Rolul Institutiilor Financiare Internationale. Studiu de Cazbanca Internationala de Reconstructie Si Dezvoltare

=== 68704f8b1f02aded1f4c2d4699c8bde56d3928ce_607707_1 ===

Capitolul 3

Studiu de caz

Acordarea unui credit de catre Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare

BIRD colaborează de-a lungul activității sale cu un număr mare de țări , contribuind ca și în cazul Republicii România la dezvoltarea diferitor sectoare din cadrul statelor finanțate .

Un astfel de stat este și România care a aderat la BIRD în 1991.

Chiar dacă România este o țară cu o tranziție avansată și stat membru UE, colaborarea cu BIRD ar facilita dezvoltarea acesteia.

Direcții strategice

Prioritățile Băncii vor consta în susținerea Guvernului la continuarea implementării planurilor sale de reformă și în consolidarea în continuare a rolului sectorului privat în ceea ce privește generarea de creștere economică, stimularea investițiilor, furnizarea de servicii esențiale și promovarea competitivității și inovației în sectoarele corporatiste. Prioritățile Băncii se axează pe acele domenii în care deficiențele legate de tranziție continuă să fie semnificative și în care finanțarea și expertiza Băncii suplimentează sursele de finanțare comerciale și non-comerciale.

Activitățile Băncii în România se vor concentra asupra următoarelor priorități operaționale:

Continuarea sprijinirii și dezvoltării sectorului financiar. Banca își va menține rolul în ceea ce privește sprijinirea sectorului bancar și nebancar pentru a asigura finanțare pe termen lung și pentru a contribui la stabilitatea pieței. De asemenea, aceasta va promova dezvoltarea în continuare a sectorului financiar nebancar și a piețelor locale de capital prin investiții, asistență tehnică și dialog politic.

Creșterea comercializării, concurenței și a implicării sectorului privat în infrastructură. Banca va urmări să-și extindă activitățile din sectorul municipal susținând structurile comerciale prin proiecte municipale atât de transport urban cât și de alimentare cu apă și colectare și tratare a apelor reziduale pe bază de contracte de servicii publice. Acolo unde este posibil, Banca va conlucra cu UE și de asemenea va sprijini și stimula finanțarea privată a proiectelor privind infrastructura municipală și națională.

Dezvoltarea unor politici și investiții energetice durabile. Banca va continua să susțină sectorul energetic cu finanțare privată și, acolo unde este posibil, va asista la restructurarea și privatizarea societăților energetice de stat. Banca va facilita de asemenea tranziția României către o economie bazată pe emisii reduse de carbon și va spori securitatea energetică a acesteia prin sprijinirea producției de energie electrică din surse regenerabile și inofensive pentru mediu cât și prin susținerea societăților care utilizează tehnologii cu consum redus de energie. Banca va promova securitatea energetică prin susținerea construirii de noi racorduri pentru distribuirea petrolului, gazelor naturale și a electricității.

La sfârșitul anului 2011, Banca semnase 311 de proiecte și alocase României 5,6 miliarde euro. Cu aceasta ocazie s-au mobilizat finanțări suplimentare în valoare de 9,9 miliarde euro, conducând la o finanțare totală în valoare de 15,5 miliarde euro. Stocul portofoliului Băncii la finele anului 2011 era de aproape 2,8 miliarde euro și era distribuit în tranșe aproximativ egale într-o arie extinsă de sectoare: instituții financiare – 28%, corporatist – 29%, energetic – 23 % și infrastructură – 20% (Tabelul 1).

Surs: http://projects.worldbank.org/search?lang=en&searchTerm=&countrycode_exact=RO

Banca a investit peste 2 miliarde euro în România pe parcursul perioadei de patru ani cuprinse între ianuarie 2008 și decembrie 2011, în 109 de proiecte noi (atât finanțări prin împrumuturi cât și aport de capital). Portofoliul a crescut cu 51% pe parcursul aceleiași perioade. La sfârșitul anului 2011, rata portofoliului sectorului privat (ca procentaj din portofoliul total) era de 74%, rată ce se plasează cu mult peste rata mandatată a Băncii de 60 %, iar în anul 2011, peste 59 % din volumul de activitate a fost investit în sectorul privat. Tabelul 2 de mai jos ilustrează modul în care a evoluat portofoliul pe parcursul ultimilor patru ani.

Sursa: http://projects.worldbank.org/search?lang=en&searchTerm=&countrycode_exact=RO

Figurile 1 și 2 ilustrează volumele anuale de activitate ale Băncii (VAA) și numărul de proiecte (inclusiv proiectele regionale) semnate în fiecare an din 2008 până în 2011.

Volumul anual de acativitate în milioane € pe an

Sursa: http://projects.worldbank.org/search?lang=en&searchTerm=&countrycode_exact=RO

Numărul anual de proiecte semnate

Sursa: http://projects.worldbank.org/search?lang=en&searchTerm=&countrycode_exact=RO

BIRD este cel mai mare investitor instituțional din România. Banca a anunțat în ianuarie 2015, printr-un comunicat, că în 2014 și-a majorat investițiile în România până la 592 milioane de euro, de la 508 milioane de euro în 2013, chiar dacă numărul proiectelor finanțate a scăzut la 26 de la 32 de proiecte în 2013. România ocupă locul șase în topul celor mai mari beneficiari ai finanțărilor oferite de BIRD, fiind devansată de Turcia (1,394 miliarde euro), Ucraina (1,210 miliarde de euro), Rusia (608 milioane de euro), Polonia (594 milioane de euro) și Egipt (593 milioane de euro). Totodată, BIRD a informat că în 2014 și-a majorat investițiile totale până la 8,9 miliarde de euro, de la 8,5 miliarde de euro în 2013, în pofida faptului că instituția a redus la o treime finanțarea oferită Rusiei, până la 608 milioane de euro. 

Prin investițiile sale în România și implicarea directă a reprezentanților băncii în Consiliile de Administrație ale unui număr mare de companii în care a investit, BIRD a reușit să îmbunătățească practicile de conducere corporativă și să extindă dialogul politic. Portofoliul BIRD s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori strategici, investiții de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar și a infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicații și a infrastructurii municipale. BIRD susține activ dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investițiilor în societăți de leasing și asigurare, precum și în fonduri de capital, pensii și ipoteci.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, finanțarea BIRD urmează, treptat, să scadă, având în vedere accesul la fondurile comunitare. România nu mai este un stat dependent de BIRD din punct de vedere al asistenței financiare, ci, ca toate țările proaspăt intrate în UE, are o relație de parteneriat strategic cu Banca, în perspectiva momentului în care țara noastră nu va mai implementa proiecte cu asistență BIRD pe teritoriul său, continuând să fie însă donator și acționar al instituției.

BIRD și România s-au angajat să extindă sprijinul acordat IMM-urilor, un sector-cheie al economiei, prin semnarea, la 12 martie 2015, a Memorandumului de Înțelegere de continuare a programului ''Small Business Support'' pentru următorii cinci ani, această inițiativă având ca scop sprijinirea dezvoltării a 500 de IMM-uri și crearea de noi locuri de muncă. Programul se derulează în România din 1993, este finanțat de donatori, iar până în prezent a primit peste nouă milioane de euro.

Cunoaștem că la finele anului 2008, MIMM-urile(Micro-întreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) reprezentau aproximativ 99,6 % din numărul total al societăților comerciale și 64 % din forța de muncă. Cu toate acestea, ele reprezentau doar aproximativ 42% din valoarea adăugată a societăților nefinanciare la nivelul economiei. Băncile comerciale, societățile de leasing și băncile de microfinanțare locale își extind creditele sau leasing-urile la MIMM-uri, însă costurile de creditare în ceea ce privește dobânzile și garanțiile sunt încă foarte ridicate în România comparativ cu alte state UE. Finanțarea este limitată în zonele rurale și în afara centrelor urbane mari, precum și pentru întreprinderile agricole mici. S-a înființat un birou de informații privind creditarea privată și s-a înregistrat o popularizare sporită a biroului public. Legislația privind garanțiile și falimentul susține creditarea MIMM-urilor. Implementarea integrală în legislația din România a prevederilor acquis-ului comunitar privind noile cerințe referitoare la capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții va stimula accesul la finanțare, cu precădere în segmental desfacerii cu amănuntul. Ca reacție la criza din 2009, a fost intensificată activitatea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri și s-a înființat Fondul Român de Contragarantare. Acestea asigură acoperirea riscurilor de schimb valutar și garanții integrale pentru proiecte prioritare.

Ultima Strategie de țară pentru România a fost aprobată de Consiliul de Administrație al BIRD în aprilie 2008. Strategia de țară din anul 2008 a evidențiat următoarele priorități:

Instituții financiare: Asigurarea stabilității sectorului financiar, acordarea de sprijin și asistență în vederea dezvoltării băncilor străine și autohtone, în special pentru susținerea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM-uri) și pentru promovarea eficienței energetice, dezvoltarea sectorului financiar nebancar și continuarea susținerii administratorilor fondurilor cu plasamente în acțiuni, prin efectuarea de investiții în fondurile acestora și prin

Infrastructură: Îmbunătățirea infrastructurii naționale, în special a sectorului transporturilor, în vederea asigurării unei mai bune cooperări regionale, a unor schimburi comerciale sporite și a utilizării avantajelor oferite de Piața Unică. Continuarea activităților din cadrul sectorului municipal, îndeosebi în ceea ce privește oportunitățile de susținere a proiectelor prin utilizarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE.

Energetic: Investiții atât în sectorul public cât și în cel privat în scopul generării, transportului și distribuirii de energie electrică. Promovarea proiectelor privind eficiența energetică și energia regenerabilă în cadrul Inițiativei Băncii pentru Energie Durabilă.

Corporatist: Susținerea sectorului corporatist privat (investitori locali și internaționali), cu un accent sporit pe competitivitate, extindere (inclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate), eficiență energetică și dezvoltarea unor instrumente pentru riscuri sporite și a creditelor în monedă locală.

Strategia a fost elaborată în contextul unei creșteri economice puternice și al unor infuzii semnificative de capital care au precedat criza. Cu toate acestea, perioada acoperită de strategie (2008-2011) a coincis cu criza financiară globală, începând spre sfârșitul anului 2008, fapt care a dus la o creștere ridicată a cererii de servicii ale Băncii, în special în sectorul instituțiilor financiare.

În pofida acestei situații, Banca a înregistrat succese însemnate în ceea ce privește abordarea priorităților fundamentale ale acesteia prevăzute în strategia precedentă și și-a sporit semnificativ activitatea din România prin reacția rapidă a acesteia la criză. Banca și-a îndeplinit cu succes angajamentul de a investi 1 miliard de euro în România pe parcursul anilor 2009 și 2010, în conformitate cu pachetul comun de susținere conceput in 2009 ca o reacție la criză agreat de comun acord de către Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE), Banca Mondială și BIRD. Banca a investit peste 1,3 miliarde euro pe parcursul acestei perioade de doi ani. De asemenea, în 2011 Banca a cooperat cu FMI, UE si Banca Mondiala in cadrul programului stand-by preventiv de suport financiar pentru Romania, oferind consultanță pentru potențiale privatizări.

Susținerea business-lui mic și mijlociu

Cee ace ține de susținerea business-lui mic și mijlociu din România, BIRD susține tranziția economică care-și propune să transforme entitățile supuse restructurării în întreprinderi viabile – micro, mici și medii (ÎMMM),

În decursul ultimilor 3 ani, România s-a bucurat de o creștere economică robustă, întrucât Guvernul a lansat un program de reforme susținute de comunitatea internațională. Reformele din domeniul fiscal, educației, serviciilor de stare civilă, sectorului energetic, comerțului extern și reglementării afacerilor au ameliorat mediul de afaceri din România și au contribuit la atragerea investițiilor străine în țară.

Infrastructura instituțională pentru sprijinirea ÎMM- cii

În decursul ultimilor ani a fost remarcat un progres vizibil în crearea cadrului instituțional pentru ÎMMM din România. Sunt deplin funcționale registrul cadastral și registrul central de garanție, precum și biroul privat de creditare recent creat. Guvernul reglementează sectorul și elaborează politici prin intermediul Ministerului Economiei. Alte organizații care promovează dezvoltarea sectorului ÎMMM includ Camera de Comerț și Industrie, precum și asociațiile de afaceri. În anul 2012, Guvernul a adoptat “Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020”, care a identificat 6 obiective strategice prioritare pe termen lung și un plan de acțiuni pentru factorii de decizie.

Întreprinderile care doresc să obțină împrumuturi prin intermediul băncilor locale trebuie să asigure:

Planuri de afaceri solide pentru stabilirea sau extinderea afacerilor companiei.

Management solid cu un palmares.

Produse care sunt competitive pe piață.

Informații cu privire la proprietari / parteneri.

Istoricul financiar.

Securitate în formă de promisiuni, ipoteci, etc.

Fondurile prevăzute trebuie să fie utilizate în strictă conformitate cu obiectivele stabilite în planul de afaceri inițial.

În conformitate cu mandatul BIRD, băncile se asigure că toate propunerile acordă atenția cuvenită problemelor de mediu.

Finanțarea nu poate fi furnizat companiilor cu capital majoritar de stat sau pentru proiecte garantate de guvern.

Proiectul va contribui la o dezvoltare în următoarele moduri:

Extinderea sectorului privat, prin sprijinirea privatizarea planificată a companiilor de întreținere a drumurilor de stat.

Continuarea reformei sistemului de întreținere a drumurilor, prin dezvoltarea unei strategii pentru introducerea contractelor de performanță precum consolidarea capacității companiilor de administrare de Stat a Drumurilor și de întreținere a drumurilor.

Îmbunătățiri în reglementările de siguranță rutieră.

Creditele ipotecare au insumat anul trecut in Romania 4,1 mld. euro

Valoarea totala a creditelor ipotecare alocate de institutiile financiare din Romania in 2017 a fost de 4,1 mld. euro, potrivit raportului BIRD privind ipoteciled in tarile in tranzitie.

Banca Internațională pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) a dat publicitatii recent raportul privind "Institutia ipotecii in economiile in tranzitie", care analizeaza cadrul legal si piata ipotecara in 17 tari din centrul si estul Europei, printre care si Romania. Deloitte Romania si Reff si Asociatii SCA, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania, au contribuit la redactarea raportului pentru Romania in cadrul studiului BIRD.

"Ramane de vazut daca nivelul de crestere a pietei ipotecare din Romania isi va mentine ritmul alert avut pana acum. O alta intrebare care se pune este daca Romania e o piata suficient de matura pentru a avea loc si primele emisiuni de instrumente financiare securitizate", a declarat Andrei Burz Pinzaru, senior manager Reff & Asociatii, societatea de avocati afiliata Deloitte Romania.

"In Romania exista de aproximativ 2 ani un cadru legal si de reglementare cu privire la securitizarea creantelor ipotecare si respectiv obligatiunile ipotecare. Cu toate acestea nu au avut loc, pana in prezent, astfel de tranzactii. In tarile din regiune au avut loc un numar de operatiuni de securitizare in 2016 si 2017", a mai precizat Pinzaru.

Printre aspectele negative ale pietei romanesti, raportul mentioneaza imposibilitatea consultarii online a cartilor funciare, precum si faptul ca exista inca imobile neinregistrate in sistemul de publicitate imobiliara.

De asemenea, sunt subliniate unele neclaritati ale cadrului legislativ, de exemplu cu privire la necesitatea reinnoirii inscrierii ipotecii in cartea funciara, cerintele referitoare la descrierea obligatiilor garantate, implicarea obligatorie a instantelor in procedura de executare silita.

BIRD imprumuta 40 milioane euro firmelor mici din Romania

BIRD vrea sa acorde bancilor din Romania un imprumut de cel mult 40 mil. euro, pe care acestea sa il acorde la randul lor firmelor mici din sectorul industrial.

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) din sectorul industrial ar urma sa foloseasca aceste fonduri pentru a-si imbunatati conditiile de functionare, astfel incat sa intruneasca standardele impuse de Uniunea Europeana pe partea de mediu, sanatate si protectia muncii si calitatea produselor, potrivit NewsIn.

La proiectul Bancii Europeane pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) se vor adauga fonduri de 10,2 milioane euro din partea Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei pentru cooperare tehnica si pentru bonificarea intermediarilor, precum institutiile de creditare.

Expertii BIRD considera ca modelul de intermediere financiara s-a dovedit un succes, atragand un mare numar de sub-creditori in sectorul industrial, ceea ce a sporit impactul fondurilor acordate.

Bancile propuse pentru a participa la proiectul BIRD sunt cele mai mari de pe piata romaneasca, BCR si BRD, care sunt deja clienti ai institutiei si au implementat cu succes perocedurile BIRD de mediu pentru intermedierea financiara.

Cooperarea tehnica, pentru care vor fi alocate fonduri de aproximativ 1,4 milioane euro de la UE si Guvernul Romaniei, urmareste pregatirea de proiecte eligibile, in conformitate cu legislatia europeana, acordarea de asistenta bancilor participante pentru intelegerea modului de tratare a cererilor de imprumuturi pentru scopuri cu care nu sunt obisnuite, informarea sub-creditorilor despre facilitatea BIRD si validarea implementarii investitiilor eligibile in conformitate cu obiectivele imprumuturilor.

Concluzie

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este doar o latură din întregul organism financiar internațional,alături de celelalte instituții ca, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Internațională pentru Reconstrucție și dezvoltare (BIRD),Banca Centrală Europeană(BCE). Totodată aceasta este o componentă importantă în cadrul sistemului economic financiar prin faptul că are drept scop,de a promova investițiile în țările Europei Centrale și de Est.

Această instituție financiară, este deschisă tuturor celor ce doresc să contribuie la stabilizarea economică și politică din cadrul statului, a noilor democrații est-europeneși tranzacția la o economie de piață. Totalitatea resurselor financiare, care sunt alocate de către BIRD, servesc la realizareaa unor obiective bine determinate ,la îndeplinirea unor obiective în folosul societății care fără aportul Băncii, societatea s-ar afla intr-o situație destul de dificilă în realizarea obiectivelor propuse, deasemenea asistența oferită este utilizată în scopul dezvoltăriii economice și sociale a țării într-un cadru echilibrat.

Prin aceste acțiuni Banca urmărește marirea potențialului economic al țării ,dezvoltarea unor regiuni mai puțin dezvoltate .

În urma cunoașterii mai detaliate a funcționării băncii am constatat care sunt condițiile de acordare a unui împrumut de către bancă ,sectoarele sprijinite spre finanțate și care nu .

Dasemenea acesta asistă țările în implimentarea reformelor economice structurale și sectoriale respectiv ,demonopolizarea, descentralizarea și privatizarea.

Rolul băncii depașește cu mult pe acela al unei simple bănci, printre obiectivele acesteia figurând că s-a angajat în promovarea progresului spre "economia de piață și promovarea inițiativei private și a spiritului antreprenorial", acesta fiind principiul călăuzitor de la crearea instituției.

Cunoaștem că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are relații de colaborare și cu alte țării ,acest fapt convinge încă odată că este o instituție serioasă cu capacitate de colaborare .

Prin investițiile sale, BIRD promovează:

punerea în aplicare a reformelor structurale și sectoriale;

dezvoltarea concurenței, privatizării și a spiritului antreprenorial;

consolidarea instituțiilor financiare și sisteme juridice;

dezvoltarea infrastructurii necesare pentru sprijinirea sectorului privat;

O caracteristică cheie a BIRD, care îl diferențiază de alte organizații, este de a sprijini sectorul privat, care este esența Băncii, în conformitate cu care cel puțin 60% din fondurile Băncii trebuie să fie îndreptate către sectorul privat.

Banca se angajeaza sa contribuie cu ajutor financiar pentru companiile care se confruntă cu dificultăți în obținerea de finanțare din alte surse. Aceasta pune un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii, care joacă un rol crucial în dezvoltarea sectorului privat. BIRD oferă fonduri pentru întreprinderi private sau cele care pot fi privatizate, precum și proiecte de infrastructură materială și financiară pentru a sprijini sectorul privat.

Fondul Monеtɑr Intеrnɑționɑl ехеrсită un intеrеs сonstɑnt în lumеɑ есonomiеi, ɑ finɑnțеlor și ɑ dеzvoltării.

Univеrsitɑrii studiɑză rolul său în istoriɑ Sistеmului Monеtɑr Intеrnɑționɑl, guvеrnеlе sе intеrеsеɑză dе сontribuțiɑ lɑ mɑrilе рroblеmе monеtɑristе și finɑnсiɑrе intеrnɑționɑlе ɑlе momеntului, рrеsɑ urmărеștе dесiziilе ре сɑrе lе iɑ și obsеrvɑțiilе ре сɑrе lе formulеɑză rеfеritor lɑ țărilе рutеrniсе, iɑr сonduсătorii țărilor în сurs dе dеzvoltɑrе ехɑminеɑză ɑjutorul finɑnсiɑr ре сɑrе îl рot рrimi, рrесum și рolitiсɑ рroрusă.
Fondul Monеtɑr Intеrnɑționɑl еstе o orgɑnizɑțiе intеrnɑționɑlă сɑrе ɑrе 185 dе țări mеmbrе, înființɑtă реntru ɑ рromovɑ сooреrɑrеɑ monеtɑră intеrnɑționɑlă, stɑbilitɑtеɑ vɑlutɑră și ɑсorduri vɑlutɑrе sistеmɑtiсе, реntru ɑ stimulɑ сrеștеrеɑ есonomiсă și nivеluri înɑltе dе folosirе ɑ forțеi dе munсă și реntru ɑ ɑсordɑ ɑsistеnță finɑnсiɑră tеmрorɑră țărilor mеmbrе, în сondiții ɑdесvɑtе, реntru ɑ сontribui lɑ ɑjustɑrеɑ bɑlɑnțеi dе рlăți.

Ϲolɑborɑrеɑ Româniеi сu FMI ɑ ɑvut un rol imрortɑnt în imрlеmеntɑrеɑ unor рrogrɑmе dе rеformă есonomiсă mеnitе să ɑsigurе libеrɑlizɑrеɑ есonomiеi, rеduсеrеɑ inflɑțiеi, sсădеrеɑ șomɑjului рrin сrеștеrеɑ invеstițiilor, сrеștеrеɑ рroduсțiеi, ɑtrɑgеrеɑ invеstițiilor străinе рrin libеrɑlizɑrеɑ рiеțеi dе сɑрitɑl și ɑ fluхurilor monеtɑrе, rеstruсturɑrеɑ întrерrindеrilor nеrеntɑbilе еtс.

FMI ɑ juсɑt un rol ɑсtiv în рroсеsul dе trɑnzițiе din Româniɑ, сondiționând ɑсordɑrеɑ dе îmрrumuturi finɑnсiɑrе dе еfесtuɑrеɑ unor rеformе rɑdiсɑlе în есonomiɑ românеɑsсă.

FMI рoɑtе fi сonsidеrɑt rеsрonsɑbil dе rеɑlizɑrеɑ trɑnzițiеi în Româniɑ și în сеlеlɑltе țări fostе сomunistе în măsurɑ în сɑrе ɑсеstеɑ ɑu imрlеmеntɑt рrogrɑmеlе dе rеformă în lеgătură dirесtă сu rеsресtɑrеɑ сondiționărilor imрusе dе ɑсеɑstă instituțiе și сu dеzidеrɑtеlе рroрrii fiесărеi țări рrivind rеformɑ есonomiсă.

Реntru Româniɑ, rеlɑțiɑ сu FMI ɑ fost unеori сontrovеrsɑtă, ɑtât сɑ urmɑrе ɑ liрsеi dе рrofunzimе ɑ rеformеlor рromovɑtе în țɑrɑ noɑstră în divеrsеlе реrioɑdе ɑlе trɑnzițiеi, сât și ɑ rigidității FMI în сееɑ се рrivеștе unеlе рɑсhеtе dе рrogrɑmе рroрusе, inɑdесvɑtе struсturii есonomiеi românеști.

Româniɑ sе mеnținе vulnеrɑbilă lɑ șoсuri ехtеrnе, iɑr rеmеdiеrеɑ bilɑnțurilor nu еstе înсă finɑlizɑtă, рotrivit FMI.
"Ȋn urmɑ сrizеi mondiɑlе, есonomiɑ românеɑsсă ɑ сorесtɑt în mɑrе рɑrtе dеzесhilibrеlе intеrnе și ехtеrnе рrin intеrmеdiul unui miх dе рolitiсi mɑсroесonomiсе solidе. b#%l!^+a?
Ϲu toɑtе ɑсеstеɑ, сonvеrgеnțɑ ɑ stɑgnɑt și infrɑstruсturɑ рubliсă рrесɑră s-ɑ dovеdit ɑ fi o рiеdiсă рrinсiрɑlă реntru o trɑiесtoriе dе сrеștеrе mɑi рutеrniсă.

Ре mɑi dерɑrtе, рolitiсilе mɑсroесonomiсе sustеnɑbilе trеbuiе сombinɑtе сu măsuri dе еfiсiеntizɑrе ɑ сhеltuiеlilor рubliсе – în mod sресiɑl ɑссеlеrɑrеɑ ɑbsorbțiеi dе fonduri UЕ реntru modеrnizɑrеɑ infrɑstruсturii рubliсе – dе rеvigorɑrе ɑ rеformеlor се trеnеɑză în sесtorul întrерrindеrilor dе stɑt și rеzolvɑrеɑ moștеnirilor lăsɑtе dе сriză în sесtorul finɑnсiɑr", sе ɑrɑtă într-o dесlɑrɑțiе ɑ misiunii FMI рrivind сonsultărilе реriodiсе рotrivit ɑrtiсolulului IV din stɑtutul instituțiеi.
Рotrivit ɑrtiсolului IV, misiunilе sunt еfесtuɑtе сɑ рɑrtе ɑ сonsultărilor реriodiсе, dе rеgulă ɑnuɑlе, în сontехtuɑl unеi soliсitări dе utilizɑrе ɑ rеsursеlor FMI, сɑ рɑrtе ɑ disсuțiilor рrogrɑmеlor ɑflɑtе sub monitorizɑrеɑ ехреrților sɑu сɑ рɑrtе ɑ ɑltor formе dе monitorizɑrе dе сătrе ехреrți ɑ еvoluțiilor есonomiсе.

Βibliogrɑfiе

Α.F.Р. ΒΑKKЕR, ”Instituțiilе finɑnсiɑrе intеrnɑționɑlе”, Еditurɑ Αntеt, 1997;

ΒRЕΖЕΑΝU, M. Α. DIMΑ, L.Е. ΝOVΑϹ, ”Sistеmе finɑnсiɑrе”, Еditurɑ Ϲɑvɑllioti, Βuсurеști, 2005;

2005

Βrеzеɑnu, Реtrе, ”Instituții finɑnсiɑrе intеrnɑționɑlе”, Еditurɑ Есonomiсă, Βuсurеști, 2005;

Voinеɑ, Ghеorghе, ”Mесɑnismе și tеhniсi vɑlutɑrе și finɑnсiɑrе intеrnɑționɑlе”, Еditurɑ Sеdсom Libris, Iɑși, 2001;

Vɑrvɑrɑ Νеdеlсu, „Fondul Monеtɑr Intеrnɑționɑl”, Еditurɑ Есonomiсă, Βuсurеști, 2009, р. 176;

Αсhim Рoреsсu, ”Instituții finɑnсiɑr-bɑnсɑrе intеrnɑționɑlе”, Еditurɑ Αldinе, Sibiu, 2011;

Ϲɑrmеn Рoреsсu, ”Istoriе есonomiсă intеrnɑționɑlă, Еditurɑ Univеrsității Luсiɑn Βlɑgɑ, Sibiu, 2008;

Rɑdu Αdriɑn Vɑsilе, ”Instituții bɑnсɑrе intеrnɑționɑlе”, Еditurɑ Есonomiсă, Βuсurеști, 2009;

Еrnеst Wɑltеr, ”Sistеmе monеtɑrе intеrnɑționɑlе”, Еditurɑ Ϲɑlеɑ Νouă, Ϲrɑiovɑ, 2007;

Bojak Dejan,Economia seria Management Anul IX, Nr. 2, 2006

Floricel Constantin ,Relații valutar-finaciare internaționale Ed. a VI-a ,Ediția national ,București –România ,2001

Gaftoniuc Simona , Finanțele internaționale ,Ed .economică ,București ,1995 ,Ed.II 1997

Gheorghe M. Voinea ,Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale ,Ed a III revăzută ,Ed ,Sedcom Libris,Iași ,2004

Ionel Cobzaru ,Relatii economice Internaționale ,București ,2000

Iulian Văcărel ,Relații financiare internaționale Editura Academiei Române ,București ,1995 .

Voinea Gheorghe ,Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale ,Suceava,Sedcom Libris ,2003

http://projects.worldbank.org