Renasterea In Vremea Lui Shakespeare

Este foarte ușor să ne gândim la Shakespeare ca un geniu cu o perspectivă unică asupra lumii din jurul lui. Cu toate acestea, Shakespeare a fost foarte mult un produs al schimbărilor culturale uriașe care au avut loc în Anglia elisabetană în timpul vieții sale.

El a lucrat în teatru la înălțimea mișcării renascentiste, ceea ce se reflectă în piesele sale.

Renașterea în vremea lui Shakespeare

Vorbind pe larg, mișcarea renascentistă este folosită pentru a descrie modul în care europenii s-au distanțat de ideile restrictive ale Evului Mediu . Ideologia care a dominat Evul Mediu a fost puternic axată pe puterea absolută a lui Dumnezeu și a fost impusă de către Biserica Catolică.

Începând cu secolul al paisprezecelea, oamenii au început să se rupă de această idee. Mișcarea renascentistă nu a respins de fapt ideea de Dumnezeu, ci mai degrabă au pus sub semnul întrebării relația omenirii cu Dumnezeu – o idee care a cauzat o revoltă fără precedent în ierarhia socială acceptată. De fapt, Shakespeare însuși se poate sa fi fost catolic.

Această concentrare asupra omenirii a creat o libertate nou-găsită pentru artiști, scriitori și filosofi: curiozitatea despre renlumea din jurul lor.

Shakespeare s-a născut spre sfârșitul perioadei renascentiste și a fost unul dintre primii care au adus valorile fundamentale ale renașterii la teatru.

Shakespeare a îmbrățișat Renașterea în următoarele moduri:

Shakespeare a actualizat stilul de scriere simplist, bidimensional de dramă pre-renascentist. El s-a concentrat pe crearea de caractere ,,umane” cu complexitate psihologică.  Hamlet este, probabil, cel mai faimos exemplu în acest sens.

Răsturnările în ierarhia socială acceptată a permis lui Shakespeare să exploreze umanitatea fiecare caracter, indiferent de poziția lor socială. Chiar și monarhii au emoții umane și sunt capabili să facă greșeli.

Shakespeare și-a folosit cunoștințele sale de greacă clasică și romană atunci când și-a scris piesele. Înainte de Renaștere, aceste texte au fost reprimate de Biserica Catolică.

Similar Posts

  • Elemente de Saptamanal din Cotidianul Vest 1998 2000

    Bunul simț sau simțul comun pentru selectarea detaliilor celor mai semnificative ale unui eveniment, eliminând ceea ce nu se poate relata. Evitarea situațiilor penibile și menținerea limitelor bunei cuviințe și a deontologiei profesionale. Obsesia preciziei prin observarea atentă și notarea corectă a tuturor elementelor care dau contextul unui eveniment, inclusiv a numelor și funcțiilor persoanelor…

  • Humor In Advertising

    1 The techniques and practices used to bring products, services, opinions, or causes to public notice for the purpose of persuading the public to respond in a certain way toward what is advertised. Most advertising involves promoting a good that is for sale, but similar methods are used to encourage people to drive safely, to…

  • Ion Creanga, Scriitor Cult cu Un Tonus Vital Propriu, „un Dramaturg Deghizat In Prozator”

    Cuprins Introducere Capitolul I. Ion creangă. Viața și opera Repere bibliografice Creangă azi Universalitatea lui Creangă Capitolul II. Stilul și arta narativă în opera lui Ion Creangă Oralitatea în proza lui Creangă 2.2. Limba lui Creangă Trăsături caracteristice ale limbii povestitorului Noutatea lui Creangă Farmecul povestirii Eroul fermecător Capitolul III. Caracterul cotidian al poveștilor lui…

  • Antonio Machado

    NOTAS (1). Antonio Machado, Soledades, Galerias. Otros poemas, Labor, Barcelona, 1975, p.13. (2). Ricardo Gullon, Una poetica para Antonio Machado, , Gredos, Madrid, 1970, p.64. (3). Damaso Alonso, Cuatro poetas espanoles, Gredos, Madrid, 1976, p.150. (4).Antonio Machado, Soledades, Galerias y otros poemas, Labor, Barcelona, 1975, p.21. (5).Ricardo Gullon, Una poetica para Antonio Machado, Gredos, Madrid,…

  • Antropologia

    CUPRINS: Argument……………………………………………………………………………4 CAPITOLUL I – ANTROPOLOGIA……………………………………………8 I. 1. CE ESTE ANTROPOLOGIA ?……………………………………….….8 I. 2. DETERMINAREA ANTROPOLOGIEI CULTURALE………….…..10 I. 3. RAMURILE ANTROPOLOGIEI CULTURALE…………………..….11 I. 4. PRIMII PAȘI…………………………………………………………….20 I. 5. DETERMINISMUL RASIAL………………………………………….21 I. 6. EVOLUȚIONISMUL CLASIC…………………………………………24 I. 7. PARTICULARISMUL ISTORIC. FRANZ BOAS……………………..28 I. 8. STRUCTURALISMUL ȘI FUNCȚIONALISMUL BRITANIC………29 I. 9. STRUCTURALISMUL FRANCEZ…………………………………….33 I. 10. NEO-EVOLUȚIONISMUL……………………………………………38 I. 11….