Rolul Fondurilor Europene In Dezvoltarea Comunitatilor Locale Studiu de Caz pe Municipiul Braila

=== 5078f5d645feec7273ccace78bad38d3b4a6b80a_360639_1 ===

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI

ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

LUCRARE DE LICENȚĂ

ROLUL FONDURILOR EUROPENE ÎN DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR LOCALE-STUDIU DE CAZ PE MUNICIPIUL BRĂILA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Lector univ. dr. PROFIROIU ALINA GEORGIANA

ABSOLVENT:

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

Tabel 1 Poiectele municipiului Brăila, suma alocată și sursa de finanțare 19

STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL FONDURILOR EUROPENE

INPORTANȚA ȘI RELEVANȚA TEMEI ALESE

Fondurile europene reprezintă instrumente financiare oferite de Uniunea Europeană pentru statele Europene pentru sectrorul public și privat și au ca rol de sprijin dezvoltarea anumitor domenii din țările membre până la anumite standarde Europene economice, sociale și culturale.

Finanțările din fonduri Europene din ultimii ani au au fost soluția pentru tot mai multe proiecte de investiții atât din sectorul public cât și din cel privat. Administrațiile Publice Locale au dezvoltat, cu fonduri Europene, comunitățile locale. De aceste dezoltări vor beneficia cetățenii comunităților și cei care le tranzitează.

Multe companii din sectorul privat s-au dezvoltat cu sprijinul fondurilor Europene modernizându-și resursele tehnice care au generat creșterea capacității de producție fapt care a solicitat crearea de noi locuri de muncă care le-au crescut cifra de afaceri și profitul. Prin crearea de noi locuri de muncă compania contribuie la dezvoltarea socială fapt care se datorează accesărilor de fonduri Europene.

Pentru perioada 2014-2020 Uniunea Europeană a alocat un buget de 454 miliarde de euro pentru (ESI) fondurile structurale de investiții Europene. Aceste fonduri reprezintă principalul instrument politic de investiții al Uniunii Europene. Se preconizează că până în anul 2023 utilizarea acestor fonduri va fi foarte numeroasă în principalele domenii ale Uniunii Europene. Ele vor fi menite să răspundă nevoilor economiei reale prin crearea de noi locuri de muncă și prin creșterea durabilă a economiei (http://ec.europa.eu/contracts_grants/funds_ro.htm).

Programul Operațional Regional (POR) pentru perioada 2014-2020 este succesorul Programului Operațional Regional pentru perioada 2007-2013. Acesta reprezintă unul dintre programele prin intermediul căruia România poate accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), pe parcursul perioadei a doua de programare (perioada actuală). Programul Operațional Regional pentru perioada 2014-2020 este gestionat de Autoritatea de Management, care funcționează în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. POR este structurat pe axe prioritare și priorități de investiții. Programul a fost adoptat de Comisia Europeană (CE) pe data de 23 iunie 2015. (Uniunea Europeană, POR 2014-2020, mai 2015, secțiunea 1, pagina 8)

Comparativ cu POR 2007-2013, Programul Operațional Regional pentru perioada 2014-2020 include de două ori mai multe axe (12 axe față de 6 axe la POR 2007-2013), o alocare financiară cu 70% mai mare comparativ cu perioada anterioară de programare bugetară (2007-2013), tipuri noi de investiții și ținte și indicatori mai clar definiți și mai bine monitorizați.  

În comparație cu perioada anterioară de programare bugetară (POR 2007-2013), noul Program Operațional Regional pentru perioada 2014-2020 are o alocare totală de 8,25 miliarde de euro, cu 3,54 miliarde de euro mai mare decât programul anterior, și incude un număr dublu de axe prioritare (12 față de 6). Acestea sunt: AP 1- transfer tehnologic, AP 2- Competitivitate IMM, AP 3- Eficiența energetică în clădirile publice, AP 4- Dezvoltarea urbană, AP 5- Patrimoniul cultural, AP 6- Infrastuctură de transport rutieră, AP 7- Turism, AP 8- Infrastructură sanitară și socială, AP 9- Comunitățile maghiarizate, AP 10- Infrastructură educațională, AP 11- Cadastru și AP 12-Asistență tehnică. (Uniunea Europeană, POR 2014-2020, mai 2015, secțiunea 1, paginile 27-42)

FONDURILE EUROPENE DIN PERSPECTIVA LITERATURII DE SPECIALIATE – INVESTGAREA LITERATURII DE SPECIALITATE

În literatura de specialitate și în presa națională și internalională se vorbește foarte mult despre fondurile Europene. Acesta este un subiect de mare amploare la nivel național și internațional.

Într-un comunicat de presă al Ministerului Fondurilor Europene din 04 februafie 2016, doamna Aura Raducu vorbește despre efectul fondurilor Europene la nivelul României asupra investițiilor, PIB-ului, ratei șomajului și a altor indicatori economici și prezintă nivelul actual al absorției fondurilor europene și previziunile pentru anul 2016. Comunicatul de presă s-a încheiat cu următoarele concluzii din punctul de vedere al țării noastre. România se va concentra în perioada următoare, conform afirmațiilor făcute de ministerul fondurilor europene Aura Răducu, pe:

Închiderea prin finalizarea programelor 2007-2013 prin respectarea calendarului stabilit, îndeplinirea cerințelor prevăzute în regulamente în așa fel încât documentele din pachetul de închidere să corespundă din punct de vedere al calității

Programul Operațional Regopnal 2014-2020: condiționalități ex-ante, desemnarea sistemului de management și control al fondurilor, sistemul IT, ghidurile pentru beneficiari, monitorizarea implementării proiectelor ( Aura Raducu,2016,p.25)

Într-un comunicat de presă din 4 februarie pentru Agerpres ministerul fondurilor europene, Aura Raducu afirmă faptul că „fondurile europene au creat 41.000 locuri de muncă și au sprijinit 5.000 de întreprinderi, în perioada 2007-2015, fiind o sursă importantă de investiții” (Aura Raducu, Comunicat de presa, Agerpres, 4 februarie 2016)

Politica de coeziune a Uniunii Europene este deosebit de important atât datorită numărului imens de proiecte finanțate cât și datorită impactului pe care aceasta îl are asupra sistemului administrativ și legislativ.

Într-un cominicat de presă din 28 octombrie 2013 se discută despre domeniile care vor fi finanțate din fonduri europene în perioada 2014-2020. În cadrul acestui comunicat atât companiile cât și autoritățile publice locale au avut oportunitatea de a „afla care sunt metodele de finantare alternative creditului bancar” (Conferință de presă, Camera de Comerț și Industrie a României, București, 28 octombrie 2013)

Deși România a ratat până în prezent fonduri importante alocate de UE pentru proiectele din țara noastră în cadrul anterior (2007-2013) acum se pregătește pentru fondurile mult mai numeroase (aproximativ 35 miliarde de euro) alocate prin noul cadru 2014-2020. Cea mai numeroasă sumă este alocată pentru proiectele de infrastuctură. Acordul de parteneriat al Comisiei Europene cu România (AP) prevede includerea a cinci fonduri structurale și de investiții europene (fonduri ESI): „Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF).”(Comisia Europeană, Acordul de parteneriat cu România pentru perioada 2014-2020, august 2014)

Aura Raducu a declarat pentru România Liberă faptul că Programul Operațional Infrastructură Mare reprezintă cel mai mare și mai important program operațional al României și al doilea, din punct de vedere al mărimii, din Uniunea Europeană. Infrastructura mare reprezintă o prioritate strategică pentru România. (Aura Raducu, România Liberă, 01 februarie 2016)

Noul cadru vine, pe lângă fonduri numeroase pentru proiectele Românești, cu noi reguli ce trebuie respectate de țara noastră. Printre aceste regului se numără: termenele administrative mult mai scurte, reducerea sarcinilor administrative pentru beneficiari prin adoptarea sistemului de informare electronic disponibil tuturor și operaținunile simplificate ale costurilor de evaluare.(Mona Scărișoreanu, Fonduri Europene, Ediția print a cotidianului România Liberă, 2 februarie 2016)

O altă noutate în cadrul celui de-al doilea program de finanțare european este reprezentată de asistența tehnică și suport financiar mai eficient pentru beneficiari care va fi realizată prin standardizarea documentelor de achiziții publice, de un mecanism financiar care permite că rambursarea cheltuielilor să se facă direct furnizorului, simplificarea documentației cerute la depunerea proiectelor.(Diana State, Care sunt condițiile pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020, Capital, 22 iulie 2015)

Posibilitățile de finanțare pentru România nu se opresc la fondurile alocate național. Comisia Europeană pregătește o multitudine de programe ce pot fi accesate direct la Bruxelles. Laurențiu Dinu, manager general al UE, afirmă pentru România Liberă că Programul Orizont 2020 reprezintă un element central prin intermediul căruia UE de a genera creștere economică și va crea noi locuri de muncă în Europa. Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de programul COSME, primul program al UE care vizează IMM-urile facilitându-le accesul la piețele din interiorul și din exteriorul UE și facilitează finanțarea prin garanții pentru împrumuturi și capital de risc. (Laurențiu Dinu, Fonduri Europene, în România Liberă, 01 februarie 2016)

Din punct de vedere al mediului rural, cofinanțarea europeană și națională se poate face până la 100% din cheltuieli eligibile. Conform acestui aspect se pune pe seama Autorităților publice doar cheltuielile neeligibile existente sau necesare în cadrul proiectului. Conform afirmației făcută de Cristian Bogdan Pârvu pentru revista Economie și Administrație Locală, „Dificultățile cu care se vor confrunta solicitanții fondurilor europene urmăresc respectarea principiului rambursării. Conform acestui principiu, inițiatorul este cel care efectuează plățile, urmând ca din fondurile europene și în funcție de situație, din cele naționale să îi fie rambursate cheltuielile în urma verificării și certificării documentelor care dovedesc efectuarea plaților.”(Cristian Bogdan Pârvu, Proiecte finanțate din fonduri europene, Revista Economie și Administrație Locală nr.3, 23 ianuarie 2008) 

Prefinanțarea transferarea sumelor din bugetul statului ori din instrumentele structurale către un beneficiar fie el „autoritate a administrației publice locale sau organizație non guvernamentală”, excepție fac cei din sectorul privat, prin plată directă sau indirectă, cu scopul lichidării obligațiilor de plată fată de un contractor. Acestă operațiune se face în stadiul de implementare a proiectelor, prin intermediul unui contract de finanțare încheiat între beneficiar și Autoritatea de Management prin Organismul intermediar responsabil, cu scopul asigurarii derularii corespunzatoare a proiectelor. „La momentul în care inițiatorul unui proiect ce se dorește a fi cofinanțat din fonduri europene este îndrituit să solicite finanțare, inițiativa sa a trecut de prima etapă procedurală – cea a accesării. Prin urmare pre-finanțarea înseamnă în fapt suport financiar anterior implementării proiectului și nu demarării acestuia.” (Cristian Bogdan Pârvu, Acordarea prefinanțării în cadrul proiectelor susținute financiar din fonduri europene, Revista Tribuna Economică nr. 2, din 16 ianuarie 2008)

Dacă, la evaluarea proiectelor ce urmeaza a fi implementate prin accesarea de fonduri europene implică încadrarea sa în Strategia de Dezvoltare a localității, primul aspect pe care ar trebui să-l facă primarul, pentru a accesa fondurile publice europene, ar trebui să fie acela de a elabora o strategie de dezvoltare. (Cristian Bogdan Pârvu, Elaborarea Strategiilor de dezvoltare de către autoritățile administrative, Portalul Național de Administrație Publică, www.administratie.ro, 8 octombrie 2007). Metodologia de realizare a strategiei de dezvoltare cuprinde trei faze: ( Basarabă si altii, 2007)

Fundamentarea necesității de elaborare a strategiei

Elaborarea propriu-zisă

Implementarea și evaluarea

EXPLICAREA CONCEPTELOR DIN TITLU: DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR LOCALE

Termenul dezvoltare presupune trecerea printr-o serie de schimbări pozitive, a face progrese, a evolua. Dezvoltarea economica locala (DEL) reprezintă procesul prin care sectorul public, mediul de afaceri și sectorul non-guvernamental se împletesc și colaborează cu scopul de a conduce către cresterea economică a unei regiuni geografice și către crearea de noi locuri de muncă pentru populație. Procesul dezvoltării economice locale sprijină administrația publică locală, sectorul non-guvernamental și sectorul privat să colaboreze cu scopul de a cauta soluții pentru nevoile economice comune. Astfel contribuie la reducerea sărăciei, stabilizarea situației economice a comunității.

Dezvoltarea economico-socială locală reprezintă cea mai importantă treaptă pentru dezvoltarea ulterioară a comunităților locale. Acestă treptă contribuie la stabilirea și menținerea culturii antreprenoriale dinamice care conduce la crearea resurselor materiale necesare pentru comunitate și pentru mediul de afaceri. Rolul dezvoltării economice este de a îmbunătăți calitatea vieții colectivităților locale.

În România conceptul de dezvoltare economică locală apare odată cu apariția fenomenelor de descrentralizare teritorială a serviciilor publice.

Abordarea teoretică și practică a acestui concept se datorează și necesității integrării României în Uniunea Europeană și în structurile sale și din nevoia inevitabilă de dezvoltare a colectivităților teritoriale din țara noastră. Alina Profiroiu, Sorina Ravoviceanu și Nicolae Taralungă afirmă în lucrarea lor „Dezvoltarea economică locală” că dezvoltarea locală reprezintă un proces de diversificare și dezvoltare a activităților economice și sociale la nivelul unui teritoriu pornind de la mobilizarea și coordonarea resurselor și energiilor existente.(Alina Profiroiu, Sorina Ravoviceanu, Nicolae Taralungă, 2000, pagina 8, anexa 1)

Baza pentru dezvoltarea economico-socială este compusă din resursele endogene și din activitatea antreprenorială locală. Conceptul local face referire la unitățile administrativ teritoriale, comune, orașe, județe, regiuni.(Lucica Matei, 2004, pagina 105, anexa 1)

Aurel Iancu și Eugen Simion vorbesc în lucrarea lor despre o bifurcație a dezvoltării economice locale dintre mai multe domenii publice. În opinia lor dezvoltarea economică locală se află la bifurcația dintre mai multe domenii publice: politicile urbane, politicile de amenajare a teritoriului, descentralizarea, politicile industriale, politicile sociale.( Aurel Iancu, Eugen Simion, 2005, pagina 525, anexa 1) Diferența dintre dezvoltarea locală și politicile de dezvoltare locală o reprezintă faptul că dezvoltarea locală poate apărea oricând fără intervenție publică.

Marius Profiroiu, specialist în managementul comunităților locale, definește conceptul de dezvoltare locală în lucrarea sa „Managementul strategic al colectivităților locale” ca fiind o strategie de intervenție economică prin care reprezentanții locali ai sectorului privat, public sau social cooperează la valorificarea resurselor umane, tehnice și financiare ale unei colectivități, asociați în cadrul unei structuri sectoriale sau intersectoriale de activitate, privată sau publică, având drept obiectiv principal crearea de noi locuri de munca.(Profiroiu Marius, 1998, pagina 7, anexa 1)

A contribui la dezvoltarea economică locală este echivalentul eliminării competitivității economice a unei arii locale cu scopul îmbunătățirii viitorului său economic. Dezvoltarea economiei locale și îmbunătățirea competitivității sunt vitale. Succesul comunităților este dependent de adaptarea lor la schimbările ce au loc în mediul extern.

Fiecare comunitate are propriile conditii locale care favorizează sau nu dezvoltarea economică locală. Acești factori locali sunt elementul cheie în formularea strategiei de dezvoltare economică elaborată cu scopul de a îmbunatăți competivitatea locală. Pentru a crea eficient competitivitate, comunitățile locale trebuie să-și facă o analiză swot și să-și stabilească care sunt problemele actuale (punctele slabe), problemele potențiale (amenințările din mediul extern), punctele de sprijin (punctele tari) și conditiile favorabile ce trebuie exploatate (oportunitățile).

Dezvoltarea economică locală poate fi realizată de companiile private care crează resurse materiale în cadrul comunităților locale, dar agenții economici privați depind de condițiile favorabile de afaceri pentru a-și asigura prosperitatea. În acest sens, autoritățile locale au un rol important în formarea mediului favorabil pentru succesul afacerilor. Dezvoltarea economică locală se face cu ajutorul parteneriatelor dintre autoritățile locale și participanții sectorului privat.

Dezvoltarea economico-socială a comunităților locale este influențată de transformările ce au loc la nivel internațional, național, regional și municipal.

O reglementare referitoare la dezvoltarea economico-socială a unităților administrativ-teritoariale este Legea nr. 350/06.07.2001cu completările și modificările ulterioare (anexa 2), privind amenajarea teritoriului și urbanismului care are ca scop armonizarea la nivel teritorial a politicilor economice, sociale, politice, ecologice și culturale existente la nivelul țării noastre și la nivel local. Această lege urmărește armonizarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone geografice la nivelul României. Se urmărește creșterea coeziunii și eficiența relațiilor economice și sociale dintre regiuni pentru amenajarea teritoriului și stimularea evoluției localităților prin strategiile de dezvoltare economică locală. Se are în vedere, așa cum menționează Lucica Matei și Stoica Anglelescu în lucrarea lor „Dezvoltarea locală, concepte și mecanisme” faptul că dezvoltarea locală reprezintă o parte componentă din economia regională (Lucica Matei, Stoica anghelescu, Dezvoltarea locală, concepte și mecanisme, pagina 59) astfel că se extinde studiul de la nivel local la nivel regional antrenând astfel mecanismele administrativ-teritoriale ale regiunii de dezvoltare.

La nivel internațional, globalizarea generează accelerarea competiției economice și politice pentru investiții, creșterea asistenței financiare, și atragerea și menținerea afacerilor. Globalizarea crează oportunități pentru afacerile locale și generează provocări din partea competitorilor internaționali ce acționează pe piețele locale. Companiile multinaționale care opereză în domeniile bancare și al serviciilor rivalizează la nivel global. Ele caută situri cu cele mai reduse costuri, pentru producție și operațiuni manageriale cuscopul eficientizării companiilor. Industriile avansate tehnologic impun deținerea unor cunoștințe de specialitate și infrastructură avansată. Condițiile locale conduc către avantajul unei comunități și către abilitatea de a atrage și păstra investițiile.

La nivel național, politicile macroeconomice și politicile monetare afectează inevitabil comunitățile locale. Reglementările care au loc la nivel național cum sunt impozitele și alte structuri legale, influențează mediul de afaceri local. Acestea din urmă pot sprijini sau pot să dăuneze obiectivelor dezvoltării economice locale (ex. reglementările din domeniul telecomunicațiilor, standardele de mediu, reglementările legislative, etc.). La nivel global, mare parte din competentele guvernamentale au fost descentralizate, iar sectorul privat a fost liberalizat. Aceste modificări aduc consecințe financiare și economice la nivel local. Comunitățile locale trebuie să țină cont și să acorde foarte mare atenție amenințărilor și oportunităților care apar de aici.

La nivel regional, comunitățile locale din cadrul unei regiuni concurează pentru atragerea investițiilor exterioare și locale. Există, de asemenea, foarte multe oportunități pentru comunitățile rurale sau urbane. Ele pot colabora cu scopul de a susține dezvoltarea lor economică locală. În aceste condiții va genera creșterea competivității la nivelul întregii economii regionale.

La nivel municipal, companiile optează de obicei, de cele mai multe ori, pentru localizarea în zonele urbane datorită aglomerărilor economice din aceste zone și pentru beneficiile impărțirii piețelor, infrastructurii, forței de muncă și a informațiilor cu alte companii existente pe piață. Avantajul creșterii economice din zonele urbane depinde in foarte mare măsură de calitatea managementului urban și de politicile referitoare la infrastructura locală. Acesta este doar unul din factorii care infuențează creșterea economică însă mai există și alți factori. Sunt factori care afectează productivitatea muncii în economia locală. Aceștia includ: construcția de locuințe, serviciile de sănatate, serviciile de educație și transportul urban și oportunitatea formării și perfecționării profesionale. Un aspect deosebit de important îl reprezintă formalitățile pe care firmele sunt nevoite să le îndeplinească pentru a se putea amplasa pe teritoriul unei municipalități. Este indicat ca aceste proceduri să se îmbunatățească în timp. În aceste condiții, o comunitate locală îsi va îmbunătăți rapid mediul de afaceri și astfel va deveni cunoscută pentru o atitudine favorabilă a afacerilor.

Atunci când vorbim despre dezvoltarea economică locală este foarte important să cunoaștem ce reprezintă ea în viziunea specialițtilor.

Pentru Goeffe definește dezvoltarea economică locală ca fiind „un proces de diversificare și de dezvoltare a activităților economice și sociale la nivelul unui teritoriu pornind de la mobilizarea și coordonarea resurselor și energiilor existente”. (Goeffe, 1984)

Pentru Swock și Mason dezvoltarea economică reprezintă o strategie eficientă care facititează găsirea unor soluții pentru problemele grupurilor defavorizate, cât și ale colectivităților mai puțin dezvoltate. Conform părerii lor dezvoltarea economică reprezintă posibilitatea de a oferi „un colac de salvare” pentru comunitățile slab dezvoltate care au nevoie de sprijin pentru a se dezvolta armonios. Dezvoltarea economică se va face cum sprijinul UE prin accesarea de fonduri pentru implementarea unor proiecte care au drept scop rezolvarea problemelor prin dezvoltarea comunităților cu probleme de dezvoltare. (Swock și Mason, 1987)

Conform autoarelor Veronica Junjan și Biaca Cobârzan, specialiste ale literaturii de specialitate din domeniu, care abordează pentru Revista Transilvană de Științe Administrative numărul 1 din 2003, în articolul lor „ Evaluarea resurselor comunității ca parte a procesului de formare a unei strategii de dezvoltare locală”, problematica dezvoltării locale, înainte de a se trece la o strategie eficientă de dezvoltare locală este necesară o evaluare foarte atentă a resurselor de care dispune comunitatea pentru a aplica mai apoi un plan de expluatare la capacitate maximă a acestor resurse care vor contribui la dezvoltarea comunității respective. Factorii care trebuie luați în calcul în cadrul procesului de evaluare a comunității sunt: forța de muncă a comunității respective, localizarea geografică, relieful zonei, accesul în comunitate prin căile de transport, nivelul de dezvoltare al sectoarelor economice și potențialul lor, existența capitalului, disponibilitatea spațiilor și condițiile pentru investiții, nivelul de trai, potențialul turistic, infrastructura și utilitățile, domeniul de cercetare și dezvoltare, climatul de afaceri în cadrul comunității. (Veronica Junjan, Bianca Cobârzan, 2003, pagina 7, anexa 1).

În cadrul procesului de dezvoltare economică locală trebuie vizeze:

dezvoltarea resurselor umane, fizice și financiare ale unei colectivități locale

integrarea dezvoltării economice și sociale la nivelul colectivității locale

îmbunătățirea mediului colectivității, a calității serviciilor și a capacității de a-și reglmenta problemele socio-economice

favorizarea unei dezvoltări durabile acceptabile din punct de vedere social

oportunitatea colectivității de a beneficia de investițiile sociale locale

creșterea numărului de companii, care pot plăti impozite locale și care răspund în același timp nevoilor colectivității locale

În elaborarea planurilor strategice ale orașelor profesioniștii administrațiilor publice locale și ceilalți care sunt implicați au sarcina de a crea un echilibru între dezvoltarea economică și necesitățile sociale.

Strategia dezvoltării economice locale este compusă din:(Aurel Iancu, Eugen Simion, Dezvoltarea economică a României: competitivitate și integrarea în Uniunea Europeană, Editura academiei Române 2005)

Viziunea care descrie rolul celor implicați în viitorul economic al comunității locale.

Scopurile strategiei sunt bazate pe viziunea de ansamblu asupra DEL și stabilesc rezultatele procesului de planificare economică.

Obiectivele stabilesc standardele de performanță și direcțiile de dezvoltare economică.

Programele de dezvoltare economică locală stabilesc acțiunile care trebuie întreprinse pentru atingerea scopurilor propuse în dezvoltarea economică locală.

Proiectele și planurile de acțiune implementează componentele specifice ale programelor și trebuie prioritizate și fundamentate în funcție de costuri.

În cadrul numărului 1 din 2003 al Revistei Transilvane de Științe Administrative, Martin Balogh, specialist al literaturii de specialitate din domeniu își propune să abordeze în articolul său „Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală” un subiect de actualitate care prezintă mare interes pentru pentru Administrațiile Publice din România deoarece consideră el și îi susțin punctul de vedere, în țara noastră, conceptul de strategie de dezvoltare locală nu prea este pus în practică corespunzător de cei care ar trebui să facă acest lucru drept dovadă rezultatele slabe ale proiectelor finalizate din cadrul procesului de dezvoltare. O dovadă concretă a acestui aspect la nivelul localității Brăila este proiectul de reabilitare a bulevardului Dorobanților la care se lucrează de ani de zile și care la scurt timp după finalizare deja se deteriorează și îl tot repară continuu. Martin prezintă în articolul său o potențială metodă de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală. Acestă metodă presupune șase etape: colectarea datelor și analiza lor (principalele domenii vizate sunt: fizico-geografice, populație, locuințe, economie, echiparea tehnică și materială a localității, social și protecția mediului), stabilirea strategiei corespunzătoare de dezvoltare a comunități locale, selectarea și propunerea proiectelor de dezvoltare locală, realizarea planurilor de acțiune eficiente, menționarea detaliilor din cadrul proiectelor și pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea sa. (Marton Balogh, 2003, paginile 75-79 anexa 1).

România, prin intermediul a 8 programe naționale, beneficiază de o finanțare ESIa 30,8 miliarde EUR, reprezentând o medie de 1 546 de euro pe persoană, în perioada 2014-2020. Sursa și distribuția tematică a finanțării este prezentată mai jos, împreună cu obiectivele de realizare selectate legate de investiții.

Fenomenul dezvoltării economice locale este unul forte complex. Rolul Administrației publice locale și al agenților privați este unul floarte important în dezvoltarea economică locală și în creșterea calității vieții în comunitățile din țara noastră.

DEZVOLTAREA COMUNITĂȚILOR LOCALE – STUDIU DE CAZ: MUNICIPIUL BRĂILA

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Pentru a înțelega mai bine noțiunile teoretice voi realiza în continuarea acestei lucrări un studiu de caz în cadrul căruia voi aborda problematica aplicării fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților locale a municipiului Brăila. Voi prezenta felul în care sunt folosite fondurile europene și voi căuta răspunsul la întrebările: care sunt proiectele pe care primăria Brăilei intenționează să le realizeze cu ajutorul fondurilor europene și prin intermediul Programului Operațional Regional și în ce măsură contribuie acestea la dezvoltarea brăilei? Dar mai ales voi lua in calcul ca și concluzie finală care sunt părerile cetățenilor referitoare la implementara acestui program la nivelul localității lor și care sunt rezultatele de până acum? În ce măsură s-au finalizat unele proiecte de dezvoltare și care este rezultatul lor asupra localității? Răspunsurile la toate aceste întrebări le voi găsi realizând acest studiu de caz cu ajutorul informațiilor oferite public de Primăria municipiului Brăla și cu ajutorul literaturii de specialitate existente în domeniu utilizând metode calitative și cantitative dacă va fi necesar pentru a analiza cantitativă și calitativă pentru delimitarea problematicii utilizării fondurilor europene și care va fi efectul lor în rândul populației brăilene.

Pentru realizarea acestui studiu de caz mă voi axa în mod deosebit pe metodologia folosită de Uniunea Europeană pentru planificarea strategică a localităților urbane și voi folosi următoarele instrumente și metode de lucru:

Documente strategice existente atât la nivel european cât și la nivel național și local referitoare la dezvoltarea municipiului Brăila

Analiza proiectelor ce au fost sau urmează a fi implementate în cadrul Programului Operațional Regional Pentru perioada 2014-2020

Date locale și informații referitoare la municipiul Brăila oferite public de Primăria Municipiului Brăila

Analiza literaturii de specialitate și dezvoltarea conceptului de dezvoltare a comunităților locale implementate la nivelul municipiului Brăila

Metodologia folosită pentru pentru abordarea conceptului de dezvoltare a comunităților locale la nivelul municipiului Brăila este una mai mult calitativă decât cantitativă fiind din punctul meu de vedere mai interactivă și mai subiectivă

Principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 mai multe domenii importante. Nivelul de îndeplinire al acestor obiective este monitorizat de sit-ul eurostat la nivelul fiecărui stat european.

Pentru perioada de programare 2014-2020 Primăria Municipiului Brăila propune spre finanțare cu fonduri Europene următoarele obiective tematice:

Consolidarea infrastructurii urbane a localității Brăila

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri la nivelul localității Brăila

Valorificarea potențialului turistic existent la nivelul localității Brăila

Dezvoltarea conurbației Galați-Brăila

PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂȚII BRĂILA ȘI DEZVOLTAREA EI

Municipiul Brăila este situat în Sud Estul României iar acesul în localitate se face prin drumul european E87 care face legătura între Brăila și Tulcea și Constanța. Brăila este un port fluvial foarte important pentru România fiind centru regional feroviar.( Lucian Badea, 1984, pagina 69). Accesul aerian nu se poate face la Brăila întrucât nu există un aeroport în localitate și nici în imediata apropiere a acestuia însă ar fi o idee excelentă realizarea unui aeroport deoarece va crește considerabil floxul de turiști și va contribui la dezvoltarea turismului în zonă. Potențialul turistic în zonă este imens însă, din păcate nu este promovat corespunzător și nu este expluatat la adevărata lui valoare.

Din punct de vedere al învățământului, Brăila are, pe lângă licee foarte bune care o clasează pe un loc fruntaș în România când vine vorba de nivelul de promovabilitate al examenului de bacalaureat, și trei centre universitare dintre care unul aparține unei universități de stat iar celelalt două aparțin unor universități private.

Din punct de vedere economic, Brăila a fost, până în anul 1989, o localitate foarte activă. Dezvoltarea economică armonioasă de la vremea respectivă se datora în mare parte comerțului și industriei navale. După anul 1989, activitatea economică a Brăilei inregistreză un declin. Principalele activități economice înregistrate la nivelul localității Brăila sunt: pescuitul, agricultura și creșterea animalelor, activitățile din industria metalică și metalurgică, reparațiile și construcțiile de nave fluviale și maritime, turismul, producția și prelucrarea lemnului și a mobilierelor, producția și comerțul cu alimente și băuturi. Principala activitate a brăilenilor a fost și rămâne comerțul. Brăila a fost în trecut cel mai mare centru comercial al României. Din acest motiv la Brăila s-a înființat, în anul 1836, prima Cameră de Arbitraj Comercial iar mai apoi, în anul 1882 s-a înființat Bursa de cereale și Bunuri. Tot datorită importanței comerciale pe care o deținea localitatea la nivel național, s-au deschis mai târziu, la Brăila, Curtea și Banca Comercială instituții de mare importanță comercială la vremea respectivă. Dezvoltarea armonioasă a comerțului timp de două secole (secolul XVIII și secolul XIX) au contribuit la crearea istoriei la Brăila la vremea respectivă. Fiind un port important pe Dunăre acesta a fost preferat pentru mulți străini care preferau să vizieze Brăila iar mulți dintre ei s-au stabilit aici. Astfel Brila a devenit un oraș multi etnic iar cultura și obiceiurile acestor etnii și-au pus amprenta și au contribuit la dezvoltarea clturală armonioasă a orașului. Astfel Brăila a devenit nu doar un centru comercial ci și un centru cultural. De-a lungul timpului mai multe personalități cum ar fi Maria Filoti, Panait Cerna, Panait Istrati, Ana Aslan, Mihail Sadoveanu, au marcat și au contribuit la dezvoltarea culturală a localității. Putem spune că Brăila Este nu doar un port la Dunăre ci și un oraș muzeu. Turiștii nu ratează nici o ocazie de a vizita orașul cu o foarte mare importanță culturală. Cultura și istoria și-au pus amprenta asupra Brăilei.

În concluzie Brăila este un foarte important oraș istoric, culcural și comercial care s-a dezvoltat foarte armonios din toate punctele de vedere economic, cultural și social. Brăila este posesoarea unui valoros patrimoniu natural care nu este expluatat suficient. Duce o acută lipsă de promovare la nivel național și internațional. Deși este un oraș pe malul Dunării cu un potențial turistic imens atât în localitate cât și în imediata sa apropiere, acesta nu este expluatat la justa lui valoare. Cea mai importantă atracție turistică a Brăilei este din punctul meu de vedere fluviul Dunărea care reprezintă și o cale de transport a turiștilor. Potențialul turistic nu este singurul care ar putea favoriza și contribui la dezvoltarea economică armonioasă a localității. La dezvoltarea economică ar putea contribui și producția și comerțul de cereale. Solul Brăilei este foarte fertil. Umiditatea și clima favorizează dezvoltarea culturilor de cereale. Din păcate insă, nici sectorul agricol nu mai este de mult unul cu o evoluție glorioasă și este insuficient expluatat. Ar trebui în primul rând să se ridice școli și universități de profil care să încurajeze implicarea populației în dezvoltarea acestor două sectoare, sectorul turistic și cel agricol fiind cele care au potențial și pot contribui la dezvoltarea locală. Dezvoltarea acestor sectoare ar genera direct dezvoltarea comerțului care a consacrat Brăila în vremurile bune.

DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BRĂILA

VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI

În contextul orientărilor fundamentale adoptate de Consiliul Europan prin intemediul Strategieu Europa 2020 care are impact imens mai ales în ceea ce privește alocarea fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014 -2020. Din aceste puncte de vedere Primăria Municipiului Brăila și-a formulat viziunea de dezvoltare și și-a delimitat direcțiile strategice de dezvoltare pe termen scurt și lung. Municipiul Brăila poate deține un rol foarte important la nivel local și European datorită amplasării lui geografice pe malul Dunării pe coridorul dunărean care unește 14 state europene. Din păcate însă, așa cum am mai menționat și anterior, Brăila nu își valorifică resursele immense și deosebit de importante pe care le deține care ar putea crea noi proiecte ce pot fi finanțate cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional și care ar conduce la dezvoltarea tot mai armonioasă a localității.

O condiționalitate ex-ante pentru a putea acesa fonduri nerambursabile de la UE este definirea clară a unei viziuni referitoare la evoluția socio-economică a orașului, și a unei strategii de dezvoltare care să corespundă celor trei direcții majore de acțiune definite prin Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere sustenabilă și incluzivă.

Viziunea de dezvoltare a Municipiului Brăila pentru Orizontul 2030 este că Brăila va fi un pol de dezvoltare urbană, cu o economie incluzivă și un stil de viață sustenabil, o important destinație turistică, un loc cu un nivel de trai ridicat care va atrage populația pentru a munci și a studia în centre universitare de profil; un oraș cu autorități locale responsabile și deschise, cu cetățeni foarte activi și o comunitate de afaceri dinamică și implicată. (Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud – Est, Strategia de dezvoltarea municipiului Brăila)

STRATEGII DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PRIN FOLOSIREA AXELOR PRIORITARE

În cadrul regiunii de dezvoltare Sud-Est din care face parte și municipiul Brăila, autoritățile publice locale și județene elaborează și implementează strategii strategii de dezvoltare locală pentru dezvoltarea armonioasă a localităților și pentru a implementa proiectele de dezvoltare durabilă pe care le voi prezenta în următorul subcapitol.

Viziunea de dezvoltare a Municipiului Brăila va fi realizată prin 4 direcții strategice de dezvoltare:

Consolidarea infrastructurii urbane a localității Brăila

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri la nivelul localității Brăila

Valorificarea potențialului turistic existent la nivelul localității Brăila

Dezvoltarea conurbației Galați-Brăila

Aceste 4 direcții sunt susținute de 6 axe prioritare (AP)(Ministerul fondurilor europene –POR 2014-2020- http://www.fonduri-ue.ro/por-2014) care vor genera, prin proiectele implementate, o dezvoltare armoioasă și o creștere sustenabilă:

AP 1: Dezvoltare urbană -Prin această axă, municipalitatea și-a propus 3 obiective specifice:

Ob. S. 1: Creșterea eficienței energetice în sectorul clădirilor

Ob. S. 2: Dezvoltarea transportului public urban ecologic și stimularea deplasărilor nemotorizate în oraș

Ob. S. 3: Creșterea atractivității mediului urban

AP 2: Regenerarea economică și socială a comunităților defavorizate din municipiul Brăila. În procesul de remediere a dificultăților materiale și a excluziunii sociale, se are în vedere și dimensiunea teritorială pentru ca sărăcia să nu poarte tendința de a se localiza spațial.

AP 3: Dezvoltarea durabilă a turismului -Implementarea acestei axe prioritare va determina cu siguranță o creștere durabilă a turismului. O industrie a turismului eficientă poate genera multe beneficii cum ar fi crearea unei baze economice solide. Pentru atingerea obiectivelor acestei axe prioritare de intervenție publică sunt sprijinite anumite acțiuni prin POR 2014 -2020:

Restaurarea, consolidarea, protecția și conservarea monumentelor istorice

Dotări interioare

Dotări pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil și imobil

Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum și crearea și modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică

Construirea de piste pentru cicloturism

Activități de marketing și promovare turistică.

AP 4: Dezvoltarea infrastructurii sanitare, sociale și educaționale- Prin această axă prioritară se urmărește modernizarea serviciilor medicale și sociale a infrastructurii educaționale. Prin intermediul acestei axe municipalitatea și-a propus 2 obiective specifice:

Ob. S. 1: Optimizarea calității și capacității serviciilor de sănătate și sociale

Ob. S. 2: Îmbunătățirea condițiilor infrastructurii educaționale îmbunătățirea procentului de prezență la procesul educațional

AP 5: Dezvoltarea Conurbației Brăila -Galați -Prin intermediul acestei axe axă se urmărește consolidarea conurbației Brăila-Galați ca al doilea pol de consum al țării după București.

AP 6: O administrație publică eficientă orientată spre cetățeni și spre mediul de afaceri – Prin această axă, municipalitatea își asumă următoarele obiective specifice:

Ob.S 1: Îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară la nivelul municipiului Brăila

Ob.S 2: Îmbunătățirea procesului consultativ

Ob.S 3: Îmbunătățirea managementului resurselor umane care activează în cadrul structurilor municipalității

Ob.S 4: Creșterea transparenței, integrității și responsabilității la nivelul structurilor municipiului Brăila

Ob.S. 5 : Consolidarea capacității de gestionare a furnizării serviciilor oferite de municipalitate

Ob.S. 6 : Micșorarea timpului de răspuns a municipalității la solicitările adresate

Pentru atingerea obiectivelor acestei axe prioritare sunt sprijinite anumite acțiuni prin axele prioritare Guvernare eficientă, predictibilă și transparentă și Administrație accesibilă din cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativa (POCA).

PREZENTAREA ȘI ANALIZA PROIECTELOR LA NIVELUL LOCALITĂȚII BRĂILA

Pentrua se dezvolta armonios Brăila are nevoie de sprijin financiar cu ajutorul căruia să implementeze și să finalizeze programele și proiectele care vor contribui la implementarea strategiei de dezvoltare a localității. O parte din sprijinul financiar provine de la bugetul local iar cealaltă parte provine din acordul de parteneriat al țării noastre pentru perioada 2014-2020 și provine din fonduri europene obținute prin Programul Operațional Regional. Primăria municipiului a adoptat pentru că trebuie o politică pentru cheltuieli foarte bine gândită, restrictivă, prudentă și echilibrată fondată pe principiul unui management financiar solid, care a implicat măsuri suplimentare dificile. În tabelul de mai jos voi prezenta proictele pe care Primăria Municipiului Brăila le-a integrat în strategia de dezvoltare a municipiului menționând atât sursa de finanțare pentru fiecare proiect cât și suma alocată pentru realizarea acestuia. Pentru realizarea acestui tabel am preluat informații de pe situl oficial al instituției publice www.primariabraila.ro.

Tabel 1 Poiectele municipiului Brăila, suma alocată și sursa de finanțare

Sursa: Primăria Municipiului Brăila

PROPUNERI DE PROIECTE LA NIVELUL LOCALITĂȚII BRĂILA

CONCLUZII

ANEXA 1

BIBLIOGRAFIE

CARTI, LUCRĂRI, REVISTE, LEGISLAȚIE

*** Cristian Bogdan Pârvu, Proiecte finanțate din fonduri europene, Revista Economie și Administrație Locală nr.3, 23 ianuarie 2008

*** Diana State, Care sunt condițiile pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020, Capital, 22 iulie 2015

*** Laurențiu Dinu, Fonduri Europene, în România Liberă, 01 februarie 2016

*** Legea nr. 350/06.07.2001

*** Marton Balogh, Revista Transilvană de Științe Administrative, numărul 1, Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală, 2003, paginile 75-79

*** Mona Scărișoreanu, Fonduri Europene, Ediția print a cotidianului România Liberă, 2 februarie 2016

*** Uniunea Europeană, Programul Operațional Regional 2014-2020, mai 2015

*** Veronica Junjan, Bianca Cobârzan, Revista Transilvană de Științe Administrative, numărul 1, Evaluarea resurselor comunității ca parte a procesului de formare a unei strategii de dezvoltare locală, 2003, pagina 7

Adrian Basarabă, Adrian Mariciuc, Georgiana Radac, Ghid metodologic de elaborare a unei strategii de dezvoltare locală, 2007

Alina Profiroiu, Sorina Ravoviceanu, Nicolae Taralungă, Dezoltare economică locală, Editura Economica, București 2000

Aura Raducu, Comunicat de presa, Agerpres, 4 februarie 2016

Aura Raducu, Fonduri Europene , în România Liberă, 01 februarie 2016

Aura Raducu, Ministerul Fondurilor Europene, Comunicat de presa, 4 februarie 2016

Aurel Iancu, Eugen Simion, Dezvoltarea economică a României: competitivitate și integrarea în Uniunea Europeană, Editura academiei Române 2005

Comisia Europeană, Acordul de parteneriat cu România pentru perioada 2014-2020, august 2014

Conferință de presă, Camera de Comerț și Industrie a României, București, 28 octombrie 2013

Cristian Bogdan Pârvu, Acordarea prefinanțării în cadrul proiectelor susținute financiar din fonduri europene, Revista Tribuna Economică nr. 2, din 16 ianuarie 2008

Cristian Bogdan Pârvu, Elaborarea Strategiilor de dezvoltare de către autoritățile administrative, Portalul Național de Administrație Publică, www.administratie.ro, 8 octombrie 2007

Cristian Bogdan Pârvu, Fondurile europene – obiectiv major pentru autoritățile locale, Economie și Administrație Locală nr.9, septembrie 2007

Lucian Badea,Geografia României: Geografia umană și economică, Institutul de Geografie, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1984, pagina 69

Lucica Matei, Stoica Anghelescu, Dezvoltare Locală – concepte și mecanisme, Editura Economică, București 2009

Lucica Matei, Strategii de dezvoltare economică locală. Abordări manageriale, Editura Politeia – SNSPA, 2004

Profiroiu Marius, Managementul strategic al colectivităților locale, Editura Economic, București 1998

LINKURI

http://ec.europa.eu/contracts_grants/funds_ro.htm

http://www.administratie.ro/articol.php?id=15181&indentifica=elaborarea+strategiilor+de+dezvoltare

http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html

http://www.tribunaeconomica.ro/index.php?id_tip_categorie=4&id_categ=87

http://www.fonduri-ue.ro/presa/comunicate

http://www.fonduri-ue.ro/por-2014

https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

ANEXA 2

Legea nr. 350/06.07.2001