Paronimia

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….2

CAPITOLUL I : PARONIMELE :

1.1. Definiția paronimelor

1.2. Originea paronimelor

B)Clasificarea:

1.3. În raport cu numărul de fenomene prin care diferă:

-Paronime adjectivale , paronime substantival , paronime verbale

1.4. Clasificarea după originea termenilor care intră în relație semantică, mai precis în falsă relație (elementul indus și elementul inductor)

1.5. Dupa criteriul frecventei paronimelor in limbajul vorbitorilor de limba romana

a) Paronime uzuale

b) Paronime rare si foarte rare

C) Atracția paronimică , etimologia populara si contaminatia

CAPITOLUL II : PARONIMIA

2.1. Definirea conceptului de paronimie

2.2. Clasificarea cuplurilor paronimice:

2.2.1 Aspecte morfologice ale cuplurilor paronimic

2.3. Aspecte controversate ale paronimiei

CONCLUZII

MIC DICȚIONAR DE PARONIME

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Am ales această tema deoarece mi s-a părut una interesantă, în ideea că trebuie să avem o profundă cunoaștere a limbii române, mai ales a limbajului folosit în comunicare, în exprimarea trăirilor și a gândurilor.

De-a lungul cercetărilor mele am observat faptul că paronimia a fost privită că un element de nivel secundar , nu reprezintă o modalitate de organizare a vocabularului, în literatură de specialitate se consideră adesea că studiul paronimelor prezintă mai mult o importantă practică și mai puțin o importantă teoretică.

În lucrarea de față am concretizat câteva aspecte fundamentale ale paronimelor și paronimiei care să ajute la diferențierea dintre corect și incorect. Limba română având multe capcane, am încercat să elucidez unele dintre acestea. Se spune că detaliile fac diferența, și cine are ochiul format pentru a observa un detaliu, oricât de subtil ar fi, va avea întotdeauna de câștigat în orice situație.

Paronimele merită toată atenția noastră,a tuturor, atât a cercetătorilor cât și a cadrelor didactice care pregătesc tinere generații.

Paronimia este considerată un “accident” nefiind luată foarte în serios pe plan teoretic, cum sunt de exemplu sinonimele, antonimele, omonimele sau relațiile de polisemie, aceasta nefiind în măsură să intereseze organizarea vocabularului. În cadru mai larg al relațiilor semantice paronimele se apropie atât de sinonime prin faptul că , uneori, nerecunoașterea sensurilor termenilor paronimici induce , în psihologia vorbitorului, ideea că, oricând , aceștia se pot subtitui reciproc , adică folosirea unuia sau altuia este opțională; cât și de omonime prin informația semantică diferită a termenilor ( exemplu ambient – substantiv, ambienturi,plural=mediu înconjurător ; ambiant- adjectiv= care se găsește înconjur, în jur, în apropiere).

Am încercat să abordez toate tipurile de paronime, clasificarea acestora și modul prin care paronimele se diferențiază, spre exemplu paronimele se pot diferenția prin 1,2 până la 3 sunete – exemplu: venal -venial . Însă nu toate cuvintele care se diferențiază prin câteva sunete sunt paronime, de exemplu ac-rac-drac-vrac etc. Există însă anumite perechi de sunete care creează paronime l-n, c-j, s-z. Cum am specificat paronimele se deosebesc prin anumite criterii pe care le-am analizat și structurat astfel :

-în raport cu numărul de foneme prin care diferă am exemplificat paronime care se diferențiază printr-un sunet , prin două sunete sau prin trei sunete;

-în funcție categoria gramaticală prin care diferă : substantiv-adjectiv ( oral-orar), adjectiv-adverb ( net-neto), verb-verb ( a erupe- a irupe);

Întrucât în rândul vorbitorilor de limba română se fac anumite greșeli de exprimare, se produc anumite confuzii din cauza lipsei de informare și instruire, am abordat și atracția paronimică.Atracția paronimică este un fenomen ce constă în faptul că un paronim mai des utilizat și cunoscut vorbitorilor îl atrage pe acela care îi este mai puțin cunoscut vorbitorului, astfel substituindu-l.

Am ales să vorbesc și despre etimologia populară și contaminație deoarece , chiar dacă sunt fenomene înrudite ( Hristea 1984:28), toate trei ( atracția paronimică, etimologia populară și contaminația) presupun existența unei cauze, în linii mari, al unui element inductor și al unui element indus, care supus anumitor modificări formale și / sau semantice ( Groza 2004: 103).

În cazul atracției paronimice și al etimologiei populare, elementul indus suferă transformări de formă sau / și de sens sub influență elementului inductor; cele două fenomene se diferențiază însă prin relațiile în care sunt angrenate elementul inductor și elementul indus.

Consider că prin studierea paronimelor realizăm bogăția lexicului românesc, multitudinea de cuvinte noi care se formează, întrucât acestea intră în categoria neologismelor.

În concluzie, în această lucrare am încercat să concretizez anumite aspecte ale paronimelor și paronimiei, pentru a o face utilă celor care o citesc și a oferi un plus de informații.

CAPITOLUL I : PARONIMELE

1.1. DEFINITIA PARONIMELOR :

Paronimele sunt cuvintele neologice care se diferențiază printr-un singur fonem ( fonemul este unitatea de sunet fundamentală din limbile vorbite, care ajută la diferențierea cuvintelor și morfemelor) sau mai rar prin două, care au sens diferit și se pot confundă foarte ușor. Ele provoacă greșeli de exprimare , atât în scris cât și în vorbire, de obicei, la cei mai puțini instruiți , de exemplu:

– cazual – adj. cu un caracter întâmplător, dependent de împrejurări , accidental, fortuit; și cauzal – adj. privitor la cauză , de cauză;

– gonga – f. (pop.) gândac, gânganie; și gonca -1. Cochilie mare, concavă , 2.excavație profundă a pavilionului urechii, 3.acoperământ în formă de jumătate de cupola.

În ce constau greșelile cu privire la paronime ar fi :

-nu se deosebesc paronimele ori se confundă cu alte categorii lexicale,

-se confundă între ele paronimele ( atracție paronimică),

-se echivalează fenomenul lingvistic de etimologie populară cu acela de atracție paronimică.

Unele din cauzele care produc greșeala gramaticală ar putea fi :

-numărul de ore insuficient pe care Curriculum-ul preuniversitar îl acordă studiului acestei probleme de lexic,

-numărul foarte mic de exerciții pe care manualele alternative îl propun pentru consolidarea și evaluarea acestor cunoștințe.

Exemple :

a) “ Eu n-am scris niciun articol

Întru apărarea Muzii

Despre cel la care

Pare

Că-mi faci treizeci de aluzii.”

( G. Topârceanu)

In acest text, cuvintele “aluzii”, si “iluzii” sunt paronime.

1.2. ORIGINEA PARONIMELOR:

Fiind un fenomen obiectiv, strâns legat de vocabular și de evoluția lui, paronimia a fost observată de multă vreme . grecii fiind cei care au inventat termenul ”Παpύs yνμos” (" Gnmos Papys "). Gramaticianul Diomedes a fost primul care a folosit termenul “paronymia” în secolul al IV-lea e.n. , Diomedes a scris tratatul de gramatică “Ars grammatical”.

CLASIFICAREA PARONIMELOR:

1.3. În raport cu numărul de fenomene prin care diferă paronimele:

Unele paronime sunt formate din același număr de fenomene, dar deosebite prin metateză a cel puțin unul dintre ele și a cel mult două.

Exemplu:

antonime = contradicție aparent insolubilă între două teze, două legi sau două principii (fr.antinomie, lat. antinomia, creat din gr.anti = împotriva = gr.nomos = lege).

antonimie = corelație între două cuvinte cu sens opus (< fr.antojuie, formai din gr. anti = împotriva + gr.onoma = nume).

cauzal = referitor la cauza (< lat.causalis, fr. causal).

cazual = cu caracter întâmplător ; care arată cazul grammatical (<lat. casualis, fr.casuel).

covertă = puntea superioară a unei nave (<it.covertă).

corverta = nava de război de mic tonaj (< fr.corvette, it.corvetto).

manej = loc spesial amenajat pentru dresarea câinilor; arena pe care evoluează animalele dresate (< fr.manege, împrumutat din it.maneggio =mânuire).

menaj = activitatea gospodinei, gospodărie (< fr. menage, din vechia franceză maisuie = familie).

O altă categorie de paronime diferă în raport cu afixele (sufixe și prefixe), având un radical comun.La nuvelul afixelor, diferența se realizează la un fonem – vocalic sau consonantic.

Următoarele perechi de paronime se disting la afixul sufixial: familial – familiar, glacial –glaciar, instrumental – insrumentar, numeral – numerar, ordinal – ordinar etc.Existența unui radical unic și comun la perechile înregistrate favorizează, la limbajul uzual al vorbitorilor de cele mai diferite categorii sociale și formații intelectuale, confuzia termenilor, spunându-se frecvent problemele familiare(în loc de familiale), asistență pregătește instrumentalul (în loc de instrumentar)etc.

Pe lângă paronimele care diferă numai prin sufixe, există altele diferențiate exclusiv prin prefixe.

Exemple:

pendual = corp solid, greu, care poate oscila în jurul unui punct fix (pendulă = ceasornic mare de perete , a carui mișcare este reglată de un pendul (roib = cal cu părul roșcat sau brun (<lat.robeus).

roibă = iarbă erbacee cu frunze lanceolate și cu flori albe-gălbui a cărei rădăcina conține o materie colorantă roșie cu care se vopsesc fibrele textile (<lat.robia).

– paronime adjectivale :

agil = care se mișcă ușor și repede; suplu, vioi (< fr.agile, let.agilis).

acromatic = care nu se colorează cu diferiți coloranți ; care da imagini fără irizații (fr. achromatique).

acroamatic = transmis pe cale orală; rezervați inițiaților, secret ( < fr. acroamatique).

actual = prezent, de față, la ordinea zilei, de actualitate (actuar = scrib, specialist în calcule statistice (< fr. actuaiere, lat. Actuaries).

aductor= mușchi care apropie un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt (< fr.adducteur, lat. adductor).

oral = verbal (< fr. oral, creat din latină os, oris = gură + sufixul-al).

În cazul perechilor a colabora – a corobora, conjectură – conjunctură, a eluda – a elucida, înveterate – învederat, la care etimonul este comun sau mai îndepărtat, distincția se realizează prin două forme.Unele alcătuiesc dublete sau triplete etimologice : virtuos – virtuoz ; geantă – jantă; a evalua – a evolua; lacună – lagună; scal – escal etc.Cel dintâi este cuvânt vachi și popular (moștenit din latină), iar al doilea este un neologism aparținând terminologiei, în general, stintifice ( cum este cazul perechii a asculta – a ausculta), pe care l-am moștenit din aceeași limba, însă prin intermediul francezei.

În privința apartenenței perechilor de paronime la părțile de vorbire, se constată că această relație semantică se înregistrează la anumite părți de vorbire și, aici, cu frecvente diferite.Astfel, clasa substantivului înregistrează cele mai multe perechi de cuvinte diferențiate semantic total, iar formal printr-unul sau două fenomene, ori cu forme identice și metalizate .În continuare , verbul a generat, de asemenea, suficiente perechi de paronime, urmând adjectivul și adverbul.În funcție de aceste apartenențe , încerc o cuantificare a acestora în ordinea alfabetică a termenilor și a părților de vorbire în care se încadrează:

-paronime substantivale:

acmee = punct culminant al un ui eveniment, al unei stări morbide (acnee = boală manifestată prin apariție de coșuri pe piele (adiție = adăugare, adunare (lat. additio).

audiție = faptul de a ascultă muzică, audiere de muzică cu un auditoriu restrâns (< fr.audition, lat. auditio).

aflux = afluență, îngrămădeală, îmbulzeală (< fr. affluz).

eflux = mișcare a unei mase de fluid către exterior (< fr.afflux).

aflabil = binevoitor, cordial (< lat.affabilis, fr.affable).

amabil = prietenos, binevoitor, politicos (< lat.amabilis, fr.aimable).

bifor = cu două uși, cu două canaturi despărțite printr-o colonetă, fiecare terminându-se cu un arc (< lat. biforis).

biflor = care poartă, care are două flori (< fr. biflore).

contignuu = legat, unit de ceva, care are elemente commune cu altceva, alăturat (< lat. contiguous, fr. contigu).

continuu = care are loc fără întrerupere, care se prelungește fără pauză (<lat. continuus, fr. continu).

decimal = echilibru al greutăților corpurilor cu alte greutăți etalon de zece ori mai mici (< fr. decimale).

deciman = care revine în mod intermitent la zece zile (< fr. decimane).

deconectant = care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central, calmant (< fr. deconnectant).

deconectat = decuplat, relaxat, destines (<din deconecta).

epifil = care se dezvoltă pe frunze (< fr.epiphyle).

-paronime verbale:

abține = a se stăpâni, a se opri de la ceva, a se lipsi de folosirea unpr lucruri (< lat.abținere, fr.s’abtenir).

seca = a face să dispară sau a dispărea apă dintr-un rău, dintr-un loc; a se urca ; a se pierde, a dispărea, a stoarce, a slei (<lat.siccare).

a seca = a îndepărta apele de înfiltrație dintr-o porțiune de teren, a deseca (< fr.asecher).

tasa = a se îndesa, a-și cobori nivelul, a se afunda sub povara propriei greutăți; a se turti, a îndesa, a compacta (< fr.tasser).

taxa = a fixa, a stabili o taxa, un preț; a supune unei taxe; a considera, a socoti, a califică (fr.taxer).

NOTĂ!!!

În cazuri rare, perechile de paronime aparțin unor părți de vorbire diferite:

acord (substantiv) – acort (adjectiv)

adamantin (adj) – adamantină (subst)

adagio (adv) – adagin (subst)

adjuvant (adj) – adjutant (subst)

agest (subst) – agrest (adj)

aglomerat (adj) – aglomerant (subst)

albastru (adj) – alabastru (subst)

brutal (adj) – brutar (subst)

celest(adj) – celestă (subst)

cezarian (adj) – cezariană(subst)

dar (conj) – doar (adv)

decline (subst) – diclin (adj)

festin (subst) – festiv (adj)

1.4. Clasificarea după originea termenilor care intră în relație semantică, mai precis în falsă relație (elementul indus și elementul inductor):

a) etimologii populare la care termenii sunt de origine complet diferită diferita (ma voi referi, in exemplele urmatoare, la termenii noi, generati prin asemanarea fonetica, uneori prin informatia semantica existenta in mintea vorbitorilor) fr.hebdomadaire « saptamanal » (din lat.hebdomadarius) s-a transformat in vorbirea oamenilor lipsiti de cultura in hebdromadaire, sub influenta lui dromadaire « camila cu o cocoasa » (din lat.dromadarius); rom.feminin (din fr.feminin, lat.femininus) se pronunta femenin, prin relatia cu termenul femeie (lat.familia).

b)etimologii populare in care termenii sunt inruditi geneologic (mai rare decat primele): Bonaparte a devenit Buna-parte, sub influienta adjectivului buna (din lat. bonus); rom.contravenient (din fr.contravenant, germ.Kontravenient)devine contravenit, latinizata sub influienta lui veni (< lat.venire); coxalgie (<fr.coxalgie) s-a transformat in copsalgie, sub influienta substantivului coapsa (< lat.coxa); rom incubatie (< fr.incubation) devine incubatie sau incuibatie prin asocierea sa cu substantivul cuib (< lat.cubium) si verbele incuiba (in+cuib+a) si cuibari (< cuibar + sufixul-i); nevroza (< fr.nevrose) e modificat in nervoza sub influienta substantivului nerv (< lat.nervus); neurolofie (<fr.neurologie) e deformat in nervologie sub influienta substantivului nerv (<lat.nervus);Portugalia devine Portocalia dupa substantivul portocala (< ngr.portokali); prizonier (< fr.prisonnier ) s-a transformat in prinzonier sub inraurirea lui prins (< a prinde < lat.prehendere); responsabil (< fr.responsable) este modificat in raspunzabil, dupa verbul a raspunde (< lat.respondere); estrada (<fr.estrade) devine strada sub influienta substantivului strada (<ngr.strada, it.strada)etc.

1.5. Dupa criteriul frecventei paronimelor in limbajul vorbitorilor de limba romana:

Din punct de vedere al frecventei in utilizare, paronimele nu cunosc reprezentare ampla ca sinonimele sau antonimele, pentru ca unul din cei doi termeni are, in general, o uzanta limitata sau ocazionala, datorita informatiei semantice pe care o transmite si care, in majoritatea cazurilor, este de domeniul stiintelor.

Astfel perechea capitol – capitul inregistreaza o frecventa ridicata in folosirea primului termen ( capitol = fiecare din diviziunile in care este impartita in mod obisnuit o carte) si o frecventa redusa la termenul urmator, deoarece aceasta are caracter stintific sau sensuri pe care vorbitorul cu instructie medie nu le cunoaste ( capitul = corpul canonicelor unei catedrale catolice, adunare de calugari sau de alti lerici catolici; loc unde se tin adunari de felul acestora).

In cazul perechii esarfa – esarpa, cuvant cunoscut vorbitorilor si, de aceea, utilizat des este esarfa (fasie de lana, de matase, care se infasoara in jurul gatului), in timp ce al doilea, esarpa, specific domeniului militar, apare utilizat numai de catre militari (directie de tragere inclinata fata de front si care strabate in diagonala pozitia inamica).

In schimb, cuvintele paronime miner si minier , desi adeseori sunt confundate semantic datorita radicalului comun provenit de la cuvantul de baza mina, au o frecventa sporita, aparand atat in stilul colocvial, cat si cel publicistic, beletristic si stintific.In aceeasi categorie a paronimelor frecvente in limbajul cotidian se incadreaza si numeral – numerar, percepe – pricepe etc.

Deoarece obiectul lucrarii mele il constituie descrierea formala, morfologica si semantica a paronimelor, inregistez, in continuare, perechile de paronime clasificate dupa criteriul frecventei lor in limbajul vorbitorilor de limba romana.

Paronime uzuale:

pronume = parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv (< lat. pronumen).

prenume = numele (particular) dat cuiva la nastere, deosebit de acela de familie; nume mic (< fr.prenom).

puls = dilatare si contractare ritmica a arterelor, provocata de pomparea sangelui de catre inima (< lat. pulsus).

plus = ceea ce depaseste o cantitate data (< lat.plus).

raza = linie dreapta dupa care se propaga lumina; licarire, palpaire, semn slab; radiatie, distanta de la centrul unui cerc pana la orice punct de pe circumferinta sau de la centrul unei sfere la orice punct de pe suprafata ei (< lat.radia).

razie = control inopinal facut de organele de ordine publica pentru descoperirea unor infractori, a unor contraventii (<fr.,it.razzia, germ.Razzia).

romanesc = care are caracter de roman, propriu romanului; fantezist, imaginar (<fr.romanesque).

romanesc = care apartine Romaniei sau populatiei ei; privitor la Romania sau la populatia ei; limba romana (< din romana = esc).

rulota = vehicul cu doua roti, remorcat la un autoturism si dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de locuit (<fr.roulotte).

ruleta = instrument folosit pentru masurarea lungimilor si distantelor, format dintr-o panglica lunga de panza sau de otel impartita in cm si care se strange, prin rulare, intr-o caseta cilindrica, prin actionarea unei manivele (< fr.roulette).

savoare = gust placut, aroma (< fr.saveur).

favoare = avantaj, afectiune, bunavointa care se acorda cu preferinta cuiva (< fr.faveur, lat.favor,-oris).

scala = placa gradata pe care se pot urmari la aparatele de radio posturile si lungimile de unda;rampa (< it.scala).

scara = obiect alcatuit din doua parti laterare lungi si pararele, unite prin piese pararele asezate transversal la distante egale si a servi pentru a urca sau a cobori undeva (< lat.scala).

sfara = miros greu de fum rezultat din arderea grasimilor sau a carnii; fum inecacios (< sl.skoara).

sfoara = fir lung obtinut din impletirea sau rasucirea mai multor fibre textile si folosit in special la legat (< mgr.sfora).

solidar = care priveste, care leaga, care angajeaza mai multe persoane, fiecare fiind responsabila de intreaga obligatie care revine tuturor; strans unit (< fr.solidaire, lat.solidus).

solitar = izolat, singuratic; care traieste retras; pustiu, neumblat; diamant mare care se monteaza de obicei la un inel (< fr.solitaire, lat.solitarius).

spete = specie, pricina adusa spre rezolvare inaintea unui organ de jurisdictie (< germ.Spezies, fr.espece).

speze = chieltuieli (<it.spese).

stol = grup de pasari zburatoare de acelasi fel; ceata, palc (<mgrstoles).

stor = perdea [pentru ferestre, care se sidica sau se lasa cu ajutorul resort sau cu o sfoara speciala (< fr.store).

sapa = stratcare se toarna pe suprafata unui element de consructie pentru a-l impermeabiliza (< fr.chape).

bandula = franghie lunga, cu o greutate lemn la un capat, care ajuta la prinderea si da tragerea paramelor grele (< it.bandola).

bandura = instrument muzical ucrainean de forma ovala, cu 8 pana la 24 de coarde (< rus.bandur).

belota = joc de carti care se joaca pe puncte cu 32 de carti intre doi, trei sau patru jucatori (< fr.belote).

belita = exploziv folosit in minele de carbune (< fr.bellite).

camelot = vanzator ambulant (< fr.camelot).

camelota = lucru de carpici; marfa proasta (< fr.camelote).

catalaza = enzima a carui punere in evidenta in sange poate ajuta la diferentierea unei boli (< fr.catalase).

cataclaza = zdrobirea totala sau partiala a minereurilor componente din roci sub actiunea proceselor dinamice din scoarta pamintului (< fr. cataclase, germ. Kataklase).

ciloza = tremur convulsiv cronic al ploapei superioare (<fr.cillose).

ciroza = boala cronica de ficat, caracterizata prin aparitia unor gramulatii conjunctive dense in tesutul acestui organ si prin distrugerea celulelor hepatice (< fr. cirrhoze).

darn = in zadar (< it. Indarno).

dorn = unelta de otel cu care se fac gauri in tabla, in piele etc.; priboi; unelta care functioneaza dupa principiul burghiului de taiat filete, folosita la degajarea gaurilor de sonda (< germ. Dorn).

vers = cuvant sau grup de cuvinte asezate potrivit anumitor reguli de masura si de cadenta si formand un rand dintr-o poezie (< lat.versus).

viers = melodie, cantec, arie; glas, voce; timbru al vocii (< lat. versus).

virtuos = cu multe virtuti ; cinstit, curat, cast; care are un talent exceptional, care poseda la perfectie tehnica unei arte (< lat. virtuosus).

virtuoz = muzician, cantaret care stapaneste la perfec tehnica unui instrument muzical, dand dovada de o capacitate deosebita si de talent; cel care are talente deosebite intr-o arta oarecare (<fr.virtuose).

Paronime rare si foarte rare

Paronimele rare si foarte rare sunt perechile de unitati lexicale care descriu entitati concrete sau abstracte, in general, din domeniile stiintei si ale tehnicii.

Uneori, unul dintre termeni este acceptabil aproape tuturor vorbitorilor ( de exemplu, amidon = substanta organica aflata in seminte, in fructe sub forma de granule, folosita in industria alimentara, chimica etc., este un termen cunoscut vorbitorilor, in schimb perechea paronimica amidol = substanta folosita ca developator in fotografie, este aproape necunoscuta si neutilizata, exceptie facand contextele generate de cei implicati in arta fotografica).

In alte cazuri, ambii termeni sunt necunoscuti vorbitorilor ( de expemplu, eristica = arta de a controversa, folosind argumentele subtile sau artificii sofisticate, si euristica = metoda de studiu si de cercetare bazate pe descoperirea unor fapte noi ; arta de a duce o disputa cu scopul de a descoperii adevarul ).

Prezint, in continuare, ca un grupaj de paronime cu frecventa redusa sau foarte redusa in comunicare.

alela = forma diferita a unei gene , care determina o trasatura diferita a unui caracter (< fr.allele).

alena = hidrocarbura cu dubla legatura in molecula (< fr. allene).

alemona = gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori, care infloresc de obicei primavera (< fr.anemone).

andosatar = cel caruia i sa transmis prin andosare o polita, un cec etc. (<fr.endossataire).

labru = peste marin comestibil, cu corpul in culori vii, care traieste pe langa tarmuri stancoase (< fr. labre).

labrum = structura anatomica in forma de buza; buza superioara la insecte, la mamifere (< lat. labrum).

lonja = piesa sau instalatia mobila ajutatoare, folosita in procesul de invatare sau de perfectionare a unor miscari acrobatice in gimnastica, sarituri in apa (< fr. longe).

alonja = piesa care serveste la prelungirea unor obiecte; miscare rapida de intindere a bratulu; text care compecteaza continutul unui document comercial; act aditional (< fr.allonge).

maltaza = enzima care transforma maltoza in glucoza (<fr.maltase).

maltoza = zahar cristalizat, solubil in apa, care se prepara din amidon (<fr. maltose).

mantele = manta ascurta cu care femeile isi acopera umerii si bratele; mantie (< it.mantello).

mantila = un fel de manteluta mai lunga, purtata de femei esarfa lunga de matase sau de dantelea, de origine spaniola (< fr. mantille ).

miaza = boala provocata de larvele unor muste, care se localizeaza in diferite tesuturi sau cavitati (< fr.myiase).

mioza = contractie permanenta a pupilelor (< fr. myose).

nacela = cabina atarnata de un balon pentru a transporta echipajul, instrumentele etc (< fr.nacelle).

nucela = partea centrala din ovulul plante fanerogeme in care se gaseste sacul embrionar (< fr.nicelle).

oleat = sare sau ester al acidului oleic (< fr.oleate).

oleata = desen executat pe hartie de calc, pe care sunt trasate detaliile unui teren si cadrul sectiunii topografice la care se refera (< engl.oiled).

poiol = pardoseala acoperita cu linoleum sau cu material plastic a incaperilor unor nave (< rus.paiol).

paion = impletitura de paie pentru sticle; unelta folosita la descarcatul vapoarelor (< fr.paillon).

decata = a aplica tesuturilor de lana un tratament prin supunerea lor la actiunea aburului sau a apei fierbinti, in vederea imbunatatirii calitatii si a maririi stabilitatii dimensionale (<fr.decatir).

decanta = a limpezi un lichid tulbure, in care se afla particule solide in suspensie ; a curata de impuritati (< fr.decanter).

diaforeza = transpiratie ambundenta (< fr.diaphoresc).

diaftoreza = proces metamorfic prin care sisturile cristaline se adapteaza unor conditii de metamorfizm mai putin intens decat cel care a determinat formarea lor (< fr.diaphtorese).

epifil = care se dezvolta pe frunze (< fr. epiphyle).

epifit = care traieste fixat pe alta planta fara a fi parazit, acesta servindu-i numai ca sprijin (< fr.epiphyte).

feder = parte iesita in afara, in lungul marginii unei scanduri sau a unei placi, care intra in mitul corespunzator al altei scanduri sau placi; lomba (< germ.Feder).

fider = linie electrica care leaga o centrala de transformare cu cele secundare (< engl.feeder).

gag = effect comic intr-un filtru sau intr-o piesa de teatru, care rezulta dintr-o asociere surprinzatoare de situatie contrastante (<fr.,engl.gag).

gog = baiat tanar, prost, tont (< n. propriu).

ghidran = varietate de cai cu parul roscat, de talie mijlocie, folosita la tractiune si calarie (< et.nec).

ghidrin = peste mic in apele dulci si sarate, care are pe spate, inaintea inotatoarei dorsale, trei spin ososi (< et.nec).

hidrolaza = enzima care descompune prin hidroliza substantele organice (> fr.hydrolase).

hidroliza = descompunere a unor compusi prin actiunea apei; reactie chimica intre un compus organic si apa care se produce in prezenta unui catalizator (< fr.hydrolise).

izotera = linie care uneste punctele cu aceeasi caldura medie in timpul verii (< fr. isothere).

izostera = linie in diagrama unui sistem fizico- chimic pentru care volumul specific al sistemului se transforma ramane constant (<fr.isostere).

stercoral = referitor la excremente (< fr.stercoral).

stercoral = pasare palmipeda din marile arctice care se hraneste cu pesti mulsi altor pasari (< fr.sercoraire ).

tanant = substanta chimica, anorganica sau organica, naturala sau sintetica, care are proprietatea de a tabaci pieile crude (<fr.tannant).

tanat = sare sau ester al acidului tanic (< fr. tanate).

tirfon = surub de otel cu pasul mare, taiat in spirala, avand capul jumatate rotund cu prisma patrata, care se foloseste la fixarea sinelor de cale ferata (< fr.tirefond).

tirfor = cleste special pentru imbinarea tuburilor mari de beton armat si de azbociment(< fr.tire-fort).

venust = gratios, plin de farmec, fermecator (< lat.venustus).

vetust = vechi, care nu mai este actual (< fr.vetuste).

xilem = parte din tesutul plantelor avand celulele cu membranele ingrosate si lignificate (< fr.xyleme).

xilen = hidrocarbura lichida extras adin gudronul de huila (< fr.xylene).

zaharaza = enzima din sucul intestinal care transforma zaharoza in fructoza si glucoza (< fr.saccharase).

zaharoza = substanta cristalizata alba, dulce, care se extrage mai ales din trestia de zahar si din sfecla (< fr.saccharose).

zoofit = denumire data unor animale inferioare a caror forma aminteste de aceea a plantelor; increngatura cuprinzand aceste animale (<fr.zoophyte).

zoolit = parte fosila sau petrificata a unui animal (< fr.zoolithe, gr.zoon = lithos).

paludina = molusca gasteropoda vivipara , care traieste in apele curgatoare si in iazuri (< fr.paludine).

paludrina = preparat farmaceutic sub forma de pulbere alba cu gust amarui si fara miros folosit impotriva paludismului (<fr.paludrine).

pinola = axul piesei de strung in care se fixeaza printr-un varf unul dintre capetele piesei de prelucrat sau o unelta de prelucrare a piesei (<germ.Pinole).

pinula = placa de metal avand o deschizatura si un fir de vizare, care serveste la stabilirea alimentelor de teren (< fr.pinule).

psamon = tumoare continand granule asemanatoare nisipului (<fr.psamonine).

psanon = asociatie de animale de nisip (< fr.psamone).

reglet = piesa metalica folosita in tipografie la umplerea spatiilor libere dintre randuri (< fr.reglete).

regleta = piesa de material izolat pe care sunt fizate piese de contact folosita in aparatele de telecomunicatii (< fr.reglette).

sagital = situat in plan vertical de simetrie (< fr.sagittal).

sagitar = arcas in armata romana (< lat.saggitarius).

scaros = care are frunzele si ramurile raspandite in toate directiile (<lat.squarrosus).

scarios = mic, tare, semitransparent, care nu este niciodata verde (<fr.scariex).

sincreza = fuziune a mai multor silabe intr-una singura (<fr.sincrasi).

sincriza = figura retorica prin care se defineste ceva prin contrariul sau (< gr.synkrisis).

spanga = spada, baioneta (< rus.spaga).

spanca = varietate de oaie cu coada lunga, cu lana alba, subtire si deasa, care se obtine den incrucisarea rasei tiguie cu rasa merinos (<rus.spanka).

Fenomenele reale, care se inscriu in definitia notiunii de atractie paronimica sunt urmatuarele confuzii intre termenii cu scrisuri diferite, inregistrate ca unitati lexicale in directionare:

-fortat (vb.a forta < fr.forcer si it.forzare, avand ca etimon primar lat.fortia, plurarul neutru al adjectivului clasic fortis = puternic) si fortuit = venit pe neasteptate, neprevazut, intamplator (din fr.fortuit si lat.fortuitus, derivat din lat. fors = hazard, intamplare).

-lucrator (vb. a lucra, mostenit din lat. lucrubrare) si lucrative (derivate din lat.lucrum = castig, profit)

-special = (< fr.special, lat.spacialis = relative la specie, particular) si specios = care are doar aparente, insulator (<fr.speceeux, lat.speciosus = cu aspest stralucitor, lat. spacies = vedere, aspect, aparenta).

-suma (lat..summa,-ae = total, suma de bani) si summum = gradul cel mai inalt la care se poate ajunge, punctul maxim (<fr.summum, lat.summum = cel mai inalt);

-vindecator (< vb.a vindeca, mostenit din latina = sufixul = ator) si vindecativ =razbunator, care este inclinat catre razbunare (<fr.vindicatif, formatie savanta din lat.vindicare = a razbuna).

In masura in care il cunoaste vorbitorul popular confunda neologismul a tasa (<fr.tasser) cu mai vechiul si frecventul a taxa, imprumutat tot din franceza (texer).

Termenul tehnic sasiu (< fr.chassis) este inlocuit, in exprimarea mai putin culta, cu sasiu ( de origine turceasca).

Duza, termen tehnic, (< germ.Diise) este utilizat in locul lui doza (fr.dose) sau invers.

Multi vorbitori instruiti confunda conjectura cu conjuncture, a apropia cu a apropria, spete cu speze.