Rolul Bancilor Comerciale In Sistemul Financiar din Romania

=== e3d3f57e3acc6241c67576e88ea8552dd223ba0a_637971_1 ===

Rolul băncilor comerciale în sistemul financiar din România

Cuprins

Sistemul financiar din Romania și clasificarea acestuia în market based sau bank based

Rolul băncilor comerciale

Tendinte de dezvoltare a sistemului financiar

1.Sistemul financiar din România

Sistemul financiar este reprezentat de totalitatea instituțiilor de la nivelul statului, dar și a piețelor din cadrul acestuia, elemente care interacționează între ele în vederea îndeplinirii și asigurării relațiilor financiare prin mobilizarea și repartizarea fondurilor bănești din cadrul țării în raport cu anumite destinații.

Sistemul financiar al unui stat poate fi analizat din două perspective :

Sistem financiar la nivel microeconomic

Sistem financiar la nivel macroeconomic

În ceea ce privește primul tip de abordare, sistemul financiar poate fi privit ca desemnând totalitatea fluxurilor financiar monetare ce apar ca urmare a relațiilor dintre bănci, societăți și statul, prin instituțiile sale, pe de o parte și populația statului, de cealalalta parte. La nivel macroeconomic, sistemul financiar este definit ca desemnând ansamblul instituțiilor financiare existente în cadrul unui stat și raporturile care se formează între acestea în cadrul desfășurării activității lor.

În urma acestor definiții, putem stabili care sunt principalele componente ale sistemului financiar, componente care se regăsesc, așa cum era de așteptat, și în cadrul sistemului financiar din România. Menționăm, pentru început finanțele întreprinderilor, acestea fiind unul dintre elementele fundamentale ale sistemului financiar deoarece desemnează ansamblul relațiilor economice prin intermediul cărora se repartizează sub forma băneasca produsul intern brut. Un alt element fundament al sistemului financiar este reprezentat de bugetul de stat deoarece prin intermediul acestora se asigura formarea celui mai important fond de resurse bănești la dispoziția statului. Tot din cadrul sistemului financiar fac parte asigurarile indiferent de forma sub care acestea se prezintă, putând fi astfel vorba despre asigurări sociale, asigurări de bunuri sau de persoane, și nu în cele din urmă, creditul, care poate apărea de asemenea sub mai multe forme și reprezintă un element fundament al sistemului financiar din România. Întâlnim astfel, credit acordat de către bănci agenților economici, precum și persoanelor fizice, credit de tip cooperatist care apare ca urmare a implicării cooperativelor de credit și nu în cele din urmă, credit public, ce este primit de către instituțiile statului din parte organismelor financiare de la nivel internațional.

Pe de altă parte, un alt aspect important în ceea ce privește sistemul financiar este reprezentat de clasificarea acestuia în funcție de posibilitățile de finanțare. Astfel că, în acest sens putem spune că există două tipuri de sisteme financiare:

Sisteme financiare ce au la baza piața de capital;

Sisteme financiare ce au ca fundament băncile.

Sistemele financiare ce se bazează pe piața de capital sunt acele sisteme financiare în cadrul cărora societățile care au nevoie de resurse financiare le obțin ca urmare a celor ce dețin astfel de resurse în mod excedentar și le pun la dispoziția lor, pirn intermediul procesului de emisiune a titlurilor financiare, indiferent de forma sub care acestea se prezintă, respectiv acțiuni sau obligațiuni. De aici vine și denumirea de sistem financiar având la baza piața de capital deoarece activitățile menționate anterior se defasoara prin intermediul bursei de valori,

De cealaltă parte, există sistemele financiare care au la baza băncile, care apar ca urmare a finanțări pe bază de credit bancar, caracteristica fundamentală a acestui tip de sistem fiind reprezentată de faptul că prin intermediul lui este posibilă redistribuirea resurselor acumulate de către intermediarii financiari de la diverse persoane fizice sau juridice, agenților economici care se confruntă cu deficite, asigurându-se astfel o mai bună circulație a resurselor care au fost acumulate sub formă de economii sau degajate din circuitul economic fără a implica procesul de creație suplimentară de monedă.

Vom prezenta în continuare sistemul financiar al României și modul în care acesta se încadrează în unul dintre cele două tipuri de sisteme financiare menționate anterior. Pentru a putea stabili acest lucru, vom prezenta grafic structura sistemului financiar în România în anul 2017 pentru a observa care dintre sectoare prezintă cea mai mare pondere și importanță în cadrul acestuia.

Rezultatele sunt prezentate în cadrul graficului 1.1. Observăm pe baza acestuia faptul că România este unul dintre statele al cărui sistem financiar este baza în cea mai mare parte pe sectorul bancar. Prin intermediul acestui tip de sistem financiar se asigura distribuirea resurselor financiare de la acei agenți economici ce dispun de ele în mod excedentar, către agenții economici ce prezintă deficit de astfel de resurse. Așadar, ca urmare a faptului că sectorul bancar reprezintă baza sistemului financiar, putem spune faptul că piața de capital are astfel o contribuție redusă, România fiind unul dintre statele care prezintă o valoare a indicativului capitalizării bursiere exprimat ca pondere în produsul intern brut, destul de mica.

Grafic 1.1. Structura activelor sectorului financiar din Romania in 2017

Sursa grafic: Prelucrarii proprii pe baza datelor din raportul BNR 2017

Așadar, observăm că în anul 2017, sectorul bancar este cel mai important sector din domeniul financiar însă comparativ cu anul 2016, ponderea acestuia a scăzut cu aproximativ 1,7 puncte procentuale. În acest sens am prezentat în cadrul graficului 1.2. structura sistemului financiar în anul 2016 pentru a vedea modul în care au evoluția principalele componente ale acestuia.

Corelat cu scăderea pe care o prezintă sistemul bancar, observăm pe baza graficului faptul că sectorul fondul de investiții a înregistrat și el o scădere destul de redusă, de la 8% la 7,7%, în timp ce sectorul fonduri de investiții private a crescut considerabil, de la 5% la 6,8%, așadar a crescut cu aproximativ 1,8 puncte procentuale.

În ceea ce privește domeniul instituțiilor financiare nebancare, observăm prin compararea celor două grafice faptul că ponderea activelor acestora se menține constantă la sfârșitul celor doi ani analizați, în timp ce sectorul asigurărilor înregistrează o creștere destul de redusă, de circa 0,2 puncte procentuale.

Grafic 1.2. Structura activelor sectorului financiar din Romania in 2017

Sursa grafic: Prelucrarii proprii pe baza datelor din raportul BNR 2016

Cu toate acestea însă, deși observăm că în România sectorul bancar este cel mai important, trebuie menționat faptul că intermedierea financiară din România, exprimată ca procent al activelor deținute de sistemul financiar în cadrul produsului intern brut înregistrat la nivelul statului, prezintă una dintre cele mai mici valori de la nivelul Uniunii Europene.

Așadar ponderea pe care o ocupa intermedierea financiară în cadrul prodului intern brut din România, este de circa 50% în cadrul celui de-al doilea trimestru al anului 2017, în timp ce media Uniunii Europene calculată la nivelul celor 28 de stat este de peste 250%. În conformitate cu datele oferite de către Banca Centrală Europeană, România înregistrează cea mai mică pondere a intermedierii financiare din produsul intern brut comparativ cu state precum, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croația sau Republica Ceha, dar și în comparație cu zona euro, la nivelul căreia media acestui indicator este de peste 270%.

2.Rolul băncilor comerciale

=== e3d3f57e3acc6241c67576e88ea8552dd223ba0a_641797_1 ===

Rolul băncilor comerciale în sistemul financiar din România

Cuprins

Sistemul financiar din Romania și clasificarea acestuia în market based sau bank based

Rolul băncilor comerciale

Tendinte de dezvoltare a sistemului financiar

Concluzii

1.Sistemul financiar din România

Sistemul financiar este reprezentat de totalitatea instituțiilor de la nivelul statului, dar și a piețelor din cadrul acestuia, elemente care interacționează între ele în vederea îndeplinirii și asigurării relațiilor financiare prin mobilizarea și repartizarea fondurilor bănești din cadrul țării în raport cu anumite destinații.

Sistemul financiar al unui stat poate fi analizat din două perspective :

Sistem financiar la nivel microeconomic

Sistem financiar la nivel macroeconomic

În ceea ce privește primul tip de abordare, sistemul financiar poate fi privit ca desemnând totalitatea fluxurilor financiar monetare ce apar ca urmare a relațiilor dintre bănci, societăți și statul, prin instituțiile sale, pe de o parte și populația statului, de cealalalta parte. La nivel macroeconomic, sistemul financiar este definit ca desemnând ansamblul instituțiilor financiare existente în cadrul unui stat și raporturile care se formează între acestea în cadrul desfășurării activității lor.

În urma acestor definiții, putem stabili care sunt principalele componente ale sistemului financiar, componente care se regăsesc, așa cum era de așteptat, și în cadrul sistemului financiar din România. Menționăm, pentru început finanțele întreprinderilor, acestea fiind unul dintre elementele fundamentale ale sistemului financiar deoarece desemnează ansamblul relațiilor economice prin intermediul cărora se repartizează sub forma băneasca produsul intern brut. Un alt element fundament al sistemului financiar este reprezentat de bugetul de stat deoarece prin intermediul acestora se asigura formarea celui mai important fond de resurse bănești la dispoziția statului. Tot din cadrul sistemului financiar fac parte asigurarile indiferent de forma sub care acestea se prezintă, putând fi astfel vorba despre asigurări sociale, asigurări de bunuri sau de persoane, și nu în cele din urmă, creditul, care poate apărea de asemenea sub mai multe forme și reprezintă un element fundament al sistemului financiar din România. Întâlnim astfel, credit acordat de către bănci agenților economici, precum și persoanelor fizice, credit de tip cooperatist care apare ca urmare a implicării cooperativelor de credit și nu în cele din urmă, credit public, ce este primit de către instituțiile statului din parte organismelor financiare de la nivel internațional.

Pe de altă parte, un alt aspect important în ceea ce privește sistemul financiar este reprezentat de clasificarea acestuia în funcție de posibilitățile de finanțare. Astfel că, în acest sens putem spune că există două tipuri de sisteme financiare:

Sisteme financiare ce au la baza piața de capital;

Sisteme financiare ce au ca fundament băncile.

Sistemele financiare ce se bazează pe piața de capital sunt acele sisteme financiare în cadrul cărora societățile care au nevoie de resurse financiare le obțin ca urmare a celor ce dețin astfel de resurse în mod excedentar și le pun la dispoziția lor, pirn intermediul procesului de emisiune a titlurilor financiare, indiferent de forma sub care acestea se prezintă, respectiv acțiuni sau obligațiuni. De aici vine și denumirea de sistem financiar având la baza piața de capital deoarece activitățile menționate anterior se defasoara prin intermediul bursei de valori,

De cealaltă parte, există sistemele financiare care au la baza băncile, care apar ca urmare a finanțări pe bază de credit bancar, caracteristica fundamentală a acestui tip de sistem fiind reprezentată de faptul că prin intermediul lui este posibilă redistribuirea resurselor acumulate de către intermediarii financiari de la diverse persoane fizice sau juridice, agenților economici care se confruntă cu deficite, asigurându-se astfel o mai bună circulație a resurselor care au fost acumulate sub formă de economii sau degajate din circuitul economic fără a implica procesul de creație suplimentară de monedă.

Vom prezenta în continuare sistemul financiar al României și modul în care acesta se încadrează în unul dintre cele două tipuri de sisteme financiare menționate anterior. Pentru a putea stabili acest lucru, vom prezenta grafic structura sistemului financiar în România în anul 2017 pentru a observa care dintre sectoare prezintă cea mai mare pondere și importanță în cadrul acestuia.

Rezultatele sunt prezentate în cadrul graficului 1.1. Observăm pe baza acestuia faptul că România este unul dintre statele al cărui sistem financiar este baza în cea mai mare parte pe sectorul bancar. Prin intermediul acestui tip de sistem financiar se asigura distribuirea resurselor financiare de la acei agenți economici ce dispun de ele în mod excedentar, către agenții economici ce prezintă deficit de astfel de resurse. Așadar, ca urmare a faptului că sectorul bancar reprezintă baza sistemului financiar, putem spune faptul că piața de capital are astfel o contribuție redusă, România fiind unul dintre statele care prezintă o valoare a indicativului capitalizării bursiere exprimat ca pondere în produsul intern brut, destul de mica.

Grafic 1. Structura activelor sectorului financiar din Romania in 2017

Sursa grafic: Prelucrarii proprii pe baza datelor din raportul BNR 2017

Așadar, observăm că în anul 2017, sectorul bancar este cel mai important sector din domeniul financiar însă comparativ cu anul 2016, ponderea acestuia a scăzut cu aproximativ 1,7 puncte procentuale. În acest sens am prezentat în cadrul graficului 1.2. structura sistemului financiar în anul 2016 pentru a vedea modul în care au evoluția principalele componente ale acestuia.

Corelat cu scăderea pe care o prezintă sistemul bancar, observăm pe baza graficului faptul că sectorul fondul de investiții a înregistrat și el o scădere destul de redusă, de la 8% la 7,7%, în timp ce sectorul fonduri de investiții private a crescut considerabil, de la 5% la 6,8%, așadar a crescut cu aproximativ 1,8 puncte procentuale.

În ceea ce privește domeniul instituțiilor financiare nebancare, observăm prin compararea celor două grafice faptul că ponderea activelor acestora se menține constantă la sfârșitul celor doi ani analizați, în timp ce sectorul asigurărilor înregistrează o creștere destul de redusă, de circa 0,2 puncte procentuale.

Grafic 2. Structura activelor sectorului financiar din Romania in 2017

Sursa grafic: Prelucrarii proprii pe baza datelor din raportul BNR 2016

Cu toate acestea însă, deși observăm că în România sectorul bancar este cel mai important, trebuie menționat faptul că intermedierea financiară din România, exprimată ca procent al activelor deținute de sistemul financiar în cadrul produsului intern brut înregistrat la nivelul statului, prezintă una dintre cele mai mici valori de la nivelul Uniunii Europene.

Așadar ponderea pe care o ocupa intermedierea financiară în cadrul prodului intern brut din România, este de circa 50% în cadrul celui de-al doilea trimestru al anului 2017, în timp ce media Uniunii Europene calculată la nivelul celor 28 de stat este de peste 250%. În conformitate cu datele oferite de către Banca Centrală Europeană, România înregistrează cea mai mică pondere a intermedierii financiare din produsul intern brut comparativ cu state precum, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croația sau Republica Ceha, dar și în comparație cu zona euro, la nivelul căreia media acestui indicator este de peste 270%.

2.Rolul băncilor comerciale

După cum am menționat în cadrul secțiunii anterioare, băncile ocupă rolul central în cadrul sistemului financiar din România, ele reprezentând astfel un fundament important în cadrul dezvoltării economiei românești. Prin intermediul băncilor se pun la dispoziția persoanelor fizice și a persoanelor juridice, serviciile esențiale în vederea asigurării unei bune funcționarii a unei economii de piață . Așadar, băncile își îndeplinesc rolul lor de element de bază în cadrul sistemului financiar al României prin punerea la dispoziție a următoarelor elemente:

Împrumuturi și intrumente de finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii, dar și pentru societăți mari, așadar pentru persoane juridice;

Produse bancare curente pentru persoane fizice.

Pe piata bancara exista doua instrumente importante: depozitele bancare și creditele bancare (piața creditului pe termen mediu și lung).În cadrul acestei piețe sunt prezenți ca intermediari băncile, atât în procesul de investire a agenților economici ce au un excedent de resurse, cât și în procesul de alocare a acestor resurse agenților economici deficitari.

Totoodata, important de mentionat este faptul ca instituția care realizează operații pe piața monetară este Banca Națională a Românie care are rolul de a desfasura diferite operatiuni alături de celelalte instituții de credit din cadrul sistemului bancar. Aceste operații sunt legate de obiectivele de politică monetară adoptate de către banca centrală.

În cadrul tabelului 1 am prezentat modul în care evoluează principalii indicatori structurali ai sistemului bancar, dar și indicatori precum solvabilitatea sau efectul de pârghie, deoarece aceștia sunt cei care dau importanță băncilor în cadrul sistemului financiar.

Tabel 1. Indicatori structurali ai sistemului bancar romanesc

Sursa tabel: Prelucrarii proprii pe baza datelor BNR

Observăm așadar, pe baza tabelului 1 faptul că în anul 2017, comparativ cu anul 2016 numărul de instituții de credit a scăzut cu 2 și ca urmare a scăderii numărului de bănci străine.În ceea ce privește evoluția activelor nete, acestea au crescut de la 393,6 în anul 2016 la 427,4 în anul 2017.

Așa cum am menționat și anterior, băncile sunt elemenul fundamental al sistemului financiar, de aceea principalul scop al acestora este acela de a obține o evoluție cât mai favorabilă, atât privită din prisma creditării, cât și din prisma activelor. Așadar, în conformitate cu datele publicate de Banca Națională a României, în vederea asigurării unei bune eficiente a activității desfășurată de societățile bancare, se urmărește în primul rând, o creștere semnficativa a creditelor acordate către companiile nefinanciare, în același timp cu o înregistrare mai temperată a cresterii creditelor ipotecare. Nu în cele din urmă, pentru a-și îndeplinit rolul de instituție fundamentală în cadrul sistemului financiar din România, banca urmărește și orientarea din ce în ce mai mare către întreprinderile mici și mijlocii.

Important de menționat este faptul că, pentru că băncile să își poate îndeplini rolul pe care îl au în cadrul sistemului financiar românesc, trebuie că acestea să apeleze la anumite strategii, care să fie de natură să ducă la atingerea obiectivelor. Prima dintre măsurile luate este reprezentată de un procent al atragerii depozitelor de la populație mult mai mare, respectiv în jur de 45% raportat la pasivele totale deținute în cadrul sectorului bancar. Pe de altă parte, se are în vedere o creștere a depozitelor companiior nefinanciare, pentru a ajunge să dețină în jur de 25% din pasive, precum și primirea de finanțări din cadrul societăților financiare sau creșterea capitalului propriu.

În continuare vom prezenta un alt aspect important în ceea ce privește rolul băncilor în carul sistemului financiar românesc și anume modul în care stategiile utilizate la nivelul băncilor, determina gradul de intermediere financiară. Rezultatele sunt prezentate în cadrul graficului 3.

Grafic 3. Evolutia gradului de intermediere bancara conform strategiilor bancare

Sursa grafic: Prelucrarii proprii

Având la baza graficul 3 putem spune faptul că, în ceea ce privește prinul indicator și anume activul net exprimat ca pondere în PIB observăm că în cei trei ani analizați, valoarea acestuia urmează un trend descendent ceea ce înseamnă că activele nete cresc cu un ritm inferior celui de creștere al produsului intern brut. În urma analizei raporturilor de stabilitate financiară publicate de Banca Națională a României, putem spune că în ceea ce privește acest indicator al sistemului bancar se previzionează o creștere anuală a activelor nete într-un ritm inferior celui al PIB cu circa 3,7% în anul 2018 și 4% în anul 2019.

Cel de-al doilea indicator prezentat est reprezentat de raportul dintre active și PIB în cazul cărora Banca Națională a României previzionează pentru anul 2019 un procent în jur de 49,4%, mai scăzut față de anii anterior, iar în cazul creditului acordat sectorului privat, exprimat ca pondere din PIB, previziunea arată înregistrarea unei valori în anul 2019 de circa 27,8%.

Tendinte de dezvoltare a sistemului financiar

=== e3d3f57e3acc6241c67576e88ea8552dd223ba0a_643163_1 ===

Rolul băncilor comerciale în sistemul financiar din România

Cuprins

Introducere 4

1.Sistemul financiar din Romania și clasificarea acestuia în market

based sau bank based 5

2.Rolul băncilor comerciale 8

3.Tendinte de dezvoltare a sistemului financiar bancar din Romania 11

Concluzii 14

Bibliografie 15

Introducere

Lucrarea este structurată pe trei părți și prezintă noțiunile esențiale cu privire la sistemul financiar din România, dar și la principala componentă a acestuia și anume sectorul bancar. Sistemul financiar poate fi privit ca desemnând totalitatea fluxurilor financiar monetare ce apar ca urmare a relațiilor dintre bănci, societăți și statul, prin instituțiile sale, pe de o parte și populația statului, de cealalalta parte.

În cadrul primei părți am prezentat noțiuni teoretice și practice privind sistemul financiar din România. În ceea ce privește sistemul financiar acesta poate fi clasificat în două mari categorii și anume sistem financiar care se bazează pe piața de capital și este acel sistem financiar în cadrul cărora societățile care au nevoie de resurse financiare le obțin ca urmare a celor ce dețin astfel de resurse în mod excedentar și le pun la dispoziția lor, pirn intermediul procesului de emisiune a titlurilor financiare, indiferent de forma sub care acestea se prezintă, respectiv acțiuni sau obligațiuni sau sistem financiar ce are la baza băncile și apare ca urmare a finanțări pe bază de credit bancar, caracteristica fundamentală a acestui tip de sistem fiind reprezentată de faptul că prin intermediul lui este posibilă redistribuirea resurselor acumulate de către intermediarii financiari de la diverse persoane fizice sau juridice, agenților economici care se confruntă cu deficite. În urma analizei structurii sistemului financiar al României am ajuns la concluzia că acesta face parte din categoria sistemelor financiare ce au la baza băncile.

Cea de-a doua parte prezintă aspectele generale cu privire la locul și rolul pe care îl au băncile în cadrul sistemului financiar din România, în timp ce ultimul capitol prezintă tendințele de dezvoltare ale sistemului financiar bancar, ca urmare a analizei tendințelor principalilor indicatori și a normelor legislative în vigoare din anul 2018.

1.Sistemul financiar din România

Sistemul financiar este reprezentat de totalitatea instituțiilor de la nivelul statului, dar și a piețelor din cadrul acestuia, elemente care interacționează între ele în vederea îndeplinirii și asigurării relațiilor financiare prin mobilizarea și repartizarea fondurilor bănești din cadrul țării în raport cu anumite destinații.

Sistemul financiar al unui stat poate fi analizat din două perspective :

Sistem financiar la nivel microeconomic

Sistem financiar la nivel macroeconomic

În ceea ce privește primul tip de abordare, sistemul financiar poate fi privit ca desemnând totalitatea fluxurilor financiar monetare ce apar ca urmare a relațiilor dintre bănci, societăți și statul, prin instituțiile sale, pe de o parte și populația statului, de cealalalta parte. La nivel macroeconomic, sistemul financiar este definit ca desemnând ansamblul instituțiilor financiare existente în cadrul unui stat și raporturile care se formează între acestea în cadrul desfășurării activității lor.

În urma acestor definiții, putem stabili care sunt principalele componente ale sistemului financiar, componente care se regăsesc, așa cum era de așteptat, și în cadrul sistemului financiar din România. Menționăm, pentru început finanțele întreprinderilor, acestea fiind unul dintre elementele fundamentale ale sistemului financiar deoarece desemnează ansamblul relațiilor economice prin intermediul cărora se repartizează sub forma băneasca produsul intern brut. Un alt element fundament al sistemului financiar este reprezentat de bugetul de stat deoarece prin intermediul acestora se asigura formarea celui mai important fond de resurse bănești la dispoziția statului. Tot din cadrul sistemului financiar fac parte asigurarile indiferent de forma sub care acestea se prezintă, putând fi astfel vorba despre asigurări sociale, asigurări de bunuri sau de persoane, și nu în cele din urmă, creditul, care poate apărea de asemenea sub mai multe forme și reprezintă un element fundament al sistemului financiar din România. Întâlnim astfel, credit acordat de către bănci agenților economici, precum și persoanelor fizice, credit de tip cooperatist care apare ca urmare a implicării cooperativelor de credit și nu în cele din urmă, credit public, ce este primit de către instituțiile statului din parte organismelor financiare de la nivel internațional.

Pe de altă parte, un alt aspect important în ceea ce privește sistemul financiar este reprezentat de clasificarea acestuia în funcție de posibilitățile de finanțare. Astfel că, în acest sens putem spune că există două tipuri de sisteme financiare:

Sisteme financiare ce au la baza piața de capital;

Sisteme financiare ce au ca fundament băncile.

Sistemele financiare ce se bazează pe piața de capital sunt acele sisteme financiare în cadrul cărora societățile care au nevoie de resurse financiare le obțin ca urmare a celor ce dețin astfel de resurse în mod excedentar și le pun la dispoziția lor, pirn intermediul procesului de emisiune a titlurilor financiare, indiferent de forma sub care acestea se prezintă, respectiv acțiuni sau obligațiuni. De aici vine și denumirea de sistem financiar având la baza piața de capital deoarece activitățile menționate anterior se defasoara prin intermediul bursei de valori,

De cealaltă parte, există sistemele financiare care au la baza băncile, care apar ca urmare a finanțări pe bază de credit bancar, caracteristica fundamentală a acestui tip de sistem fiind reprezentată de faptul că prin intermediul lui este posibilă redistribuirea resurselor acumulate de către intermediarii financiari de la diverse persoane fizice sau juridice, agenților economici care se confruntă cu deficite, asigurându-se astfel o mai bună circulație a resurselor care au fost acumulate sub formă de economii sau degajate din circuitul economic fără a implica procesul de creație suplimentară de monedă.

Vom prezenta în continuare sistemul financiar al României și modul în care acesta se încadrează în unul dintre cele două tipuri de sisteme financiare menționate anterior. Pentru a putea stabili acest lucru, vom prezenta grafic structura sistemului financiar în România în anul 2017 pentru a observa care dintre sectoare prezintă cea mai mare pondere și importanță în cadrul acestuia.

Rezultatele sunt prezentate în cadrul graficului 1.1. Observăm pe baza acestuia faptul că România este unul dintre statele al cărui sistem financiar este baza în cea mai mare parte pe sectorul bancar. Prin intermediul acestui tip de sistem financiar se asigura distribuirea resurselor financiare de la acei agenți economici ce dispun de ele în mod excedentar, către agenții economici ce prezintă deficit de astfel de resurse. Așadar, ca urmare a faptului că sectorul bancar reprezintă baza sistemului financiar, putem spune faptul că piața de capital are astfel o contribuție redusă, România fiind unul dintre statele care prezintă o valoare a indicativului capitalizării bursiere exprimat ca pondere în produsul intern brut, destul de mica.

Grafic 1. Structura activelor sectorului financiar din Romania in 2017

Sursa grafic: Prelucrarii proprii pe baza datelor din raportul BNR 2017

Așadar, observăm că în anul 2017, sectorul bancar este cel mai important sector din domeniul financiar însă comparativ cu anul 2016, ponderea acestuia a scăzut cu aproximativ 1,7 puncte procentuale. În acest sens am prezentat în cadrul graficului 1.2. structura sistemului financiar în anul 2016 pentru a vedea modul în care au evoluția principalele componente ale acestuia.

Corelat cu scăderea pe care o prezintă sistemul bancar, observăm pe baza graficului faptul că sectorul fondul de investiții a înregistrat și el o scădere destul de redusă, de la 8% la 7,7%, în timp ce sectorul fonduri de investiții private a crescut considerabil, de la 5% la 6,8%, așadar a crescut cu aproximativ 1,8 puncte procentuale.

În ceea ce privește domeniul instituțiilor financiare nebancare, observăm prin compararea celor două grafice faptul că ponderea activelor acestora se menține constantă la sfârșitul celor doi ani analizați, în timp ce sectorul asigurărilor înregistrează o creștere destul de redusă, de circa 0,2 puncte procentuale.

Grafic 2. Structura activelor sectorului financiar din Romania in 2017

Sursa grafic: Prelucrarii proprii pe baza datelor din raportul BNR 2016

Cu toate acestea însă, deși observăm că în România sectorul bancar este cel mai important, trebuie menționat faptul că intermedierea financiară din România, exprimată ca procent al activelor deținute de sistemul financiar în cadrul produsului intern brut înregistrat la nivelul statului, prezintă una dintre cele mai mici valori de la nivelul Uniunii Europene.

Așadar ponderea pe care o ocupa intermedierea financiară în cadrul prodului intern brut din România, este de circa 50% în cadrul celui de-al doilea trimestru al anului 2017, în timp ce media Uniunii Europene calculată la nivelul celor 28 de stat este de peste 250%. În conformitate cu datele oferite de către Banca Centrală Europeană, România înregistrează cea mai mică pondere a intermedierii financiare din produsul intern brut comparativ cu state precum, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Croația sau Republica Ceha, dar și în comparație cu zona euro, la nivelul căreia media acestui indicator este de peste 270%.

2.Rolul băncilor comerciale

După cum am menționat în cadrul secțiunii anterioare, băncile ocupă rolul central în cadrul sistemului financiar din România, ele reprezentând astfel un fundament important în cadrul dezvoltării economiei românești. Prin intermediul băncilor se pun la dispoziția persoanelor fizice și a persoanelor juridice, serviciile esențiale în vederea asigurării unei bune funcționarii a unei economii de piață . Așadar, băncile își îndeplinesc rolul lor de element de bază în cadrul sistemului financiar al României prin punerea la dispoziție a următoarelor elemente:

Împrumuturi și intrumente de finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii, dar și pentru societăți mari, așadar pentru persoane juridice;

Produse bancare curente pentru persoane fizice.

Pe piata bancara exista doua instrumente importante: depozitele bancare și creditele bancare (piața creditului pe termen mediu și lung).În cadrul acestei piețe sunt prezenți ca intermediari băncile, atât în procesul de investire a agenților economici ce au un excedent de resurse, cât și în procesul de alocare a acestor resurse agenților economici deficitari.

Totoodata, important de mentionat este faptul ca instituția care realizează operații pe piața monetară este Banca Națională a Românie care are rolul de a desfasura diferite operatiuni alături de celelalte instituții de credit din cadrul sistemului bancar. Aceste operații sunt legate de obiectivele de politică monetară adoptate de către banca centrală.

În cadrul tabelului 1 am prezentat modul în care evoluează principalii indicatori structurali ai sistemului bancar, dar și indicatori precum solvabilitatea sau efectul de pârghie, deoarece aceștia sunt cei care dau importanță băncilor în cadrul sistemului financiar.

Tabel 1. Indicatori structurali ai sistemului bancar romanesc

Sursa tabel: Prelucrarii proprii pe baza datelor BNR

Observăm așadar, pe baza tabelului 1 faptul că în anul 2017, comparativ cu anul 2016 numărul de instituții de credit a scăzut cu 2 și ca urmare a scăderii numărului de bănci străine.În ceea ce privește evoluția activelor nete, acestea au crescut de la 393,6 în anul 2016 la 427,4 în anul 2017.

Așa cum am menționat și anterior, băncile sunt elemenul fundamental al sistemului financiar, de aceea principalul scop al acestora este acela de a obține o evoluție cât mai favorabilă, atât privită din prisma creditării, cât și din prisma activelor. Așadar, în conformitate cu datele publicate de Banca Națională a României, în vederea asigurării unei bune eficiente a activității desfășurată de societățile bancare, se urmărește în primul rând, o creștere semnficativa a creditelor acordate către companiile nefinanciare, în același timp cu o înregistrare mai temperată a cresterii creditelor ipotecare. Nu în cele din urmă, pentru a-și îndeplinit rolul de instituție fundamentală în cadrul sistemului financiar din România, banca urmărește și orientarea din ce în ce mai mare către întreprinderile mici și mijlocii.

Important de menționat este faptul că, pentru că băncile să își poate îndeplini rolul pe care îl au în cadrul sistemului financiar românesc, trebuie că acestea să apeleze la anumite strategii, care să fie de natură să ducă la atingerea obiectivelor. Prima dintre măsurile luate este reprezentată de un procent al atragerii depozitelor de la populație mult mai mare, respectiv în jur de 45% raportat la pasivele totale deținute în cadrul sectorului bancar. Pe de altă parte, se are în vedere o creștere a depozitelor companiior nefinanciare, pentru a ajunge să dețină în jur de 25% din pasive, precum și primirea de finanțări din cadrul societăților financiare sau creșterea capitalului propriu.

În continuare vom prezenta un alt aspect important în ceea ce privește rolul băncilor în carul sistemului financiar românesc și anume modul în care stategiile utilizate la nivelul băncilor, determina gradul de intermediere financiară. Rezultatele sunt prezentate în cadrul graficului 3.

Grafic 3. Evolutia gradului de intermediere bancara conform strategiilor bancare

Sursa grafic: Prelucrarii proprii

Având la baza graficul 3 putem spune faptul că, în ceea ce privește prinul indicator și anume activul net exprimat ca pondere în PIB observăm că în cei trei ani analizați, valoarea acestuia urmează un trend descendent ceea ce înseamnă că activele nete cresc cu un ritm inferior celui de creștere al produsului intern brut. În urma analizei raporturilor de stabilitate financiară publicate de Banca Națională a României, putem spune că în ceea ce privește acest indicator al sistemului bancar se previzionează o creștere anuală a activelor nete într-un ritm inferior celui al PIB cu circa 3,7% în anul 2018 și 4% în anul 2019.

Cel de-al doilea indicator prezentat este reprezentat de raportul dintre active și PIB în cazul cărora Banca Națională a României previzionează pentru anul 2019 un procent în jur de 49,4%, mai scăzut față de anii anterior, iar în cazul creditului acordat sectorului privat, exprimat ca pondere din PIB, previziunea arată înregistrarea unei valori în anul 2019 de circa 27,8%.

Tendințe de dezvoltare a sistemului financiar bancar din România

În cadrul acestui ultim capitol voi prezintă cele mai importante tendințe de dezvoltare pe care le prezintă sistemul financiar bancar din România.

În ceea ce privește sectorul financiar bancar din România, trebuie menționat faptul că, în ultimi ani a existat o tendință de consolidare în cadrul acestui domeniu. Astfel că, în ultimii ani numărul de bănci a scazut până la 36, dintre care opt sucursale ale unor instituții de credit străine, în urma finalizării unei noi fuziuni, accentuând tendința manifestată în ultimii ani, în anul 2009 erau înregistrate 43 de bănci. În funcție de tipologia portofoliilor sectorului bancar, concentrarea este mai redusă la nivelul creditelor către companii și mai ridicată în cazul creditelor acordate populației, menținându‑se, însă, la un nivel moderat. Comparativ cu totalul creditării acordate sectorului real, depozitele atrase din partea acestuia prezintă o concentrare superioară, reflectând polarizarea deponenților către un număr mai redus de bănci.

La nivelul sistemului financiar bancar unul dintre cele mai importante aspecte cu privire la modul de dezvoltare al acestuia este reprezentat de gradul de risc pe care îl prezintă domeniul și modul în care acesta poate fi redus în vederea unei bune dezvoltării a sectorului. Așadar, în cadrul tabelului 2 am prezentat evoluția celor mai importanți indicatori de risc din cadrul sectorului financiar bancar românesc pentru a vedea tendința pe care o înregistrează aceștia și implicit tendința de dezvoltare înregistrată la nivelul întregului sector.

Primii dintre indicatorii prezentați sunt cei de solvabilitate, care, observăm pe baza tabelului, că prezintă o tendință de creștere până la sfârșitul trimestrului 3 al anului 2017, iar la sfârșitul anului aceștia înregistrează o scădere, fondurile proprii ajungând la 17,15%, în timp ce media Uniunii Europene la sfârșitul trimestrului 3 al anului 2017 a fost de 15,7% în ceea ce privește fondurile proprii de nivel 1 și 14,3% la fondurile proprii de nivel 1 de bază.

Tot în cadrul tabelului 2 am prezentat și tendința pe care o înregistrează indicatorii calității activelor, dar și cei privind structura bilanțului.

Tabel 2. Tendințele înregistrate de principalii indicatori ai sistemului bancar

Sursa tabel: Raport anual BNR 2017

Referitor la indicatorii privind structura bilanțului, se observă o tendință de scădere, atât în ceea ce privește raportul dintre total datorii și capitaluri proprii, cât și în ceea ce privește raportul dintre creditele și depozitele pentru populație.

În ceea ce privește tendința pe care o prezintă rata creditelor neperformante, observăm faptul că aceasta este una de scădere continua, de la trimestru la trimestru, dar comparând cu media Uniunii Europene, valorile sunt mult mai ridicate.

Un alt aspect foarte important de menționat în ceea ce privește tendința de dezvoltare a sistemului fnanciar bancar este strâns legat de introducerea începând cu anul 2018 a standardelor internaționale de raportare financiară care vizează atât costuri de implementare, cât și majorări ale ajustărilor pentru depreciere, însă pentru instituțiile de credit din România, impactul va fi unul mai redus și efectele vor fi urmatoarele :

rata fondurilor proprii totale se reduce cu circa 24 de puncte de bază, in timp ce rata fondurilor proprii de nivel 1 scade cu 25 de puncte de bază;

pierderile așteptate cresc marginal față de nivelul actual al ajustărilor pentru depreciere cu circa 0,5%;

portofoliile pentru care se vor cuantifica pierderi așteptate mai mari decât ajustările pentru depreciere curente vor fi cele specifice creditelor acordate segmentelor retail și administrații regionale;

eterogenitatea va fi mai ridicată la nivelul individual al băncilor, dar nu este de natură a afecta stabilitatea acestora prin prisma excedentului consistent la nivelul indicatorilor de solvabilitate.

Concluzii

În cadrul proiectului am prezentat aspecte teoretice și practice cu privire la sistemul financiar din România și rolul pe care îl prezintă sistemul bancar în cadrul acestuia. Băncile sunt elemenul fundamental al sistemului financiar, de aceea principalul scop al acestora este acela de a obține o evoluție cât mai favorabilă, atât privită din prisma creditării, cât și din prisma activelor. Așadar, în conformitate cu datele publicate de Banca Națională a României, în vederea asigurării unei bune eficiente a activității desfășurată de societățile bancare, se urmărește în primul rând, o creștere semnificativă a creditelor acordate către companiile nefinanciare, în același timp cu o înregistrare mai temperată a creșterii creditelor ipotecare.

În cazul sistemului financiar, în urma analizei, am ajuns la concluzia că sistemul bancar este motorul acestuia, fiind sectorul cu cea mai mare pondere, însă comparativ cu anul 2016, ponderea acestuia a scăzut cu aproximativ 1,7 puncte procentuale. Corelat cu scăderea pe care o prezintă sistemul bancar, am ajuns la concluzia că sectorul fondul de investiții a înregistrat și el o scădere destul de redusă, de la 8% la 7,7%, în timp ce sectorul fonduri de investiții private a crescut considerabil, de la 5% la 6,8%, așadar a crescut cu aproximativ 1,8 puncte procentuale. În ceea ce privește domeniul instituțiilor financiare nebancare, a concluzionat pe baza graficelor prezentate faptul că ponderea activelor acestora se menține constantă la sfârșitul celor doi ani analizați, în timp ce sectorul asigurărilor înregistrează o creștere destul de redusă, de circa 0,2 puncte procentuale.

Bibliografie

Iulian Vacarel, Finanțe Publice, Editura Didactică și Pedagogică, București,2006

Fîrțescu Bogdan Narcis, Sistemul financiar al României, Editura Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2010

Regulamentul de stabilitate financiara al BNR din anul 2016

Regulamentul de stabilitate financiara al BNR din anul 2016

www.bnr.ro