de online, unde un simplu subiect, aparent banal, poate determina apariția unor discuții virale, în care se implică marea majoritate a utilizatorilor/abonaților și unde, cu atât mai mult, se impune adaptarea răspunsurilor adăugate diverselor comentarii, în așa fel încât consumatorii de online să simtă implicarea și implicit importanța ce le este acordată.

Monitorizarea constantă a social media, cu toate formele sale de manifestare – se remarcă faptul că mediile online de comunicare reprezintă un ideal reper al poziționării oricărei afaceri (mai ales atunci când vine vorba de presa actuală) browserele consacrate deja în domeniul oferindu-le tuturor consumatorior de online posibilitatea de verifica, în timp real, orice fel de informație/știre/imagine de actualitate. Din acest considerent se apreciază că pentru a se reuși o cât mai bună eficientizare a comunicării online, se impune în prealabil acumularea tuturor informațiilor dedicate tendinței pieței, ca și preferințelor/așteptărilor consumatorilor de online, menținerea unui contact permanent cu aceștia determinând un avantaj deosebit pentru specialiștii în relații publice, care astfel pot contura ori modifica diversele strategii ori direcții de acțiune, în funcție de cerințele/trendurile evidențiate chiar din mediul online.

Calitatea conținutului tuturor mesajelor/articolelor ce sunt comunicate în mediul online – S-a dovedit faptul că mesajele lungi, ce sunt lipsite de substanță, ce au un conținut îndoielnic și ale căror informații nu sunt clar explicate/expuse, nu fac decât să-i distragă atenția consumatorului de online, care la un moment dat se va plictisi și va renunța să le mai urmărească, indiferent de faptul că, cel puțin la nivel general, acesta este interesat de respectiva afacere/companie. Din acest considerent, mai ales la nivelul mass-mediei, se recomanda că toate informațiilor/mesajele ce sunt distribuite în mediul online să fie atent elaborate/structurate, să aibă un conținut unic, de calitate, fără greșeli de exprimare/ortografie/redactare, în acest fel reușindu-se atragerea atenției consumatorului de online, fidelizarea acestuia și implicit impulsionarea acestuia de a distribui în online informațiile pe care le găsește/apreciază ca fiind relevante pentru sine și prietenii săi

Comunicarea constantă în online – în actuala societate, în care ancorarea la online a devenit nu doar o obișnuință, ci o necesitate, context în care se impune ca și comunicarea cu diverșii consumatori de online să fie constantă, în acest fel aceștia având posibilitatea de a fi permanent ținuți la curent cu diversele informații, imagini ori mesaje pe care specialișii în relații publice le apreciază ca fiind importante de transmis.

STUDIU DE CAZ

În cadrul prezentei lucrări de diplomă, denumite „Rolul social media în promovarea presei online”, o atenție specială va fi acordată părții de cercetare, care este dedicată analizării modului în care principalele instituții media din Cluj Napoca înțeleg să își definească/consolideze imaginea prin intermediul social media (în principal, cunoscuta rețea de socializare Facebook), ca și a opțiunilor acestora privind fidelizarea cititorilor/abonaților.

În prima parte a acestei cercetări se va realiza o scurtă prezentare a presei online ce se regăsește pe piața media clujeană, ca și reprezentarea acesteia în social media, partea a doua a cercetării fiind dedicată analizării modului în care presa online clujeană reușește să se promoveze (dar și să își consolideze imaginea și poziția deținută) prin intermediul social media.

Prezentarea mediei online din Cluj Napoca

La o simplă analiză a mediului online dedicat mass-mediei din Cluj Napoca, remarcăm faptul că cea mai bună reprezentare o are postul de televiziune N.C.N. Cluj Napoca, a cărui imagine a fost redefinită de cunoscutul realizator media, Răzvan Dumitrescu:

Sursa capturii – https://www.facebook.com/tvncn/

Cu un număr de aproape 15.000 de abonați, cărora li se adaugă un număr aproximativ egal al urmăritorilor, televiziunea a reușit să se impună în social media clujeană, ca urmare a strategiei pe care a adoptat-o în ultimele luni, strategie de care se va face vorbire în parte a a doua a prezentei cercetări, așa după cum s-a menționat.

Pe poziția a doua se regăsește nu o televiziune, ci un cotidian online, „Ziar de Cluj”, ce are o bună reprezentare și în social media:

Sursa capturii – https://www.ziardecluj.ro/

Sursa capturii – https://www.facebook.com/ziardecluj/

Așa cum se poate sesiza destul de facil, și în acest caz imaginea publică a cotidianului este reprezentată tot de către jurnalistul bucureștean Răzvan Dumitrescu, cotidianul online alegând ca pe pagina sa de socializare să promoveze televiziunea anterior menționată, respectiv „NCN – televiziunea națională a clujenilor”.

Spre deosebire de reprezentarea social media a televiziunii clujene, reprezentarea acestui cotidian este cu mult mai puternică, Ziar de Cluj depășind de mai bine de trei ori „NCN – televiziunea națională a clujenilor” nu doar la numărul abonaților și al urmărilor de pe Facebook, ci și al vizualizărilor aferente postărilor zilnice.

Pe piața media online din Cluj Napoca regăsim și o reprezentare din fosta consacrată rețea națională „Monitorul”, respectiv „Monitorul de Cluj”, cotidian cu expunere nu doar în online, ci și în social media, respectiv în Facebok:

Sursa capturii – http://www.monitorulcj.ro/

Spre deosebire de anterior cotidian online prezentat, respectiv Ziar de Cluj, Monitorul de Cluj a reușit să-și definească cu mult mai bine forma de reprezentare în online, prin simpla accesare a paginii dedicate, orice cititor putând avea posibilitatea de a se îndrepta exact spre domeniul de care este interesat (actualitate, politică, economie, sport, sănătate, educație, anunțuri utile, știri din Transilvania, concursuri ori ediția tipărită a ziarului), interfața acestuia fiind atent structurată și având inclusiv trimiterea aferentă în social media:

Sursa capturii – http://www.monitorulcj.ro/

Și chiar dacă are o pagină dedicată în social media, Monitorul de Cluj se poziționează cu mult în urma cotidianului anterior menționat, la numărul aprecierilor, respectiv al urmăritorilor, principalul motiv prezența nu tocmai activă a acestuia pe Facebook, unde distribuirea principalelor știri și informații considerate a fi de interes nu este similară celei practicate de Ziarul de Cluj ori de „NCN – televiziunea națională a clujenilor”:

Sursa capturii – https://www.facebook.com/monitoruldecluj/

Gazeta de Cluj este un alt cotidian online ce se regăsește pe piața media a municipiului Cluj Napoca, structurarea platformei acestuia diferind de restul cotidienelor anterior prezentate:

Sursa capturii – http://gazetadecluj.ro/

Gazeta de Cluj le oferă cititorilor săi informații din diverse domenii, de la știri de actualitate, ce sunt actualizate în timp real, la diverse investigații și anchete din domeniul justiției, de la știri politice la știri din administația locală (și centrală, de la informații economice și din mediul extern, la știri culturale și evenimente diverse.

Demn de menționat este faptul că acest cotidian reușește să aibă o bună reprezentare în online, el nelimitându-se doar la deja celebră rețea de socializare Facebook, și reușind să-și creeze o identitate în Google Plus, în Twitter, dar și pe YouTube:

Sursa capturii – https://www.facebook.com/gazetadecluj/

Sursa capturii – https://www.youtube.com/channel/UCYB_EYKf7B-1NcyQWVQCxDw

Știri de Cluj este un alt ziar online regăsit pe piața media clujeană, acesta oferindu-le cititorilor săi numeroase elemente de noutate în raport cu restul ziarelor anterior prezentate. Mai precis, în afara categoriilor consacrate în cadrul structurii platformei online, din care remarcăm domeniul social, domeniul economic, domeniul politic și administrativ, domeniul sport, domeniul divertisment, categoria dedicată informațiilor naționale/internaționale, ca și cea a informațiilor utile, în structura Știri de Cluj putem descoperi (pe lângă o foarte mare reprezentare a publicității online) rubrica dedicată revistei presei, un sondaj de opinie (zilnic actualizat) ce incluse o temă de interes pentru clujeni (denumit „Pro și Contra”), o hartă a municipiului Cluj Napoca, o hartă a județului Cluj, starea vremii (actualizată în timp real), mersul treburilor, evenimente ce se derulează la zi în municipiul Cluj Napoca, cursul valutar, programul cinema-urilor clujene, ca și un alt sondaj de opinie lunar, ce include cercetări sociologice diverse:

Sursa capturii – http://www.stiridecluj.ro/

Știri de Cluj are și o reprezentare în social media, respectiv pe rețeaua de socializare Facebook, unde se remarcă faptul că utilizatorii nu sunt foarte interesați să interacționeze cu postările acestui cotidian (exemplificarea urmând să fie realizată în parte a doua a prezentei cercetări), dar pagina de Facebook „Știri de Cluj, informații locale non-stop” reușește să se poziționeze în topul paginilor similare regăsite pe această rețea de socializare și care sunt dedicate mediei clujene, atât prin prisma numărului de aprecieri (peste 61.000), cât și al urmăritorilor (aproape 60.000):

Sursa capturii – https://www.facebook.com/stiridecluj.ro/

În cazul acestei pagini Facebook se remarcă prezentarea, deloc neprofesională, pe care administratorul a reușit să o contureze/ofere utilizatorilor de online:

Sursa capturii – https://www.facebook.com/stiridecluj.ro/

Făclia de Cluj, un alt ziar online de pe piața media din Cluj Napoca, se remarcă încă de la prima vedere prin dezinteresul dedicat actualizării pe prima pagină a informațiilor de actualitate, ceea ce va determina în timp o diminuare a interesului manifestat de către cititorii fideli, și implicit, pe cale de consecință, reducerea cotei de piață pe care acest „ziar independent de Cluj” o deține pe piața de publicitate, cu toate consecințele ce se vor desprinde din aceasta:

Sursa capturii – http://ziarulfaclia.ro/

Și chiar dacă poate părea dificil de crezut, în anul de grație 2017, în care absolut totul se găsește și distribuie în/prin social media, acest cotidian nu își regăsește reprezentarea nici pe cea mai populară rețea de socializare, Facebook, motiv pentru care el nu va fi inclus în analiza ce va fi realizată în parte a doua a prezentei cercetări.

Ziarul Clujean, un alt cotidian online ce are reprezentare în media din Cluj Napoca, se remarcă prin actualizări în timp real pe care le regăsim pe pagina web consacrată, cititorilor fiindu-le oferite informații din diverse domenii, ce se regăsesc într-o structură a categoriilor „clasice”, din care iese în evidență cea a rubricii „Radio șanț” :

Sursa capturii – http://ziarulclujean.ro/

În cazul cotidianului online Ziarul Clujean, se remarcă faptul că acesta are reprezentare și în Twitter, chiar dacă impactul acestuia nu este unul semnificativ, așa cum poate s-ar impune, având în vedere momentul din care acesta a devenit activi pe această rețea de socializare:

Sursa capturii – https://twitter.com/ZiarulClujean

Ziarul Clujean reușește să dețină o bună reprezentare în rândul utilizatorilor de social media (Facebook), unde interesul redatorilor online este unul constant, chiar dacă numărul aprecierilor și implicit cel al urmăritorilor este mai puțin din jumătatea numărului de aprecieri/urmăritori înregistrat de alte cotidiene similare:

Sursa capturii – https://www.facebook.com/ziarulclujean

deCluj.ro este un cotidian online ce a reușit să-și contureze o imagine mai extinsă în mediul online, după cum se poate remarca din structura paginii inițiale a acestuia:

Sursa capturii – http://www.decluj.ro/

Respectiv, deCluj.ro își regăsește imaginea nu doar pe cunoscuta rețea de socializare Facebook, ori pe Twitter, ci și în Google Plus, pe YouTube și chiar în Pinterest:

Sursa capturii – https://www.facebook.com/deCluj.ro

Sursa capturii – https://plus.google.com/u/0/+deClujro

Sursa capturii – https://twitter.com/deCluj_ro

Sursa capturii – https://ro.pinterest.com/decluj/

Sursa capturii – https://www.youtube.com/user/deClujro?feature=sub_widget_1

Actual de Cluj, de asemenea regăsit pe piața mediei online din Cluj Napoca, se dovedește a fi un cotidian bine structurat, cu o varietate de domenii din care le sunt oferite informații diverse cititorilor, ca și cu o reprezentare bună în social media, Facebook-ului alăturându-i-se și Twitter, Google Plus, dar și Youtube:

Sursa capturii – https://actualdecluj.ro/

Sursa capturii – https://www.facebook.com/actualdecluj/

Promovarea presei online din Cluj pe rețeaua de socializare Facebook

Despre modul în care unul dintre marile cotidiene online din Cluj reușește să se promoveze pe Facebook vorbesc de la sine chiar recenziile cititoriilor pe pagina special dedicată Ziarului de Cluj, între care remarcăm:

„Ziar de Cluj este un ziar la fel cum Liviu Alexa e primarul orașului Cluj-Napoca. Adică nu e. Această adunătură de " articole gazetărești " este doar un vehicul pentru aruncarea de lături în spațiul online. Dar nu pot să am pretenții cu un owner ca domnul Alexa”;

„Stiri de doi lei, sursele la fel si mai sunteti si putin agramati. Keep up the "good work"”;

„Atitudine total nepotrivită, limbaj de mahala. Cine nu e cu voi, e automat jignit. Am văzut recent că jignirile de pe Facebook pot fi sancționate prin lege. Poate nu v-ar strica o amendă care să vă redea bunul simț.”;

„Pana acum vreo 3 saptamâni mai citeam si eu din greșeala câte o știre de extrasa din ziarul de Cluj. Pana am zis "gata, nu mai pot", nu mai pot înghiți atâta negativism. Pentru toți jurnaliștii de la acest gunoi de ziar tot ce se întâmpla in Cluj e negativ. Așa bine m-am simțit cand am șters aplicația voastră de pe iPad. ZIAR DE C ACAT.”;

„Slab… de tot. Citesti si tragi concluziile usor.”;

„Asta nu e ziar.E un loc unde isi varsa frustrarile un om slab care si-a ratat viata politica.”;

„Nu aveți nicio treabă cu imparțialitatea.”;

„Slab slab slab slab !”;

„Patetic, penibil de-a dreptul. Redactat de un copil supărat ca nu e destul de înalt sa ajungă la dulapul cu dulciuri”;

„Jalnic de submediocru, la fel ca si patronul. Trebua sa se numeasca gen cancan de cluj”, etc.

Din totalul părerilor cititorilor din mediul online al postărilor distribuite de Ziarul de Cluj în cunoscuta rețea de socializare, Facebook, se remarcă a fi evidențiate câteva, mai ales prin prisma modului „deotologic” în care administratorul acestei pagini a înțeles să reacționeze la recenziile negative.

Astfel, la recenzia Andradei Danielescu din data de 20 octombrie 2016, respectiv:

„Ziarul asta e o rusine pentru Cluj si pentru tot ce inseamna presa si libertatea cuvantului. O armata de pupincuristi servili lui Alexa critica avid tot ce misca in oras, fara a baga niciun pic in seama ce-ar fi bun si frumos. Culmea mi s-a parut, insa, atunci cand am lasat un comentariu decent la un articol, corect si bine argumentat, nu numai ca mi s-a cenzurat comentariul, deci nu a ramas parerea mea integrala, ci o jignire mizera si un atac la persoana. Pupincuristi sunteti voi, draga echipa! Din fericire, si irelevanti, si nimanui nu ii pasa de voi. Cat o sa mai fie Clujul pe lume voi nu o sa aveti un cuvant de spus. Jos cenzura, miseilor. Jenant…”, recenzie ce a primit un număr de 18 aprecieri, administratorul paginii cotidianului anterior amintit a înțeles să aibă următoarea abordare: