Rolul Publicitatii In Economie

=== 3a96f9d9cb01a0b9a70f25b8a01fc4f574a3358d_421674_1 ===

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PUBLICITĂȚII

1.1Principiile și caracteristicile publicității

1.2Tipuri de publicitate

1.3 Publicitatea și economia

CAPITOLUL II ROLUL PUBLICITĂȚII IN DEZVOLTAREA COMPANIILOR

2.1Evoluția publicității în timp

2.2Comportamentul consumatorului, factor important în publicitate

2.3 Companiile și publicitatea

2.4 Evoluția cheltuielilor cu publicitatea în România în ultima perioadă

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PUBLICITATEA LA FARMEC S.A

3.1 Prezentarea firmei

3.2 Metodologia și obiectivele cercetării

3.2 Rezultate obținute în urma cercetării

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Publicitatea este o formă de comunicare între producători și consumatori, care poate conduce la mărirea vânzărilor unui produs dacă mesajul publicitar ajunge la publicul vizat și îl convinge că produsul care este promovat are calități superioare altor produse existente pe piață.

Se poate spune că România este mai puțin avansată din punct de vedere al utilizării unor metode specifice de marketing din cauza perioadei comuniste în care publicitatea produselor era încă în perioada copilăriei comparativ cu statele avansate ale lumii.

Cu tot acest handicap, românii au învățat rapid să se adapteze la necesitățile economiei de piață și au fost asaltați de publicitatea făcută diverselor bunuri sau servicii.

O analiză făcută pieței românești a publicității trebuie să se refere atât la produsele pentru care fabricanții consideră că este neapărat necesar să fie promovate pentru a se putea vinde, cât și la ceea ce fac cei care se ocupă de publicitate pentru a îndeplini acest scop .

Această temă a pieței publicității românești mi s-a părut a fi foarte interesantă și din păcate destul de puțin abordată de cercetători.

Compania Farmec este o companie de tradiție care a reușit să își mențină clienții în pofida tuturor greutăților pe care le-a întâmpinat.

Clienții acesteia sunt din ce în ce mai numeroși, de vârste diferite și este de mirare cum a reușit să fidelizeze noi clienți în aceste vremuri în care are o competiție deosebit de puternică din partea companiilor din Uniunea Europeană, unele cu o tradiție mult mai îndelungată.

O parte din această forță i-a dat-o și faptul că a putut să își promoveze produsele (mai ales on-line), atât în România cât și pe meleaguri foarte îndepărtate, unde a cucerit clienți noi.

În lucrare am ales să administrăm un chestionar clienților unui hypermarket pentru a vedea care este impactul publicității asupra lor, deci ce îi determină să cumpere produsele, fapt care îmbunătățește performanțele financiare ale firmei Farmec, acest efect răsfrângându-se asupra întregii economii din România, deoarece rezultatele fiecărei firme puternice din România se reflectă în performanțele economiei românești în general.

Publicitatea este o forță care dacă este utilizată în mod corect poate face ca o firmă să fie mai eficientă și să câstige avantaje competitive în lupta cu firmele concurente.

CAPITOLUL I IMPORTANȚA ECONOMICĂ A PUBLICITĂȚII

1.1Principiile și caracteristicile publicității

Obiectivele pe care le are activitatea de promovare a produselor sau serviciilor diferă de la o organizație la alta depinzând de domeniul de activitate al companiei , segmentele de piață pe care firma le vizează în scopul vânzării produselor , mijloacele utilizate pentru atingerea acestui deziderat și pot fi exprimate nu doar în mărimi de natură cantitativă (cum ar fi creșterea vânzărilor sau a profitului), ci și în termeni de natură calitativă (precum ar fi crearea unei imagini favorabile față de organizație sau față de produsele executate de aceasta).

De asemenea,putem spune că obiectivele activității de promovare urmăresc atât aspectul informativ ce presupune (cunoașterea mărcilor și a produselor firmei ), cât și aspectul afectiv ce se referă la atragerea interesului consumatorilor față de oferta pe care o are organizația sau îmbunătățirea imaginii produsului ori a firmei .

Politica promoțională a unei firme este materializată printr-un cumul de strategii care, având în vedere complexitatea activităților promoționale desfășurate de o firmă, se caracterizează printr-o deosebită diversitate.

Publicitatea este orice formă de prezentare și promovare nepersonală a unor idei, produse ori servicii care este plătită de un sponsor anume.

Principiile fundamentale pe care se bazează publicitatea sunt următoarele:

1.Selectarea unui anumit mesaj publicitar

Reclama are ca punct inițial un mesaj pe care dorește să îl transmită publicului care se intenționează a fi influențat pentru a achiziționa un anumit produs sau serviciu ,care trebuie diferențiat prin această modalitate de alte produse sau servicii cu caracteristici asemănătoare, ce sunt creații ale unor firme concurente.

Conceptul reclamei trebuie să ofere publicului vizat posibilitatea să poată opta și pentru alte mesaje care sunt diferite de cel dorit inițial, mai ales în situația în care se vrea să se scoată în evidență alte caracteristici ale produsului fără a căuta să se schimbe produsul în sine.

Persoanele care lucrează în acest domeniu caracterizat de inovație sunt tot timpul în căutarea unor idei noi, a unor moduri în care să realizeze promovarea produsului respectiv, fără a impune cu orice preț un anume tip de imagine a respectivului produs sau serviciu.

De aceea aceștia discută cu oameni care au dovedit interes pentru respectivul produs, sau care au interese legate de acesta pentru a obține informații care i-ar putea ajuta să își îmbunătățească promovarea .

Se discută în primul rând cu consumatorii produsului sau serviciului ,dar și cu distribuitorii, comercianții sau chiar cu rivalii producătorului respectiv.

Impresiile acestora cu privire la calitățile și defectele produsului sau serviciului sunt o sursă de inspirație pentru cei care realizează reclama la un anumit produs, oferindu-le puncte de reper pentru a ști în ce direcție să meargă.

Specialiștii în publicitate vor încerca să creeze mai multe variante de reclame dintre care, pe baza unei evaluări se va alege cea care ar putea avea cel mai mare impact asupra celor care doresc să achiziționeze produsul .

Conform opiniei celor care lucrează în domeniul publicității, mesajul trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru a fi transmis consumatorilor:

-să transmită publicului lucruri care îl pot interesa, aceste lucruri fiind în legătură directă cu produsul promovat

-să spună ceva diferit, ceea ce nu s-a spus despre un produs similar celui căruia i se face publicitate, un mesaj oportun în conjunctura existentă pe piață

-informațiile să fie credibile și să poată fi ușor verificate, fără exagerarea calităților produsului

2.Execuția mesajului publicitar

Mesajul va avea influență în funcție de ceea ce se spune dar și de modalitatea în care se spune, unele firme dorind să utilizeze un punct de vedere rațional, în timp ce altele mizează pe cel emoțional, intuiția celor ce concep mesajul fiind esențială .

Este important ca realizatorii reclamei să găsească tonul, stilul, cuvintele potrivite care pot duce la receptarea mesajului în modul în care dorește producătorul mesajul fiind necesar să se potrivească și produsului respectiv.

Componente cum ar fi imaginile, culorile utilizate pot fi și ele factori ce favorizează succesul unei reclame, deci sunt elemente demne de a fi luate în seamă în acest demers.

Titlul reclamei trebuie să fie suficient de sugestiv pentru a determina publicul să o privească și să o recunoască atunci când vizionarea se repetă.

Un mare ajutor în promovarea unor produse îl reprezintă prezența unei celebrități care va impulsiona în mod categoric vânzările, dacă celebritatea respectivă este credibilă în publicitatea pe care o face respectivului produs.

Multe produse sunt promovate de actori, cântăreți, sportivi care sunt apoi asociați de public cu marca pe care o promovează deci este necesar să facă acest lucru cât mai bine .

3.Legalitatea, moralitatea sau veridicitatea mesajului publicitar

Factorii care au legătură cu publicitatea trebuie să aibă în vedere toate aspectele legate de implicațiile pe care le poate avea publicitatea pe plan social.

Firmele încearcă să ocolească pe cât posibil publicitatea înșelătoare făcută produselor, dar cu toate acestea mai există situații în care se constată că reclama conține un mesaj total nepotrivit pentru tot publicul sau numai pentru o parte a sa.

Este interzisă inducerea în eroare a publicului cu privire la calitățile unui produs, susținerea unor efecte inexistente în realitate privind utilizarea unor produse, chiar dacă imediat acestea sunt sancționate de piață, deoarece este imposibil de păcălit consumatorii de mai multe ori cu privire la același produs.

Publicitatea prezintă următoarele caracteristici:

1.Publicitatea este un mijloc de comunicare care are ca destinatar publicul larg, aceasta conferind produsului promovat un fel de legitimitate și conduce la ideea că oferta referitoare la produs este standardizată.

2.Puterea de influențare : Reclama este un mijloc de comunicare care are influență ce dă posibilitatea vânzătorului să își repete mesajul de mai multe ori până acest mesaj este recunoscut de publicul țintă .

3.Expresivitate sporită, deoarece permite a se face o prezentare a firmei și a produselor acesteia prin text tipărit, sunet și culoare, într-o modalitate care atrage consumatorii .

4.Publicitatea prezintă un caracter impersonal deoarece nu este atât de insistentă cum pot fi de exemplu agenții de vânzări.

1.2Tipuri de publicitate

Publicitatea se poate clasifica funcție de mai multe criterii:

a.În funcție de scopul comunicării putem deosebi:

-publicitate de produs care este forma folosită cel mai des și care urmărește stimularea consumului, deci creșterea vânzării pentru un produs. Aceasta are mai multe categorii:

1.Publicitatea de informare ce dorește să aducă la cunoștință consumatorilor vizați diferite informații cum ar fi: apariția unui nou produs, alte utilizări posibile ale unui produs, reduceri ale unor prețuri.

2.Publicitatea de convingere care ia ființă odată cu mărirea concurenței și dorește crearea unei cereri selective, lămurirea publicului că produsul promovat este cel mai bun.

3.Publicitatea de poziționare care dorește realizarea unei poziționări precise în conștiința consumatorilor a unui anumit produs, care în acest fel este ușor de identificat față de altele asemănătoare .

Cel mai ades se folosește această formă de publicitate în etapele de creștere și de maturitate ale produselor, ca și în situațiile în care pe piață sunt multe produse concurente.

4.Publicitatea comparativă este legată de compararea directă ori indirectă a unui produs cu cele cu care este în concurență directă pe o anumită piață, pentru a i se dovedi superioritatea .

Acest tip de publicitate poate conduce la încălcarea anumitor legi cum ar fi:

-când scoate în evidență doar calitățile unui produs, fără a le reliefa și punctele slabe

-sunt reclame ce prezintă o superioritate inexistentă a unor produse

-prezentarea cu rea-credință a dezavantajelor pe care le au produsele concurente celui promovat prin publicitate

5.Publicitatea de reamintire ce are rolul de a :

-aduce aminte clienților că ar putea ca respectivul produs să le fie necesar curând și de unde îl pot achiziționa

-de a mări sau a menține renumele unei mărci consacrate

-de a păstra gradul de informare a clienților cu privire la produs

-de “întărire” a efectelor pe care le-a avut pentru produs o campanie publicitară anterioară

6.Publicitatea de întărire ce dorește să dea asigurări clienților că au făcut o alegere potrivită în privința produsului achiziționat.

7.Publicitatea care utilizează un model comportamental, ce oferă consumatorilor un model al unui personaj care este demn de urmat, acest tip de reclamă acționând asupra subconștientului uman.

8.Publicitatea de tip mărturie ce ia drept informator cu privire la calitățile produsului o persoană cât mai reprezentativă pentru audiența vizată, aceste reclame având o audiență mai mare decât reclamele normale.

9.Publicitatea de tip demonstrativ, ce dorește demonstrarea în mod efectiv a calităților produsului.

b.publicitatea de marcă ce mută accentul pe componentele ce conferă superioritatea unei mărci ori a unui brand, în condițiile în care pe piață există produse sub diverse mărci ce satisfac același tip de necesități.

c. publicitatea de firmă ce se referă la transmiterea unor informații cu privire la activitatea desfășurată de o organizație, performanțele atinse de aceasta, tradițiile și valorile sale .

Alt criteriu de clasificare este după natura suportului care se folosește:

1.Publicitatea media ce se face prin mijloace de comunicare în masă

2.Publicitate directă ce este o tehnică de marketing ce are două forme între care există diferențe semnificative :

-publicitatea cu cupon, ce nu este personalizată ci este destinată unei audiențe alcătuite din anonimi

-publicitate directă adresată indivizilor prin poștă ori prin telefon

-publicitate la locul de vânzare, deci îndeosebi în magazine realizate în diverse perioade de timp pentru diferite produse

Publicitatea mai poate fi clasificată în funcție de modul de realizare în:

-publicitate convențională ce se realizează prin mijloace tradiționale cum ar fi: ziare, reviste, la radio sau la televiziune

-publicitate neconvențională realizată prin:

-marketingul viral este legat de utilizarea rețelelor de socializare care au mare impact mai ales în rîndul tinerilor și a persoanelor de vârstă medie, utilizatorii rețelei recomandând anumite produse prietenilor lor virtuali, care la rândul lor pot transmite mesajul celor cu care sunt în legătură, propagarea mesajului fiind asemenea unui virus.

-marketingul ambiental se referă la una dintre cele mai utilizate forme de publicitate neconvențională care se desfășoară în spații publice.

–marketingul afiliat constă în stabilirea unei relații între site-uri web și rețeauă partenerului ( afiliat) ce funcționează ca o forță de vânzare virtuală .

-publicitatea prin e-mail

Aceste mesaje pot fi nesolicitate, care sunt denumite SPAM, a căror folosire este în multe state ilegală, deoarece individual care le primește nu și-a dat acordul pentru acest lucru sau pot fi solicitate de deținătorul adresei de e-mail care este interesat de produsele unei firme și primește în acest mod știri despre noile produse lansate de firmă.

-publicitatea neconvențională indoor se referă la panouri publicitare ce sunt amplasate în locuri foarte frecventate cum ar fi restaurante, baruri, cluburi.

-publicitate pe mijloace de transport în comun cum ar fi autobuze, tramvaie, metrou, avion

-publicitate pe sacoșe utilizate la cumpărături folosită mai ales de marile magazine

1.3 Publicitatea și economia

Din punct de vedere economic, publicitatea și-a dovedit importanța în condițiile existenței economiei de piață deoarece are rolul de a fi un stimulent important pentru dezvoltarea unui stat , competiția între diverse mărci fiind benefică atât producătorilor cât și consumatorilor, primii având posibilitatea să își dezvolte afacerea iar ceilalți putând să aleagă din mai multe produse .

Cu toate acestea, Jean-Pierre Teyssier Director al Alianței Europene pentru etică în publicitate spunea: “Publicitatea nu este artă, este făcută pentru a vinde. Cine crede că publicitatea este făcută dezinteresat, nu ar trebui să existe în domeniul ăsta. Este adevărat că, cel puțin în ceea ce privește punerea în formă, publicitatea folosește mijloace artistice. Dar,cum nu este o formă de artă, publicitatea trebuie să respecte regulile comunicăriicomerciale, legale sau de autoreglementare și, mai ales, să evite ca publicul să nu fie șocat de niște puneri în scenă care distrug imaginea omului, imaginea femeii.”.

Publicitatea este importantă și pentru faptul că existența sa contribuie la crearea multor locuri de muncă în domeniul acelora care se ocupă de publicitate, deoarece în marea majoritate firmele, mai ales cele importante nu își realizează singure reclamele, ci apelează la serviciile unor agenții de publicitate la care lucrează oameni care și-au dovedit competența în crearea unor campanii de promovare a produselor sau a imaginii unor firme.

Pentru firme crearea unei imagini este esențială, deoarece de acest fapt depinde percepția sa în ochii publicului, alcătuit din consumatorii care îi vor achiziționa produsele.

“Percepția este procesul de conștientizare a stimulilor interni și externi, care provoacă simțurile. Ea privește fenomenele senzoriale și mentale prin care ia naștere imaginea primară unitară a obiectelor și fenomenelor care acționează asupra organelor de simț.”

Campaniile de promovare prin publicitate construite în mod inteligent pot schimba uneori ordinea competitorilor pe piață, prin explozia pe care o pot avea vânzările unei anumite mărci în conjuncturi favorabile pentru aceasta, deci se poate spune că publicitatea poate influența concurența.

Competitivitatea este strâns legată de concurență, deoarece „Competitivitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a susține în mod constant și durabil competiția (concurența) sub toate aspectele sale.”

În ceea ce privește competitivitatea Krugman spunea: “obsesia competitivității a atins un asemenea nivel încât a început să denatureze periculos politicile economice”, cu alte cuvinte, firmele trebuie să urmărească competitivitatea, însă o competiție leală, corectă, nu să caute să câștige cu orice preț.

Pentru orice organizație, este esențial să obțină avantaje competitive pe care să le poată menține cât mai mult timp posibil.

Avantajul competitiv este“ realizarea de către o firmă a unor produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, comparativ cu oferta de articole similară a majorității concurenților.”

Specialistul în domeniu M.Porter crede că orice organizație poate avea soluții pentru a obține un avantaj competitiv, totul se rezumă însă la a stăpâni mai bine decât competitorii forțele concurenței.

Perioadele de creștere economică au influență și asupra publicității deoarece aceste perioade sunt de obicei caracterizate de o mărire a veniturilor ce determină o putere de cumpărare mai mare a populației, fiind favorizată achiziția produselor de calitate superioară, unii consumatori fiind tentați să cumpere produse pe care până în acel moment nu și le-au putut permite, pentru a vedea dacă publicitatea care se face acestora este exagerată sau produsele chiar au caracteristici superioare celor care se vând la un preț mai mic.

Consumatorul ar putea fi derutat dacă este asaltat în mod continuu cu mesaje publicitare referitoare la mai multe produse de același fel, ale căror calități sunt prezentate în mod asemănător.

Am remarcat în acest sens reclamele la diverse tipuri de șampon, care promit cam același lucru după utilizarea produsului, diferențierea fiind mai greu de observant decât în cazul reclamelor pentru alte bunuri.

Publicitatea reprezintă și una dintre modalitățile preferate de companii pentru a comunica cu consumatorii, fiind o parte a strategiei de comunicare pe care compania stabilește să o desfășoare cu clienții săi și cu publicul în general.

În acest mod se crează o imagine despre firma respectivă, important fiind ca această imagine să fie cât mai aproape de realitate .

Cea mai importantă funcție a publicității este aceea cu rprivire la informarea consumatorilor cu privire la produsele care există pe piață sau care urmează a fi lansate.

Mijloacele de comunicare în masă au devenit cele mai importante modalități prin care se propagă mijloacele publicitare, deci prin care firmele pot comunica. „În sistemul complex și labirintic al comunicării de masă (care pune în mișcare capitaluri imense, echipamente tehnice sofisticate, resurse umane uriașe, are ca beneficiari ai produselor sale miliarde de oameni, ocupă o poziție vitală în angrenajul politic al oricărei societăți etc.) nimic nu poate fi simplu și de la sine înțeles. Mass-media au devenit, în lumea modernă, un fel de centru gravitațional în raport cu care se poziționează toate celelalte segmente ale societății – sistemul economic, sistemul politic, sistemul ideologic, sistemul cultural, sistemul tehnologic, sistemele și subsistemele sociale.”

Pentru economie publicitatea este foarte importantă deoarece prin intermediul acesteia se anunță apariția unui nou produs sau serviciu sau poate să se vestească un eveniment care prin acest mijloc este adus în atenția publicului.

În zilele noastre publicitatea a devenit una dintre cele mai importante surse de venit atât pentru ziare, reviste, televiziuni, cât și pentru posturi de radio sau website-uri, bunurile sau serviciile promovate fiind diverse:cosmetice, produse alimentare, lanțuri de magazine, încălțăminte, haine , produse electronice, asigurări, bănci etc..

Prin publicitate pot fi promovate diverse idei : un antreprenor poate informa publicul cu privire la afacerea lui și poate cere sprijin pentru extinderea acesteia sau pot fi făcute cunoscute diverse evenimente de care publicul nu ar fi putut auzi fără promovare.

Este un lucru de la sine înțeles că un produs promovat devine cunoscut de consumatori și prin această acțiune vânzările acestuia au posibilitatea de a crește, deci acțiunea asupra economiei este favorabilă, deoarece mărirea vânzărilor determină o creștere a profitului companiei respective.

Din toate aceste motive, publicitatea este cel mai important sprijin al comerțului, fără publicitate comerțului fiindu-i foarte greu să reușească să supraviețuiască, chiar dacă se desfășoară online sau offline.

CAPITOLUL II ROLUL PUBLICITĂȚII IN DEZVOLTAREA COMPANIILOR

2.1Evoluția publicității în timp

Publicitatea și impactul acesteia asupra oamenilor a devenit în timp un domeniu fascinant de studiu atât pentru specialiștii în marketing cât și pentru alte categorii profesionale care au interes să urmărească evoluția acestui fenomen cu multe fețe.

Evoluția publicității a fost determinată de următorii factori în mod predominant :

-schimbările care au avut loc în economie ce au vizat trecerea de la societățile în care importanță aveau agricultura ori schimbul de produse la societatea în care rolul primodial îl are consumul.

-rolul care revine familiei, comunităților și religiei în societatea modernă.

-apariția mijloacelor prin care se poate face publicitate (ziare, reviste, radio, televiziune, internet).

–domeniul nou al strategiilor asociate publicității ce s-a făcut simțit ca urmare a tuturor modificărilor apărute în societate.

-schimbările apărute în relația existentă între oameni și produsele care trebuie să fie comercializate .

S-a observat faptul că reclama pentru același produs s-a făcut în mod diferit deoarece fiecare perioadă istorică a avut propriile caracteristici, punându-se accent pe latura rațională oferindu-se mai mult informații, sau pe cea emoțională.

William D Wells, Sandra E Moriarty și John J Burnett au împărțit evoluția publicității în șase etape pentru a marca evoluția acesteia:

-tipăriturile ( 1400-1800) în care scopul primordial este acela al furnizării informațiilor ce apăreau în ziarele epocii.

-epoca revoluției industriale și a societății de consum(1800-1900) în care publicitatea a crescut și s-a diversificat ca urmare a apariției unor produse similare fabricate de diverși producători .

-epoca modernă (1900-1950) ce s-a caracterizat prin apariția organizațiilor specializate în publicitate .

-etapa “creativă”(1950-1960) în care datorită abundenței produselor pe piață a apărut necesitatea unei publicități care să diferențieze produsele .

-anii '70 s-au caracterizat prin dorința de a măsura eficiența reclamelor fiind denumită “ epoca măsurătorilor” .

-epoca actuală este aceea în care trebuie să fie îndeplinite cerințele unor consumatori avizați, care pe măsura trecerii vremii își modifică preferințele și care sunt obișnuiți cu diverse modalități în care se face publicitate unui produs.

Cercetătorii au remarcat schimbarea apărută în ultima perioadă de la accentul pus pe calitățile produsului căruia i se face reclamă pe beneficiile pe care acest produs le poate aduce consumatorului interesat de achiziția lui.

Unele studii au scos în evidență faptul că există consumatori (aproximativ 40%) care nu pot să își amintească nici măcar o singură reclamă care i-a impresionat.

Tot acest cercetător remarcă un factor interesant : aceștia oameni sunt consumatori de publicitate și în pofida lipsei achiziției unor produse ca urmare a publicității, fenomenul acționează și asupra lor.

2.2Comportamentul consumatorului, factor important în publicitate

Comportamentul consumatorului este un factor ce trebuie avut în vedere de către toți producătorii și comercianții, deoarece influențează în mod decisiv procesul de cumpărare, de aceea toți specialiștii care își desfășoară activitatea în domeniul relațiilor cu clienții trebuie să-l cunoască pentru a putea să prevadă măcar în parte care poate fi reacția consumatorului într-o anumită situație și să știe cum ar putea acționa pentru îmbunătățirea situației.

Cu atât mai mult acest comportament trebuie să fie cunoscut de cei care au ca sarcină să facă publicitate unor produse sau servicii pe care doresc să le vândă, deoarece cunoscând care este resortul ce determină achiziția vor putea acționa asupra psihicului oamenilor pentru a declanșa dorința acestora de a cumpăra respectivele bunuri sau servicii.

Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor clienților este foarte important să știi cum și ce să le oferi astfel încât să fie satisfăcuți și să devină clienți fideli ai brandului respectiv.

Piețele pe care se desfășoară tranzacții ce constau în vânzarea și în cumpărarea unor mărfuri pot fi segmentate în subpiețe care depind de trăsăturile definitorii ale cumpărătorilor, implicarea publicității în acest fenomen fiind realizarea unor mesaje care să atragă diversele categorii de consumatori și să transmită aceste mesaje prin canale potrivite fiecărui segment de potențiali clienți.

Domeniul comportamentului consumatorului este foarte mare. Este studiul proceselor implicate atunci când indivizii sau grupurile selectate cumpără folosesc ori dispun de produse ,servicii , idei sau experiențe pentru a-și satisface necesitățile și dorințele.

După cum precizează Cătoiu și Teodorescu” comportamentul consumatorului poate fi definit, ca abordare de ansamblu, ca reprezentând totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup legate de obținerea și utilizarea de bunuri și servicii în vederea satisfacerii nevoilor actuale și viitoare incluzând procesele decizionale care preced și detremină aceste acte”.

Există unele idei principale despre ceea ce definește comportamentul consumatorului care trebuie scoase în evidență:

-comportamentul consumatorului nu este liniar, ci este reprezentat de o totalitate de manifestări, poziții,motive, decizii, pe care acesta le are atunci vrea să facă o achiziție.

-dezvoltarea personalității individului este oglindită în comportamentul său de preferințele pe care le are, credințe, de gândirea sa, de valorile pe care le împărtășește, de poziția pe care o ocupă în cadrul societății, dar și de situația sa materială . Toate acestea combinate vor influența

în mod hotărâtor deciziile pe care o anumită persoană le ia în legătură cu achiziția diverselor produse.

-comportamentul consumatorului are un caracter dinamic, de aceea este necesar ca producătorii să urmărească permanent reacțiile avute de consumatori pentru a avea o percepție corectă asupra realității și a vedea la timp schimbările apărute în comportamentul acestora, schimbări ce pot influența tipul și cantitatea produselor vândute.

   -comportamentul consumatorilor dă naștere la interacțiuni și de aceea este important de știut “ce cred consumatorii (percepție), ce simt (impresie) și ce fac (conduită), care sunt lucrurile și locurile care influențează .“

-comportamentul consumatorului include acțiuni care pot fi simultane sau succesive pentru a selecta o alegere sau alta, deci pentru a lua o decizie.

–   comportamentul consumatorilor este legat de schimburi între oameni și de aceea “ în cazul relației dintre consumator care dimensionează cererea și producător, care dimensionează oferta pe piață, cunoașterea reciprocă este esențială atât în procesul de cumpărare, cât și în cel al producției de bunuri și servicii .“

Prin studierea comportamentului consumatorilor, specialiștii în domeniul marketingului pot evalua influența diverșilor stimuli asupra cumpărătorilor și care sunt factorii ce determină achiziția unui produs de către o anumită categorie de consumatori.

Mihuț Ioan spunea în cartea sa “Consumatorul și managementul ofertei „ referindu-se

la această problemă:” consumatorii sunt suverani pe veniturile lor din care alocă pentru

consum atât cât să-și satisfacă setul de trebuințe individuale și de grup restrâns. (…)

Stratificarea socială diferențiază veniturile și în consecință determină variații semnificative în structura consumului.”

Din acest motiv, persoanele care se ocupă de publicitatea produselor trebuie să cunoască foarte bine publicul țintă pe care trebuie să îl aibă în vedere pentru a cumpăra respectivul produs, deoarece fiecare categorie de public este impresionată de anumite caracteristici ale acestuia pe care cel ce realizează reclama trebuie să știe să le evidențieze.

Foarte importantă în achiziționarea unui bun este motivația , definită de Schiffmann L.G și Kanuk L.L ca fiind o forța interioară care impulsionează persoanele în scopul lor de atingere a scopurilor pe care și le propun.

După apariția motivației, modul în cere va trece la acțiune consumatorul este dependent de modalitatea în care înțelege informațiile legate de produsul respectiv, deci de educația pe care consumatorul o are.

Obținerea cu rapiditate a mai multor informații, ca și creșterea nivelului de educație al consumatorului îi oferă acestuia prilejul de a își satisface necesități mai multe și mai variate. De aceea, producătorul este obligat să asculte și dacă se poate să anticipeze cerințele pe care le are un consumator pentru a-și putea vinde cu succes produsele, un consumator mulțumit de achiziție putând peste o perioadă să o repete .

În situația în care producătorul nu ține pasul cu preferințele clienților, aceștia se vor îndrepta spre un alt producător care îi înțelege mai bine iar primul producător va suferi pierderi financiare.

Comportamentul consumatorilor face referire la modul în care se comportă consumatorii finali, care achiziționează produse sau servicii în scopul consumului personal, pentru a-și satisface propriile nevoi.

Credem că este foarte interesant să scriem ceva și despre afirmațiile lui G. Scherhom făcute în „ Sociologie des Konsum „ în care autorul încearcă să stabilească o legătură între comportamentul consumatorului și standardul de viață pe care acesta îl are, opinii ce sunt exprimate printr-un număr de șase axiome:

-Axioma preferințelor conform căreia consumatorii sunt obligați de constrângerile materiale pe care le au să își ierarhizeze nevoile, deoarece importanța lor nu este aceeași, iar resursele materiale disponibile pentru satisfacerea lor sunt întotdeauna mai puține.

-Axioma obligativității afirmă că stilul de viață al persoanei dă naștere la un anumit comportament .

-Axioma integrării evidențază dimensiunea socială a comportamentului unui individ ce vizează standardele de consum ale acestuia ca o rezultantă ale integrării oamenilor în anumite grupuri.

-Axioma aspirațiilor arată faptul că nivelul consumului cunoaște variații care pot fi importante. ca urmare a modificării aspirațiilor pe care individul le are, modificare care în cele mai multe cazuri este ireversibilă.

-Axioma plasticității comportamentului scoate în evidență flexibilitatea sistemului nevoilor oamenilor , ca și a mijloacelor prin care acestea sunt satisfăcute, nevoile de categorie superioară necesitând alte moduri de a fi îndeplinite față de cele primare.

-Axioma normării susține rolul esențial al sistemului de valori și norme al grupului din care individul face parte în privința alegerilor pe care le face omul.

Aceste axiome ne dau posibilitatea să înțelegem de ce indivizii pot lua decizii diferite în condiții identice, în cele din urmă gândirea umană fiind foarte greu de controlat.

Etapele esențiale ale luării unei decizii de cumpărare pot descrise de schema următoare:

Fig 1 Schema procesului de adoptare a deciziei de cumpărare  Sursa: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm

Prima etapă care constă în identificarea necesității ce apare ca urmare a evoluției tehnologice, lipsei proviziilor, modificarea situației individului din punct de vedere financiar, toți acești factori putând să contribuie la schimbarea preferințelor în achiziție.

Ca urmare a recunoașterii trebuinței, dacă motivația este puternică și omul posedă modalitatea de a o satisface, se trece la achiziția de bunuri.

Dacă există constrângeri, individul va satisface trebuința imediat ce condițiile vor fi favorabile, deoarece este caracteristic ființei umane să aspire mereu la mai mult.

După obținerea de informații urmează filtrarea acestora după anumite criterii proprii fiecărei persoane, reacția la diverse date fiind condiționată de variabile multiple .

După evaluarea soluțiilor, se realizează alegerea propriu zisă a bunului, care trebuie să satisfacă criteriile stabilite.

În urma cumpărării, consumatorul realizează o evaluare proprie a bunului, prin care realizează dacă este sau nu satisfăcut de achiziția făcută. Dacă este mulțumit, atunci achiziția ar putea fi repetată atunci când acest lucru devine necesar.

Scopul fundamental urmărit de publicitate este vânzarea produselor sau serviciilor , iar pentru a vedea concret care sunt etapele din acest proces specialiștii au creat piramida publicității, folosind un model similar aceluia pe care l-a utilizat A.Maslow atunci când a realizat piramida trebuințelor.

Acțiunea

Dorința

Convingerea

Înțelegerea

Captarea atenției

Fig.nr2 Piramida publicității, Sursa: Arens, Schaefer, Weingold ,Advertising,2012,pag 189

Acești cercetători plasează la baza piramidei rolul informativ al publicității cu privire la apariția pe piață a unui produs.

Conform etapei a doua, doar o parte a consumatorilor vor înțelege care este diferența între acest produs și altele similare existente pe piață.

În etapa a treia consumatorii vor fi convinși că este bine să testeze respectivul produs pentru a se lămuri în privința calităților sale.

Unii dintre consumatorii convinși de valoarea produsului vor decide să îl achiziționeze, acest fapt fiind ilustrat de etapa a patra.

După ce se parcurg primele patru etape se trece la acțiune care implică cumpărarea produsului căruia i se face publicitate.

Publicitatea este primul pas pentru fidelizarea consumatorilor care a devenit esențială în ziua de astăzi pentru orice firmă care dorește să se mențină pe piețe care sunt asaltate permanent de noi competitori ce doresc să atragă clienții competitorilor poziționați anterior pe acea piață.

Autoarea M.Moldoveanu face următoarea afirmație cu privire la atragerea de noi clienți : „Există o cale extensivă și care vizează atragerea de noi cumpărători din rândul non consumatorilor relativi și din rândul clientelei fidele concurenței”

De aceea, un produs mai bun decât acela realizat de concurență, promovat în mod eficient duce în cele mai multe cazuri la cucerirea unor noi segmente ale pieții, pe care firma nu era prezentă.

Nicolae A.Pop precizează principalele obiective ale managementului fidelizării clienților, pe care firmele le urmăresc în decursul activității lor și anume: mărirea ratei de recumpărare a produselor firmei respective, generarea de recomandări în privința cumpărării produselor( propaganda „ de la gură la gură”), cumpărarea a tot mai multe produse, stoparea procesului de pierdere a clienților și creșterea toleranței clienților în privința majorării prețurilor.

Conform lui C.Fornell, pentru a păstra o bună relație cu clienții, se pot realiza bariere care să facă mai dificilă intenția de a migra a acestora printr-o serie de metode dintre care se pot enumera: prevederea de clauze în contracte, facilități care se acordă prin preț, formarea deprinderilor clienților.

Pentru un management al fidelizării clienților eficient este esențială comunicarea cu clienții firmei, care trebuie să îndeplinească două obiective foarte importante pentru o companie din zilele noastre .

Primul obiectiv este constituit de realizarea unui dialog permanent cu clienții pentru a sonda starea de spirit a acestora și a le împlini așteptările, iar cel de al doilea obiectiv urmărește reacțiile postcumpărare pentru a preveni acumularea unor nemulțumiri referitoare la produsele achiziționate.

Prezentăm în continuare o schemă cu etapele parcurse de un client până la stadiul de client fidel al unei firme

Fig 3 Satisfacția și fidelizarea clienților Sursa: „Managementul relațiilor cu clienții”, Nicolae Al.Pop

Un instrument important aflat la îndemâna companiilor pentru desfășurarea procesului de fidelizare a clienților este politica de preț pe care o aplică.

În funcție de client și de situație se pot folosi sisteme de rabaturi și bonusuri, stimulente financiare pentru clienții fideli sau diferențierea prețurilor.

Sistemele de rabaturi și bonusuri se pot găsi deseori la organizații ce oferă clienților înlesniri din punct de vedere financiar odată ce sunt îndeplinite unele condiții impuse de către firme .

Prin aceasta se încearcă evitarea orientării clienților către o altă companie care oferă servicii de același fel.

Pentru a crește loialitatea clienților se pot acorda clienților și diferite stimulente de ordin financiar.

Fidelizarea clienților se poate realiza și prin oferirea unor prețuri diferențiate de oferta standard a firmei, oferta fiind făcută în funcție categoria de client, de timpul la care se face achiziția sau de cantitatea de produse pe care clientul este dispus să o cumpere.Și această modalitate conduce la păstrarea aceluiași furnizor, o consecință directă fiind costurile mai reduse ale firmei în cazul în care relația cu clientul este continuată.

Putem deci ajunge la concluzia că lupta pentru fidelizarea clienților aduce pentru o firmă multe beneficii, crescându-i gradul de competitivitate.

2.3 Companiile și publicitatea

Conducerii unei firme îi revine misiunea foarte importantă de a stabili bugetul pe care și-l poate permite pentru publicitate și modalitatea în care dorește să se realizeze publicitatea .

Se poate opta pentru publicitate tradițională în ziare , reviste, la radio sau televiziune sau pentru publicitate făcută pe internet, sau pot fi folosite ambele modalități.

Ion Albulescu spunea despre mass- media că este reprezentată de „suporturi sau instrumente tehnice, care servesc la transmiterea în forme specifice a unor mesaje între profesioniști ai comunicării, reuniți în instituții sociale, și marele public, constituit într-un ansamblu de indivizi izolați.”

Indiferent că vorbim despre copii sau despre adulți, o mare a timpului liber de care dispun oamenii este alocată ascultării unor emisiuni radiofonice, vizionării unor programe TV, sau informării de pe internet.

Vrem să recunoaștem sau nu, mass-media a pătruns în viața noastră și ne determină să ne formăm anumite convingeri potrivit mesajelor pe care le recepționăm.

Dependența de media se poate manifesta în grade diverse conforma cu gradul de experiență și de cultură al respectivului individ, care devine un consumator de media în raport cu aceste criterii.
A. Bandura afirma că , “în asemenea modele de cauzalitate unidirecțională, comportamentele sunt descrise ca fiind modelate și controlate fie de context, fie de anumite dispoziții de ordin intern. Teoria cunoașterii sociale explică psihosocialul ca funcționând în termenii unei relații de
tri-cauzalitate, de reciprocitate. Pentru modelul determinismului reciproc, comportamentul, factorii cognitivi, biologici sau de altă natură, precum și evenimentele din mediul apropiat operează ca determinanți interactivi, fiecare supunându-se unor procese de influențare bidirecționale. Dar reciprocitatea nu înseamnă neapărat o egalitate a puterii surselor de influență. Unele pot fi mai puternice decât altele… E nevoie însă de timp pentru ca un factor să își exercite influența și să activeze influențe reciproce.”

Pentru generațiile tinere mai ales, informarea prin mass-media a devenit o completare a educației pe care o obțin datorită școlii, numai că în formarea tinerilor prin școală informația este obținută potrivit unor programe școlare și unor programe elaborate de specialiști, în vreme ce informarea prin mass-media este mult mai atractivă, care în unele cazuri poate deveni mai mult decât o obișnuință, poate crea chiar dependențe.

De aceea, legătura firmelor cu clienții potențiali se realizează în mod preponderent prin mass media care transmite semnalele de la producători spre public.

“Publicitatea este o comunicare de masă făcută de cei care cumpără un spațiu, mai ales în mass-media, pentru a-și difuza propriile mesaje promoționale. Aceste mesaje sunt în general elaborate de o agenție de consiliere în publicitate sau în comunicare. Publicitatea are drept obiectiv să facă cunoscute și să pună în valoare un produs sau o marcă, un serviciu sau o activitate, o instituție sau o cauză importantă, un grup sau o persoană. Publicitatea îmbracă deseori forma concretă a unui anunț, dar ea poate să utilizeze și mijloace din afara mass-media: publicitatea la locul de vânzare, promovare, târguri, expoziții, publicitate directă prin poștă (mailing), publicitate prin telefon (phoning) sau editări publicitare.”

Comerțul pe internet are numeroase avantaje în comparație cu comerțul clasic:

-afacerile derulate pe internet sunt mult mai rapide, reprezentând un mare avantaj pentru comercianți.

-piața pe care poate activa o firmă este mult mai extinsă, calitatea produselor sau a serviciilor putând atrage clienți din orice colț al lumii.

-produsele pe care clienții le caută sunt găsite mult mai ușor decât prin modalitățile tradiționale, ca impuneau pentru firme cererea unor oferte de preț la diverși furnizori, iar pentru cumpărătorii obișnuiți colindarea diverselor magazine pentru a vedea ofertele existente.

– afacerile se încheie într-un ritm mult mai rapid, deoarece contractele pot fi consultate imediat de ambele părți

-magazinele virtuale sunt deschise non stop, deci solicitările clienților pot fi preluate într-un interval de timp rezonabil

Dificultăți in comerțul electronic pot fi:

-partenerii trebuie să aibă o infrastructură informatică dezvoltată.

-lipsa reciprocă a încrederii între parteneri atunci când fac pentru prima dată afaceri împreună

-cunoașterea foarte bună a limbii în care se va face comunicarea între parteneri.

-pentru firmele din statele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic este necesar un sprijin din partea statului respectiv pentru a derula aceste afaceri în bune condiții.

În cadrul promovării , ce a devenit un element din ce în ce mai important al mixului de marketing, publicitatea are cea mai mare responsabilitate cu privire la modul în se va realiza vânzarea produsului, o campanile inteligentă de publicitate putând conduce la adevărate explozii ale achizițiilor unui produs sau serviciu, în condițiile în care nu sunt exagerate calitățile produsului respectiv.

Rolul fundamental al publicității este acela de a concepe mesaje clare, pe care să le înțeleagă diverse categorii de consumatori, și de a găsi cele mai potrivite medii pentru difuzarea acestor idei.

David Ogilvy afirma : “Consider că publicitatea nu este un divertisment sau o artă, ci un mijloc de informare. Atunci când scriu un text publicitar, nu doresc să fiu considerat “creativ”. Vreau ca acesta să fie găsit atât de interesant, încât să determine cumpărarea produsului.”

Există o dispută în rândul specialiștilor dacă publicitatea este o formă de comunicare ce ajută companiile să își transmită mesajele sau este o formă de artă deoarece implică multă creativitate.

Adepții celui de al doilea curent își justifică concepția prin faptul că publicitatea nu are un conținut în mod predominant informativ.28

O diferențiere a produselor poate fi realizată prin intermediul publicității, în mintea oamenilor având loc un fenomen de separare a opiniilor referitoare la produsele concurente.

Diferențele create pot fi reale, palpabile sau doar diferențe de imagine a unui anumit produs comparativ cu cele similare existente pe piață.

Chiar un slogan bine ales va fi asociat de clienți cu produsul respectiv, devenind o trăsătură fundamentală a acestuia.

În privința oricărei mărci, consumatorul construiește propria viziune care în multe cazuri este influențată de publicitatea pentru produsele respective.

Poziționarea unui brand pe piață va depinde în mod evident de imaginea sa și de modul în care producătorul știe să exploateze această imagine din mintea consumatorilor din categoriile vizate, ce alcătuiesc publicul-țintă.

Poziționarea poate fi externă sau internă , fiecare dintre acestea având caracteristicile sale.

Poziționarea internă se referă la raportul care se stabilește între produse din aceeași gamă.

aparținând aceluiași brand .

În acest caz este important ca fiecare produs să își aibă susținătorii săi, să își găsească loc pe piață, să nu atragă din clienții ce achiziționează tot produsele brandului respectiv.

Din acest motiv producătorii vor fabrica produse competitive la un preț convenabil, la care se va scoate în general în evidență economia pe care oamenii o fac prin achiziționarea respectivului produs, iar cei care au o poziție bună pe piață vor fabrica și produse de un înalt nivel calitativ care au un preț mai ridicat, destinate în general persoanelor cu venituri mai substanțiale.

Poziționara externă se referă la locul pe care și-l va găsi produsul pe piață în competiția cu produse similare ale competitorilor.

Specialistul american Leonard M.Lodish a identificat rolul pe care îl are publicitatea în planul de marketing al companiei și a creionat trei valențe ale publicității:29

1.Rolul publicității este acela de determina o mărire a numărului clienților ori de a crește indicele de utilizare al produsului pentru clienții existenți.

2.Prin publicitate poate fi schimbată percepția pe care o au consumatorii cu privire la un produs.

3.Cu ajutorul publicității oamenii pot fi convinși să achiziționeze produsul care este promovat .

Companiile multinaționale au posibilitatea să aleagă dintre o publicitate standardizată ce va fi prezentată în fiecare țară în care activează producătorul, sau o publicitate adaptată pentru piețele locale, care să “prindă” mai bine la caracteristicile culturale ale poporului respectiv.

Diferențele culturale între popoare pot fi destul de semnificative, de aceea standardizarea publicității ar putea să nu stimuleze vânzările.

Ideal ar fi ca publicitatatea standardizată să țină cont de aspect relevante pentru cultura consumatorilor din țările în care produsul va fi promovat.

Diferențierea publicității este destul de puțin folosită din cauza costurilor mari pe care le implică, fiind utilizată de obicei de lanțurile mari de magazine ce activează pe un anumit teritoriu pentru a –și putea prezenta ofertele specific zonei respective.

Publicitatea mai are un rol foarte important și anume acela de a contribui la creșterea profitului firmei, consumatorii fiind convinși să achiziționeze produsele în cantitate mai mare, ceea ce aduce firmei un plus de profit.

Este creată o necesitate pentru producerea unei cantități mai mari de produse, ceea ce poate contribui la reducerea costului pe unitatea de produs.

Un alt rol esențial este acela al existenței unei legături între consumatori și cultura căruia acesta îi aparține, oferind modele ( care nu întotdeauna sunt ideale), dar care influențează în mod indubitabil mentalitatea oamenilor.

2.4 Evoluția cheltuielilor cu publicitatea în România în ultima perioadă

Cheltuielile făcute de companii cu publicitatea s-au mărit cu circa 10% în anul 2016 față de anul anterior, atingând cifra de 366 milioane de euro, după cum precizează agenția de media Initiative Romania, care a realizat o revizuire pozitivă a estimărilor pe care le-a făcut în luna mai, la lansarea raportului anual Media Fact Book.30

În luna mai se prognoza o creștere cu aproximativ 6% a cheltuielilor pe acest an, similar cu anul precedent, însă a doua parte a anului a adus o creștere imprevizibilă pe publicitatea TV , în timp ce evoluția celorlalte canale s-a încadrat în tendințe.

Pentru anul 2017 se prevede o creștere de până la 389 milioane de euro a pieții publicității în România.

Noile estimări în acest domeniu pentru 2016 spun că:

-investițiile în publicitatea TV se vor ridica la suma de 240 milioane euro, având o creștere de circa 10% comparativ cu 2015

-publicitatea online a crescut cu 12% până la valoarea de 64 milioane de euro

-radioul se preconizează să atingă 20 milioane euro, cu 5% mai mult ca în 2015

-presa tipărită are o scădere de 10% până la 14 milioane euro.

Pentru anul 2017 se crede că:

– creșterea cea mai mare va fi la publicitatea online (cu 14 % până la 74 milioane euro)

-la publicitatea TV creșterea va fi de 5% până la 252 milioane euro

-publicitatea radio va înregistra o creștere cu 7% și va atinge 22 milioane euro

-presa tipărită va menține tendința descrescătoare până la 13 milioane euro

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PUBLICITATEA LA FARMEC S.A

3.1 Prezentarea firmei

În competiția dură dusă de firmele românești cu cele străine, mai ales cu firmele multinaționale, multe branduri foarte cunoscute în România au dispărut de pe piață, dar produsele fabricii Farmec din Cluj Napoca au rezistat probei timpului, fiind apreciate atât în țară cât și pe alte meleaguri, în Japonia, Canada, Iordania și în câteva țări europene,atât datorită calității acestora cât și promovării inteligente care li s-a făcut.

Unele dintre cele mai de seamă produse ale fabricii sunt laptele Doina, cremele Gerovital și loțiunea Tarr, care au satisfăcut nevoile românilor de produse cosmetice de calitate în perioada comunismului.

Povestea a început acum aproximativ 120 de ani la un laborator de produse cosmetice din Budapesta, mai precis în anul 1889 când acesta a luat ființă sub denumirea de laboratorele Molnar Moser.31

În anul 1943, din acesta se desprinde alt laborator Mol-Mos care va activa în Cluj Napoca, acest laborator având 6 muncitori produsele fiind reprezentate de apă de colonie și pudră pentru copii.32

Pe data de 31 august 1949 laboratorul a căpătat denumirea „Întreprinderea de Produse cosmetice Cluj” și s-a realizat trecerea de la producția de tip meșteșugăresc la producția industrială, creându-se sortimente noi și producându-se bunuri de calitate înaltă, foarte competitive.33

În acea perioadă au început să se producă rujuri de buze, creme și ulei de păr, iar în anul 1951 se amenajează un laborator, un magazin, șoproane și birouri, fabrica având în acea perioadă 20 de muncitori.

Începând cu anul 1957 fabrica începe să fabrice și ambalaje pentru produsele cosmetice, care până în acel moment erau executate de altă fabrică, pentru a elimina eventualele greutăți generate de lipsa de ambalaje ce puteau surveni în procesul de producție. .34

În anii 1959-1960 se fabricau aproximativ 50 de produse cele mai multe fiind creme și loțiuni, potrivite cu cerițele acelor vremuri în materie de produse cosmetice.

Anii 60’au adus o dezvoltare accelerată a fabricii deoarece conducerea țării a decis că România avea nevoie de o fabrică ce are capabilă să concureze cu marile întreprinderi din vestul Europei.35

În anul 1965 a început fabricarea laptelui Doina care o cotă de piață actuală pe piața din România de 15%, deși există foarte multe produse, unele fabricate de producători de renume cu care laptele Doina concurează.36

Anul 1969 aduce o premieră pe piața românească și anume începerea producției de sprayuri, iar în 1970 începe dezvoltarea celei mai mari platforme a unei fabrici de cosmetice din România.37

În 1970 profilul întreprinderii clujene cuprindea : 38

-activitatea de preparare și ambalare a produselor cosmetice

-activitatea de confecții matrițe;

-activitatea de preparare esențe și arome alimentare

-activitatea de îmbuteliere a uleiului comestibil

Anul 1973 aduce schimbarea numelui unității de producție în Întreprinderea de Produse Cosmetice “Farmec”,în acei ani numele întreprinderilor schimbându-se destul de des în raport cu dezvoltarea acestora.39

După anul 1975, nu s-a mai putut apela la importul de esențe, deoarece conducerea țării din acel moment dăduse directive clare în această privință și anume faptul că resursele utilizate trebuie să fie predominant interne.40

În anul 1978 au fost date în funcțiune pavilionul administrativ și atelierul mecanic, ca și alte ateliere necesare pentru producția cosmeticelor, deci s-a procedat la o extindere a activității firmei.

Fabrica nu avea în perioada comunistă o concurență reală pe piața românească, existând doar trei fabrici de produse cosmetice, fiecare fabricând alt gen de produse, Miraj București producând ape de toaletă, parfumuri și vopsele de păr, iar Nivea Brașov pastă de dinți.

La sfârșitul perioadei comuniste Farmec avea peste 1000 de angajați și oferea românilor circa 600 de produse, folosite de milioane de români.

În actuala perioadă Farmec este cel mai de seamă producător român de cosmetice, unele dintre mărcile sale beneficiind și de o largă recunoaștere pe plan internațional, dintre aceste putând fi menționate Gerovital, Aslavital și Farmec.

Concurența românească pentru Farmec este reprezentată de concitadina Cosmetic Plant, Carina Cosmetic, Pell-Amar, care au produse tot cu principii naturale obținute din plante.

Pentru sectorul crème de față, Farmec are concurenți puternici care sunt firme de renume pe plan mondial , L’Oreal, Garnier, Beiersdorf ( care produce Nivea).

Farmec este lider de piață în România pe segmentele de piață care includ produse pentru îngrijirea feței, creme depilatoare și creme de mâini.

Aceasta se poate datora și faptului că publicul său țintă sunt persoanele cu venituri mici și medii, care caută calitatea, dar la un preț destul de accesibil și care nu doresc să achiziționeze cu orice preț produse foarte scumpe, ci au încredere în produsele autohtone.

Produsele firmei sunt prezente pe toate continentele,principalele țări din Europa în care se exportă produsele Farmec fiind Ungaria, Polonia, Grecia iar în restul lumii în Japonia, Canada, Irak, Iordania etc..

Conducerea fabricii se mândrește cu faptul că în anul 2013 gama Farmec Natural a câștigat titlul de cel mai bun produs de îngrijire personală.41

Farmec a făcut un obiectiv major din aplicarea conceptului de orientare spre client, care reprezintă după cum spun specialiștii companiei „centrul universului Farmec”.

Fapt deosebit pentru un producător de cosmetice român, Farmec a deschis în orașul Cluj unde funcționează un beauty center unde clienții ce vor să cunoască produsele fabricii pot discuta cu specialiști și pot primi sfaturi referitoare la produsele care li se potrivesc cel mai bine.42

Acest beauty center include și un magazin și o parte dedicată istoriei firmei, fiind primul magazin de brand al firmei, ce ar mai dori asemenea magazine în mai multe orașe importante, pe lângă cele inagurate în ultimii ani .

În prezent, rețeaua magazinelor firmei denumite „Farmec” cuprinde 8 spații în Cluj Napoca (3 magazine), Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara și Brașov.42

Compania a deschis și 2 magazine denumite „Gerovital” situate la București și Constanța, primul oraș fiind capitala țării iar cel de al doilea un oraș important din punct de vedere turistic.

În magazinele de brand firma are o medie anuală de 12000 clienți persoane fizice, valoarea medie pe care o înregistrează coșul de cumpărături fiind de 50 de lei pentru un client.

Cu privire la evoluția companiei din punct de vedere financiar se poate observa că cifra de afaceri a avut o evoluție crescătoare pe ultimii cinci ani , profitul având aceeași evoluție pe ultimii trei ani.

Aceasta este și ca urmare a măririi eficienței cu care s-a făcut promovarea produselor, a unor campanii mai bine țintite decât în anii anteriori.

Fig.4 Evoluția cifrei de afaceri

Prezentăm în continuare evoluția profitului firmei :

Fig.5 Evoluția profitului brut al firmei

În perioada analizată, cheltuielile de publicitate au evoluat în următorul mod:

Din compararea evoluției cifrei de afaceri sau a profitului brut cu evoluția cheltuielilor de publicitate, observăm că acestea din urmă au crescut foarte puțin comparativ cu îmbunătățirea rezultatelor financiare, deși influența promovării produselor în vânzări este semnificativă.

3.2 Metodologia și obiectivele cercetării

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul.

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”44

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât ceea ce este primordial, cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație.

Pentru elaborarea acestei lucrări am considerat că faptul că o cercetare cantitativă poate conduce la rezultate mai precise decât o cercetare de tip calitativ, de aceea am administrat un chestionar clienților unui hypermarket care au dorit să participe la acest studiu, iar pentru a alege eșantionul reprezentativ care să răspundă la chestionar am urmat indicațiile existente pe site-ul http://www.raosoft.com/samplesize.html.45

Unitatea de sondaj este reprezentată de respondent care este client al hypermarketului respectiv, iar unitatea de observare este formată din cei 385 clienți care au dorit să răspundă la întrebările chestionarului.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

Cercetarea cantitativă este o cercetare concludentă care are profunzime și presupune intervievarea unui număr relativ mare de subiecți, rezultatele fiind relevante pentru grupul țintă pe care se desfășoară cercetarea.

Însă și în cazul acestor cercetări de tip cantitativ , completarea de către respondenți a unor chestionare ce se bazează pe intuiție și motivație, subiectivitatea tipic umană este imposibil să nu intervină, deci rezultatele obținute pot fi mai mult sau mai puțin așteptate de cercetător.

S-a optat pentru utilizarea scalei lui Likert pentru a putea realiza o analiză a răspunsurilor primite

Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal și în cazul utilizării acestei scale vor fi parcurse următoarele etape pentru a putea cuantifica răspunsurile obținute de la subiecți:

se formulează de cei care realizează cercetarea un set de propoziții cu caracter favorabil sau nefavorabil referitor la problema care urmează să fie studiată.

transpunerea acestor propoziții în chestionarele care vor fi înmânate subiecților cercetării care vor fi rugați să-și exprime acordul sau dezacordul în privința informațiilor respective, prin încercuirea uneia din cele 5 gradații ale scalei utilizate.

Se aplică chestionarul elaborat unei populații stabilite în conformitate cu scopul de măsurare, în acest caz clienții firmei unui hypermarket .

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

(A.T.) (A) (I) (D) (D.T.)

fiecărei gradații care există pe scala lui Likert i se atribuie după ce chestionarul este dat spre completare subiecților un set de valori numerice prezentate în rândurile următoare::

în cazul propozițiilor cu aspect favorabil

+2; +1; 0; -1; -2

în cazul propozițiilor cu aspect nefavorabil

-2; -1; 0; +1; +2

se efectuează calcularea scorului realizat de fiecare subiect în parte pentru tema dată sub forma unei sume algebrice a valorilor numerice ce cuantifică opinia sa referitoare la fiecare propoziție, componentă a setului administrat.

Este bine de observat faptul că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea sau aprecierea față de o temă dată atât prin răspuns pozitiv cât și negativ, al subiecților care completează chestionarul respectiv..

Pentru a realiza studiul trebuie stabilite întâi obiectivele și ipotezele pe care le are cercetarea.

Obiectivele cercetării

-stabilirea măsurii în care publicitatea este utilă pentru a informa consumatorii

-părerea consumatorilor cu privire la importanța publicității în vânzarea unui produs al firmei Farmec

-opinia consumatorilor referitor la influența pe care o are publicitatea în decizia de cumpărare a unui produs al firmei

-determinarea opiniei consumatorilor cu privire la calitatea produselor achiziționate datorită publicității

-stabilirea părerii consumatorilor cu privire la calitatea spoturilor publicitare ale firmei Farmec

-opinia consumatorilor cu privire la informațiile prezentate de spoturi referitor la calitatea produselor

-părerea consumatorilor cu privire la informarea publicului cu privire la campaniile de responsabilitate socială ale firmelor

-opinia consumatorilor cu privire la promovarea mai multor produse ale firmei Farmec

-stabilirea opiniei respondenților cu privire la spoturile publicitare în serial

-părerea cumpărătorilor cu privire la produsele promovate de către vedete

-opinia consumatorilor cu privire la publicitatea care se face produselor prin împărțirea fluturașilor

-stabilirea părerii publicului referitor la publicitatea care se face în ziare și reviste

-opinia publicului față de publicitatea on-line

-stabilirea măsurii în care publicitatea on-line are influență asupra publicului din România

-determinarea măsurii în care românii au achiziționat produse Farmec sub influența publicității on-line

-părerea consumatorilor despre publicitatea neconvențională

-stabilirea părerii consumatorilor despre publicitatea neconvențională efectuată la toate categoriile de produse

-opinia consumatorilor cu privire la publicitatea făcută în exterior

-părerea consumatorilor despre publicitatea făcută unor mărci pe diferite obiecte

Stabilirea ipotezelor

3.2 Rezultate obținute în urma cercetării

1. La întrebarea nr 1 referitoare la utilitatea publicității ca mijloc de informare a consumatorilor, 302 persoane au răspuns AT(78,44%) , 38 au răspuns A(9,87%), iar 45 au răspuns I(11,68%).

Au fost obținute 645 de puncte din 770 maxim posibile, deci un procent de 83,37%.

Fig.6 Răspunsuri la întrebarea nr1

2.La întrebarea nr 2 cu privire la importanța publicității pentru a vinde un produs, , 247 respondenți au spus AT( 64,15%) , 106 au spus A(27,53%), iar restul de 34 au răspuns I(8,83%).

Au fost obținute 600 puncte, adică 77,92% din maxim.

Fig.7Răspunsuri la întrebarea nr2

3.La întrebarea nr 3 cu privire la influența exercitată de publicitate în decizia de cumpărare, 268 de clienții au răspuns AT( 69,61%), 107 au răspuns A(27,79%) , iar restul de 10 au răspunsI(2,59%).S-au obținut 648 puncte, adică 83,5% din cele posibile.

Fig.8Răspunsuri la întrebarea nr3

4.La întrebarea nr 4 cu privire la calitatea produselor Farmec achiziționate pe baza reclamei, 293de respondenți au spus AT(77,14%), 42 au spus A(11,68%), 14au spus I(3,11%), iar 36au răspuns D(8,05%)

Au fost obținute 608 puncte, adică 76,88% din maxim posibil. .

Fig.9Răspunsuri la întrebarea nr4

5.La întrebare nr 5 referitoare la interesul pe care îl stârnesc spoturile publicitare românești ce creează pentru Farmec , 218 clienți au răspuns AT(56,62%) , 60 au răspuns A(15,58%) , iar restul de 111 au răspuns D(28,83%) .

S-au obținut 385 puncte, adică 50 % din totalul celor posibile.

Fig.10Răspunsuri la întrebarea nr5

6.La întrebarea nr.6 cu privire la calitatea mesajelor firmei Farmec ce sunt transmise consumatorilor, 280 clienți au răspuns AT(72,72%) , 76 au răspuns A(19,74%) , iar 29 au răspuns D( 7,53%) .

S-au obținut 607 de puncte adică 78,83% din cele posibile.

Fig.11Răspunsuri la întrebarea nr6

7.La întrebarea nr 7 cu privire la urmărirea publicității difuzate de posturile de televiziune, 295 clienți au răspuns AT( 76,62%) , 66 au răspuns A( 17,14%) , 12 au răspuns I( 3,11%) , iar 12 au răspuns D(3,11%).

Au fost obținute 644 de puncte adică 83,63% din maxim posibil .

Fig.12Răspunsuri la întrebarea nr7

8.La întrebarea nr 8 privind la veridicitatea informațiilor oferite de publicitate în cazul firmei Farmec , 298 de clienți au răspuns AT( 77,4%) , 45 au răspuns A( 11,68 %) , iar 42 au răspuns D( 10,9%) .

Au fost obținute 599 de puncte, adică 77,79% din maxim.

Fig.13Răspunsuri la întrebarea nr8

9. La întrebarea nr 9 cu privire la promovarea campaniilor de responsabilitate socială făcute de companii , 284 respondenți au spus AT( 73,76%) , 28 au spus A(7,27%) , 17 au spus I(4,41%), iar restul de 56 au spus D(14,54%).

S-au obținut 540 puncte, adică 70,12% din maxim.

Fig.14Răspunsuri la întrebarea nr9

10.La întrebarea nr 10 referitoare la promovarea mai multor produse ale firmei Farmec, 302 consumatori au răspuns AT(78,44%), 27 au răspuns A, iar 56 au răspuns I.

S-au obținut 631 de puncte, adică 81,94% din maximul posibil.

Fig.15Răspunsuri la întrebarea nr10

11.La întrebarea nr 1 cu privire la spoturile realizate în serial , 312 respondenți au spus AT(81,03%) , 38 au spus A(9,87%), iar 35 au spus I(9,0%).

Au fost obținute 662 puncte, adică 85,97% din cele posibile.

Fig.16Răspunsuri la întrebarea nr11

12.La întrebarea nr12 cu privire la garantarea calității produsului de o vedetă, 282 respondenți au spus AT( 73,24%) , 61 au spus A( 15,84%) , 22 au spus I( 5,81%) , iar restul de 20 au spus D(5,19%).

Au fost obținute 605 puncte, adică 78,57% din maxim posibil.

Fig.17Răspunsuri la întrebarea nr12

13.La întrebarea nr 13 cu privire la publicitatea făcută prin fluturași, 266 de clienți au răspuns AT( 69,09%), 68 au răspuns A( 17,66%), iar restul de 51 au răspuns D( 13,24%).

S-au obținut 549 puncte, adică 71,29% maximul celor posibile.

Fig.18Răspunsuri la întrebarea nr13

14.La întrebarea nr 14 cu privire la eficiența publicității făcute prin ziare și reviste, 271 consumatori au răspuns AT( 70,38%) , 80 au răspuns A( 20,8%) , iar restul de 34 au răspuns D ( 8,83%).

S-au obținut 588 de puncte deci 76,36% din maxim.

Fig.19Răspunsuri la întrebarea nr14

15. La întrebarea nr 15 cu privire la informarea consumatorilor cu privire la publicitatea on-line, , 200 de respondenți au răspuns AT( 51,94%), 77 respondenți au răspuns A(20%), 90 au răspuns I(23,37%) , iar restul de 18 au răspuns D(4,67%.)

Au fost obținute 472 puncte, reprezentând 61,29% din totalul maxim

Fig.20Răspunsuri la întrebarea nr15

16.La întrebarea nr 16 cu privire la felul în care privesc consumatorii publicitatea on-line (agresivitatea acesteia) 278 de persoane au răspuns AT(72,2%) , 40 au răspuns A(10,38%) , 35 au răspuns I(9,09%) , iar 32 au răspuns D(8,31%)

S-au obținut 564 puncte, adică 73,24 % din totalul maxim

Fig.21Răspunsuri la întrebarea nr16

17.La întrebarea nr 17 referitoare la influența publicității făcute pe rețelele de socializare asupra publicului din România, , 295 de persoane au răspuns AT(76,62%) , 54 au răspuns A( 14,02%) , iar restul de 36 au răspuns D(9,35%).

S-au obținut 608 puncte, reprezentând 78,6% din punctajul maxim.

Fig.22Răspunsuri la întrebarea nr17

18.La întrebarea nr 18 referitoare la achiziția unor produse ale firmei Farmec cărora li se face publicitate on-line, 275 consumatori au răspuns AT( 71,42%) , 66 au răspuns A( 17,14%) , iar restul de 44 au răspuns D ( 11,42%).

S-au obținut 612 de puncte deci 79,48% din maxim

Fig.23Răspunsuri la întrebarea nr18

19.La întrebarea nr 19 cu privire la agreerea ideei de publicitate neconvențională, 314 respondenți au răspuns AT(81,55%), 35 au răspuns A( 9,09%) ,19 au răspuns I (4,93%) , iar 17 au răspuns D(4,41%) .

Fig.24Răspunsuri la întrebarea nr19

20.La întrebarea nr 20 referitoare la aplicarea publicității neconvenționale tuturor produselor, 352 consumatori au răspuns AT( 91,42%) , iar 33 au răspuns D(8,57%)

Au fost obținute 671 de puncte, adică 87,14% din maxim.

Fig.25Răspunsuri la întrebarea nr20

21.La întrebarea nr 21 cu privire la eficiența publicității în spații publice, 315 respondenți au răspuns AT ( 81,81%) , 37 au răspuns A( 9,61%) , iar 33 au răspuns I(8,57%).

S-au obținut 667 puncte, adică 86,62% din maxim.

Fig.26Răspunsuri la întrebarea nr21

22 La întrebarea nr 22 cu privire la modurile de a convinge consumatorii să achiziționeze un produs prin oferirea unor cadouri, 330 consumatori au răspuns AT(85,71%) , iar 55 au răspuns D(14,28%).

Au fost obținute 605 puncte, adică 78,57% din total.

Fig.27Răspunsuri la întrebarea nr22

CONCLUZII

Chiar dacă se observă mai greu, publicitatea influențează sortimentul produselor de pe piață, care devin cunoscute în acest mod și în cele mai multe cazuri vânzările sunt impulsionate de notorietatea acestor produse, mai ales dacă prețul este unul convenabil pentru mai multe categorii de consumatori.

Firma Farmec este un brand de prestigiu în România și are un capital important de imagine pe care știe să îl gestioneze foarte bine.

Cu toate acestea, după opinia mea, un minus al activității este legat de faptul că nu au fost promovate produsele realizate cel mai recent, prin modalitățile cele mai eficiente ca TV și on-line, pe alte site-uri decât cel al firmei( unde este drept că se oferă o mulțime de informații, site-ul fiind foarte bine realizat).

O categorie importantă de consumatori sunt în vârstă și nu au obiceiul de a accesa site-ul firmei sau de a urmări pe rețelele sociale lansările de produse ale companiei și de aceea ar trebui să li se facă cunoscute și lor produsele potrivite pentru ei.

Aceste se prezintă mai mult sub formă de casete care includ mai multe produse și ar fi putut fi vândute în perioada sărbătorilor de iarnă ca daruri pentru femei sau pentru bărbați, deoarece prețul pe produs este mai scăzut decât în cazul în care acestea sunt achiziționate separat.

Firma merge pe linia publicității la TV pentru produse clasice, mai ales pentru creme de față și deodorante, de curând apărând doar spotul cu privire la noile creme cu ulei de mac, dintre numeroasele produse lansate recent .

De fapt majoritatea cheltuielilor legate de publicitate se referă la difuzarea vechilor spoturi la TV , în mediul on-line fiind mult mai mult promovate produsele recente, pagina de facebook a companiei fiind un model în acest sens.

Este o mișcare inteligentă a celor de la Farmec, deoarece în acest mod cheltuielile cu publicitatea nu mai sunt așa de importante în totalul cheltuielilor, publicitatea on line fiind ieftină și la îndemână.

Mulți consumatori sunt vizitatori frecvenți ai paginii de facebook a firmei , care le oferă multe informații, făcând o promovare foarte eficientă.

De curând firma a lansat și un chestionar pe rețelele sociale referitor la cea mai iubită lansare de produse pe anul 2016, pentru a vedea care este percepția consumatorilor cu privire la acest aspect.

Cu această ocazie firma poate vedea care este genul de publicitate care are cea mai mare priză la publicul de azi, pentru că și publicitatea evoluează odată cu schimbarea comportamentului consumatorilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Abad V , Compiegne I – Langage et publicité. Lexique de communication publicitaire, Bréal, Rosny, 1992

2. Albulescu I, Educația și mass-media/ comunicare și învățare în societatea informațională, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003

3. Bandura A–– Social cognitive theory of mass communication, în Media effects, editată de J. Bryant și D. Zillmann, Hillsdale, New Jersey, Ed. LEA, 1994

4. Bertrand C (coord) –– O introducere în presa scrisă și vorbită, Ed. Polirom, 2001

5. Blythe J, Comportamentul consumatorului , Ed.Teora, București , 1998

6. Cătoiu I, Teodorescu N , Comportamentul consumatorului, 2004, Ed Uranus

7. Chelcea S, Psihosologie Aplicată- Publicitatea, Ed. Polirom, București,2016

8. Coman M –– Introducere în sistemul mass-media, Polirom, Iași, 1999

9. Krugman, P., ‘La mondialisation n’est pas coupable. Vertus et limites du libre-échange’, Éditions La Découverte, Paris, 2000

10. Lazoc R, Tehnici promoționale, Ed.Eurostampa, Timișoara ,2007

11. Lodish L.M – The Advertising and Promotion Challenge. Vaguely Right or Precisely Wrong?, Oxford University Press, New York, Oxford, 1986

12.Mâlcomete P , Lexicon de marketing , Ed. Junimea, Iași, 1994

13. Mihuț I , Pop M – “Consumatorul și managementul ofertei“ Ed. Dacia Cluj – Napoca 1996

14. Moldoveanu M , Dobrescu E , Știința afacerilor, București:Editura Expert, 1996

15.Nicolescu O , Verboncu I, Profitul și decizia managerială, București, Tribuna Economică, 1998

16. Paina N, M.D. Pop, Politici de marketing, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998

17. Porter M, L’avantage concurrentiel, Paris, InterEdition, 1986

18. Prutianu S , Manual de comunicare și negociere în afaceri, vol I, Iași, Editura Polirom, 2000

19. Solomon, M.R., Barnossy G., J., Askegaard, 8S., Hogg, M., K., – Consumer Behaviour – A European Perspective, Financial Times Pretince Hall, ed a treia

20.Twedt, D. Warren – How to Plan New Products, Improve Old Ones, and Create Better Advertising, Journal of Marketing, iulie 1989

21. Twitchell J, Triumful materialismului american, Columbia University Press, 2000

21. Woods, Adam ,“The bluffer's guide to affiliate marketing”, Marketing,2008

22. file.ucdc.ro/cursuri/C_3_315_Management%20strategic_Petrovici_Virgil

23. www regielive.ro, Curs Tehnici promoționale, Alexandru Nedelea

24. http://www.slideshare.net/SarahHinton/tehnici-promotionale

25. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm

26. http://team.salvaeco.org/nika/h/e-afaceri.php

27. http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-21457944-cheltuielile-publicitate-crescut-peste-asteptari-anul-acesta-pana-366-milioane-euro-estimari-initiative.htm

28. https://www.farmec.ro/compania/istoric/1889–eid332.html

29.http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/03/31/marci-romanesti-de-traditie-compania-farmec-s-a-cluj-napoca-15-00-32

30. http://www.mediafax.ro/social/polul-cosmeticii-romanesti-atunci-si-acum-farmec-produse-din-comunism-la-mare-cautare-si-azi-din-romania-pan

31. https://www.scribd.com/doc/68433628/S-C-Farmec-S-A

32. http://transilvaniareporter.ro/economic/brand-story-farmecul-clujului-din-comunism-pana-la-astazi

ANEXE

Chestionar cu privire la piața românească de publicitate (firma Farmec SA )

1.Considerați că publicitatea este utilă pentru a informa consumatorii cu privire la produsele nou apărute ?

2.Credeți că publicitatea este importantă pentru modul în care se vând prudusele firmei Farmec ?

3.Ați cumpărat vreodată produse ale companiei influențat/ă de publicitatea care li se face?

4.Ați fost satisfăcut/ă de calitatea produselor achiziționate pe baza publicității care li se face?

5.Credeți că spoturile publicitare realizate în România pentru firma Farmec sunt interesante?

6.Reușesc spoturile publicitare realizate pentru firma Farmec să transmită mesaje consumatorilor?

7.Urmăriți publicitatea difuzată de posturile de televiziune?

8.Considerați că spoturile publicitare ale firmei Farmec informează în mod corect consumatori referitor la calitatea produselor?

9.Considerați utile spoturile care informează publicul cu privire la unele proiecte sociale ale unor companii?

10.Credeți că ar trebui promovate mai multe produse ale firmei Farmec ?

11.Vi se pare interesantă ideea de spoturi publicitare serial, de exemplu ca unele spoturi difuzate de Vodafone sau Hochland?

12.Credeți că prezența unei vedete oferă o garanție privind calitatea produsului promovat ( firma Farmec apelând frecvent la această modalitate de a face publicitate) ?

13.Credeți că promovarea unor produse prin fluturași împărțiți de firmele partenere ale firmei Farmec are impact asupra consumatorilor?

14.Considerați că publicitatea făcută în ziare și reviste este eficientă?

15.Urmăriți modul în care se face publicitatea on-line?

16.Considerați prea agresiv acest mod de publicitate făcut în România?

17.Credeți că publicitatea făcută on-line (inclusiv rețele de socializare) are multă influență asupra publicului din România?

18.Ați achiziționat produse ale firmei Farmec recomandate de site-uri sau rețele de socializare pe care se face publicitate on-line?

19.Agreați ideea de publicitate neconvențională pentru unele produse?

20.Credeți că publicitatea neconvențională este potrivită în cazul promovării tuturor produselor?

21.Considerați eficientă publicitatea care utilizează imagini, întâlnită pe stradă, în parcuri sau mijloace de transport în comun?

22.Vă convinge să cumpărați un produs primirea unor obiecte ce fac publicitate acelui produs( de exemplu căni cu sigla unui produs, brelocuri, etc..)

Anexa 2 Date financiare Farmec S.A doingbusiness.ro/financiar/raport/818225/farmec-sa/