Studiul Experimental Prinvind Dezvoltarea Creativitatii Scolarului Mic la Disciplina Limba Si Literatura Romana
CAPITOLUL al III-lea
STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ȘCOLARULUI MIC LA DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Stimularea creativității în școala primară presupune favorizarea unui mediu de învățare interactiv, incitator și dinamic, de aceea ,,cadrele didactice sunt solicitate astăzi, în mod continuu, să promoveze învățarea eficientă. Și nu orice învățare eficientă, ci una participativă, activă și creativă”.
În urma diverselor activități realizate la clasă, am constatat că majoritatea elevilor nu-și pun în valoare imaginația, gândirea creatoare, sunt reținuți în exprimarea propriilor opinii în situații diverse chiar dacă, uneori, unii dispun de resurse pentru a rezolva unele probleme prin forțe proprii.
Aceste aspecte ne-au motivat dorința de a realiza experimentul pedagogic descris mai jos căutând modalități diverse și atractive de a organiza activitățile instructiv-educative în scopul stimulării dezvoltării creativității, apelând la potențialul intelectual reprezentat de inteligență și creativitate al fiecărui elev, care, pus în valoare, asigură dezvoltarea armonioasă a personalității.
III.1. Ipoteza și obiectivele cercetării
Considerată un tip special de cercetare științifică și definită ca “o strategie întreprinsă în vederea surprinderii unor relații inedite între componentele acțiunii educaționale și a desprinderii unor soluții și variante optime în desfășurarea sa ulterioară”, cercetarea psihopedagogică conduce la descoperirea unor manifestări și interacțiuni proprii educației și sugerează o serie de recomandări în vederea creșterii randamentului său.
Cercetarea pedagogică desfășurată este experimentală după metodologia folosită și aplicativ-ameliorativă după esență și finalitate. Această cercetare experimentală pe care am organizat-o a permis cunoașterea caracteristicilor specifice ale creativității elevilor de vârstă școlară mică și folosirea celor mai adecvate metode și procedee de dezvoltare a creativității în lecțiile de limba și literatura română.
În contextul actual al învățământului, se urmărește cu precădere o abordare care să conducă la un învățământ euristic, creativ, participativ, activ și interesat de dezvoltarea abilităților elevului prin activități adecvate specificului de vârstă și de dezvoltare a acestuia.
În cercetarea pedagogică efectuată am căutat să arăt că elevul poate fi îndrumat să-și antreneze acele moduri de învățare care i se potrivesc cel mai bine, cu condiția să i se stimuleze gradat creativitatea, ceea ce m-a determinat să formulez următoarea ipoteză:
Se prezumă că aplicarea sistematică la disciplina limba și literatura română a unor metode și procedee specifice în cadrul unui program destinat dezvoltării creativității elevilor conduce la îmbunătățirea performanțelor creative ale acestora.
Cercetarea și-a propus să verifice în planul realității pedagogice eficiența utilizării metodelor și procedeelor specifice învățământului primar pentru dezvoltarea creativității, urmărind obiectivele:
Evidențierea unor caracteristici specifice ale creativității ale elevilor de vârstă școlară mică, vizând trăsăturile de personalitate pe care le dețin.
Identificarea celor mai adecvate metode și procedee de dezvoltare a creativității ce pot fi utilizate în lecțiile de limba și literatura română.
Integrarea într-un program destinat dezvoltării creativității elevilor a metodelor și procedeelor de dezvoltare a creativității identificate.
Realizarea unor produse cu un grad ridicat de originalitate prin stimularea gradată a creativității în cadrul programului „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”.
Scopul cercetării nu a fost neapărat cel de a-i antrena pe copii în formularea de răspunsuri la întrebările și problemele enunțate, ci mai mult de a-i ajuta să descopere căile de a pune întrebări și de a soluționa problemele. S-a încercat în acest mod transformarea elevului într-un participant activ al procesului pedagogic, cu accent pe motivația intrinsecă.
III.2. Metode și tehnici de cercetare
Pe parcursul cercetării am folosit o serie de metode care au permis strângerea unei cantități suficiente de date sau informații concrete, obiective și complete, a căror analiză și interpretare ulterioară a condus la formularea de răspunsuri la problemele ridicate. Dintre acestea, enumerăm:
Experimentul psiho-pedagogic, care s-a desfășurat în formă naturală, în condiții obișnuite, fiind metoda de bază a cercetării.
Folosirea experimentului pedagogic a presupus crearea unor situații educaționale noi în lecțiile de limba și literatura română ale clasei a III-a pe care am coordonat-o, desfășurate în anul șolar 2012-2013, prin introducerea unor modificări concretizate în ipoteza cercetării cu scopul de a o verifica.
În desfășurarea experimentului au intervenit cele trei categorii de variabile cunoscute:
Variabilele independente au fost reprezentate de sarcinile de dezvoltare a creativității utilizate în lecțiile de limba și literatura română desfășurate pe parcursul anului școlar 2012-2013 la clasa a III-a de la Școala Gimnazială Nr. 1 din comuna Suhurlui, județul Galați, concretizate în programul de stimulare a creativității intitulat „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”.
Variabilele dependente au constat în totalitatea modificărilor care s-au produs în performanțele elevilor, respectiv obținerea unor produse cu un grad ridicat de creativitate, în urma aplicării programului de dezvoltare a creativității.
Ca variabilă dependentă a experimentului efectuat pot nominaliza performanța școlară, accentuând pe factorul creativ. În plan concret s-au observat următoarele schimbări în activitatea școlară și în atitudinea elevilor: încredere în forțele proprii, curaj și seninătate în abordarea unor sarcini de lucru indiferent de dificultatea lor, plăcere și nerăbdare în efectuarea activităților independente și de grup, dorință de afirmare, nivel ridicat al cunoștințelor concretizat în calificative superioare. Acestea urmează să fie măsurate și interpretate.
Variabilele intermediare au mijlocit relațiile dintre variabilele independente și cele dependente, fiind de natură socială și psihică (trăsături de personalitate ale cadrului didactic, climatul psihosocial al clasei etc.).
Observația sistematică a fost folosită în toate etapele cercetării, oferindu-ne posibilitatea să descoperim date suplimentare în legătură cu aspectele fenomenelor investigate. Prin această metodă am urmărit: gradul de reușită a fiecărui moment al lecției, eficiența sarcinilor de stimulare a creativității, reacția elevilor la situațiile noi de învățare, calitatea aprecierii prestațiilor colegilor și autoaprecierii. În urma observațiilor făcute, am avut grijă să consemnez: ce anume s-a înțeles mai greu de către elevi, care au fost sarcinile de lucru mai stimulative sau mai puțin agreate, tehnicile de muncă intelectuală eficiente, ce anume a declanșat creativitatea elevilor, ce este demn de reținut pe viitor sau ce ar putea suferi modificări.
Observația sistematică, ca metodă de cercetare științifică, a presupus elaborarea prealabilă a unui plan/protocol de observație, cu precizarea obiectivelor urmărite, a cadrului în care se desfășoară și a instrumentelor ce vor putea fi folosite pentru înregistrarea datelor observate.
Consemnarea datelor s-a făcut utilizând următorul tip de grilă de observație, care cuprinde o serie de indicatori observaționali ce exprimă aspecte concrete, particulare, măsurabile, observabile ale problemei investigate (anexa 1):
Analiza produselor activității ne-a oferit prilejul de a cunoaște personalitatea elevilor prin prisma rezultatelor muncii lor: povestiri create, poezii proprii, compuneri etc. Folosind această metodă am surprins o serie de aspecte legate de natura intereselor lor, de aspirațiile și de aptitudinile lor, fapt ce a permis alegerea și folosirea în lecțiile ulterioare a unor metode și procedee de stmulare a creativității care să pună în valoare cele depistate.
Metode de prelucrare matematico – statistică a datelor cercetării:
întocmirea tabelului de rezultate a reprezintat prima operație de prelucrare a datelor înregistrate și ordonate. Tabelele au fost sintetice, consemnându-se rezultatele individuale, făcându-se însă abstracție de numele subiecților investigați. Datele cuprinse în tabel, în funcție de indicatorii amplitudine și frecvență, ne-au permis să facem o estimare de ansamblu asupra rezultatelor cercetării și să desprindem unele concluzii cu privire la greutățile întâmpinate de elevi în procesul didactic.
reprezentările grafice: datele cuprinse în tabelul de frecvență au fost reprezentate grafic în sistemul celor două axe, pe axa abciselor situându-se intervalele de măsurare, iar pe ordonată plasând frecvența în cifre sau procente. Formele de reprezentare grafică folosite au fost histograma și diagrama areolară, oferind o imagine vizuală a distribuției rezultatelor cercetării.
calcularea unor indici statistici: prelucrarea statistică prin calcularea indicilor centrali ne-a permis sintetizarea rezultatelor brute ale măsurării și exprimarea lor printr-un număr.
III.3. Eșantionul cercetării
Activitatea de cercetare s-a desfășurat anul școlar 2012– 2013, în comuna Suhurlui, județul Galați.
Lotul de subiecți a fost compus din cei 15 elevi din clasa a III-a de la Școala Gimnazială Suhurlui: 5 băieți și 10 fete, cu vârste cuprinse între 8 și 9 ani.
Toți subiecții aflați în cercetare s-au născut și au crescut în condiții specifice rurale în comuna Suhurlui, județul Galați. Ținând cont că puterea economică a comunei este slabă și starea materială a familiilor acestor subiecți este în general precară, este remarcabil că frecvența lor la programul zilnic al școlii este foarte bună, ceea ce denotă interesul părinților pentru această instituție de învățământ.
În eșantionul experimental am acționat în conformitate cu cele propuse în ipoteza cercetării. La sfârșitul perioadei de cercetare am aplicat post-testul, rezultatele permițându-ne să stabilim diferențele apărute între cele două momente cheie ale cercetării datorită factorului experimental introdus.
III.4. Organizarea cercetării
Cercetarea pedagogică cu tema „Dezvoltarea creativității școlarului mic la disciplina limba și literatura română” s-a desfășurat în anul școlar 2012-2013 și a cuprins etapele:
etapa inițială, în care investigațiile au urmărit verificarea potențialului creativ al elevilor. Constatările din această perioadă au reglementat demersul educativ în vederea verificării ipotezei de lucru ce a stat la baza realizării acestei lucrări;
etapa experimentală, în care am inițiat și aplicat în timpul orelor de limba și literatura română un program de dezvoltare a creativității școlarilor mici intitulat „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”;
etapa finală, care a constat în aplicarea post-testului pentru a observa progresele realizate de elevi în privința dezvoltării creativității și în formularea concluziilor cercetării.
În prima etapă a acestei acțiuni investigatoare am aplicat un test de evaluare a performanțelor obținute de elevi la limba și literatura română după recapitularea cunoștințelor învățate în clasa a II-a. În paralel cu aceste testări inițiale am aplicat testele inițiale de stabilire a potențialului creativ al elevilor corespunzător disciplinei aflate în discuție. Scopul acestor testări a fost determinarea relației dintre creativitate și inteligență.
După cotarea și evaluarea globală și individuală a rezultatelor obținute, am stabilit măsuri prin care în activitatea următoare ce s-a desfășurat la clasă am introdus unele modificări privind metodele și procedeele care să-i activeze pe elevi, solicitându-le caracterul divergent al gândirii, fluiditatea și flexibilitatea.
A doua etapă a prezentei cercetări a coincis cu organizarea secvențelor de instruire prin folosirea metodologiei moderne cu rol în dezvoltarea creativității la limba și literatura română. Ea s-a desfășurat pe parcursul întregului an școlar, încercând ca prin modalități și căi diverse de dezvoltare a creativității să-i facem pe elevi să realizeze produse cu un grad ridicat de originalitate.
Ultima etapă s-a concretizat în aplicarea probelor finale, analiza rezultatelor obținute și interpretarea lor.
III.4.1. Etapa inițială
În cadrul acestei etape pregătitoare intervenției factorului experimental am administrat eșantionului cercetării o testare inițială pentru a determina punctul de plecare.
Proba de evaluare pretest la disciplina limba și literatura română
Clasa a III-a
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacității de exprimare scrisă.
Obiective de referință:
4.1. să scrie corect litere, silabe, cuvinte;
4.2. să scrie corect, lizibil și îngrijit propoziții;
4.3. să utilizeze convenții ale limbajului scris (punctul, semnul întrebării, scrierea cu majusculă).
Obiective operaționale:
Elevii vor fi capabili să:
O1 – să scrie cât mai multe cuvinte cu ajutorul silabelor date;
O2 – să identifice în cadrul cuvântului dat cât mai multe cuvinte ce se compun din literele sale;
O3 – să scrie corect diminutivele pentru cuvintele date;
O4 – să formuleze propoziții cu cuvintele date;
O5 – să imagineze situații inedite.
Conținutul probei:
Compuneți cât mai multe cuvinte din următoarele silabe: ge, ca, rul, ti, pi, pe, re, na.
Alcătuiți cât mai multe cuvinte cu ajutorul literelor din cadrul cuvântului sperietoare.
Găsiți perechea alintată a următoarelor cuvinte:
băiat – bancă –
bătrân – cheie –
grădină – clopot –
Alcătuiți propoziții despre toamnă utilizând următoarele cuvinte: gutui, ruginii, livadă, bogată, lumina, au rodit.
Imaginați-vă că sunteți un creion. Ce întrebuințări ați avea?
Standarde de apreciere:
Calificativul Foarte bine
scrie corect toate cuvintele ce se pot compune cu ajutorul silabelor date;
scrie corect mai mult de 8 – 10 cuvinte cu ajutorul literelor ce compun cuvântul dat;
scrie corect toate diminutivele;
alcătuiește enunțuri corect cu cuvintele și expresiile date.
Calificativul Bine
scrie corect aproape toate cuvintele ce se pot compune cu ajutorul silabelor date;
scrie corect 8 – 10 cuvinte cu ajutorul literelor ce compun cuvântul dat;
scrie corect diminutivele aflate;
alcătuiește enunțuri corecte din punct de vedere gramatical, dar cu mici erori logice.
Calificativul Suficient
scrie corect o mică parte din cuvintele ce se pot forma cu ajutorul silabelor date;
scrie corect doar câteva cuvinte cu ajutorul literelor ce compun cuvântul dat;
scrie parțial diminutivele;
alcătuiește enunțuri parțial corecte din punct de vedere gramatical.
Convertirea punctelor în calificative:
FB = 9-10 p
B = 6-8 p
S = 4-6p
I = 0-4 p.
Convertirea mediilor în calificative:
9-10 – F.B.
7-8.99 – B.
5-6.99 – S.
0-4.99 – I.
Tabel de rezultate: Rezultate exprimate grafic:
Media: 7,46
În procente, rezultatele obținute de subiecții din grupul experimental se prezintă astfel:
20 % – F.B.
47 % – B.
27 % – S.
6 % – I.
Rezultatele obținute de clasa experimentală la testul inițial demonstrează nivelul de pregătire al elevilor la momentul începerii cercetării educaționale propuse.
Apreciind fluiditatea, flexibilitatea și originalitatea în exprimare s-a tras concluzia că fondul de cunoștințe pe care elevul l-a asimilat anterior are un rol important, deoarece în orice împrejurare poate face apel la informațiile dobândite și implicit la fluența verbală și flexibilitate.
Astfel, s-a constatat că la finalul ciclului de achiziții fundamentale școlarii mici reușesc cu greu să-și exprime gândurile sau nu știu să povestească, nu-și găsesc cuvintele potrivite, iar povestirea nu este fluidă și au un vocabular sărac în expresii artistice. S-a mai constatat că nu toți subiecții au rezultate apropiate, ci există variații de punctaj.
Pentru evaluarea nivelului celor trei factori intelectuali ai potențialului creativ – flexibilitatea, originalitatea, fluența (ideativă, verbală, asociativă) – am aplicat o serie de probe specifice. Punctajul la fluiditate a fost dat de numărul total de răspunsuri la proba aplicată, flexibilitatea am calculat-o în funcție de numărul de răspunsuri la întrebările formulate, iar originalitatea am măsurat-o în funcție de raritatea statistică a unui răspuns într-o colectivitate dată.
Probă pentru diagnosticarea nivelului fluidității gândirii elevilor: Jocul silabelor
Instructaj verbal: În 20 de minute, elevii trebuie să scrie cât mai multe cuvinte formate cu silabele date.
Conținutul probei:
Formați cât mai multe cuvinte care încep cu silaba ma.
Adăugați una sau mai multe silabe înaintea silabei re și formați cât mai multe cuvinte.
Scrieți cât mai multe cuvinte care să aibă in interiorul lor silaba ca.
Punctarea am realizat-o astfel: am calculat scorurile pentru factorul fluiditate pe o scară de la 0-5 puncte, marcându-le pe foaia de punctaj individuală.
sarcina a) + sarcina b) + sarcina c) = fluiditate
Rezultatele obținute se prezintă astfel:
Analizând răspunsurile date de elevi la proba pentru diagnosticarea nivelului fluidității gândirii, am constatat că elevii ,,foarte buni” dispun de fluiditate verbală în gândire. Mai mulți elevi au exemplificat, în majoritatea cazurilor, cu acele cuvinte însușite în clasele I-II atunci când au lucrat intens cu silabe (mama, masă, macara; care, sare, pere, rare; macara, acasă). Au scris răspunsuri bune în special la primele două cerințe, ultima presupunând un efort mai mare și a totalizat un număr mai scăzut de răspunsuri.
Probă pentru diagnosticarea nivelului flexibilității gândirii elevilor: Obiecte care au formă rotundă
Instructaj verbal: în 15 minute elevii trebuie să scrie cât mai multe cuvinte care denumesc obiecte de formă rotundă și care se integrează in categorii diferite de răspuns.
Conținutul probei:
Clasele de răspuns:
1. Jucării: minge, balon, bilă, ceas, țintă, arena;
2. Produse de panificație: covrig, chiflă, pâine, colac, cozonac, plăcintă;
3. Corpuri cerești: soare, lună, planete, stele, sateliți;
4. Obiecte de uz personal: ceas, inel, brățară, nasture, coroană, curea;
5. Fructe: vișină, cireașă, măr, portocală, mandarină, rodie;
6. Legume: cartof, ridiche, ceapă, conopidă, varză, gulie;
7. Expresii deosebite: ochiul minții, gaura neagră a timpului.
Am calculat scorurile pentru factorul flexibilitate pe o scară de la 0 la 5 puncte astfel:
Rezultatele obținute se prezintă astfel:
Probă pentru diagnosticarea nivelului originalității gândirii elevilor: Jocul culorilor
Instructaj verbal: timp de 20 de minute elevii trebuie să completeze enunțurile date cu ceea ce simt, cu ceea ce le dictează starea de moment în legătură cu culorile care formează curcubeul. În completarea enunțurilor trebuie să dea dovadă de unicitate, de ingeniozitate.
Conținutul probei:
Când spun roșu, mă gândesc la………………
Când spun galben, mă gândesc la………………
Când spun albastru, mă gândesc la………………
Când spun verde, mă gândesc la………………
Când spun violet, mă gândesc la………………
Când spun oranj, mă gândesc la………………
Punctajul probei pentru factorul originalitate s-a calculat pe o scară cuprinsă între 0-3 puncte, corespunzătoare frecvențelor de apariție a aceluiași răspuns:
Rezultatele obținute se prezintă astfel:
Au dat dovada de mai puțină originalitate elevii care au completat enunțurile cu cuvinte obișnuite, uzuale (roșu = măr, mac, foc; verde = iarbă, frunze, fructe; galben = fructe, soare, floarea-soarelui; albastru = cer, apă; oranj=portocală; violet = vânătă).
Originalitate au dovedit elevii care au completat enunțurile cu cuvinte cu sens figurat, metafore, cuvinte neobișnuite, ingenioase (roșu = viață, sentiment intens; verde = natura renascută, sănătate, oxigen; galben = căldură, prietenie, lumină, bucurie; albastru = liniște, imensitate, marea nesfărșită, infinit; violet = agitație, furtună în cosmos; oranj = apus de soare, incendiu mistuitor).
Rezultatele centralizate ale testelor pentru diagnosticarea factorilor intelectuali ai potențialului creativ – flexibilitatea, originalitatea, fluența (ideativă, verbală, asociativă):
Rezultatele înregistrate în urma aplicării probelor din pretest m-au determinat să constat că elevii din lotul experimental sunt dezvoltați normal din punct de vedere intelectual.
Din probele administrate s-a desprins faptul că elevii au o capacitate de creație scăzută, își exprimă cu dificultate propriile gânduri, sentimente, mai ales în scris, reușesc cu greu să se transpună într-o anumită situație. Cu greu se plasează fictiv într-o anumită situație, orizontul lor de cunoaștere fiind limitat. Am observat că nu neaparat elevii care dispun de fluiditate verbală dispun și de flexibilitate și originalitate.
În concluzie, nivelul de pregătire al elevilor din clasă la începutul cercetării mele este aproape asemănător, iar predispozițiilor creatoare ale acelorași elevi mei favorizează începerea unui program de dezvoltare care să urmărească atingerea factorilor intelectuali ai creativității: flexibilitatea, fluiditatea, originalitatea, elaborarea, sensibilitatea, intuiția care să determine un comportament imaginativ creativ, ceea ce-mi permite să introduc factorul experimental în condiții optime.
Toate aceste concluzii m-au determinat să revizuiesc întregul demers didactic. Ca urmare, am adus unele modificări în actul didactic, după cum urmează:
am recurs la reorganizarea lecțiilor, în cadrul cărora am folosit metode active care să stimuleze dezvoltarea creativității elevilor în realizarea sarcinilor de lucru;
sarcinile de lucru au fost graduale, finalizând cu atingerea obiectivului propus;
elevii cu un potențial creativ mai scăzut au avut parte de sarcini diferențiate care să conducă la educarea gândirii logice, creative a acestora;
strategia didactică a conținut procedee și forme de activitate diferite de la caz la caz:
exerciții cu caracter creator, efectuate frontal, apoi independent, sub atentă supraveghere;
jocuri de creație, de rol, ce permit elevilor manifestarea din plin a laturii lor creative și care fac mult mai plăcute, atractive activitățile, înlăturând inhibițiile;
punerea în discuții cu elevii a diferitelor probleme, întrebări ce derivă din conținutul textelor studiate;
folosirea metodelor de stimulare a creativității: brainstormingul, sinectica, metoda celor șase pălării gânditoare, tehnica 6-3-5 (brainwriting); metoda Phillips 6-6; metoda Frisco; discuția-panel, tehnica viselor.
De asemenea, în demersul meu didactic am urmărit un lucru foarte important: anume acela că elevul nu mai este un simplu receptor de informație, ci este pus în situația de a participa la rezolvarea unui număr de operații mintale precum discriminarea, modelarea, argumentarea, interpretarea de rezultate, generalizarea, particularizarea, integrarea.
Pe parcursul experimentului am ajutat elevii să treacă peste rețineri, să-și exprime deschis opiniile personale, să vorbească despre evenimentele la care au fost părtași, despre calitățile și defectele lor.
III.4.2. Etapa experimentală – program de dezvoltare a creativității școlarilor mici prin orele de limba și literatura română
III.4.2.1. Etapele desfășurării programului „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”
Procesul instructiv-educativ reprezintă o activitate complexă, constituită dintr-o împletire continuă de acțiuni de predare-învățare, în cadrul cărora metodologia didactică ocupă o poziție importantă.
Întrebările și căutările noastre în legătură cu modalitățile eficiente de dezvoltare a creativității a cât mai multor elevi din clasă s-au accentuat o dată cu trecerea anilor la catedră. Un model anume care să-i facă pe cei mici să participe activ și creativ am constatat că nu există.
De aceea, am elaborat și am aplicat în cadrul acestei cercetări experimentale o modalitate de dezvoltare a creativității prin intermediul metodelor și tehnicilor interactive creative recomandate de literatura de specialitate pentru învățământul primar. Astfel, a luat naștere programul „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”, destinat să determine îmbunătățirea performanțelor creative ale elevilor de vârstă școlară mică prin utilizarea frecventă a metodelor și tehnicilor creative în lecțiile de limba și literatura română.
Programul de dezvoltare a creativității intitulat „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”, aplicat școlarilor din clasa a III-a de la Școala Gimnazială Suhurlui, din județul Galați, s-a desfășurat în anul școlar 2012-2013 în mai multe etape:
Prima etapă, cea inițială, s-a derulat în perioada septembrie-octombrie, paralel cu aplicarea pretestelor, și a constat în informarea elevilor și părinților acestora despre programul pe care îl vom derula împreună. Tot în această etapă am aplicat și un chestionar pentru părinți (anexa 2). Prelucrarea și interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării acestor chestionare ne-au direcționat activitățile ulterioare, așa cum vom sublinia mai jos.
Următoarea etapă, desfășurată în perioada noiembrie 2012-mai 2013, a constat în aplicarea la clasă a unor modalități diverse de dezvoltare a creativității în timpul orelor de limba și literatura română, așa cum reiese din subcapitolul următor.
Ultima etapă a programului „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”, cea finală, desfășurată în luna iunie 2013, a constituit o activitate de evaluare a rezultatelor obținute în urma aplicării programului de dezvoltare a creativității școlarilor mici prin utilizarea unor modalități diverse în cadrul lecțiilor de limba și literatura română.
III.4.2.2. Descrierea programului „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”
La vârsta școlară mică, limba română se învață cu o mare ușurință. Curiozitatea copiilor față de latura sonoră a comunicării reprezintă probabil impulsul interior care determină asemenea rezultate în însușirea limbii române. Copilul, dacă nu posedă cuvântul de care are nevoie, îl creează, iar creația lui este de cele mai multe ori conformă cu spiritul limbii lui materne. Această atitudine față de limbă trebuie să stea la baza activității desfășurate la orele de limba română, începând chiar din primul an de școală.
Preocupați de ideea de a forma la elevii noștri o exprimare cât mai corectă și cât mai expresivă, pornim la o muncă susținută încă din clasa I. În primul an de școală, de obicei, accentul se pune mai mult pe citit și scris, și se acordă mai puțină importanță exprimării elevilor, acest lucru făcându-se mai mult în secvențele de comunicare ale orelor de citire-scriere. Încă din prima săptămână de școală, căutăm să ne deprindem elevii să povestească după imagini, tablouri, povestiri spuse sau audiate, pe unele chiar dramatizându-le. Făcând acest lucru sistematic, reușim treptat să-i deprindem pe elevi să vorbească liber despre orice imagine ce li se pune la dispoziție.
Continuăm această muncă și în clasa a II-a, perioadă ce se constituie ca o pregătire, un antrenament pentru viitoarele activități de creație ce se vor realiza efectiv în clasa a III-a. Această reglementare a programelor școlare în vigoare vine în sprijinul atât a cadrelor didactice ce sunt nevoite să-și reorienteze demersul instructiv-educativ, aducând în actualitate exerciții, activități menite să-i înarmeze cu tehnici de lucru ce sunt indispensabile realizării creațiilor proprii, dar și a micilor învățăcei care își exersează, consolidează capacitățile de exprimare orală și scrisă.
Limbii și literaturii române, ca obiect de învățământ, îi revin sarcini exprese pentru dezvoltarea capacităților de exprimare și de creație. Formarea și dezvoltarea capacităților de exprimare verbală și scrisă se află în strânsă legătură cu formarea și dezvoltarea capacității de creație. De aceea, este necesar ca în studiul integrat al limbii și literaturii române în clasele primare să fie cuprinse și exerciții exprese pentru dezvoltarea creativității verbale la elevi, paralel cu activitățile obișnuite de învățare și însușire a limbii.
În practica școlară curentă sunt încă timide încercările de a se recurge la demersuri care să dezvolte potențialul intelectual al elevilor în vederea cultivării creativității. Poate tocmai acesta este motivul pentru care ne-am orientat în a concepe și aplica programul „Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”, destinat să determine îmbunătățirea performanțelor creative ale elevilor de vârstă școlară mică prin utilizarea frecventă a metodelor și tehnicilor creative în lecțiile de limba și literatura română.
Dintre modalitățile de dezvoltare a creativității utilizate în lecțiile de limba și literatura română desfășurate în anul școlar 2012-2013, care s-au subordonat cu succes obiectivelor propuse în cercetarea noastră experimentală, s-au remarcat următoarele:
Exercițiile de îmbogățire a vocabularului elevilor, care au constituit o preocupare permanentă, deoarece orice cuvânt nou introdus în vocabularul elevului devine simbolul unui obiect, al unui fenomen sau al unei relații, care contribuie la formarea și dezvoltarea proceselor gândirii și creației copilului.
De un real folos au fost exercițiile – joc de tipul:
Compune cât mai multe cuvinte din următoarele silabe: ma, na, ni, re, ca, sa, soa, ge, nin, pe.
Exemple: mare, masă, nani, sana, care, sare, rege, casa, soare, ninsoare, pere, penare, ninge etc.
Alcătuiește cât mai multe cuvinte din literele cuvântului scrisoare.
Exemple: scris, soare, ser, scrie, serie, oare, ora, ore, are, cor, cos, rac, car, ari, cer, sac, sec, sos, soc, ros, cai, cais, eroi etc.
Formează cuvinte noi schimbând prima literă din cuvânt.
Exemple: mac – bac, dac, lac etc.
mură – cură, dură, fură, jură, sură, tură etc.
Schimbă ultima silabă din cuvânt, pentru a găsi cât mai multe cuvinte noi.
Exemple: mama – mare, masa, mapa, mata etc.
Găsește alte cuvinte citind invers literele.
cos – soc; coș – șoc; supa – apus; dop – pod etc.
Formează cuvinte care denumesc obiecte mai mici (diminutive).
frunză – frunzuliță; bancă – băncuță;
clopot – clopoțel; bunică – bunicuță.
Găsește cuvinte cu același înțeles (sinonime).
aleargă = fuge; drapel = steag;
câmpie = șes; sumă = total.
Găsește cuvintele cu înțeles opus (antonime).
atenție neatenție; harnic leneș;
liniște gălăgie; înalt scund.
Găsește alte două însușiri pentru următoarele cuvinte, apoi alcătuiește câte o propoziție pentru fiecare.
• dumbravă ruginie; • grădină pustie;
• vânt aspru; • lămâiță înmiresmată.
(Toamna, de O. Goga)
Alcătuiește propoziții în care cuvântul aprinși are mai multe înțelesuri.
aprinși: Băiatul avea obrajii aprinși.
Butucii aprinși în sobă ardeau cu zgomot.
Becurile fuseseră aprinse.
Copilul privea bradul de Crăciun cu ochii aprinși de emoție.
Completează spațiile punctate cu expresii având același înțeles cu cuvintele subliniate:
Eu nu-mi amintesc cine a scris această carte.
(nu-mi aduc aminte)
Bătrânul a fost înșelat de vecinul său.
(a fost tras pe sfoară)
Nici nu-l observasem până atunci.
(nu-l băgasem în seamă)
Completează în cel puțin trei moduri propozițiile:
Se aude o melodie …………………. (duioasă, tristă, veselă, ciudată, cunoscută).
Noi avem un apartament …………………….. (spațios, luminos, mare, frumos).
Exercițiile sub formă de joc, de tipul celor exemplificate, au contribuit la îmbogățirea vocabularului elevilor, la dezvoltarea capacității lor de a gândi și de a se exprima într-o formă concisă, clară și cât mai variată, în mod constructiv și creativ.
Jocurile didactice cu rol creativ, care sunt un tip specific de activitate, prin care învățătorul dezvoltă cunoștințele elevilor, le îmbogățește și le pune în valoare capacitățile creatoare.
Jocul a imprimat activității didactice un caracter viu și atrăgător, inducând o stare de bună dispoziție, de veselie și de bucurie, de divertisment și de destindere, care a prevenit monotonia și oboseala, stimulând productiv creativitatea elevilor. Restabilind echilibrul în activitatea școlarilor, jocul a fortificat energiile intelectuale și fizice ale acestora, generând o motivație secundară, stimulativă, constituind o prezență indispensabilă în ritmul accentuat al muncii școlare.
Așadar, când jocul este utilizat în procesul de învățământ, el dobândește funcții psihopedagogice semnificative, asigurând participarea activă, creativă a elevului la lecție, sporind interesul de cunoaștere față de conținutul lecțiilor.
Observând impactul jocului didactic asupra dezvoltării laturii creative a școlarului mic, am constatat că prin promovarea lui în anumite etape ale lecțiilor de limba și literatura română crește eficiența acestor lecții prin angajarea motivației intrinseci. În mod concret, am avut în vedere proiectarea și experimentarea unui ansamblu de jocuri ce pot fi utilizate în toate momentele lecției:
Găsește mai multe sinonime (sub formă de concurs).
Doi elevi sunt scoși la tablă. Pe tablă este scris un cuvânt (același pentru amândoi). La un semnal vor porni la scris. Cine scrie mai multe sinonime până spun Stop a câștigat.
Ceilalți elevi participă și ei lucrând pe caiete.
Cuvintele ce se pot folosi:
zăpadă = nea = omăt;
cărare = potecă = drum;
rotofei = gras = durduliu = dolofan;
a despărți = a separa = a divorța;
domol = liniștit = calm = potolit.
Ajută-l pe Ionel!
Un elev va fi conducător de joc. El va spune un anumit cuvânt. Va numi un alt elev care va trebui să spună antonimul cuvântului respectiv.
Exemple: gras slab; fericit nefericit;
bucuros trist; frumos urât.
Continuă propoziția
Jocul începe cu un cuvânt propus de un elev ca începutul propoziției după care participanții adaugă fiecare câte un cuvânt pentru ca propoziția să conțină numărul de cuvinte propus.
A încurcat cuvintele
Se propun 2-3 echipe.
Sunt date cuvintele unei propoziții încurcate. Elevii trebuie să le ordoneze astfel încât să obțină mai multe variante ale propoziției.
Exemplu: o cu citesc eu povești carte
Eu citesc o carte cu povești. (!)
O carte cu povești citesc eu.
O carte cu povești eu citesc.
Citesc eu o carte cu povești?
Un joc cu multiple valențe formative și creative și pe care l-am folosit în vederea consolidării diverselor sarcini ale învățării în diferite lecții a fost Cutia cu surprize. În cutie așezăm biletele cu sarcini diferite, în funcție de scopul pe care îl urmăream în lecție în ziua respectivă. Elevul numit lua un bilețel, citea sarcina și o executa. Exemple de sarcini:
* Scrie pe tablă o propoziție despre datinile și obiceiurile de Crăciun.
* Alcătuiește o propoziție în care toate cuvintele să înceapă cu o anumită literă din alfabet.
* Alcătuiește o propoziție cu o expresie dată.
* Scrieți o propoziție în care cuvintele încep cu litera în care se termină cuvântul anterior.
Ce se ascunde sub „mantia cuvintelor”
Se informează elevii că fiecare cuvânt are o anumită formă, o anumită haină sub care ni se înfățișează. De obicei, există înțelesuri diferite pentru haine diferite. Dar sunt și cuvinte șirete. Sub aceeași mantie se ascund mai multe înțelesuri.
Se povestește o întâmplare hazlie: „George s-a grăbit la plecarea de acasă și nu s-a legat bine la șiret. Pe drum el s-a împiedicat și a căzut. Marin i-a spus râzând:
– Trebuie să fii atent că șiretul e … șiret!”
Vor observa jocul de cuvinte. Vor găsi și ei omonime. Cuvintele care pot avea mai mult de două înțelesuri vor fi scrise pe tablă și pe caiete.
Exemple: toc: instrument de scris; ochi: de bicicletă (far);
de pantof; organ al văzului;
de ușă; de apă;
de bătaie; de aragaz;
de ochelari; fel de mâncare
de geam.
Schimbă cuvântul!
Se lansează un cuvânt anume, de obicei un substantiv. Elevii trebuie să găsească cât mai multe adjective potrivite pentru substantivul dat. Se procedează și invers: se dă adjectivul (însușirea), iar elevii trebuie să născocească obiecte, ființe, fenomene cărora le-ar putea atribui însușirea dată.
Exemple:
frunze: arămii, ruginii, maronii, multicolore, moarte, uscate, veștede;
zile: triste, răcoroase, întunecate, reci;
toamnă: aurie, cenușie, tristă, bogată.
Copierea și transcrierea creatoare sunt apanajul lecțiilor de scriere de la clasa I, dar nu sunt neglijate nici pe parcursul celorlalte clase primare. În plus, acestea adoptă o anumită doză de complexitate a sarcinii propriu-zise, deoarece elevul se pare că este plictisit de astfel de modalități de exersare ale scrisului.
Un exercițiu foarte util, ce place mult elevilor și exersează calitățile lor creative îl reprezintă copierea și transcrierea creatoare care are ca obiectiv înlocuirea cuvintelor subliniate cu altele cu același înțeles sau cu înțeles opus. Elevii transcriu textul în mod creator, adică înlocuiesc cuvintele subliniate cu sinonime.
În cazul în care sarcina este să înlocuiască cuvintele subliniate cu altele cu înțeles opus, nu se mai poate vorbi de o copiere, transcriere întocmai a textului, deoarece intervin schimbări la nivelul semanticii cuvintelor, sunt cuvinte, acțiuni total opuse ce nu se mai potrivesc textului inițial. Așadar, în acest caz creativitatea elevului intervine mai mult. Se cuvine să precizăm că nu toate textele se pretează la o astfel de sarcină de lucru.
Exercițiile de alcătuire a unor propoziții cu expresii poetice și cuvinte date sunt pe deplin gustate de elevi. Prin intermediul acestora își vor îmbogăți și activiza bagajul expresiilor, cu ajutorul cărora vor pătrunde în tainele creației.
Exemple de astfel de exerciții utilizate în timpul lecțiilor de limba și literatura română:
expresiile sunt scrise dinainte într-un caiet de expresii frumoase (vocabular). Aceste expresii sunt culese din lecțiile de limba și literatura română, dar și din lecturile suplimentare citite. Se apelează la memoria elevilor pentru a-și aminti anumite texte, poezii care conțin expresii legate de subiectul propus. Se solicită formularea unor enunțuri folosind cuvintele sau expresiile din vocabular.
selectarea din anumite texte date a unor expresii frumoase despre anotimpuri și alcătuirea unor enunțuri dezvoltate cu acestea. Astfel, din poeziile Gerul, Iarna, Miezul iernei, Viscolul, de V. Alecsandri au fost selectate și utilizate în enunțuri proprii expresiile: „gerul aspru și sălbatic”, „văl de promoroacă”, „țurțuri lucitori”, „gerul face c-o suflare pod de gheață”, „valuri albe”, „ger amar, cumplit”, „zăpadă cristalină”.
Jocul Musafiri și gazde:
Elevii dispuși pe 3 rânduri de bănci a câte 2 elevi sunt pe rând musafiri și gazde. În prealabil, au avut ca temă de casă de cules și notat expresii frumoase despre o anumită temă din orice surse pe care le-au avut la dispoziție.
Astfel, șirurile notate drept musafir se plimbă la rândurile notate gazdă și le ofereă expresiile frumoase notate în temă. După ce fiecare gazdă a primit în vizită fiecare elev – musafir, se schimbă rolurile. Elevii – gazdă devin musafiri și invers.
La sfârșitul jocului fiecare elev va avea un plus de expresii frumoase cu care va trebui să alcătuiască enunțuri noi.
Elevii au solicitat expresii poetice și le-au reținut, le-au notat. În orele de limba și literatura română elevii au folosit tocmai acele expresii poetice. Astfel, prin transferul cunoștințelor, s-au realizat două lucruri importante: i-am determinat pe elevi să rețină și să folosească expresiile deosebite întâlnite, dar și să fie interesați să citească opere literare pentru a-și îmbogăți cuoașterea.
Ateliere de creație în care elevii au fost grupați în echipe de câte trei elevi, primind ca sarcină să găsească expresii cu înțelesuri diferite, folosind cuvinte date (de exemplu: ține, sare, ochi etc.). Cu aceste cuvinte și expresii au alcătuit apoi enunțuri noi.
Precizăm că frecvența unor astfel de sarcini (alcătuire de enunțuri și expresii date) a fost doar de 1-2 pe oră fiindcă am vrut ca fiecare elev să aibă cel puțin o formulare cu care să intervină în cadrul lecției. Cea mai frumoasă formulare a fost notată în caiete.
Exercițiile de ordonare a cuvintelor într-o propoziție au îmbrăcat forme diverse:
Ordonează cuvintele astfel încât să obții propoziții. Găsește cât mai multe variante posibile.
Formulează în cel puțin două moduri propozițiile ce le vei obține ordonând cuvintele date.
Jocuri care au solicitat ordonarea logică a cuvintelor într-o propoziție: „Descurcă cuvintele!”; „Ionel a încurcat cuvintele! Să-l ajutăm!”; „Găsește locul cuvintelor!”.
Exercițiile de creare a unor expresii poetice au stimulat creativitatea elevilor prin multitudinea de variante pe care le-au adoptat. În cadrul programului nostru, le-am utilizat frecvent din această categorie pe următoarele:
Pune alături fiecărui cuvânt (de exemplu: soare, zi, pădure, elev, floare) cel puțin trei însușiri care i se potrivesc.
Compară următoarele acțiuni după modelul arătat, apoi formulează enunțuri dezvoltate (cu adăugare de cuvinte potrivite):
soarele arde ca un cuptor
luna strălucește ca un ban de argint
calul aleargă ca vântul
Exemple de enunțuri alcătuite: Pe întinderea pustie calul aleargă ca vântul./În liniștea nopții, luna strălucește ca un ban de argint./Soarele arde ca un cuptor încins.
Compară însușirile exprimate de următoarele cuvinte, după modelul arătat:
I. Alb ca (laptele, neaua, varul);
Roșu ca (racul, bujorul, morcovul);
Negru ca (tăciunele, abanosul, noaptea).
II. Iute ca (gândul, vântul);
Dulce ca (mierea, zahărul);
Limpede ca (apa, cerul).
Înlocuiește enunțurile din partea stângă a paginii după modelul dat:
Luna se arată pe cer Regina nopții se arată pe cer.
ca o regină a nopții.
Stelele s-au aprins Făclii s-au aprins pe cer.
ca niște făclii.
În fața turcilor apar În fața turcilor apare un zid de sulițe.
moldovenii ca un zid de sulițe.
Lângă următoarele cuvinte pune altele care să exprime acțiuni făcute de oameni:
Luna merge să se culce.
Zările se deschid
Înserarea trece furișându-se
Pădurea cântă duios
Scrie propoziții în care să sugerezi mărimea unor ființe și lucruri:
Exemple: Spicul de grâu este mare cât vrabia.
Merele sunt mari cât dovlecii.
Stejarul își înalță crengile până-n nori.
Jocul didactic Cuvântul interzis, care include exerciții pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atenției voluntare și a imaginației, a avut ca sarcină didactică formularea unor întrebări care cer în răspuns cuvântul interzis. Jocul se poate desfășura în colectiv sau pe perechi.
Se cere elevilor ca la întrebările învățătorului să răspundă în așa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească alte formulări care să constituie totuși răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie formulată în așa fel, încât să ceară în răspuns folosirea cuvântului interzis.
După ce clasa a fost organizată, se explică cum se va desfășura jocul și se arată că pentru fiecare răspuns au la dispoziție un minut de gândire. Dacă se consideră necesar, înainte de joc, se va face o mică pregătire a elevilor, dându-se 1-2 exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis.
Exemple:
Cuvântul interzis: „a treia”.
Întrebare: „În ce clasa sunteți voi?”
Răspuns: „Noi suntem în clasa care urmează după clasa a II-a.”
Întrebare: „În ce bancă stă elevul … ?”
Răspuns: „”Elevul … stă în banca din spatele elevului ….”
Întrebare: „În ce clasă au fost anul trecut elevii din clasa a IV-a?”
Răspuns: „Anul trecut elevii din clasa a IV-a au fost în clasa în care suntem noi acum.”
Cuvântul interzis: „primăvara”.
Întrebare: „Când se topește zăpada?”
Răspuns: „În anotimpul când înfloresc ghioceii.”
Întrebare: „Când înfloresc ghioceii?”
Răspuns: „Când se topesc zăpezile.”
Întrebare: „Despre ce anotimp se vorbește în această poezie?”
Răspuns: „Despre anotimpul care urmează după iarnă.”
Întrebare: „Când vin păsările călătoare?”
Răspuns: „Când încep să înflorească pomii.”
Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului.
La sfârșitul jocului, vor fi evidențiați toți elevii care au formulat răspunsurile corecte și au dat dovadă de mai multă fantezie.
Exerciții de găsire a unor rime potrivite
Selectează din paranteze cuvintele – cheie pentru finalul versurilor.
„Am dat oase lui ………………
Și grăunțe la doi ……………….
I-am dat vrăbiuței ……………..
Și îi satur până mâine ………..”
(pâine, miei, Grivei, mâine)
Găsește și alte variante pentru rima strofei date.
Potrivește în spațiile punctate, cuvinte – perechi care să rimeze cu altele oferite în versuri:
Duce moșul la ………… (copii)
Pe la case jucării.
Și le pune sub un ……….. (brad)
Unde beculețe ard.
Exercițiile de utilizare creativă a textului cu dialog au avut următoarele cerințe:
Transcrie în ordine propozițiile și acordă un titlu textului obținut.
Continuă utilizând frecvent linia de dialog:
Un porumbel, care își avea cuibul nu departe de al ciorii, o întreabă cândva:
Vecină dragă, cum le merge puilor tăi?
Mulțumesc frumos, cresc și …….
Transformă textul astfel încât să apară dialogul.
Un împărat bătrân își chemă pe cei trei feciori și le spune că-i iubește deopotrivă, dar urmaș la tron va fi acela care-i aduce cel mai frumos dar din lume.
După un timp, se întorse fiul cel mare cu un diamant și primi mulțumiri. Al doilea își anunță tatăl că i-a adus o coroană și pentru ea a fost lăudat.
Completați textul La aniversare până la finalul dat. Aveți grijă la convorbirile create.
………………………………………………………………………………………………………………………….
Vă mulțumim, doamna Aurelia, pentru tot. Vom mai reveni. La mulți ani tuturor!
Cu plăcere, copii, vă aștept oricând. Drum bun și la revedere.
Îți plac desenele animate? Scrie câteva replici pe care ți le amintești dintr-un filmuleț.
Încearcă să reproduci convorbirea cu prietenii și colegii tăi din timpul recreației. Înscrie relatarea ta sub un titlu adecvat.
Jocuri care stimulează crearea poveștilor
Jocul Greșind poveștile
Învățătorul greșește poveștile, încurcându-le sau așezând eroii în alte spații sau alte timpuri, sau modificând, răsturnând situația. Le cere copiilor să continue povestea în situația nou creată: Scufița Roșie nimerește printre extratereștri sau Cenușăreasa nimerește în povestea Capra cu trei iezi.
Acest mod de a crea povești eliberează elevul de fixație. El va încerca să dramatizeze lupul, să îmblânzească balaurul, să ridiculizeze vrăjitoarea. Operațiile de descompunere și recompunere în acest joc sunt simultane. Sunt, mai exact, intervenții operative, nu abstract logice, o hoinăreală fără țintă printre temele din basm (Anexa 3).
Jocul Fabrica cu povești
Obiective: dezvoltarea flexibilității gândirii, a imaginației creatoare, îmbogățirea și activarea vocabularului.
Sarcina didactică: crearea unei povești pornind de la cuvinte date.
Desfășurarea jocului: Cadrul didactic pregătește o pălărie conținând bucățele de hârtie pe care este scris câte un cuvânt (legat, mai mult sau mai puțin, de subiectul respectiv).
Unul dintre participanți extrage un cuvânt la întâmplare și începe fraza cu „A fost odată …” și utilizează cuvântul extras. Pe rând, fiecare participant extrage un cuvânt și completează povestea cu ajutorul câtorva propoziții, folosind cuvintele din bilețele. Ultimul participant încheie povestea cu „Morala” urmată de o formulă care să conțină ultimul cuvânt din pălărie.
Jocuri de modificare a povestirii prin întrebări de genul: Ce s-ar fi întâmplat dacă Alba ca Zăpada n-ar fi găsit căsuța piticilor? Cum ar fi scrisă povestea dacă erați voi scriitori? Unde era tatăl iezilor din povestea „Capra cu trei iezi”?
Exemple de răspunsuri:
Găsea căsuța pădurarului. El ar fi salvat-o și ar fi crescut-o ținându-i loc de tată.
Era mâncată de fiarele pădurii. Din sângele ei ar fi răsărit o floare fermecată care ar fi povestit trecătorilor povestea fetei.
Fata ar fi îmblânzit fiarele pădurii cu bunătatea ei. Le-ar fi ocrotit și ar fi trăit în mijlocul lor.
Ar fi salvat de la moarte puiul unei ursoaice și aceasta ar fi ajutat-o să iasă din pădure.
Povestea nu avea nicio întâmplare nefericită, căci nu-mi place să fiu tristă.
Tatăl iezilor era plecat în străinătate să aducă bani. etc.
Jocul secretelor
Secretele pot determina crearea unor descrieri sau întâmplări care ar putea constitui dezvăluirea acelui secret. Copiii sunt întotdeauna fascinați de secrete și caută să le explice în felul lor, folosindu-și imaginația.
Exemple: * Eu mă uit la o emisiune secretă la televizor. Nimeni nu știe de ea în afară de mine. Care ar fi acea emisiune? Descrieți-o!
* Eu am o mașinuță secretă, pe care numai eu știu să o conduc. Oare cum arată această mașinuță?
* Papagalul meu are un secret, pe care nu l-a spus nimănui. Oare care ar fi acest secret?
Jocul Protagonistul sunt eu!
Obiective: dezvoltarea originalității și a imaginației creatoare, stimularea activității de cunoaștere și autocunoaștere, dezvoltarea capacității de analiză și sinteză.
Sarcina didactică: actualizarea conținuturilor unor bucăți literare.
Desfășurarea jocului: Elevii vor fi îndrumați să creeze povești despre copiii de azi, despre ei înșiși, pornind de la o poveste aleasă de învățător. Se va alege o întâmplare dintr-o poveste și li se va spune copiilor să povestească întâmplări asemănătoare cu cea aleasă, dar inspirată din zilele noastre. Li se va cere copiilor să păstreze conflictul, atitudinea față de muncă, oameni, situațiile comice și spiritul comic. Va câștiga elevul care va găsi cele mai frumoase întâmplări din viața sa care să se asemene cel mai mult cu întâmplarea din povestea relatată.
Jocul Povestiri din cuvinte fantastice
Este binecunoscută plăcerea copiilor de a decupa imagini din ziare, cărți, reviste etc. Le place să taie cuvintele, să le dividă, apoi să le reunească după criterii cu totul fantastice. Această plăcere a copiilor de a inventa cuvintele a condus la realizarea unui joc care să stimuleze crearea unor cuvinte noi, care să facă cuvintele, productive în sens fantastic.
Obiective: dezvoltarea imaginației creative, stimularea anticonformismului, explorarea posibilității cuvintelor (copiii le conferă semnificații și le supun flexiunii inedite).
Sarcina didactică: compunerea unor povești cu cuvintele nou formate.
Desfășurarea jocului: Învățătorul scrie pe tablă câteva exemple de cuvinte compuse, numindu-le cuvinte fantastice (struțocămilă, pisicâine, găinorog, cămilostreț) sau cuvinte obținute prin adăugarea unui prefix neașteptat (triochi, trimbrelă, maxicuvertură, microhipopotam, antimbrelă). Le cere elevilor să creeze astfel de cuvinte fantastice și să găsească anumite utilizări ale obiectelor sau ființelor fantastice obținute. Pentru a le ușura sarcina învățătorul le va cere elevilor să creeze mai întâi un cuvânt fantastic cu ajutorul unui prefix dat și să alcătuiască apoi o poveste cu acest cuvânt. Apoi le va spune să-și aleagă singuri prefixul cu ajutorul căruia vor forma un cuvânt care va sta la baza poveștii. De asemenea, învățătorul poate scrie pe tablă două liste: prima cu prefixe și a doua cu cuvinte. Le va cere elevilor să combine câte un prefix și câte un substantiv prin tragere la sorți.
Modernizarea poveștilor
Începând din clasa a II-a, copiii învață să creeze oral mici compuneri. De cele mai multe ori îi observăm stând și gândindu-se minute în șir, fără să fie creativi, deși textele micilor compuneri pe care le întâlnesc în auxiliare, culegeri, caiete – îndrumătoare ar trebui să le stimuleze dorința de a crea.
Crearea compunerilor și, implicit, a poveștilor ar trebui să se bazeze pe o atmosferă destinsă care să-i ajute pe copii să-și descopere genialitatea. Pasiunile din copilărie sunt cheia geniului nostru. În toiul jocului copiii experimentează posibilități nelimitate.
Jocul care contribuie la modernizarea poveștilor aduce o nouă modalitate de a îmbogăți, dezvolta anumite compuneri date. De exemplu, copiii primesc ca primă sarcină lectura unei compuneri date cu ajutorul cuvintelor „copilă”, „pădure”, „flori”, „lup”, „bunica” așadar o scurtă compunere despre „Scufița Roșie”. Apoi a doua sarcină este să dezvolte compunerea dată cu o propoziție sau mai multe, dar în care să folosească obligatoriu cuvântul „elicopter”. Întrerupem astfel firul narativ cunoscut, obligând la crearea de noi imagini și idei.
În acest fel, se testează capacitatea elevilor de a reacționa neașteptat la un element nou, de a absorbi cuvântul dat în povestea cunoscută, dar se și înviorează rutina didactică suprasaturată de copieri, dictări și transcrieri.
Povestea colectivă demonstrează faptul că elevii pot fi în același timp autori, actori și spectatori ai tuturor lucrurilor care se întâmplă. Situația aceasta le favorizează creativitatea clipă de clipă, în mai multe direcții.
Materialele didactice care pot stimula crearea poveștii colective sunt vreo cincizeci de imagini decupate din jurnale, reviste sau desenate de învățător. Elevii vor alcătui propoziții pe baza acestor imagini, propoziții care sunt mereu diferite, pentru că ei sunt capabili să asocieze idei diferite, să observe detaliile, să îmbogățească ideile spuse de alții.
Un elev va alege o imagine și o va interpreta, alcătuind astfel începutul poveștii. Colegul următor va trebui să continue povestirea, alegând o altă imagine, conform propriei sale fantezii, are o legătură ascunsă cu imaginea precedentă. Jocul continuă astfel până la ultimul copil, căruia i se încredințează misiunea de a termina povestea. Pentru ca ideile să nu se piardă, poate fi ales un caligraf care să noteze pe o coală mare de hârtie principalele momente ale poveștii.
Rezultatul este un lung tren de imagini, iar elevii vor putea reciti vizual și oral povestirea lor colectivă, îmbogățind-o cu idei și înțelesuri noi.
Tipuri de povestiri cu rol în dezvoltarea creativității
O formă importantă a povestirii care contribuie la dezvoltarea creativității elevilor este redarea unei povestiri cu început dat de învățător. Pentru a da frâu liber imaginației elevilor, cadrul didactic trebuie să prezinte elevilor începutul întâmplării astfel încât să i se sugereze subiectul. De exemplu, textul Prietenii va avea următorul început dat:
Într-o zi frumoasă de primăvară, când totul în jur era plin de viață, dintr-un ou de rață a ieșit un boboc. Bucuria lui a fost nespus de mare, la vederea razelor strălucitoare ale soarelui, dar și a frumuseților ce-l înconjurau.
Spre uimirea sa, zări un ou de găină din care ieși un puișor cu ochii umezi și ciocul ascuțit.
Cei doi, zărindu-se, se privesc reciproc cu ochi întrebători. Plini de bucurie se împrieteniră și porniră la drum.
Urmărindu-se aceeași sarcină didactică, se folosește procedeul povestirii în lanț: un elev expune povestirea de la momentul expus de învățător, un altul continuă povestirea de la momentul relatat de primul elev și tot așa până la încheierea povestirii.
O variantă mai dificilă este cea a creării povestirilor folosind imaginea personajelor disparate: un copil, un elefant, un stol de păsări, o girafă. Ei pot grupa personajele după bunul lor plac, imaginând acțiunile acestora într-un mod personal.
Încadrându-se pe aceeași linie creativă menționăm povestirile prin analogie, povestirile cu sfârșit dat, povestirile prin contrast până la povestirile libere, pentru ca spre sfârșitul ciclului primar elevii să creeze ghicitori, poezii, povestiri pe baza materialelor asigurate de învățător: ilustrații, cuvinte, expresii.
Povestirea prin analogie cu textul citit ar avea o contribuție mai substanțială la dezvoltarea capacităților creatoare ale elevilor, ar solicita mai mult puterea lor de a inventa, dacă li s-ar cere să povestească despre fapte și întâmplări imaginare, dacă s-ar transforma în situații ce le-ar putea trăi în viitor. Libertatea de gândire și de imaginație este mult mai mare și oferă tuturor copiilor posibilitatea să construiască o întâmplare, o situație posibilă, potrivit capacităților și posibilităților de combinare și reconsiderare a reprezentărilor și informațiilor de care dispune fiecare. Acest tip de povestiri la timpul viitor, fac apel cel mai mult la imaginația creatoare, forma cea mai înaltă a imaginației care stimulează și angajează intens persoana umană în căutarea de noi soluții, în exprimarea originală, vie, concretă a unor idei.
Povestirea prin contrast s-ar putea exemplifica astfel: dacă într-un text se relatează despre faptele de ispravă ale unui personaj, despre conduita lui exemplară exprimată în diverse situații de viață, li se cere elevilor să construiască o povestire în care să apară un personaj care are însușiri morale și fizice opuse celui prezentat în text. Situația poate fi invers, adică se pornește de la un personaj cu însușiri negative și se cere elevilor să-și imagineze opusul acestuia.
Desfășurând frecvent aceste jocuri la clasă, am concluzionat că povestirile create de elevi au reprezentat o modalitate de stimulare a potențialului creativ; ele demonstrând capacitatea de a exprima într-o altă creație viziunea și atitudinea față de un model literar. Elevii au fost independenți în expresie, și-au manifestat nestingherit inițiativa, spontaneitatea și fantezia inepuizabilă. Mesajul său a fost o producție convergentă sau una divergentă. Dacă elevul a folosit formulări stereotipe, automatisme verbale, am avut o producție convergentă. În măsura în care el și-a diversificat modalitățile de exprimare sau a elaborat fraze întinse, se poate vorbi de o producție convergentă sau una divergentă. Cu cât intervin constrângerile exterioare, regulile, modelele impuse, intervențiile apreciative ale învățătorului, cu atât crește ponderea producției convergente. Producția divergentă legată de libertatea, spontaneitatea exprimării poate fi stimulată chiar dacă ea apare ca o amenințare la ordine și disciplină.
În poveștile create de elevii din ciclul primar se observă simbioza dintre artă și joc, dintre real și imaginar. Poveștile lor sunt scurte, fără divagații, fără explicații întinse, cu aparentă incoerență, o înlănțuire spontană de imagini. Ei se centrează pe întâmplări cu animale sau cu oameni în care întrevăd, în același timp, umorul, dar și conflictele, problemele ascunse direct sau indirect. Experiența personală este punctul de plecare.
Copiii vor fi stimulați să introducă personaje noi, să înlănțuie și să complice acțiunile, să organizeze logic discursul verbal, să introducă în aceeași poveste personaje din povești diferite, să se îndepărteze de subiecte știute, combinându-le sau transformându-le. Punțile verbale, întrebările și exclamațiile retorice ale învățătoarei, ca răspuns la formulările copilului, încurajările verbale și nonverbale, ascultarea activă, aprecierea formulărilor și soluțiilor neobișnuite, inedite, sunt menite să stimuleze actul creativ. Orice întrerupere blochează șirul combinărilor și recombinărilor verbale și de imagini.
Scrierea imaginativă a reprezentat o modalitate des uzitată în dezvoltarea creativității școlarului mic.
Încă din clasa a II-a elevii s-au familiarizat cu noțiunea de text, prin crearea unor mici compuneri cu sprijin: după imagini, după un șir de întrebări, pornind de la anumite cuvinte date. În clasa a III-a am continuat alcătuirea unor texte după imagini (de exemplu: Toamna, De Crăciun, La Paști), după un șir de întrebări (Colindătorii) și am exersat compunerea după benzi desenate, compunerea pe baza unor cuvinte de sprijin, compunerea cu început dat/sfârșit dat.
Pentru ca actul creației să devină din ce în ce mai drag tuturor copiilor, am apelat la exerciții diverse ce solicită alcătuirea unui text:
Continuă textul. Dă-i un titlu potrivit!
Este o seară de toamnă. Toată familia s-a strâns în casă. Mama pregătește ceva la bucătărie. Fetele o ajută. Se aude lătratul câinelui …
Citește textul de mai jos. Spuneți părerea despre ….. în două propoziții alcătuite de tine. Găsește apoi un titlu potrivit.
Elaborează un mic text pornind de la cuvântul …. (școală, cetate, fotbal, jucării etc.)
Ce titlu puteți da acestui text?
Se dau cuvintele de sprijin: soare, râu, nisip, copii, colac, umbrele, găletușă, castele, concurs. Alcătuiește un text folosind toate semnele de punctuație studiate.
Activitatea lor creatoare a constat în aceea că ei înșiși au trebuit să-și imagineze acțiunile, faptele, întâmplările în care se obiectivează însușirile de un fel sau altul de personajele gândite de ei, să stabilească relațiile necesare în care intră aceste personaje în funcție de însușirile care li se atribuie. Acesta poate fi considerat un exercițiu care stimulează capacitățile compoziționale ale elevilor, dezvoltă imaginația creatoare și însușirile gândirii divergente. În același timp, pentru stimularea însușirilor creatoare, se poate cere copiilor să introducă în text un alt personaj pe lângă cele existente și să stabilească relațiile cu acestea în contextul acțiunilor, faptelor relatate sau să creeze noi situații în funcție de intervențiile, de rolul cu care este investit noul personaj.
Dacă în învățământul tradițional se punea accent pe predarea de informații, în învățământul contemporan se militează pe mutarea accentului asupra funcției formative care presupune în primul rând cunoștințe calitativ superioare, ordonate după logica și la nivelul la care a ajuns știința respectivă în dezvoltarea ei, cunoștințe cu valoare formativă intrinsecă. Utilizând metode interactive de instruire și tehnici specifice de stimulare și cultivare a creativității îi determinăm pe elevi să caute, să exploreze, să gândească, le dăm motive intrinseci activității de învățare.
În concluzie, pentru a realiza o învățare creativă, educatorul trebuie să aibă în vedere modalitățile prezentate mai sus și să țină seama de condițiile specifice învățării creative, dintre care cele mai importante sunt considerate următoarele: ponderea crescută a unor tipuri de solicitări care angajează permanent sarcini de ordin constructiv, de elaborare creativă și situații problemă de tip divergent; atmosfera psiho-socială permisivă care să angajeze și să stimuleze independența și spontaneitatea elevilor; adoptarea unui tip de dirijare a învățării în spiritul metodelor bazate pe problematizare; tratarea, înțelegerea și abordarea corespunzătoare a elevilor creativi; tratarea diferențiată în funcție de capacitățile intelectuale, motive, interese, aptitudini etc.
III.4.3. Etapa finală
Posttestul s-a aplicat spre sfârșitul clasei a III-a, după un an de muncă organizată, în încheierea etapei experimentale, pentru a observa progresele realizate de elevi în privința dezvoltării creativității.
Probele finale s-au aplicat tuturor elevilor din clasa experimentală, iar în conceperea lor am ținut seama de respectarea obiectivelor cadru și de referință specifice clasei a III-a, de obiectivele și conținutul probelor din etapa pretestării, precum și de tema lucrării de cercetare: dezvoltarea creativității elevilor.
Proba de evaluare posttest la disciplina limba și literatura română:
Clasa a III-a
Obiectiv cadru: dezvoltarea capacității de exprimare scrisă.
Obiective de referință:
1.4. să discearnă sensul unui cuvânt nou prin raportare la context;
2.3. să integreze cuvinte și expresii noi într-o serie de enunțuri proprii;
4.1. să redacteze texte de mică întindere, ținând seama de părțile unei compuneri;
4.7. să manifeste interes pentru redactarea corectă și îngrijită a compunerilor și a textelor cu destinație specială.
Obiective operaționale:
Elevii vor fi capabili să:
O1 – să scrie cuvinte cu sens asemănător cuvintelor date;
O2 – să scrie cuvinte cu sens opus cuvintelor date;
O3 – să alcătuiască enunțuri corecte cu ajutorul cuvintelor și expresiilor date;
O4– să redacteze o reclamă respectând structura acestei scrieri funcționale;
O5– să alcătuiască în scris o compunere cu cuvinte de sprijin;
Conținutul probei:
Cerințe:
Scrieți cuvinte cu sens asemănător cuvintelor: hazliu, condei, văzduh.
Scrieți cuvinte cu sens opus cuvintelor: zgomot, au răspuns, s-a oprit.
Alcătuiți propoziții cu următoarele cuvinte și expresii: întindere de aur, aburi argintii de rouă, argintul jucăuș al soarelui.
Redactați o reclamă care să-i îndemne pe copii să consume fructe.
Alcătuiți o scurtă compunere, folosind ca sprijin următoarele cuvinte și expresii: iarbă grasă, desfată, au înflorit, parfum suav, minunate, arzător, flori, cer. Dați textului un titlu potrivit.
Standarde de apreciere:
Calificativul Foarte bine
scrie pentru toate cuvintele date cuvinte cu sens asemănător;
scrie pentru toate cuvintele date, cuvinte cu sens opus;
alcătuiește propoziții corecte cu toate cuvintele și expresiile date;
redactează o reclamă respectând structura acestui tip de scriere funcțională;
creează o scurtă compunere utilizând cuvintele și expresiile date.
Calificativul Bine
scrie cuvinte asemănătoare doar pentru două din cele trei cuvinte date;
scrie cuvinte cu sens opus doar pentru două din cele trei cuvinte date;
alcătuiește propoziții cu cuvinte și expresii date cu mici erori de exprimare;
redactează o reclamă, respectând structura acestui tip de scriere funcțională, dar greșind în exprimare;
creează o scurtă compunere utilizând cuvintele și expresiile date, cu mici erori logice.
Calificativul Suficient
scrie doar pentru un cuvânt perechea corespunzătoare;
scrie doar pentru un cuvânt perechea opusă;
alcătuiește propoziții cu cuvintele și expresiile date cu greșeli în scriere și exprimare;
redactează o reclamă, fără să respecte structura acestui tip de scriere funcțională și greșind în exprimare;
creează un text scurt pe baza întrebărilor utilizând unele cuvinte și expresii date, dar fără a le îmbina logic.
Convertirea punctelor în calificative:
FB = 9-10 p
B = 6-8 p
S = 4-6p
I = 0-4 p.
Convertirea mediilor în calificative:
9-10 – F.B.
7-8.99 – B.
5-6.99 – S.
0-4.99 – I.
Tabel de rezultate: Rezultate exprimate grafic:
Media: 8,27
În procente, rezultatele obținute de subiecții din grupul experimental se prezintă astfel:
47 % – F.B.
40 % – B.
37 % – S.
0 % – I.
Rezultatele obținute de clasa experimentală la proba de evaluare posttest la limba și literatura română demonstrează o creștere destul de semnificativă a nivelului de pregătire al elevilor de la momentul începerii cercetării educaționale propuse.
Pentru evaluarea nivelului dezvoltării celor trei factori intelectuali ai potențialului creativ – flexibilitatea, originalitatea, fluența (ideativă, verbală, asociativă) – în urma aplicării factorului experimental – programul de dezvoltare a creativității prin orele de limba și literatura română – am optat pentru aplicarea acelorași probe specifice utilizate și în etapa pretestării. S-au respectat întocmai condițiile de aplicare și cerințele, scopul nostru fiind să observăm dacă s-au înregistrat creșteri ale nivelului dezvoltării celor trei factori intelectuali ai potențialului creativ.
Punctajul la fluiditate a fost dat de numărul total de răspunsuri la proba aplicată, flexibilitatea am calculat-o în funcție de numărul de răspunsuri la întrebările formulate, iar originalitatea am măsurat-o în funcție de raritatea statistică a unui răspuns într-o colectivitate dată.
Probă pentru diagnosticarea nivelului fluidității gândirii elevilor: Jocul silabelor
Instructaj verbal: În 20 de minute, elevii trebuie să scrie cât mai multe cuvinte formate cu silabele date.
Conținutul probei:
Formați cât mai multe cuvinte care încep cu silaba ma.
Adăugați una sau mai multe silabe înaintea silabei re și formați cât mai multe cuvinte.
Scrieți cât mai multe cuvinte care să aibă in interiorul lor silaba ca.
Punctarea am realizat-o astfel: am calculat scorurile pentru factorul fluiditate pe o scară de la 0-5 puncte, marcându-le pe foaia de punctaj individuală. Totalul a fost dat de formula: sarcina a) + sarcina b) + sarcina c) = fluiditate
Rezultatele obținute la posttest se prezintă astfel:
Analizând răspunsurile date de elevi la proba posttest pentru diagnosticarea nivelului fluidității gândirii, am constatat că cei mai mulți elevi au exemplificat, în majoritatea cazurilor, cu alte cuvinte decât cele utilizate în pretest. Au scris răspunsuri bune și mai numeroase la toate cerințele.
Probă pentru diagnosticarea nivelului flexibilității gândirii elevilor: Obiecte care au formă rotundă
Instructaj verbal: în 15 minute elevii trebuie să scrie cât mai multe cuvinte care denumesc obiecte de formă rotundă și care se integrează in categorii diferite de răspuns.
Conținutul probei:
Clasele de răspuns:
1. Jucării: minge, balon, bilă, ceas, țintă, arena;
2. Produse de panificație: covrig, chiflă, pâine, colac, cozonac, plăcintă;
3. Corpuri cerești: soare, lună, planete, stele, sateliți;
4. Obiecte de uz personal: ceas, inel, brățară, nasture, coroană, curea;
5. Fructe: vișină, cireașă, măr, portocală, mandarină, rodie;
6. Legume: cartof, ridiche, ceapă, conopidă, varză, gulie;
7. Expresii deosebite: ochiul minții, gaura neagră a timpului.
Am calculat scorurile pentru factorul flexibilitate pe o scară de la 0 la 5 puncte astfel:
Rezultatele obținute se prezintă astfel:
Probă pentru diagnosticarea nivelului originalității gândirii elevilor: Jocul culorilor
Instructaj verbal: timp de 20 de minute elevii trebuie să completeze enunțurile date cu ceea ce simt, cu ceea ce le dictează starea de moment în legătură cu culorile care formează curcubeul. În completarea enunțurilor trebuie să dea dovadă de unicitate, de ingeniozitate.
Conținutul probei:
Când spun roșu, mă gândesc la………………
Când spun galben, mă gândesc la………………
Când spun albastru, mă gândesc la………………
Când spun verde, mă gândesc la………………
Când spun violet, mă gândesc la………………
Când spun oranj, mă gândesc la………………
Punctajul probei pentru factorul originalitate s-a calculat pe o scară cuprinsă între 0-3 puncte, corespunzătoare frecvențelor de apariție a aceluiași răspuns:
Rezultatele obținute se prezintă astfel:
Rezultatele centralizate ale posttestelor pentru diagnosticarea factorilor intelectuali ai potențialului creativ – flexibilitatea, originalitatea, fluența (ideativă, verbală, asociativă):
III.5.Concluziile cercetării
După aplicarea probelor finale, am realizat o analiză comparativă a rezultatelor inițiale și finale obținute de eșantionul experimental la proba de cunoștințe de limba și literatura română, reprezentată grafic astfel:
Dinamica acestor rezultate comparate m-a determinat să formulez următoarele precizări:
elevii care au obținut rezultate foarte bune la testarea inițială își mențin rezultatele și la testarea finală;
numărul elevilor care au obținut calificativul bine este în scădere, ceea ce se explică prin trecerea unora dintre elevi în categoria calificativului foarte bine;
calificativul suficient a fost obținut de un număr mai redus de elevi;
nu s-au înregistrat elevi care să obțină calificativul insuficient.
Constatări:
rezultatele obținute de eșantionul experimental la testarea finală sunt mai bune decât cele obținute la testarea inițială;
se observă un progres față de testarea inițială, ceea ce se explică prin introducerea variabilei dependente la eșantionul experimental.
Situația comparativă a rezultatelor obținute în urma aplicării probelor specifice pentru evaluarea nivelului dezvoltării celor trei factori intelectuali ai potențialului creativ – flexibilitatea, originalitatea, fluența – în etapa pretestării și cea a posttestării se prezintă astfel:
Din analiza comparativă a datelor cuprinse în tabelul de mai sus rezultă următoarele:
dacă la începutul cercetării numărul elevilor din clasă care demonstrau o fluiditate scăzută a creativității era ridicat (5 elevi – 33 %), în urma desfășurării programului de dezvoltare a creativității intitulat “Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!” numărul acestora a scăzut (2 elevi – 13 %);
dacă în momentul pretestului 7 elevi (46 %) nu demonstrau flexibilitate în gândire, la sfârșitul perioadei de desfășurare a cercetării experimentale numărul acestora a scăzut la doar 3 elevi (20 %);
dacă la momentul pretestului 7 elevi (47 %) nu erau capabili să fie originali în răspunsuri, la finalul cercetării doar 2 elevi (13 %) mai manifestau această problemă.
Ca urmare a acestei analize comparative, putem afirma că fluiditatea, flexibilitatea și originalitatea în exprimare s-au îmbunătățit categoric față de etapa inițială a cercetării. Această afirmație este susținută de reprezentare grafică comparativă a rezultatelor obținute în urma aplicării probelor specifice de creativitate în etapa pretestării și cea a posttestării, raportată la numărul de subiecți participanți la cercetare:
Analiza comparativă a testelor specifice de creativitate aplicate înainte și după etapa experimentală propriu-zisă a evidențiat câștigurile obținute de elevi în urma utilizării frecvente a unor modalități diverse de dezvoltare a creativității în cadrul orelor de limba și literatura română. Putem afirma că, în urma desfășurării în orele de limba și literatura română a programului de dezvoltare a creativității intitulat “Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!”, a apărut în rândul școlarilor mici o disponibilitate orientată spre cearea unor produse cu un grad ridicat de originalitate.
Diferențele în ceea ce privește potențialul creativ dintre sfârșitul și începutul experimentului au fost evidențiate nu numai de analizele cantitative și calitative asupra datelor obținute pre și posttest, ci și prin observarea directă a elevilor. Măsurarea progreselor copiilor s-a realizat prin analiza protocoalelor de observație completate înainte, în timpul și după aplicarea programului educațional. Rezultatele observațiilor directe au fost coroborate și cu informațiile obținute în urma analizei și interpretării chestionarelor aplicate părinților înainte și după desfășurarea programului de dezvoltare a creativității propus.
Rezultatele comparative înregistrate prin tehnica observației directe și prin prisma informațiilor oferite de părinți atestă faptul că utilizarea unor modalități diverse de dezvoltare a creativității în cadrul orelor de limba și literatura română din ciclul primar este importantă. Prin exersarea acestora s-a reușit o creștere a încrederii elevilor în forțele proprii, aceștia exprimându-și cu mai multă plăcere ideile și manifestând relații de cooperare cu ceilalți.
Ipoteza cercetării a fost confirmată de analiza datelor rezultate. Participarea elevilor la lecțiile de limba și literatura română în care au predominat metodele specifice de dezvoltare a creativității a determinat o creștere semnificativă a flexibilității, fluidității și originalității acesteia.
Ca urmare, putem afirma că prin modalitățile diverse utilizate în lecțiile de limba și literatura română desfășurate sub forma programului de dezvoltare a creativității denumit sugestiv “Dezvoltă-ți creativitatea pas cu pas!” participanții la experiment au înregistrat progrese 1a nivelul creativității, iar ipoteza cercetării a fost confirmată.
CAPITOLUL AL IV-LEA
CONSIDERAȚII FINALE.
PROPUNERI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚELOR CREATIVE ALE ȘCOLARILOR MICI PRIN ORELE DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Stimularea creativității se realizează prin dezvoltarea curiozității la elevi, a sensibilității la problemele cu caracter euristic, încurajarea demersurile imaginative, cultivarea bunei imagini de sine, stimularea încrederii în sine, dezvoltarea interesului pentru situațiile problematice. Toate acestea presupun un învățământ creativ prin care elevii sunt încurajați să își manifeste spontaneitatea, curiozitatea, primind sprijin în situații de frustrare, eșec, nesiguranță și ambiguitate.
În accepția învățământului tradițional, accentul cădea pe activitatea învățătorului. El era sursa principală de informare pentru elevi. Dacă altădată dascălul își desfășura activitatea pe baza unei „intuiții pedagogice”, acum el este obligat de contextul social contemporan să conștientizeze procesul învățării, să selecționeze și să utilizeze în mod rațional, deliberat, mijloace și strategii didactice care să garanteze, într-un procent tot mai mare, eficiența învățării. Rezultă, implicit, că învățarea constituie activitatea de bază, iar predarea, cu întregul ei complex de acțiuni are menirea de a asigura o învățare facilă, ritmică, cu rezultate pozitive.
Cercetările teoretice, dar mai ales practica scot în evidență faptul că efortul intelectual al elevului se soldează cu o eficiență formativă mai bogată cu cât elevul participă mai consistent la activitatea instructiv-educativă. Pedagogii din toate timpurile au sesizat acest adevăr și au recomandat modalități diverse de activizare ale elevului. Nu fără motiv profesorul Ioan Neacșu afirmă că ,,educatorii sunt solicitați astăzi, în mod continuu, să promoveze învățarea eficientă. Și nu orice învățare eficientă, ci una participativă, activă și creativă”.
Datoria cadrului didactic este de a găsi modalitățile cele mai eficiente prin care să stimuleze potențialul creativ al fiecărui elev în parte. Activitățile propuse elevilor pentru sporirea gradului de implicare creativă trebuie să asigure: stimularea gândirii productive, a gândirii critice, a gândirii divergente și laterale; libertatea de exprimare a cunoștințelor, a gândurilor, a atitudinilor, impunându-se în acest sens activități care cer spontaneitate și contribuie la dezvoltarea independenței în gândire și acțiune; utilizarea talentelor și capacităților specifice fiecărui elev în parte; stimularea interesului către nou, necunoscut și referirea satisfacției găsirii soluției după depunerea unui efort de căutare de către elev; exersarea capacităților de cercetare, de căutare de idei, de informații de transfer de sensuri, de criterii de clasificare; dezvoltarea capacității de organizare a materialelor de idei prin întocmire de portofolii (mape de lucru) asupra activității proprii; organizarea de discuții pe anumite teme, inițierea de activități extrașcolare; educarea capacității de a privi independent din mai multe puncte de vedere lucrurile, de a-și pune întrebări neobișnuite despre lucruri neobișnuite.
Copilul este plin de fantezie. El nu are bariere, în schimb nu deține suficiente mijloace pentru a-și exterioriza trăirile. Aceste mijloace trebuie perfecționate, îmbogățite de cadrul didactic care nu trebuie să lase potențialul creator al elevilor să evolueze la întâmplare.
Cadrul didactic este considerat acel responsabil din viața copilului capabil de a trasa jaloanele potențialului creativ. O dată ce ne-am propus realizarea experimentului pedagogic din prezenta lucrare metodico-științifică, am fost puși și în situația de a organiza acest scenariu al dezvoltării creativității.
Obiectivul propus, dezvoltarea creativității prin orele de limba și literatura română, s-a realizat. Lucrarea experimentală rezultată a demonstrat că nu există copil dezvoltat normal intelectual care să nu fie înzestrat cu o capacitate de creație, mai mare sau mai mică.
În prezent, elevii clasei experimentale sunt înarmați cu algoritmi de lucru care le permit să-și pună în valoare capacitatea creatoare la limba și literatura română, dar și la celelalte disciplinele de învățământ. Ei nu se mai mulțumesc să dea răspunsuri scurte, evazive, ci încearcă să multiplice variantele de răspuns, să folosească un limbaj înfrumusețat cu expresii deosebite.
Creativitatea nu vine de la inspirație, ci de la munca tenace a individului, considerându-se că cea mai mare contribuție o au atitudinile care predispun indivizii să reacționeze favorabil la nou, îi determină să adopte un comportament imaginativ, să realizeze noi combinații de idei. De aceea putem afirma că și prin ddemersurile întreprinse în cadrul experimentului pedagogic desfășurat am validat adevărul general valabil de necontestat conform căruia performanța este 90 % transpirație, adică muncă susținută, și doar 10 % inspirație.
Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la utilizarea unor modalități care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de alta, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor, utilizând astfel la maximum resursele inconștientului. În acest sens am acționat și noi în demersul experimental desfășurat. Astfel, prin modalitățile diverse utilizate în lecțiile de limba și literatura romănă de la clasa a III-a, desfășurate în cadrul programului de dezvoltare a creativității denumit “Descoperă-ți creativitatea pas cu pas!” putem afirma că:
am promovat o învățare autointenționată și o atmosferă neautoritară;
am încurajat permanent procesele gândirii creatoare și i-am îndemnat pe elevi la lucrul suplimentar;
i-am îndemnat să caute noi conexiuni între date, să-și imagineze, să facă asociații de diferite tipuri, să găsească soluții pentru probleme;
am adus provocări în emiterea de idei, i-am determinat să perfecționeze ideile altora, să combine materialele și noțiunile în modele noi și neașteptate;
în cadrul lecțiilor susținute am avut în vedere o condiție deosebit de importantă, aceea de a instaura un climat socio-afectiv favorabil cooperării, dar și stimulării tendințelor creative ale fiecărui elev în parte;
considerând că activitatea de predare-învățare devine creativă în măsura în care învățătorul știe și reușește să mediatizeze între elev și lumea înconjurătoare, am asigurat elevilor o învățare creativă ce a presupus: inițiativă proprie și muncă independentă, încredere în forțele proprii, reacție pozitivă la solicitări;
în privința evaluării am recurs la instruirea unor perioade de neevaluare, amânarea evaluării în genul brainstorming-ului, schimbarea caracterului evaluării și încurajarea permanentă a elevilor;
nu am uitat factorul esențial pentru stimularea spiritului creator, anume relația cadru didactic – elev, atitudinea în clasă, în afara ei, care a fost pozitivă față de creativitatea elevilor.
Așa cum se știe – dar nu se prea recunoaște, orice lucru bun are și părți mai puțin bune. În activitatea experimentală desfășurată au părut și o serie de factori ce au pus și pun piedici în calea dezvoltării creativității elevilor și în ceea ce privește manifestarea ei pe diferite planuri. Acești factori s-au datorat, în mare parte, cadrului didactic și familiei elevului. Dintre acești factori îi enumerăm pe cei care au avut o frecvență mai mare în perioada desfășurării cercetării: orientarea exclusivă a elevilor asupra succesului în sensul atingerii permanente a unor performanțe maxime; orientarea elevilor după colegii de aceeași vârstă, fenomen ce duce la conformism; interdicția de a pune întrebări și de a explora mediul înconjurător; accentul exagerat pe competiție sau cooperare; acordarea unei încrederi absolute factorului rațional cu desconsiderarea simultană a funcțiilor speculative și imaginative; critica prematură a ideilor.
Observațiile înregistrate de-a lungul etapei experimentale au arătat că predispoziția pentru a emite soluții noi, originale a fost foarte mare. Nevoia de comunicare a ideilor proprii s-a accentuat treptat, elevii acordând o atenție sporită ideilor emise prin raportare la criterii diverse: apartenența la tema propusă, valoarea pozitivă, posibilitatea de a fi transpusă în practică.
Cercetarea de față s-a dorit o contribuție la încercările cadrelor didactice de a găsi modalitățile cele mai eficiente de acțiune în sensul dezvoltării creativității școlarilor mici prin lecțiile de limba și literatura română. Surprinderea unor aspecte de specificitate în studierea acestui aspect a constituit principala preocupare, modalitățile de dezvoltare a creativității propuse urmărind să fie tocmai răspunsul la trebuințele elevilor și să determine formarea dimensiunii creative a personalității lor.
În urma aplicării sistematice a metodelor și tehnicilor specifice de dezvoltare a creativității am observat o îmbunătățire a calității actului educațional în ceea ce privește:
dezvoltarea abilităților de comunicare;
creșterea gradului de implicare în activitate;
creșterea responsabilității elevilor față de propria învățare, dar și față de grup;
dezvoltarea identității personale;
schimbarea atitudinii față de mediul educațional școlar.
Lucrarea metodico-științifică de obținere a gradului didactic I în învățământ rezultată în urma cercetării experimentale cu tema Dezvoltarea creativității școlarului mic la disciplina limba și literatura română a adus în atenția noastră următoarele elemente specifice – în plan teoretic și practic:
evidențierea unor caracteristici specifice ale creativității la vârsta școlară mică;
identificarea și prezentarea celor mai adecvate metode și procedee de dezvoltare a creativității utilizate în lecțiile de limba și literatura română la clasa a III-a;
conceperea și aplicarea unui program de dezvoltare gradată a creativității în cadrul lecțiilor de limba și literatura română intitulat „Descoperă-ți creativitatea pas cu pas!”;
un model de analiză corelativă între metode și procedee de dezvoltare a creativității utilizate în orele de limba și literatura română și nivelul de dezvoltare a creativității școlarilor mici.
Acțiunile întreprinse în cadrul acestui demers au validat ipoteza formulată la începutul cercetării –– se prezumă că aplicarea sistematică la disciplina limba și literatura română a unor metode și procedee specifice în cadrul unui program destinat dezvoltării creativității elevilor conduce la îmbunătățirea performanțelor creative ale acestorae – și au reliefat următoarele aspecte:
nu există elev dezvoltat normal din punct de vedere intelectual care să nu fie înzestrat cu o capacitate de creație, mai mare sau mai mică;
elevul este plin de fantezie; el nu are bariere, în schimb nu deține suficiente mijloace pentru a-și exterioriza trăirile. Aceste mijloace trebuie perfecționate, îmbogățite de cadrul didactic care nu trebuie să lase potențialul creator al copiilor să evolueze la întâmplare;
cadrul didactic este principalul responsabil din viața copilului capabil de a trasa jaloanele potențialului creativ.
Pentru ca modalitățile de stimulare a creativității propuse să-și valideze eficiența în cadrul lecțiilor de limba și literatura română sugerăm câteva recomandări celor care doresc să le utilizeze:
propuneți elevilor mai multe variante la fiecare tip de exercițiu, astfel încât acestea să fie de interes pentru ei;
încercați să-i lăsați pe elevi să-și aleagă ei înșiși sarcina care le pune în valoare potențialul creativ;
lăsați discuțiile dintre elevi „să curgă” fără să interveniți prea des, căci atunci s-ar putea să apară niște idei interesante și, mai ales, originale.
În ceea ce privește câștigul personal, considerăm că s-a concretizat în:
perfecționarea practicii pedagogice în utilizarea unor metode și procedee ca modalități formative ale personalității școlarului mic pentru a determina dezvoltarea creativității;
acumularea de experiențe pozitive ale muncii depuse ce pot fi prilej de dezvoltare personală în cadrul unor activități demonstrative la care să invităm colegi de breaslă, precum și părinții elevilor;
posibilitatea de a disemina în cadrul cercului pedagogic al învățătorilor modalitățile utilizate în dezvoltarea creativității prin lecțiile de limba și literatura română pentru a se putea evita unele ezitări și căutări pe care le-am încercat în prezentul demers.
Totodată, datorită multiplelor probleme cu care se confruntă astăzi mulți indivizi din societatea contemporană în ceea ce privește formularea propriilor idei, consider că cercetări în problematica aceasta trebuie efectuate frecvent de toți factorii educaționali, iar rezultatele să fie intens popularizate pentru ca astfel să se limiteze situațiile neconforme cu normele morale uzitate la nivel național și internațional.
Din cele enunțate mai sus reiese că în învățământul primar se pot desfășura cu succes activităților cu o valoare formativă sporită în dezvoltarea creativității. Utilizând metode și tehnici specifice de stimulare și cultivare a creativității recomandate de literatura de specialitate pentru perioada școlară mică i-am determinat pe elevi să caute, să exploreze, să gândească, le-am dat motive intrinseci activității de învățare.
Temelia care dă armonie, forță și eleganță sufletului de educator este credința că cei cu care lucrează pot și vor putea mai mult decât el. Dascălul autentic nu anulează și nu poate anula o generație plecând de la convingerea că este mediocră și neputincioasă. Menirea lui nu este de a se plânge de cultura precară, slaba înzestrare și deruta morală a generației tinere, ci de a stabili naturala implicare în relațiile cu discipolii, cu tinerii, în general, în care se produc confruntări și căutări, transferul de încredere în celălalt, sinceritate și angajare într-ale căutării și gândirii. El trebuie să-i facă pe copii competitivi pe trepte superioare de studiu sau pe piața muncii.
În concluzie, pentru a realiza o învățare creativă, educatorul trebuie să aibă în vedere modalitățile prezentate mai sus și să țină seama de condițiile specifice învățării creative, dintre care cele mai importante sunt considerate următoarele: ponderea crescută a unor tipuri de solicitări care angajează permanent sarcini de ordin constructiv, de elaborare creativă și situații problemă de tip divergent; atmosfera psiho-socială permisivă care să angajeze și să stimuleze independența și spontaneitatea copiilor; adoptarea unui tip de dirijare a învățării în spiritul metodelor bazate pe problematizare; tratarea, înțelegerea și abordarea corespunzătoare a copiilor creativi; tratarea diferențiată în funcție de capacitățile intelectuale, motive, interese, aptitudini etc.
Prin învățare creativă nu urmărim să facem dintr-un copil normal un geniu, dar trebuie să facem din fiecare copil un participant activ la redescoperirea adevărurilor despre lucruri și fenomene prin activitate dirijată sau semidirijată, să facem să-și pună întrebări, cum ar fi: din ce cauză, cine, ce, de ce, când, cum, care-i urmarea faptului, deoarece ele corespund interesului de cunoaștere, spiritului de curiozitate, dorinței de a-și explica fenomenele observate.
Activitatea didactică este în esența ei un proces creator în care nu are ce căuta schematismul. Lucrarea de față este o invitație la meditație, o pledoarie pentru studierea și însușirea temeinică a unor strategii didactice diverse, menite să optimizeze învățarea limbii și literaturii române și să contribuie la dezvoltarea potențialului creativ al elevilor.
ANEXE
Anexa 1
GRILĂ DE OBSERVAȚIE
PRIVIND INDICATORII COMPORTAMENTALI AI CREATIVITĂȚII
Legendă:
Clasa: a III-a
Data:
Lecția:
Metoda/tehnica de dezvoltare a creativității utilizată:
Coduri: – copiii sunt notați, în ordinea alfabetică, cu numere de la 1 la 15;
Anexa 2
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
Vorbește într-o manieră originală, inventează întâmplări neobișnuite? DA / NU
Vrea să știe mereu „cum” și „de ce” se întâmplă totul? DA / NU
Preferă lecturi peste nivelul lui? DA / NU
Îi place să-i conducă pe alții? DA / NU
Îi place să scrie proză sau poezii? DA / NU
Citește mult cărți științifice (îi place să discute despre ele)? DA / NU
Este pasionat de un anumit lucru (colecții, desen, teatru etc.)? DA / NU
Găsește soluții originale la problemele practice? DA / NU
Este căutat de alții pentru ideile lui? DA / NU
Cooperează cu membrii familiei? DA / NU
Începe să lucreze / învețe fără să i se spună? DA / NU
Uneori pare distrat, cu mintea în altă parte? DA / NU
Se plictisește repede de un joc (activitate)? DA / NU
Vorbește corect gramatical; acceptă să fie corectat? DA / NU
Îi plac glumele și are umor? DA / NU
Ar vrea să facă numai ce vrea el? DA / NU
Are idei originale și dă dovadă de o imaginație neobișnuită? DA / NU
Îl considerați „inventiv” dvs. și prietenii dvs.? DA / NU
Înțelege repede când i se explică ceva? DA / NU
Poate vorbi, citi și / sau scrie cu ușurință într-o limbă străină? DA / NU
Este dezordonat? DA / NU
Îi plac jocurile complicate care reclamă o atenție concentrată? DA / NU
Stă mult în fața calculatorului? DA / NU
Preferă emisiunile TV cu caracter științific (Animal Planet, Discovery etc.)? DA / NU
Folosește cu ușurință unele aparate electronice moderne? DA / NU
Își face singur un program de lucru? DA / NU
Nu se lasă până nu realizează ce și-a pus în gând? DA / NU
Vine cu plăcere la școală? DA / NU
Încurajați dorințele și interesele lui? DA / NU
Discutați zilnic cu copilul dumneavoastră despre viața lui școlară? DA / NU
Anexa 3
FINALURI INVENTATE PENTRU POVEȘTI FERMECATE
M-am urcat pe un lemn mic
Și am dat de un pitic
Care mi-a spus să nu mai zic …
Povești cu minciunic …
Am încălecat pe o rață bătrână,
Și v-am spus acum, copii,
O foarte mare minciună
Ca să nu uitați o poveste bună.
Și-am încălecat pe-un furtun,
Și-am ajuns din nou pe drum.
Și apoi pe o cucută,
Și-am intrat și într-o nucă.
Soarele de-abia răsare
Și v-am spus povestea mare,
Dar pe când o să apună,
Să visați frumos: Noapte bună!
Am urcat pe o nucă
Și-am ajuns uitucă.
Am sărit pe un chibrit,
Și-am ajuns la infinit.
Și-am mâncat ciuperci cu mere,
Și v-am spus-o cu plăcere.
Și-am mâncat trei nuci amare
Și v-am spus-o foarte tare.
BIBLIOGRAFIE
Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață – ghid pentru părinți și profesori, Ed. Științifică și Tehnică, București, 1997.
Alecu, Simona, Metodologia cercetării educaționale, Ed. Fundației Universitare ,, Dunărea de Jos’’, Galați, 2005.
Ancuța A., Ancuța P., Jocurile de creativitate, Ed.Excelsior, Timișoara, 1997.
Barna, A., Antohe, Georgeta, Curs de pedagogie. Fundamentele și teoria educației, Ed. Logos, 2001.
Băban, A., Consiliere educațională, Cluj-Napoca, 2001.
Bejan, M., Talent, știință, creativitate, Ed. Științifică, București, 1971.
Bejat, M., Factori individuali și psihosociali ai creativității, în Creativitatea în știință, tehnică și învățământ, E.D.P., București, 1981.
Blideanu, E., Șerdean, I., Orientări noi în metodologia studierii limbii române în ciclul primar, E.D.P., București, 1981.
Bocoș, Mușata, Stan, C., Someșan, E., Strategii didactice activizante în învățământul preșcolar și primar, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008.
Bouillerce, Brigitte, Carre, Cum să ne dezvoltăm creativitatea, Ed. Polirom, Iași, 2002.
Cherciu, F., Cultivarea creativității prin exerciții de calcul oral, în Revista Învățământul primar, nr.2-3/2002.
Caluschi, M., Grupul creativ de formare, Editura Cantes, Iași, 2001.
Cerghit, I., Metodica predării limbii române la clasele I-IV, E.D.P., București, 1992.
Cerghit, I., Metode de învățământ, Ed. Polirom, Iași, 2006.
Cosmovici, A., Iacob, Luminița, Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași, 2005.
Cristea, S., Creativitatea in procesul de invățămant, în Revistă de pedagogie , nr. 7-8/1992.
Cucoș C. (coord.), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iași, 1998.
Dincă, M., Teste de creativitate, Ed. Paidea, București, 2001.
Drăgan, I., Nicola, I., Cercetarea psihopedagogică, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1993.
Enache, M., Munteanu, M., Jocuri didactice, Ed. Porto-Franco, Galați, 1998.
Fryer, M., Predarea și învățarea creativă, Ed. Uniunii Scriitorilor, Chișinău, 1996.
Gârboveanu, M., și colab., Stimularea creativității elevilor în procesul de invățământ, E.D.P., București, 1981.
Ilica, Anton, Metodica limbii române în învățământul primar, Ed. Grigore Tabacaru, Bacău, 1998.
Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
Jigău, M. (coord.), Stănescu, Maria Liana, Botnariuc, P., Chiru, Mihaela, Ghinea, Diana Aurelia, Consiliere și orientare. Ghid, IȘE, București, 2000.
Landau, Erika, Psihologia creativității, E.D.P., București, 1979.
Dumitriu, Gh, Dumitriu, C., Psihopedagogie, E.D.P., București, 2004.
Matei, N. C., Educarea capacităților creatoare în procesul de învățământ, E.D.P., București, 1992.
Mihăescu, M., Metode activ – participative aplicate în învățământul primar, Ed. Didactica Publishing House, București, 2010.
Mitu, F., Metodica predării – învățării integrate a limbii și literaturii române în învățământul primar, Ed. Humanitas Educațional, București, 2006.
Molan ,V., Peneș, M., Metodica desfășurării orelor de compunere-expunere la ciclul primar, E.D.P. București, 1998.
Moraru, I., Psihologia creativității, Ed. Victir, București, 1997.
Munteanu, A., Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994.
Neacșu, I., Instruire și învățare, EDP, București, 1990.
Nicola, Gr. (coord.), Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, EDP., București, 1981.
Nicolescu, Estera, Didactica limbii și literaturii române pentru învățământul primar, Ed. Egal, Bacău, 2003.
Oprescu, N., Activism și activizare în procesul învățării, în Revista Învățământul primar, vol.1/1991.
Panfil. A., Limba și literatura română în școala primară, Ed. Paralela 45, Pitești, 2007.
Pițilă, T., Mihăilescu, C., Limba și literatura română, manual – clasa a III-a, Ed. Aramis, 2005.
Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională, Ed. Polirom, Iași, 2001.
Roco, M, Creativitatea individuală și de grup, Ed.Academiei, București, 1979.
Roșca, A., Creativitatea, Ed. Enciclopedică Română, București, 1972.
Sternberg, R. J., Manual de creativitate, Ed. Polirom, Iași, 2005.
Stoica, Ana, Creativitatea elevilor, EDP, București, 1983.
Șchiopu, Ursula, Verza, E., Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții, ediție revizuită, EDP, R.A., București, 1995.
Șerdean, I., Didactica limbii și literaturii române, Ed. Corint, București, 2006.
Ștefan, M., Lexicon pedagogic, Ed. Aramis Print, București, 2006.
Tomșa , Gh., Psihopedagogie preșcolară și școlară, București, 2005.
Zlate, M., Introducere în psihologie, Ed. Polirom, Iași, 1994.
***, Curriculum Național. Programe școlare pentru învățământul primar, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2003.
***, Programa școlară pentru clasele I și a II-a, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2004.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Studiul Experimental Prinvind Dezvoltarea Creativitatii Scolarului Mic la Disciplina Limba Si Literatura Romana (ID: 154734)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.