Semnele de Punctuatie

Cuprins

Introducere

CAP. I SEMNELE DE PUNCTUAȚIE ÎN SISTEMUL LIMBII ROMÂNE

PUNCTUAȚIA

În vorbire se stabilesc raporturi logice între cuvinte, grupuri sintactice și propozitii care formează unități aparte din punctul de vedere al înțelesului. Pentru a exprima aceste raporturi, vorbirea omenească folosește, în afară de procedeele gramaticale, pauzele, intonația și întreruperea șirului comunicării.

Pentru a putea exprima în scris ceea ce vorbim avem nevoie de întrebuințarea unor mijloace grafice, respective literele alfabetului pentru a forma cuvintele si semnele de punctuație.

Semnele de punctuație au fost folosite, la început, pentru a marca limita dintre cuvinte, pentru ca mai tarziu să apară punctuața ca și un sistem de semne convenționale care au rolul de a marca în scris pauzele, intonatia, întreruperea cursului vorbirii.

Semnele de punctuatie au caracter conventional, câteva dintre ele puteau fi folosite unul în locul altuia, dar încetul cu încetul s-a ajuns însă la generalizarea întrebuințării unui anumit semn de punctuație pentru o anumită situatie. Fixată prîn traditie, folosirea semnelor de punctuație, cu valori bine precizate, a devenit indispensabilă pentru toti cei care vor să-și exprime clar gândurile în scris. În general însă folosirea grețită sau omiterea semnelor de punctuație duce la confuzii și la denaturarea continutului comunicării.

Necesitatea de a exprima cât mai clar ideile în scris pentru ca ele să fie mai ușor și deplîn înțelese, a făcut să crească în ultima vreme interesul pentru stabilirea normelor de folosire a semnelor dc punctuație.

Forma semnelor de punctuatie a variat foarte mult de-a lungul timpului.

Cel mai folosit semn de punctuatie a fost punctul (.), care putea fi întrebuințat și ca semn de abreviere, după inițiala unui prenume sau după un cuvânt prescurtat prîn una sau mai multe litere.

Aristofan din Bizanț (secolul al Il-lea i.e .n.) este primul care a folosit semnele de punctuație pentru a delimita unitățile de înțeles: punctual perfect, corespunzător punctului nostru, subpunctul, marcând suspensia unei fraze neterminate, si punctul mediu, corespunzător virgulei noastre.

Sistemul lui Aristofan din Bizanț a avut o largă răspândire dar nu s-a generalizat. Deși a început să se învețe în școli, punctuația lui a fost puțîn pusă în practică.

Primele manuscrise care au semne de punctuație datează aproximativ din secolul al VIlI-lea.

Abia odată cu descoperirea tiparului s-a născut punctuația moderrnă, cu semnele pe care le folosim și azi: punctul, virgula, punctul și virgula, semnul întrebării și semnul exclamării. Aceste semne s-au generalizat în scrierea tuturor limbilor, cu câteva excepții.

Ca și în alte scrieri, cel dintâi semn de punctuație folosit în scrisul românesc este punctul. El apare în cele mai vechi texte scrise la noi cu chirilice, atât în limba slavă,cât și în românește.

La început, punctul nu marca numai sfârsitul de frază, ci separa și propozițiile din interiorul unei fraze, uneori chiar grupuri de cuvinte și cuvinte izolate. Virgula apare sporadic, cu funcțiunea pe care o are astăzi, din secolul al XVI-Iea, confundându-se însă uneori cu punctul.

Tot în secolul al XVI-Iea începe să apară, după modelul scrierii grecești semnul întrebării redat prîn punct și virgulă. Această particularitate se menține până la începutul secolului al XVIII-lea, dar între timp, încă din secolul al XVII-Iea, se introduce și semnul întrebării asemănător cu cel din zilele noastre.

Două puncte încep să apară în secolul al XVII-lea, fie pentru a anunța o citare, fie pentru a introduce o enumerare sau o explicație.

Punctuația completă, asa cum se foloseste astăzi, apare abia la începutul secolului al XIX-Iea, mai întâi în cărțile tipărite în Transilvania și apoi în cele din principate. Sub influența tipăriturilor, punctuația ajunge să fie aplicată apoi și în scrisul de mână.

PUNCTUL

Semnul grafic numit PUNCT marchează pauza care se face în vorbire între propoziții sau fraze independente ca înțeles. El se pune de asemenea la sfârșitul unor fraze și propozitii independente, grupuri de cuvinte sau cuvinte izolate care echivalează cu propoziții independente și după care vorbirea nu mai continuă.

SEMNUL 1NTREBARII

Semnul întrebării este folosit în scriere pentru a marca intonația propozițiilor sau a frazelor interogative.

Se pune semnul întrebării după cuvinte, grupuri de cuvinte, propozitii si fraze care au un caracter interogativ și care sunt întrebări directe.

SEMNUL EXCLAMARII

Semnul exclamării marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative.

Semnul exclamării se pune de asemenea după interjecțiile și vocativele care exprimă stări afective și sunt considerate cuvinte (sau părți de frază) independente.

Se pune semnul exclamării după o propoziție exclamativă, care poate fi completă sau eliptică de predicat.

VIRGULA

Virgula delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției. Virgula arată felul în care fraza și propoziția se despart în elementele lor constitutive, pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Aceasta este funcția gramaticală a virgulei.

În 1egătură cu funcția gramaticală se pot da reguli precise. Ele arată când este obligatorie și când nu este îngăduită folosirea virgulei. Aceste reguli se bazează pe felul în care se înlănțuie logic ideile în succesiunea lor. De accea, între modurile de folosire a virgulei în limbi diferite nu există deosebiri esențiale.

Virgula marchează grafic anumite pauze scurte făcute în cursul rostirii unei propoziții sau fraze. În felul acesta virgula, alături de alte semne de punctuație servește la redarea grafică a ritmului vorbirii și a intonației.

Virgula se folose pentru a reda grafic pauzele scurte, ori de câte ori marcarea lor este considerată necesară de către autor. În vorbire, asemenea pauze sunt folosite în mod intenționat în două situații:

a) pentru a grupa la un loc cuvintele și grupurile de cuvinte care formează unități de înțeles și a le despărți, în felul acesta, de restul frazei sau al propoziției;

b) pentru a atrage atențisa în mod deosebit asupra unor cuvinte, prîn despărțirea lor de restul frazei.

ÎN PROPOZITIE

Se pune virgulă între părți de propoziție de același fel, când nu sunt legate prîn și copulativ ori prîn sau:

a) Subiecte, urmate sau nu de determinări;

b) Nume predicative.urmate sau nu de determinări;

c) Atribute de același fel (substantivale, adjectivale, pronomiflale, verbale, adverbiale), urmate sau nu de determinări;

d) Complemente de acela fel (directe, indirecte, de agent sau circumstantiale de acelasi fel), urmate sau nu de determinări.

Nu se despart prîn virgulă părți de propoziție de același fel când sunt legate prîn și copulativ ori prîn sau.

Se despart prîn virgulă părțile de propoziție de același fel când sunt legate prîn și adverbial.

Nu se desparte prîn virgulă subiectul de predicat.

În locul unui verb (predicativ sau auxiliar) omis prîn elipsă, se poate pune virgulă.

Se desparte prîn virgulă un substantiv de o apoziție explicativă. Dacă dup apoziție urmează altă parte de propozitie, apozitia se intercalează între virgule.

Complementele directe și indirecte așezate după predicat nu se despart prîn virgulă.

Între predicat și un complement circumstantial așezat după el, în general nu se pune virgulă.

Constructiile gerunziale și participiale, cu sau fără determinări, așezate la începutul frazei, se despart prîn virgulă, indiferent de funcția sintactică pe care o au.

Se pun de obicei între virgule complementele circumstantiale așezate între subiect (însotit sau nu de determinări) și predicat, dar numai când subiectul e a înainte de predicat.

Dacă subiectul e așezat după predicat, complementele circumstanțiale se intercalează între virgule numai când autorul vrea să atragă atenția asupra lor.

Se intercalează între virgule un complement circumstantial asezat înainte de locul pe care îl ocupă în ordinea normală a complementelor. Această schimbare de topic are rolul de a atrage atenția în mod deosebit asupra acestui complement circumstanțial.

Se despart prîn virgulă de restul propoziției cuvintele și construcțiile cu topica schimbată sau incidente.

Se pune virgul după adverbele de afirmație și de negație, când acestea sunt echivalente ale unei propoziții.

Dacă după un adverb din această categorie urmează o propoziție subiectivă introdusă prîn că, folosirea virgulei nu mai este îngăduită.

Se despart de obicei prîn virgule de restul frazei substantivele în cazul vocative.

Se despart prîn virgulă de restul frazei interjecțiile. După interjecții se poate pune însă și semnul exclamării, dar când acestea sunt urmate de un vocativ cu care formează în rostire o unitate nu se pune nici un semn

Nu se recomandă când substantivul în vocativ este de genul femininin.

Interjecția la nu se desparte de verbul următor, cu care formează o unitate.

Conjunctiile însă, deci și adverbul totusi, așezate în interiorul unei propoziții nu se despart prîn virgulă.

Conjuncția așadar și locuțiunea conjuncțională prîn urmare, așezate în interiorul unei propoziții, se pune între virgule.

ÎN FRAZĂ

Coordonarea

Se pune virgulă între propozitiile coordonate juxtapose, fie că sunt, fie că nu sunt determinate de alte propozitii.

Se pune virgulă între coordonatele de orice fel:

a) între copulative, când sunt legate prîn nici, nu numai, ci și:

b) între coordonate adversative;

c) între coordonate disjunctive, când încep amândouă cu ba, când, fie, ori sau sau:

d) înainte de o coordonată conclusivă.

Coordonatele legate prîn și copulativ ori prîn sau nu se despart prîn virgulă.

Subordonarea

Propozițiile subjective și predicative nu se despart de regent prîn virgulă, indiferent de locul lor față de regentă.

Propozitia atributivă:

a) Atributiva explicativă (izolată) se desparte prîn virgulă de cuvãntul pe care îl determină;

b) Atributiva determinativă (neizolată) nu se desparte prîn virgulă de cuvântul pe care il determină. Regula se aplică și când propoziția determină un grup de cuvinte (substantiv + atribut).

Propozițiile completive directe și indirecte se despart de obicei prîn virgulă când sunt asezate înaintea regentei.

Completivele directe și indirecte asezate după regentă nu se despart prîn virgulă de aceasta.

Propozitiile completive de agent în general nu se despart prîn virgulă de regenta lor.

Propozitia circumstantială de loc se desparte prîn virgulă când e așezată înaintea regentei și când nu se insistă în mod deosebit asupra ei. Așezată după regentă, ea nu se desparte prîn virgulă.

Propozișia circumstantială de timp așezată înaintea regentei se desparte prîn virgulă când nu se insistă în mod deosebit asupra ei. Așezată după regentă, ea nu se desparte prîn virgulă.

Propozitia cauzală se desparte de regenta ei prîn virgulă, indiferent de locul pe care îl are în frază.

Dacă însă prîn formularea cauzalei autorul ține să arate că ea exprimă singura cauză (sau singurele cauze) care justifică actiunea din regentă, cauzala nu se mai desparte prîn virgulă, indiferent de locul ei față de regentă.

Propoziția finală se desparte de obicei de regentă prîn virgulă, când se află înaintea acesteia.

După regentă, propoziția finală se desparte prîn virgulă numai când vrem să subliniem că ea nu-i un element esențial în frază.

Propozișiile finale introduse prîn conjuncția de nu se despart prîn virgulă.

Propoziția circumstanțială de mod se desparte prîn virgulă când e așezată înaintea propoziției regente și când nu se insistă în mod deosebit asupra ei:

După regentă, propoziția modală se desparte prîn virgulă când nu se insistă asupra ei.

Subordonatele consecutive se despart în genere prîn virgulă de regentă.

Așezate imediat după predicatul regentei, consecutivele introduce prîn de nu se despart prîn virgulă.

Subordonatele concesive, așezate înainte sau după regentă se despart întotdeauna prîn virgulă.

Propozițiile condiționale, când nu se insistă în mod deosebit asupra lor, se despart prîn virgulă.

Propozițiile opoziționale și cumulative se despart prîn virgulă de regenta lor.

Propozițiile instrumentale, sociative, de excepție și predicative suplimentare în general nu se despart prîn virgulă de regenta lor.

Propozițiile de orice fel, intercalate în propoziția regentă, se despart prîn virgule.

Considerate incidente, propozitiile intercalate într-o frază sau într-o propozișie redată în vorbire directă (sau care urmează unei astfel de fraze sau propoziții) se pun între virgule sau linii de pauză.

PUNCTUL SI VIRGULA

Punctul și virgula este semnul de punctuație care marchează o pauză mai mare decât cea redată prîn virgulă și mai mica decât cea redată prîn punct.

O astfel de pauză este adesea necesară pentru a despărți propoziții sau grupuri de propoziții care formează unități relativ independente în cadrul unei fraze. Fraza câștigă astfel în claritate și se evită legarea greșită a unei subordonate dinaintea unei pauze marcate prîn punct și virgulă de propoziția imediat următoare.

Propozițiile separate prîn punct și virgulă sunt mai mult sau mai puțîn legate între ele prîn conținutul lor de idei, iar natura acestei legături este uneori exprimată și prîn structura lor gramaticală. Ele pot face parte din povestirea de mai mare întindere a unui fapt, din descrierea unui peisaj

În asemenea cazuri, semnul punct și virgulă desparte de obicei propozișii echivalente cu niste coordonate copulative (uneori determinate, fiecare în parte, de alte propoziții). Dar aceste propozișii pot fi legate și prîn raporturi sintactice conclusive, cauzale, concesive. Aceste raporturi se deduc din succesiunea ideilor și din structura gramaticală a propozițiilor iar punctul și virgula nu face decât să le accentueze. În general, pauza notată prîn punct și virgulă nu este absolut indispensabilă, omiterea sau înlocuirea ei cu virgula sau cu punctul nu duce la denaturarea sensului frazei.

Punctul și virgula fiind mai mult un mijioc stilistic decât gramatical, folosirea lui e dictată de preferința celui care scrie textul.

În textele alcătuite din fraze lungi, punctul și virgula apare mai des. Astfel de fraze trebuie fragmentate, pentru a putea fi urmărite cu ușurință la citit. Ele cuprind un număr mare de propoziții mai mult sau mai puțîn legate între ele prîn diverse raporturi sintactice. Gruparea acestor propozitii în unități sintactice relativ independente, în cadrul frazei, e usurată de folosirea semnului punct și virgulă.

Punctul și virgula desparte de multe ori propozitii sau grupuri de propoziții între care există raporturi de coordonare sau de subordonare. În asemenea cazuri, valoarea punctului și virgulei e analog cu a punctului când marchează fărâmițarea frazei, ca procedeu stilistic, la unii scriitori:

a) propoziții adversative;

b) propoziții conclusive;

c) o propoziție cauzală de regenta ei.

d) o propoziție concesiv de regenta ei sau de altă concesivă (urmată de alte propozitii care o determină).

Punctul și virgula apare uneori, în dialog, după adverbe de afirmație și de negație sau după unele adverbe de mod.

Punctul și virgula apare de multe ori în texte care cuprind redarea unei vorbiri directe, și în anume între propoziția (incidentă) prîn care se dau indicații asupra celui care vorbește și comunicarea propriu-zisă.

DOUA PUNCTE

Două puncte anunță vorbirea directă sau o enumerare, o explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză, în general mai mică decât pauza indicată de punct. Ele se pun atât la sfărșitul unei fraze, cat și în interiorul ei.

Două puncte se pun:

Inaintea unei vorbiri directe:

a) după un verb de declarație;

b) după un verb de declarație subânțeles:

c) după un substantiv care anunță vorbirea directă.

După verbul care anunță reproducerea unor zgomote sau sunete

Înaintea citării unui text, a unui proverb, a unei zicale, a unui principiu.

Înaintea unei enumerări, în descrieri sau narațiuni.

Înaintea unei explicații sau a unei dezvoltări cu privire la un obiect, la un fenomen. De obicei aceste explicații și dezvoltări sunt propoziții apozitive, care se raportează la o propoziție regentă, întregindu-i înțelesul.

Se pot pune două puncte după cuvinte ca (de) exemplu, astfel, anume, iată, care anunță explicări, precizări, exemplificări făcute de vorbitor la ceea ce s-a spus mai înainte.

Se pun două puncte înaintea unei propoziții care exprimă o concluzie sau o consecință.

În construcțiile în care verbul nu e exprimat, cele două puncte marchează locul verbului. În astfel de situații, în locul acestui semn de punctuație se poate folosi virgula sau pauza.

Uneori două puncte apar și între propoziții principale. De exemplu, între două principale dintre care a doua are sens cauzal, pentru a accentua raportul de cauzalitate dintre cele două propoziții.

Două puncte nu se pun între toate categoriile de coordonate principale, folosirea acestui semn de punctuație (în loc de virgulă) între două propoziții adversative nu este justificată.

SEMNELE CITĂARII (GHILIMELELE)

Semnele citării sau ghilirnelele (,,…“ sunt semne grafice care se întrebuințează atunci când reproducem întocmai un text spus sau scris de cineva.

Semnele citării se pun la începutul și sfârșitul unei citat închizând vorbirea directă. În această situație se disting mai multe cazuri de folosire a ghilimelelor, după cum propoziția pe care o anunță e la sfãrșitul, la începutul sau înăuntrul vorbirii directe.

a) Când reproducerea merge în continuarea cuvintelor care o anuntă, ea este precedată de două puncte și începe cu majuscule.

Când după vorbirea directă se pune punct, semnele citării pot sta atât înaintea punctului, dacă vorbirea directă intervine în cursul unei propoziții sau fraze, cat și după punct, dacă vorbirea directă constituie o propozitie sau o frază independentă:

Dacă vorbirea directă se termina cu semnul întrebării sau al exclamării, atunci ghilimelele se pun după aceste semen.

b) Când cuvintele care arată cui ii aparține vorbirea directă stau după aceasta, semnele citării se pun imediat ce se termină vorbirea directă și se separă de restul propoziției prîn virgulă sau pauză.

c) Dacă cuvintele care arată cui ii apartine vorbirea directă se află în mijlocul acesteia, atunci ele se despart prîn virgule sau pauze. În acest caz nu se pun semnele citării înainte și după intercalare.

Când reproducem un cuvânt sau un grup de cuvinte care nu constituie o propozitie, aceste cuvinte se pun între ghilimele.

Semnele citării se pun înainte și dup reproducerea unui text.

Semnele citării pot exprima ironia față de cel care folosește cuvântul sau grupul de cuvinte reprodus.

Se pot închide între semnele citării cuvintele asupra cărora vorbitorul vrea să insiste, să atragă atenția în mod deosebit sau să le dea o mai mare importanță decît au în realitate.

Se pot pune între semnele citării titlurile operelor literare, artistice sau științifice ale publicațiilor atunci când aceste titluri sunt reproduse într-o frază.

În lucrările de lingvistică se obișnuiește ca traducerea, sensul unui cuvânt, să se dea între ghilimele.

Când în cadrul unui citat intervine un alt citat, este nevoie de două rânduri de ghilimele. Pentru o mai mare claritate, e bine ca în astfel de cazuri să se folosească ambele feluri de ghilimele, și anume ghilimelele <<…>> se așează în interiorul textului cuprins între ghilimelele ,, …“.

LINIA DE DIALOG SI DE PAUZA

Același semn de punctuație (—) are două functiuni cu totul diferite: Linia de dialog indică începutul vorbirii fiecărei persoane care la parte la o convorbire, iar linia de pauză marchează, ca și alte semne de punctuașie pauza dintre diferitele părți ale propozitiei, dintre propoziții sau fraze.

Linia de dialog.

Este gresită folosirea semnelor citării împreună cu linia de dialog

Linia de pauză se foloseste în interiorul propoziției sau al frazei, pentru a delimita cuvintele și constructiile intercalate sau apozițiile explicative. Apoziția explicativă poate fi dcspărțită de restul propozitiei atât prîn linia de pauză, cât și prîn virgulă.

Se preferă linia de pauză acolo unde constructia intercalată are în interiorul ei una sau mai multe virgule. Topica inversă este astfel evidentă, pentru cititor, și ușurează înțelegerea frazei.

Uneori constructia explicativă este despărțită de restul frazei atât prîn linia de pauză. cat si prîn virgulă. În astfel de cazuri, virgula e așezată intotdeauna înaintea primei linii de pauză și după cea de-a doua. Linia de pauză izolează constructia explicativă de restul frazei, iar virgula are aici rolul de a despărți anumite părți de propoziție sau propoziții care au fost despărțite prîn virgulă chiar dacă nu ar fi intervenit constructia explicativă.

De multe ori pauza creată de o atitudine afectivă a vorbitorului, de o intonație deosebită, este notată prîn linia de pauză.

Uneori se pune linie de pauză înaintea unei comparații care nu e introdusă printr-un adverb (de obicei ca). Astfel de comparații se numesc asindetice.

Intervenția autorului în cursul vorbirii directe sau la sfârșitul ei se pune fie între virgule, fie între linii de pauză. Folosirea liniei de pauză insotite de virgu1 este nerecomandabilã în asemenea situatii

Se recomandă folosirea liniei de pauză după semnul întrebării sau al exclamării, când acestea se pun după un pasaj în vorbire directă și sunt urmate de intervernia autorului.

Linia de pauză marchează, în construcțiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ.

Linia de pauză poate preceda o explicație, având aceeasi funcțiune ca două puncte.

PARANTEZELE

Parantezele rotunde () sau drepte [] arată un adaos în interiorul unei propozitii sau al unei fraze.

Parantezele rotunde cuprind o explicație, o precizare ori un amănunt, care îmbogățesc înțelesul propozițieui sau al frazei de care sunt legate. În acest sens. parantezele au aceeași funcțiune ca linia de pauză sau virgula, când acestea cuprind comunicări care explică sau întregesc propozitța sau fraza în interiorul căreia se află.

Parantezele închid fie un cuvânt, fie o propoziție sau o frază. Uneori, explicația din paranteză este subtitlul sau titlul unei Iucrări.

Se pun între paranteze rotunde cuvintele sau propozițiile care exprimă atitudinea vorbitorului față de cele spuse înainte.

În piesele de teatru se pun între paranteze rotunde indicațiile scenice. Astfel de indicatii referitoare la gesturile si mimica personajelor se dau între paranteze uneori și în scrieri literare care aparțîn altor genuri.

Dacă fraza se încheie odata cu explicația dintre paranteze, se pune punct (semnul întrebării sau exclamării) după ultima paranteza. Când fraza continuă, trebuier folosită virgula dupa ultima paranteză în toate situațiile în care, dacă n-ar fi parantezele, s-ar pune virgulă.

Parantezele drepte se folosesc cu scopul de a închide un adaos făcut de noi într-un text citat. Ele ajută deci la separarea spuselor noastre de ale altora, ori de câte ori este nevoie să intervenim.

Se închid de asernenea între paranteze drepte cuvintele sau semnele de punctuație asupra cărora vrem să atragem atenția cititorului.

PUNCTELE DE SUSPENSIE

Punctele de suspensie arată o pauză mare în cursul vorbirii. Spre deosebire de punct, punctele de suspensie nu marchează sfârsitul unei propoziții sau al unei fraze, ci indică în general, o întrerupere a șirului vorbirii.

Comunicarea care e așezată înaintea pauzelor redate în scris prîn punctele de suspensie are întotdeauna o intonatie caractenistică când pauza este neintenționată, intonația este descendentă, iar când pauza este intenționată, intonația comunicării este ascendentă

Funcția principală a punctelor de suspensie este de a arăta o întrerupere a vorbirii. Intreruperea vorbinii se poate face după orice parte a propozitiei sau a frazei.

Punctele de suspensie apar și între propoziții coordonate

Întreruperea vorbirii poate fi momentană sau definitivă. Vorbitorul își poate opri pentru un moment expunerea, înaintea unei afirmații care provoacă surprinderea. Pauza făcută într-o astfel de împrejurare mărește efectul urmărit de vorbitor.

Întreruperea definitivă a vorbirii apare ori de câte ori vorbitorul nu vrea să-si exprime până la sfârșit gândirea, considerând restul destul de ușor de subînteles sau recurgând la mimică și gesturi. Comunicarea câștigă astfel în expresivitate.

Punctele de suspensie apar în povestire fie pentru a marca pauzele lungi pe care le face vorbitorul, căutând cuvintele, expresiile cele mai potrivite, fie pentru a sugera ritmul lent cu care vorbeste povestitorul.

Punctele de suspensie poate să marcheaze o vorbire incoerentă sau poate marca lipsa unor propoziții sau fraze.

Când o data este nesigură sau autorul nu vrea să o scrie în intregime se pun puncte de suspensie în locul părților care lipsesc.

Când într-o convorbire, persoana întrebată nu răspunde sau își arată numai prîn mimică mirarea, surprinderea față de cele auzite, atitudinea ei este sugerată, în scriere, prîn puncte de suspensie, uneori însoțite de semnul întrebării sau al exclamării.

În constructiile eliptice, punctele de suspensie țîn uneori locul predicatului sau al verbului copulativ omis.

CRATIMA (LINIUȚA DE UNIRE SAU DE DESPĂRȚIRE)

Ca semn de punctuație cratima (1iniuța de unire sau despărțire) se folosește:

1. În repetiții, când cuvântul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecție) formează o unitate;

2. În interiorul unor expresii formate din două substantive, un substantiv și un adverb, din două adverbe sau din două interjecții;

3. Intre două numerale, pentru a arăta că indicația numerică e aproximativă.

4. Între cuvinte care arată limitele unei distante, ale unui interval de timp.

SEMNELE ORTOGRAFICE

Semnele ortografice sunt înrudite cu semnele de punctuație. Uneori chiar semnele de punctuație se folosesc ca semne ortografice. De exemplu, punctul marchează de obicei abrevierile. Semnele ortografice propriu-zise sunt cratima și apostroful.

Cratima marchează rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, fie că lipsesc sunete, în care caz înlocuiește apostroful din vechea ortografie, fie că nu lipsesc

Cratima se folosețte la scrierea unor cuvinte compuse, la despărțirea cuvintelor în silabe sau între două numerale.

Apostroful marchează absența accidentală în rostire a unor sunete.

CAP. II FUNCȚIA STILISTICĂ A SEMNELOR DE PUNCTUAȚIE

După cum am mai spus, pentru a putea exprima în scris ceea ce vorbim avem nevoie de întrebuințarea mijloacelor grafice, adică în primul rând de literele alfabetului pentru a putea transcrie grafic cuvintele dar mai ales aven nevoie de semnele de punctuație pentru a putea trasmiteși prîn scris pauzele, intonatia, întreruperea cursului vorbirii.

Uneori semnele de punctuație pot fi întrebuințate pentru a scoate în relief anumite valori stilistice. În asemenea cazuri nu se pot da reguli, folosirea semnelor de punctuație rămânând la aprecierea celui care le scrie.

CAP. III PUNCTUAȚIA ÎN ACTELE MANAGERIALE

(STUDIU DE CAZ)

Ca și forma de respect trebuie sa avem mare grijă la corectitudinea datelor de identificare ale destinatarului: scrierea corectă a numelui, prenumelui, titlurilor și adresei.

Există o mare diferență între corespondența oficială unde este admis umorul și familiarismul și corespondența informală unde folosim adresările de tipul ”Stimată Doamnă / Stimate Domn / Cu stimă,” sunt corecte în cazul reclamațiilor, somațiilor dar și în probleme de rutină și în relațiile amiabile.

Ca și regulă de bază trebuie facută referire la confidențialitate. Mențiunile uzuale și categoria de acces privind acest aspect sunt: “Confidențial”, “Personal”, “Personal și confidențial” și “Secret”. Respectivele mențiuni limitează accesul la document. Dacă nu se face referire la categoria de acces atunci documentul este considerat ”Neclasificat” adică conținutul documentului nu conține decât informații cu caracter general și poate fi citit de oricine.

Trebuie să avem grijă la Dimensiunile comunicării scrise. Rapoartele prea stufoase, lungi sau complicate, descurajează la prima vedere și denotă o posibilă lipsă de respect pentru funcția destinatarului și chiar a timpului care intotdeauna în afaceri e foarte important.

De asemenea trebuie sa avem grijă la stilul și tonul comunicării. Rugămintea, de pildă, nu poate fi formulată ca o somație, iar invitația nu trebuie să semene cu un “convocator”,.

Imaginea unei firme, indifferent de mărimea ei, se construiește încetul cu încetul, în timp îndelungat. Nici un amănunt nu trebuie neglijabil în acest efort de durată. Un rol important în aceasta “piesă”, pe lângă finețea, acuratețea și corectitudinea gramaticală a textului, este jucat și de papetăria firmei.

În general, papetăria înseamnă corespondența scrisă a firmei și tipăriturile ei, hârtie de corespondență, hârtia de fax, cărțile de vizită, plicurile personalizate, invitații, somații, scrisori promoționale, oferte, scrisori de refuz, documente comerciale, ambalaje, etichete, fluturași, afișe și chiar tipărituri (pliante, broșuri, cataloage, rapoarte). Practic însă, papetăria se referă expres la ceea ce, îndeobște, se numește hârtie cu antet.

Crearea acesteia, design-ul, poate fi primul pas spre professionalism, într-o strategie unitară și coerentă de comunicare globală a designului companiei. Design-ul papetăriei oferă șansa de a face imagine, cu investiții moderate, chiar și atunci când nu se apelează la graficieni sau stiliști, care cunoaștem că sunt scumpi, dacă sunt buni. Hârtia antet produce efecte de finețe, care conteaza la imaginea firmei pe termen lung.

Antetul, conform dicționarului ar fi un “text scurt, gravat sau imprimat în partea de sus a hârtiei…”. În schimb, despre hârtia antet, creatorii de imagine spun că e primul act de design comercial al companiei.

Profesionistul în comunicare consideră hârtia antet un avanpost în strategia de comunicare vizuală a companiei. Prima cheie este concepția logotipului (logo-tipului) firmei. Unicitatea și forța sa de expresie pot semnala rapid identitatea din punct de vedere vizual a companiei. Abia după definitivarea logo-ului urmează abordarea într-o idee unitară a celorlalte elemente de comunicare vizuală: papetăria propriu-zisă, însemnele specifice birourilor, modul lor de aranjare, decorațiunile interioare, arhitectura exterioară, design-ul produselor, vitrinele, fațadele, uniforma personalului etc.

Hârtia de corespondență, sigla, numele, logo-ul, jingle-ul, sloganul etc. reprezintă elemente vizuale și auditive ale identității și personalității firmei în conștiința clienților și a publicului.

Pentru că de obicei la elaborarea acestor documente lucreaza ”specialiștii” în sensul că pentru acestea sunt cooptați ori cei mai buni din firmă sau chiar sunt angajate firme de specialitate în domeniu, cu designeri, stiliști și tot ce trebuie pentru a rezulta un produs cât mai profesionist, în continuare voi face referire la modul de întocmire cât mai corect a unui

CURRICULUM VITAE

Currriculum vitae este de fapt un memoriu de activitate care este trimis către companii pentru a le stimula intereseul față de persoana ta și de ceea ce tu poți oferi companiei respective. Acesta trebuie foarte bine întocmit, pentru acest lucru existând modele standard care trebuiesc completate la specificul pregătirii individuale și bineînțeles la specificul activității firmei în conformitate cu datele cerute.

Dacă biografia ta ilustrează portretul ,,unui necunoscut”, atunci nu este bună și probabil nu-ți va aduce rezultatele dorite. După ce ai depășit etapa de autoevaluare, ar trebui să fii capabil să înțelegi mai bine cine ești și care este tipul de slujbă pe care o cauți. Această capacitate de înțelegere este esența pentru a redacta o biografie adecvată.

Pentru a aplica la un post avem mai multe tipuri de bază de CV-uri pe care le putem folosi și anume cronologic, funcțional sau vizat. De la caz la caz, alegeți tipul de curriculum vitae care vă avantajează cel mai mult.

CV cronologic:

Un CV cronologic începe cu prezentarea pe scurt a istoricului dumneavoastră de lucru, prima prezentată fiind cea mai recentă. Locurile de muncă sunt prezentate în ordine invers cronologic, ultimul loc de muncă fiind prezentat în capul listei. Acest tip de CV este în topul preferințelor angajatorilor doarece este foarte ușor de vizualizat locurile de muncă și sarcinile avute în ordinea calificării.

Este recomandat să folosim acest tip de CV dacă suntem o persoană calificată și avem experiență pe piața muncii.

CV funcțional:

Dacă suntem la început de drum sau nu prea avem un istoricul de lucru chronologic, ne avantajează dacă folosim un CV-funcțional, care se axează mai mult pe experiența și abilitățile noastră. Acest tip de CV este indicat să fie folosit de pesoanele care au lacune sau întreruperi în istoria ocupării forței de muncă sau sunt în căutare de a schimba cariera.

CV combinat:

Un CV combinat prezintă atât experiența și abilitățile în prima parte, dar imediat după este prezentat și istoricul pe piața forței de muncă. Cu acest CV avem posibilitatea să evidențiem atât abilitățile pe care le aveți și care pot fi relevante pentru postul vacant pentru care aplicăm dar oferă de asemenea și istoria cronologică pe care ă preferă angajatorii.

CV vizat sau țintă:

Un CV care este personalizat devine un CV-țintă și este în așa fel redactat încât să evidențieze în mod special experiența și aptitudinile pe care le-ați dobîndit în cariera proprie și care sunt relevante pentru postul pentru aplicați. Este mai dificil și necesită mai mult timp pentru a scrie un astfel de CV decât să faceți clic și să aplicați cu CV-ul existent și mai are dezavantajul ca este focusat doar pe un tip de post, nefiind util dacă aplicam pentru mai multe posturi dar, cu toate acestea, merită efortul, mai ales atunci când se aplică pentru un post care se mulează perfect pe experiența și calificările dobândite.

Mini CV:

Un mini CV conține un rezumat al carierei și prezintă pe scurt calificările principale. Poate fi folosit dacă un angajator care acest fel de CV sau în cazul în care persoana respectivă  cere o referință sau mai degrabă dorește doar o imagine de ansamblu și nu un CV complet.

Înainte de a întocmi orice tip de curriculum vitae, deși avem o sumedenie de modele și exemple, este bine să cunoaștem câteva elemente generale, importante pentru ,,aspectul fizic” al curriculum vitae. Sunt lucruri care se aplică indiferent de stadiul de pregătire sau de nivelul postului pentru care se aplică.

1. În primul rând trebuie să folosim o coală format A4 de calitate cât mai bună, albă, fara să exageram in sensul ca aceasta să fie cartonată, lucioasă sau să aibă imprimeuri sau modele.

2. Prenumele, numele, adresa cât mai completă, numărul de telefon (fix, mobil sau alte canale uzuale de comunicare) trebuie să apară la începutul primei pagini, fotografia (daca este solicitată), va fi aplicată în dreapta sus. Numele și prenumele trebuie să apară și la începutul eventualelor pagini următoare.

3. Curriculum vitae trebuie să fie un document îngrijit, prezentabil, fără greșeli de ortografie, gramatică sau de punctuație. Acestui aspect cred că trebuie să i se acorde cea mai mare atenție.

4. Curriculum vitae nu trebuie să se întindă pe mai mult de două pagini, să aibă o formulare generală pentru a ne putea permite să-l folosim, la mai multe companii. Dacă totuși candidezi pentru mai multe posturi diferite, este bine să-ți pregătești biografii clare, distincte, specifice fiecărui post în parte.

5. Biografia trebuie să fie dactilografiată folosind un procesor de texte, să fie corect încadrată în pagină, să fie folosit un font clar, lizibil și să fie tipărită la o imprimantă bună.

6. Niciodată nu trebuie să menționăm în biografie pretenții sau informații salariale.

7. Curriculum vitae trebuie să fie sincer. Nu putem afirma că avem diplome sau experiențe de care nu dispui. Trebuiesc prezentate informațiile adevărate, care poat fi confirmate prin verificarea referințelor.

8. Un curriculum vitae trebuie să înceapă cu propunerea unui obiectiv. Aceasta lucru ajută cititorul să afle care sunt posturile de care ești interesat și pentru care te consideră calificat.

9. Curriculum vitae trebuie întocmit în concordanță cu obiectivele și postul pentru care candidezi.

10. Pentru candidații cu experiență în muncă, cei ce citesc curriculum vitae vor căuta acele informații care să demonstreze competența, realizările, succesiunea logică a slujbelor anterioare și evoluția în carieră.

11. În cazul celor lipsiți de experiența practică domeniul pentru care candidează precum și în cayul tinerilor absolvenți, cei ce citesc biografia vor căuta informațiile care să le demonstreze potențialul uman de care dispun. Mediile mari din timpul studiilor, cursurile relevante, premiile, aptitudinile de lider sunt elemente care ne indică faptul că absolventul respectiv are potențial și poate deveni un bun angajat. Sunt de asemenea foarte importante informațiile ce fac referire la anumite burse, la eventualele slujbe de vară sau cu program parțial. Aceste lucruri ne demonstrează că absolventul este determinat, stabil și își asumă responsabilitatea finanțării propriilor studii.

12. Cititorii biografiei sunt mai mult interesați să afle ce anume ai facut, și mai puțin interesați de ceea ce ai dori să faci. De aceea, indiferent de tipul de, curriculum vitae, acesta trebuie să includă informațiile referitoare la contriibuțiile importante și realizările obținute. De exemplu, menționăm în curriculum vitae:

– am fost declarat ,,angajatul lunii” în lunile……..

– am absolvit al doilea din 150 de persoane;

– dacă ai contribuit la optimizarea sistemului contabil al companiei sau trecerea la un soft mai performant;

– am participat la inovarea procesului de ……….la vechiul loc de muncă;

– în ultimii doi ani am fost promovat de trei ori.

13. Dacă intenționezi să folosești adjective pozitive, descriptive la adresa ta, în biografie, este bine să le urmezi de scurte propoziții cu fapte doveditoare. Nu este suficient să afirmi că ești organizat, motivat, creativ și un lucrător independent. Trebuie să poți să dai câteva exemple care să argumenteze aceste afirmații,

În definitiv, curriculum vitae este un instrumentul de marketing și cine îl citește dorește să descopere fapte pozitive despre tine. Iată, spre exemplu, cele mai întâlnite secvențe de curriculum vitae:

– Aptitudini de comunicare și prezentare: ,,am fost desemnat de către companie pentru a prezenta pe suport audio-video cursuri de instruire pentru reprezentanții săi comerciali”.

– Rezultate comerciale foarte bune: ,,am depășit în anul 2014 normele de vânzare, fiind evidențiat pentru cele mai mari vânzări în linia de produse respective; reușind să cresc rezultatele financiare din teritoriul meu cu 20%”.

14. Nu trebuie lăsate perioade de discontinuitate în biografia ta. De exemplu, menționează că după ce ai lucrat trei ani, ai mers la școală doi ani, după care ai revenit la lucru pentru următorii doi ani. Citind informațiile despre experiența ta de muncă, dacă nu ești explicit, cititonul ar putea crede că ai fost șomer doi ani și ar putea trage concluzii eronate asupra situației. În acest caz, ar fi bine să te explici spunând că ai părăsit slujba pentru a te înapoia la coală și a putea obține diploma.

15. Pentru a dovedi că ești un individ multilateral este bine sa-ți menționezi implicarea civică, activitatea în organizațiile profesionale, pasiunile, și eventualele poziții de lider. Totuși nu este bine să adaugi informații de natură religioasă, politică sau de altă natură controversată deoarece aceasta ar putea să te elimine din competetiție.

16. Referințele nu trebuiesc introduse în biografie, dar, cu toate acestea, îți poți exprima dorința de a le furniza la cerere.

17. În unele cazuri, în funcție de natura postului, este foarte indicat să-ți menționezi în biografie disponibilitatea de a te muta sau a călători, la solicitarea companiei.

18. În cazul unui inventator cu brevete, al unui scriitor cu lucrări publicate sau al unui artist cu activitate expozițională, este indicat ca la finalul biografiei să fie incluse toate aceste lucruri remarcabile.

Curriculum vitae cele mai utilizate sunt cele cronologice și cele funcționale. (Biografiile sau memoriile de activitate sunt de obicei numite ,,curriculum vitae” în mediile academice sau științifice).

Revenind la tipurile de curriculum vitae, ca să concluzionăm, cel cronologic este, în zilele noastre, cel mai popular. El este organizat secvențial, începând cu activitățile cele mai recente și continuând cu cele mai vechi, așezate în ordine invers cronologică. O persoană cu o experiență de muncă foarte îndelungată trebuie să se concentreze pe cele mai recente posturi, nemaifiind necesar să menționeze activitatea de început decât în cazul în care slujba pentru care candidează este în strânsă legatură cu experiența sa de la început. Cu alte cuvinte, trebuie inclus tot ceea ce consideră că ajută la consolidarea imaginii sale de candidat pentru postul respectiv.

Curriculum vitae cronologic nu avantajează persoanele cu schimbări de carieră și nici pe cele frivole din punct de vedere al atașamentului față de o companie sau față de un anumit post. Persoanele din această categorie vor trebui să folosească curriculum vitae funcțional.

În continuare, vom analiza, exemple de curriculum vitae cronologice.

1. STRUCTURA STANDARD a unui CV:

Nume si prenume (eventual foto)

Adresa

Telefon/fax

CURRICULUM VITAE  (titlul se trece optional)

Obiectiv

Studii

Cursuri, calificari, specializari

Experienta profesionala

Realizari

Competente

Lucrari publicate

Diverse (pasiuni, limbi straine, carnet auto, etc.)

Referinte

Exemplul 1 – Curriculum vitae cronologic pentru un contabil experimentat

ION POPESCU

Strada Mărgeanului nr. 42

București, România.

Telefon: (021) 885564564

OBIECTIV: Post la nivel managerial în domeniul contabilității costurilor

Intr-o Intrepri ndere pre1ucr

STUDII: Atestat expert contabil, 1980

Doctorat În finance, Facultatea de Contabilitate UWX, (974-

1976 (media generals: 9,50) Diploma de economist, Facultatea

de Contabifitate UWX, 1970-1974 (media generală: 9,25)

Liceul XYZ, Bucure Romania, 1966-1970.

EXPERIENTA:

1978- În prezent Compania XYZ MANUFACTURING, Inc.

CONTABI L-$EF. Subordonarea di recta controlorului (b

responsabi și cu implementarea contabiIit costuri br variabi I

de buget și redactarea lunara și trimestrială a raporturibor

financiare pentru intreprinderea avãnd un capital social de 6

miliarde $ (1982 – În prezent).

CONTABIL responsabil pentru colectarea datelor și analiză,

pregătirea rapoartelor financiare, inclusiv a rapoartebor de

profit și pierderi În cea mai mare unitate de prefucrare a in

treprinderii (1980-1982).

ANALIST FINANCIAR subordonat contabilului de costuri,

responsabil pentru calculul balancelor, analiza vănzărilor i

alocațiile bugetare (1978-1980).

1976-1978 Firma GHI PUBLIC

CONTABIL responsabil peritru clientela de bază a firmei. Aceasta includea Intreprinderi pre!ucrătoare mici, mijlocii și man.

APRECIERI DEOSEBITE: Alfa Beta – Asociacia Contabililor (1975) Premiat pentru implementarea unei noi proceduri de contabilitate ce a determinat reducerea cheltuielilor companiei cu 500000$ (1980).

Voluntar servicii de contabilitate gratuite în Bucure

PASIUNI: Schiul, bucataria, lectura.

dictafon, calculatorul programabil, microcalculatorul DEF.

Limbi str cunoscute: Engleză.

Secretara lunii În decembrie 1988, mal 1990 și decembrie

1992.

STUDI 5coa de operaton calculator, 1982, 6 luni de curs, atestat.

5coala de secretariat ADB.

Liceul XYZ, bacalaureat, 1980

REFERINTELE VOR H FURNIZATE LA CERERE

Analiza exernplului 2

Acest exemplu prezintă biografia unei secretare cu experiență, care caut un post imediat superior, acela de asistent administrativ. Este evident pentru un cititor expe

rimentatÎn curriculum vitae că aceast persoană a pornit de la un nivel inferior prin

muncă a reu treptat s promoveze. Are doi ani de coală de secretariat și ceva pregătire În domeniul calculatoarelor.

Prima sa slu a fost Intr-un birou cu Un singur ocupant. A avut ocazia s fad o

muI de ucruri. Se pare d a dorit să lucreze Intr-o companie mal mare și de aceea a acceptat postul de dactilograf în biroul de dactilografie, aJ de multe alte per soane cu aceea activitate.

Această nou slujbă nu p să-i ofere aceIa grad de responsabilitate ca slujba

anterioar dar a văzut-o ca pe un punct de plecare în noua companie. 51 a era. A

fost promovat de trei on.

Semnatara biografiei i-a enumerat aptitudinile În stujba sa actua!

Sunt bune și foarte diverse. A primit recunoa de a fi ,,secretara lunil” de trei on. Se af În postul actual din 1990 și pare c este pregătită să caute, din nou, un alt post cu o responsabilitate mai mare. Este interesant de aflat de cc nu mal există, pentru ea, nici o posibilitate de promovare în compania actuaI din moment ce a reu sã fie promovat p acum de câteva on.

Analiza exemplului 3

Examinând biografia acestui absolvent, rezulth că este Un Invingător. De’i nu a avut o slujbă permanentă În dorneniul calculatoarelor, i-a petrecut două yen ca programator Intr-o companie. Cu siguranță că nu I-ar fi primit și vara următoare dacă n-ar fi fost bun. Acum caută un post de Incep dar de fapt a trecut de stadiul acesta prîn activitatea desfă În corn pania XYZ.

În plus a fost un bun student. A fost implicat și În alte activită extraprofesionale în care i-a asumat, uneori, titlul de lider. De asemenea a lucrat în timpul anului de invățărnânt pregătind pe al a matematică, ceea ce dovede deopotriv cunoa rnateriei și existen unor abiIită de comunicare.

Nu a lăsat ca părîn să-i finanțexe colarizarea, preferând să muncească sifigur pentru aceasta, ceea ce dovede irnportanța studiilor pentru el. Dan Constantîn apare ca o persoană preocupată, energic Acest lucru indică aptitudinea de a- organiza și controla tirnpul, de a- echilibra responsabiIitá De f prea mare experiență, poten său uman preconizeaz c va continua să reu În muncL

a curn a reu în facultate. –

3. Curriculum vitae func;ional

Acest gen de curriculum vitae se concentrează asupra realizărilor În sine, făr a ;ine

seama de cronologia br. Folosirea este recomandată celor care urm o schimbare

de carieră, celor care au cunoscut prea multe schimbări ale locului de muncã și celor

care au petrecut un timp indelungat În cadrul aceleia companhi. Inserând spre final

enumerarea slujbelor avute, se pune accentul pe realizãrhle și deprinderite individului.

lată în continuare un exemplu de curriculum vitae funcțional.

Exemplu de curriculum vitae functional

MIRCEA IORGULESCU

Strada Lung nr. 27

Bucure România

Telefon: (01) 765 1991

OB S pun în aplicare experien managerială Intr-uri post care

să ofere evoluție continua.

EXPERIENTA MANAGERIALA:

Am supravegheat activitatea departamentului. Am mărit produc tivitatea personatului prîn intermediul unor sesiuni de instruire individuală și în grup. Am inițiat un nou program managerial care a determinat cre satisfaqiei la locul de muncă și reducerea ftuctua În producție a angajaților cu 20% Intr-un an.

EXPERIENTA DE COMUNICARE:

Am marit satisfacția clientelei și cooperarea interdeparta. mentată printr-o comunicare verbala și scrisă mai eficientă. Am elaborat un manual de instruhre a responsabhlilor relațieb cu clientela; am dezvoltat un program de instruire și am predat cursuri adresate celor ce se ocupă cu clientela.

EXPERIENTA ANALITICA:

Am Imbun5t profiturile prîn inițierea unei noi strategii de mar keting și a unui nou sistem de control at inventarului. Am execu tat analize de vãnzări precise și am evaluat eficiența h eficacitatea zonelor de vânzare. Am conceput și am implementat un program

grafic pe calculator spre a fi folosit ca instrument motivațional.

STUDII: Facultatea de Management, ASE, l973

Doctorat în management, ASE, 1985 (Ia seral, ziua muncind)

EXPERIENTA DE MUNCA:

1973-1983 Compania XYZ, reprezentant rela cu clientela

1983-1985 Compania ABC, special!st controlul inventarului

1985-1987 Compania CBC, instructor reIa CU cl

1987-În prezent Compania XYZ, manager relații cu clientela.

AFILIERI PROFESIONALE:

Membru al Asocia Managerilor din România, Bucure

Pre al Asocia Managerilor din România (1990)

PASIUNI 51 ALTE ACTIVITATI: Tenis, golf, Iectură

RECUNOA$TERI DEOSEBITE: Managerul lunii decembrie 1991

Disponibilitate de a călători iIsau muta

REFERINTELE VOR Fl FURNIZATE LA CERERE.

Analiza biografiei functionale

Autorul acestei biografii caută un post de manager, dar nu necesar în domeniul

relațiilor cu clientela sau al controlului inventarului, În care avea experiență anterioar

Acesta este probabil motivul pentru care a ales acest gen de biografie. 5 Imp

experiența în următoarele categorii: managerial de comunicare, analitid. În cadrut

fiecărei categorii a folosit cuvinte marcante a inceputul propozi Aceste cuv

– .

sunt: supravegheat, m inițiat, elaborat, dezvoltat, predat, imbunată executat,

conceput și implementat.

La rubrica despre studli a menționat cá a frecventat cursurile serale, în timp ce continua să muncească În cursul zilei. Experiența de munc eviden doar perioadele de angajare, companiile pentru care a lucrat, titlurile și posturile de Alte detalii nu sunt necesare pentru Ca ele sunt prezentate mai sus, prîn categorlite de experien Un alt element interesant al biografiei acestei persoane este faptul că În prezent este manager relații cu clientela În aceea companie care I-a angajat, după absotvire, În postul de reprezentant relații cu clientela. Aceasta ii comunică Cititorulul faptul că acest individ a fost un bun angajat din moment ce a fost reprimit în rândurile aceleia companil.

La rubrica de afilieri profesionale, pe lângă enumerarea asociațiilor în care este membru, a arătat că a deținut, a un moment dat, chiar o pozi de conducere.

În sec rezervată pasiunilor și altor activithți, autorul biografiei a men ca joacă tenis și golf. Având în vedere ca ar putea avea vârsta de 45 de ani (a absolvit facultatea în 973). aceste informații te determina să presupul c starea sa fizică este Inca foarte bună. De asemenea cite ceea ce dovede că are o minte activă. Recent a fost recompensat cu titlul de ,,manager at lunii”, care arată Ca, de are o carieră mndelungata, este capabil Inca de realizari.

SCRISOAREA DE INTRODUCERE

Pe langă Curriculum vitae care este instrumentul general de marketing destinat stimulării interesului cititorului, de a prezenta datele de angajare, adresele fostelor companii, evoluția salarială, etc, mai avem și scrisoarea de introducerecare este personalizată. Ea este făcută să răspundă cerințelor companiei căreia i-o trimiți.

Pentru fiecare curriculum vitae pe care îl expediezi trebuie să ai pregătită și o scrisoare de introducere. Scopul acesteia este de a te ajuta la obținerea interviului; de aceea, trebuie să o pregătești foarte bine.

Un curriculum vitae sau o scrisoare de introducere care care nu este redactată cu acuratețe sau, mai grav, conține greșeli de ortografie sau punctuație este din start sortită eșecului. De aceea la redactarea lor trebuie acordatăo atenție deosebită.

În primul rand, ca și conținut, scrisoarea de introducere nu trebuie să repete informațiile conținute în curriculum vitae.

Trebuie să fie un insoțitor scurt, bine scris i, dad este posibil, mai direct. Ea con și unele elemente care nu sunt incluse în biografie: de exemplu, date asupra salariului. motivele căutării unei noi slujbe, postul (posturile) pentru care dore să fii luat În considerare etc. Este acceptabil, și uneori solicitat, să incluzi În scrisoarea de introducere date referitoare la salariul tău actual, dar NICIODATA să nu men salariul pe care-I dore de la noul post.

Un alt sfat important în ceea ce prive scrisoarea de introducere: ea trebuie Intotdeauna adresată unei persoane anume. (Po suna la companie pentru a afla cui trebuie să-i trimi scrisoarea de introducere și curriculum vitae.)

Reține numele persoanei, corect ortografiat, și titlul acesteia. Dad este imposibil să obții aceste informa i-a recomanda s trimi ambele documente în aten departamentului personal, În cazul unei man companii care dispune de a ceva, sau în aten pre În cazul firmelor mici.

2. De ce expediezi curriculum vitae și scrisoarea de introducere?

Răspunzi la anunțul de angaj at unei companii Dad acest anun; publicitar solicită furnizarea anumitor informa atunci include aceste informații În scrisoarea ta de introducere. Dad informa cerute se referă la salariu, atunci poți include date

asupra salariulul t actual. Totu nu te-a sfătui să incluzi detalii legate de salariul pe

care-I a de la noua sIujb

Scrii compafluilor pentru care ai don să lucrezi f a avea cuno despre eventualele posturi vacante? În acest caz, dad ai experienț Intr-un anumit domeniu (sau domenii) de care compania ar putea beneficia, include această informa în scrisoarea ta de introducere.

E proaspat absolvent și cau un bc de munca? Atunci concentrează- aten

asupra câtorva segmente din cadrul compafliei În care cuno și poten tău

de muncă ar putea fi folosite cel mai bine.

Trimi biografia unel agefl de for de mund sau unor firme specializate In

recrutarea personaiubui? Datorită spectrului iarg de posibilită ale acestora, I

recomarid ca scrisoarea de introducere s te prezinte Intr-o manieră largă, dar să ofere

informa legate de tipurile de posturi de care e interesat, preferințebe de amplasare

geografică și salariu.

R unui anun orb”? (Acesta este un anunț care nu men compaflia,

jar pentru rãspuns men doar o căsu po În acest caz, fii atent la volu mul de informații pe care-I furnizezi. Deoarece nu cuno cui Ii scrii, vei don s compania sã se identifice Inainte de a dezvălui mai multe informații personale. Prezintã bucrurile sub un aspect comercial. ,,Iți voi spune câteva lucruri despre mine i, dacă mi te dezvălui, s-ar putea să-ți spun mai multe.” Anunțurile oarbe pot fi periculoase. Cunosc câteva cazuri (În SUA) În care persoane aflate În dutarea unei slujbe i-au

trimis curriculum vitae ca răspuns la unele anun oarbe pentru a descoperi mai

târziu că, în fapt, destinatarii erau companiile unde lucrau. De Indată ce aceste

companui au aflat despre inten angaja de a găsi o altă slujbă, au făcut tot

posibilul ca persoanele respective să piece. Majonitatea companiilor man, ononabile

flu folosesc insă anun oarbe ca metodă de a- asigura noii angaja Dacă flu

doresc s fie identificate, folosesc, de cele mai mubte on, serviciiie unei finme de

recrutare specializate care să le ajute să- asigure personalul necesar.

Ti-a recomandat vreun pnieten, rudă sau asociat pe cineva cunoscut Intr-o

companie căruia să-i tnimi curriculum vitae? Dad da, cere permisiunea să foIose

numele ceiui care cl-a făcut recomandarea. Astfel, În scnisoarea de introducere vei

meflțiofla: ,,Mihai Banu, de la compania XYZ, mi-a recomandat să ma adresez dv. In

vederea tnimiterli curriculum vitae”.

De indată ce ai și motivele pentru care expediezi scrisoarea de introducere și curriculum vitae, și va fi mai u să te hotanã asupra tipului de scrisoare de introducere pe care-o vei scrie. Păstrează câte o copie a curriculum vitae și a scrisonilor de introducere expediate, Impreună cu data expediției, numele și titlul persoanelon cănora Ie-au fost adresate. Aceste copli Iți vor folosi la momentul potrivit.

În continuare voi prezenta câteva exemple de scrisori de introducere.

Exemplul 1 – scrisoare de introducere

ca raspuns la un anun publicutar

VALERIU CRISTEA

Str. Lungã nr. 442

Bucure România

Telefon: (01) 881 II II

27 decembrie 1993

CompaniaXYZ

Strada Nouă nr. 12

Bucure Romãnia

În atenția domnului Radu Enescu, director de personal

Stimate domnule Enescu,

Ca răspuns la anunțul dumneavoastră din revista ,,Business Tech International” nr. și 3 pentru un post de programator calculator, anexez curriculum vitae, care reflectă dol ani de experien Incununată de succes În postul de programator pentru 0 companie prelucr

Datoritã reducerii activită compania și va reduce personalul. Postul meu, alături

de multe altele, va fi desfiîn Postul meu actual este de programator ef și ca ..

plus plata orelor suplimentare și 10% prima.

Sunt deosebit de muI de activitatea mea actuală și de aceea caut o situa similară, interesantă și solicitantă. A fi bucuros să ma pot Intãlni cu dumneavoastră personal pentru a discuta postul de programator din cadrul companiei dumneavoastră Va rog să ma contactați oricãnd pentru a fixa un interviu.

Cu sinceritate,

Va!eriu Cristea

Analiză

Această scrisoare de intenție este adresată unei persoane anume și citează anun publicat Intr-un periodic specificat. Autorul ei subliniază faptul că slujba anterioară a fost În cadrul unel companii prelucrătoare, tiind că și firma căreia și se adresează are acela profil. Menționeaza motivul datorită căruia se aflăÎn căutarea unei alte slujbe. De asemenea, oferă informații legate de titlu și salariu, dar nu indică nimic despre

sa pe care ar don să-l primeasd în noua slujbă. Ceea ce dore este doar participarea la interviu. A men Ca nu este snigurul care- va pierde slujba, pe langa el fund multi alții. Aceasta ehmină ngnjorarea determinata de posibilitatea ca mot concedieni sale să fie lipsa rezultatelor burie În munca.

Exemplul 2 – scrisoare de introducere adresatâ unei companii pentru care ai don sã lucrezi

STEFAN OLSZOWSKI

Str. Verde nr. 567

Bucure România

Telefon: (01) 385 9087

27decembrie 1993

ABC Electronics Co

Str. Mare nr. 65

Bucure România

În atenția domnului Mihai Oprea, pre

Stimate domnule Oprea,

Am aflat de compania dumneavoastră din informa primite de la Ministerul Muncii. Deoarece firma dumneavoastr pare a fi similar ca produc și dimensiune companiei pentru care am lucrat până la recenta mea mutare În România, am decis să vă prezint curriculum vitae, care evidențiază mai mult de trei ani de experiență ca tehnician electronist. Totodatã vreau să specific că vorbesc curent limba român

Am fost foarte mulțumit de slujba mea anterioară, fund considerat extrem de competent în repararea și instalarea echipamentului electronic specializat. Clienții companiei m căutau Intotdeauna atunci când Intâmpinau probleme.

A Ii deosebit de Incântat sã am prilejul sa vă Intălnesc personal, cãnd ve don dumneavoastr pentru a analiza posibilitatea de a lucra În compania dumneavoastră.

V rog să ma contacta pentru a fixa un interviu.

Cu sinceritate,

te fan Olszowski

NOTA În acest caz, autorul scrisorii cautã o companie asemănãtoare celei pentru care a lucrat anterior În Polonia. Deoarece s-a mutat Intr-o altă carL a ținut sa men cioneze cã poate vorbi limba română. Autorul nu raspunde unui anunc și nu tie dacă chiar există vreo slujba. Rugămintea sa este de a se putea Intâlni cu pre acestei mici companii pentru a analiza Impreună o posibila angajare. Salariul nu este mencionat.

Exemplul 3 – scrisoare de introducere a unui proaspãt absotvent

ION BUJOREANU

Str. Rondă nr. 88

Bucure România

Telefon: (01) 2479871 27 decembrie 1993

Magazinul Universal DEF

Str. Lalelei nr. 33

Bucure România

În aten domnului Traian Filip, manager angajări

Stimate domnule Flip,

În mai 1994 voi absolvi ASE din Bucure specializarea management/vânzari. Telul

meu a fost dintotdeauna să pot lucra pentru lan de supermagazine DEF. De fapt,

decizia de a urma cariera managerială În domeniul vânzărilor a fost determinată de

slujba cu program partial pe care am avut-o În timpul Iiceului Intr-unul din depar

tamentele magazinului dumneavoastră Pe durata faculth am avut ansa să pun in

practic ceea ce am invã În domeniul managerial în cadrul unui alt lanț de magazine

concurent dumneavoastră.

Anexez curriculum vitae și Imi exprim speran de a vă putea Intâlni personal

pentru a discuta posibilitatea acceptării mele În cadrul programului dumneavoastră de

instruire managerială. Va rog contacta pentru a fixa un interviu.

Cu sinceritate,

Ion Bujoreanu

Anal și zi

Acest absolvent a imbră cariera managementului în vanzari Inca din liceu,

când a obținut o experiență practică În domeniu. Nu se referă la salariu. El dovede

că este la curent cu programul de instruire managerială al companiei și dore să i

se dea 0 ansă de a fi inclus în cadrul acestuia.

Este interesat de acest lan de magazine în mod special.

Exemplul 4 – scrisoare de introducere adresată agen

for de muncá sau firmelor de recrutare a personalului

PAUL DUMITRESCU

Str. Ro nr. 74

Bucure România

Telefon: (01) 881 9753

27 decembrie 1993

EASY Per Recruiters

Str. Nouă 123

Bucure România

În aten domnului Răzvan Dinu, specialist marketing/vânzari

Stimate damn ule Dinu,

Recent am aflat că vă ocupa de recrutarea personalului În domeniul vânzări lor/marketingului produselor farmaceutice și a celor de uz tiințific. După cum ve ye dea citind curriculum vitae anexat, am experiență în marketingul produselor farma ceutice și medicale oferite centrelor de sănătate și cabinetelor medicale particulare.

Compania pentru care Iucrez în prezent urmeazã să- mute sediul în altă regiune. Mi s-a oferit posibilitatea de transfer la noul sediu, dar slujba soției și vârsta copiilor nu-mi permit mutarea În momentul de fa Cu toate acestea, slujba mea actuală implică aproximativ 50% din timp pentru călătorii interna și sunt convins că voi putea păstra aceIa program Intr-o nouă slujbă similară. Câ actual cuprinde un salariu de … $ și un procent de 0-20%, în func de vânzări.

Dac aveți cumva, În acest moment, vreun post care să corespundă pregătirii mele, a fi bucuros să ma pot Intâlni cu dumneavoastră pentru a discuta despre viitorul meu profesional. Vol mal suna la biroul dumneavoastrã peste aproximativ o săptãmână, pentru a fixa eventual un intervju.

Cu sincerit ate,

Paul Dumitrescu

Analizã

Autorul acestel scrisori se adresează, În fapt, unei firme de recrutare a personalului, pentru a afla dacă există disponibilă vreo slujbă adecvat pregătirii lui. El furnizează informa suplimentare, necesare firmei, ce includ indisponibilitatea sa de a se muta În alt ora disponibilitatea de a călători, retribu actual și structura clientelei. Nu dore să piardă timpul intâlnindu-se cu cei din compania de recrutare decât dacă consideră Ca au vreo propunere adecvată pentru el.

Exemplul 5 – scrisoare de introducere

În urma unui anun ,,orb”

LAURA MUGUR

Str. Pădurii nr. 108

Bucure România

Telefon: (01) 885 8789

27 decembrie 1993

Departamentul personal

C.P. 443-21

Bucure România

În aten managerului departamentului personal

Stimate doamndldomnule,

Ca răspuns a anunțul dumneavoastrã publicat În revista ,,Business Tech

International” din luna julie, v trimit curriculum vitae spre a ma Iua în considerare

pentru postul de asistent administrativ din compania dumneavoastră.

Experiența și aptitudinile mele din domeniul secretariatuiui, a cum sunt prezentate În curriculum vitae, ar trebui să corespundă postului descris În anun Sunt interesată să aflu mai multe despre compania dumneavoastră și a fi Incântată să v pot furniza informațiile suplimentare pe care le-ați cerut de Indată ce vom stabiI ce Va intereseazâ.

La ora actuală fund angajata, va rog să Iuați legatura cu mine prîn po sau, după

ora și 7,30, la numarul de telefon menționat mai sus.

V mulțumesc pentru atenția acordatã.

Cu sinceritate,

Laura Mugur

Analiză

Autoarea scrisoriL ne cui se adresează, foIose un ton precaut. Nu dă informa despre salariu i. evident, n răspunde multora dintre Intrebărfle puse În anun de angajare orb. 1 exprimă bun de a furniza și alte date din momentul în care compania și va dezvălui identitatea. De asemenea, și protejeaz pozi cerând s tie contactată prîn po sau după ore deprogram. Cu alte cuvinte, nu dore s fie c ta locul de muncă.

Exemplul 6 – scrisoare de introducere În urma unei recomandãri

DORÎN TUDORAN

Str. Ar nr. 79

Bucure România

Telefon: (01) 886 18 51

27 decembrie 993

ACCURATE Public Accountants

Str. Plopului nr. 7

Bucure România

În atenția doamnei Corina Petrescu, contabiHef

Stimatd doamnă Petrescu,

Dl Horia Albu, contabiI- a ABC Publ;c Accountants, mi-a sugerat să supuri aten dumneavoastră curricu!um vitae anexat aici. Dánsul a considerat cã pregătirea mea ar putea interesa firma dumneavoastră contabilă din două motive: (I) am lucrat Cu o cIientel asem și (2) compama dumneavoastr și anun recent dezvo

Datorită unor ucrãri de consolidare, actuala mea companie se mută Intr-o altă zonă, a două ore distanță fa de locuîn mea. Deplas a ciien nu reprezinta flici un fel de probIem dar cele patru ore în pius pe drurnul de la și către birou Imi creeazá di fi cu 1 t i

Sper ca experiența mea să fie pe măsura exigențelor companiei dumneavoastră Dac doriți, voi fi Inc să v int pentru a examina eventualele posibiIit ce s-ar putea ivi. V rag contacta a fixa a intâlnire de comun acord.

Va muI pentru atenție.

Cu sinceritate,

Dorm Tudoran

Analiză

Autorul acestel scrisori cunoa evident, pe cineva care tucreazăIntr-o firma de contabilitate și care -a recomandat această companie. (Poate ca dl Horia Albu este unul din fo săi intervievatori.) Din moment ce nu răspunde unui anunț și n-a fost Intrebat asupra salariulul, evita acest subiect. Exprimă motivele pentru care se află În căutarea altei slujbe și de ce crede el că ar putea fi un candidat interesarit pentru compania respectivă.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE