Limbajul DE Tip Chat

TEMA

Tema proiectului este LIMBAJUL DE TIP CHAT

CUPRINS

ARGUMENT

INTERNETUL ȘI COMUNICAREA

Modalități ale comunicării on-line

Blog

E-mail

Chat

Aspecte ale conversației virtuale

Regulile Netiquette

Cauze ale simplificării limbii române utilizate pe Internet

Urmări

ORTOGRAFIE

Prescurtări

Semne diacritice

Înlocuirea literelor cu alte semne grafice

Scrierea cu majuscule

Semne de punctuație

LEXIC

Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului

Derivarea

Compunerea

Mijloace externe – împrumuturi

Anglicisme

Împrumuturi din alte limbi

Elemente de argou

MORFOLOGIE

Substantivul

Numeralul

Pronumele

Adjectivul

Adverbul

Verbul

Conjuncția

Interjecția

SINTAXĂ

PRAGMATICĂ

CONSIDERAȚII FINALE

SIGLE ȘI ABREVIERI

BIBLIOGRAFIE

Anexa I. CORPUS

Anexa a II-a.

MIC DICȚIONAR DE PRESCURTĂRI, ACRONIME ȘI EMOTICOANE

ARGUMENT

Generația actuală se confruntă cu schimbări tehnologice majore, cu răsturnări ale valorilor tradiționale, cu lipsa unor modele culturale. Viața contemporană seamănă din ce în ce mai mult cu o luptă pentru supraviețuire, pentru adaptare la modernitate, la nou. Semnele acestei lupte sunt peste tot: se regăsesc în obiceiurile culinare, în modul de socializare, în activitățile tinerilor și, mai ales, în limbajul pe care aceștia îl folosesc. Cel mai recent și, în același timp, uriaș pas în față în domeniul tehnologiei îl reprezintă Internetul. Acesta a dus la apariția unor forme noi de comunicare: chatul, e-mailul, blogul, forumul.

Una dintre cele mai importante trăsături ale unei limbi este dinamica vocabularului ei. Această permanentă schimbare este determinată de contextul socio-cultural, de apariția unor noi realități în viața contemporană, care impun adoptarea altor forme de exprimare corespunzătoare.

Internetul ne pune la dispoziție o diversitate de moduri de comunicare, ceea ce face imposibilă o analiză detaliată a acestui sistem la nivel global. Având în vedere acest aspect, în lucrarea de față, ne-am propus să analizăm limba romȃnă influențată strict de contextul apariției chatului. Pe baza unui corpus fix, alcătuit din convorbiri ce au avut loc între diverși interlocutori pe site-urile de socializare Yahoo! Messenger și Facebook vom discuta modificările survenite în cadrul limbii romȃne utilizate pe Internet.

Scopul acestei lucrări este acela de a oferi o prezentare generală noii metode de comunicare, dar și de a evidenția cele mai importante particularități lingvistice. Analiza urmărește nivelurile limbii: ortografic, lexical, morfologic, sintactic și pragmatic, detaliind unele aspecte noi, dar și anumite greșeli frecvente.

Limbajul utilizat de internauți nu este unul ușor. Pe cȃt de neglijent pare, pe atȃt de greu de înțeles este. Făcȃnd parte din generația pasionată de internet, comunicȃnd des cu ajutorul mouse-ului și al tastaturii, dar, în același timp, fiind pasionată de studiul limbii romȃne, am decis să analizăm diferențele care apar între limba română folosită de internauți și limba romȃnă literară.

Lucrările pe această temă în spațiul autohton sunt încă puține pentru că internetul a cunoscut o dezvoltare masivă, în țara noastră, abia după anii 1990. Mai multe lucrări de specialitate au fost publicate în limba engleză, vesticii fiind primii care au intrat în contact cu modalitățile noi de comunicare on-line și cu beneficiile lor, astfel încât perioada în care noua tehnologie și-a pus amprenta este mult mai mare în cazul acestora. Aici îl amintesc, în primul rând, pe David Crystal (2004), lingvist englez care a studiat în detaliu limbajul electronic, de la cel utilizat în S.M.S.-uri (Short Message Service) până la cel folosit în cadrul discuțiilor pe chat. Una dintre lucrările sale cele mai importante din acest domeniu este Language and the Internet (2004), despre care cercetătorul român Rodica Zafiu (2002) afirma într-un articol on-line următoarele: „Volumul sintetizează o perspectivă lingvistică, încercând să răspundă la întrebarea fundamentală, cea asupra existenței sau non-existenței unui limbaj caracteristic Internetului. Răspunsul e afirmativ”.

Prin urmare, în spațiul românesc, unul dintre cei mai importanți lingviști români interesați de modificările de limbă determinate de noi realități, printre acestea numărându-se inevitabil și internetul, este Rodica Zafiu (2001, 2002, 2007, 2008, 2009). Aceasta reușește să strângă cercetările, lucrările și articolele realizate pe această temă în lucrarea intitulată sugestiv: Diversitate stilistică în România actuală (2001).

Raportându-ne strict la conversațiile de tip chat, cea mai documentată scriere pe această temă este cea a Claudiei Coja, Particularități lingvistice ale conversației de tip chat (2010). Lucrarea restrânge numersoase aspecte ale comunicării de tip chat, de la particularități ortografice, la trăsături pragmatice, raportate la limba română contemporană.

Lucrările de acest gen se află, însă, într-o permanentă dezvoltare, zilnic apar noi articole, reflectându-se, astfel, ritmul rapid în care se dezvoltă mijloacele de comunicare on-line.

Corpusul nostru de texte cuprinde douăzeci de pagini de convorbiri care au avut loc on-line, mai precis în ferestrele de chat de pe Yahoo!Messenger și Facebook. Interlocutorii au vârste cuprinse între 15 și 26 de ani.

Lucrarea de față se bazează pe mai multe metode și procedee de cercetare, dintre care amintim:

studierea materialului bibliografic;

studierea materialelor publicate pe internet care abordează domeniul nostru de interes;

culegerea unor conversații on-line de pe site-urile de socializare amintite, ce constituie corpusul nostru de texte, și, ulterior, examinarea acestora;

analiza corpusului cules la nivel ortografic, lexical, morfologic, sintactic și pragmatic;

metoda comparativă, discutând diferențele dintre cuvintele modificate sau nou apărute și formele literare.

În concluzie, lucrarea nostră are în vedere modificările survenite în cadrul limbii române actuale sub influența mijloacelor de comunicare mediate de calculator. Aceste schimbări sunt variate și au loc la toate nivelurile limbii. Astfel, capitolul dedicat ortografiei surprinde o preferință pentru utilizarea: formelor prescurtate ale cuvintelor, abrevierilor, acronimelor, dar și deficiențe ce țin de utilizarea diacriticelor sau a semnelor de punctuație. Analiza lexicului utilizat în cadrul conversațiilor de tip chat aduce în prim-plan: preponderența anglicismelor (mail, chat, messenger, desktop, laptop, make-up, fast-food, hostess, promoter, etc) până la formularea unor propoziții întregi în limba engleză; preferința pentru prescurtări și acronime (frumy, iuby, mes, D.N.D., B.R.B., L.O.L. etc), frecvența derivatelor cu sufixe diminutivale (pipicuț, suculeț, rochiță, etc), dar și utilizarea argoului tinerilor preluat din limbajul oral (mișto, nașpa, beton etc);

În ceea ce privește capitolul despre morfologia limbajului de tip chat, s-a identificat aceeași tendință de abreviere a părților de vorbire, de la substantive, la conjucții și prepoziții, dar și înlocuirea unora, de pildă a pronumelui, cu termeni străini. Interesant este cum multe verbe de origine străină, preponderent englezești, sunt conjugate conform normelor românești (a printa (< engl. to print)- eu printez, tu printezi, el/ea printează, noi printăm, voi printați, ei/ele printează ș.a.m.d.). Sintactic, se observă o preferintă pentru elipsă, dar și pentru frazele scurte, cu propoziții în raport de coordonare sau independență, iar din punct de vedere pragmatic, întâlnim o îmbinare de elemente specifice conversației orale cu elemente ale conversației scrise: întâlnim cel puțin doi interlocutori, un emițător și un receptor, schimbul de mesaje are loc aproape instantaneu, precum în cadrul conversației orale, însă, vorbitorii nu împart același mediu, iar canalul este altul, reprezentat de ferstrele de chat, în timp ce codul comun este scris, nu oral.

INTERNETUL ȘI COMUNICAREA

„Comunicarea este cea care îl definește pe om ca membru al unei societăți și, în același timp, este cea care conferă identitate societăților umaneˮ (Popa 2006:16). Limbajul și modul de comunicare au suferit, însă, schimbări majore odată cu evoluția tehnologică. Unul dintre cei mai importanți pași în față făcuți de omenire în domeniul tehnologiei și informației este Internetul. Acesta a reușit să creeze o lume nouă, o viață nouă, pe care din ce în ce mai mulți oameni sunt tentați să o adopte. Pentru aceia care sunt mai puțin interesați de lumea din spatele monitorului, unii termeni precum chat, blog, on-line, forum, instant messeging, facebook sunt neclari sau chiar necunoscuți. Însă, pentru cei pasionați de acest domeniu termenii amintiți stau în centrul preocupărilor lor, sunt elemente cheie ce îi ajută în viața socială, dar și în găsirea unei identități. Această lucrare își propune să explice noțiunile de internet și chat, analizând în special impactul pe care cele două instrumente web îl au asupra limbajului, avȃnd la bază mai multe posibilități de conversație pe internet: site-urile de socializare Facebook și Yahoo!Messenger.

Într-una dintre lucrările sale, John Naughton (1999: 21) afirma că „The Internet is one of the most remarkable things human beings have ever made. In terms of its impact on society, it ranks with print, the railways, the telegraph, the automobile, electric power and television. Some would equate it with print and television, the two earlier technologies which most transformed the communications environment in which people live. Yet it is potentially more powerful than both because it harnesses the intellectual leverage which print gave to mankind without being hobbled by the one-to-many nature of broadcast television”, fapt care reflectă impactul noilor tehnologii asupra comunicării.

În Weaving the Web, inventatorul World Wide Web (WWW), Tim Berners-Lee (1999: 133) oferă un nou unghi de vedere asupra internetului, menționând scopul pe care l-a dat creației sale, rețelei WWW: „The Web is more a social creation than a technical one”.

Prin urmare, calculatorul și internetul revoluționează maniera de a socializa, de a comunica, chiar de a scrie și, de ce nu, de a vorbi. Odată cu apariția acestora putem discuta despre un nou concept în comunicarea de masă, și anume, comunicare de tip many-to-many (mulți către mulți). Noutatea constă în faptul că emițătorul din schema clasică de comunicare a lui R. Jakobson (1964), cel care era considerat ca fiind unul, este acum multiplicat, existând posibilitatea existenței mai multor emițători și, în același timp, a mai multor receptori.

Acest aspect a dus la crearea unui nou limbaj, cel utilizat pe internet, al internauților sau, așa numitul, netspeak (< engl. net = internet și vb. to speak = a vorbi, a discuta). Cercetătorii englezi au găsit potriviți și alți termeni precum: cyberspeak (< engl. cyber = cibernetică și vb. to speak = a vorbi, a discuta), electronic discourse (= discurs electronic) sau computer-mediated communication (CMC)(= comunicare mediată de calculator).

Din punctul nostru de vedere, cel mai potrivit termen ar fi cel de netspeak, întrucât acesta sintetizează cel mai bine esența noului limbaj. În susținerea acestei idei îl amintim pe David Crystal (2004 : 17), care explică foarte bine acest termen: „As a name, Netspeak is succinct, and functional enough, as long as we remember that ‘speak’ here involves writing as well as talking, and that any ‘speak’ suffix also has a receptive element, including ‘listening and reading ˮ. Așadar, noul limbaj are atât trăsături ale oralității, cât și ale textului scris, fiind deci un limbaj hibrid.

Dacă i-am întreba pe bunicii și pe părinții noștri care era calea cea mai frecvent utilizată de aceștia pentru a comunica cu persoanele aflate la distanțe mari, cu siguranță ne-ar vorbi despre scrisoare. Aceasta era folocommunication (CMC)(= comunicare mediată de calculator).

Din punctul nostru de vedere, cel mai potrivit termen ar fi cel de netspeak, întrucât acesta sintetizează cel mai bine esența noului limbaj. În susținerea acestei idei îl amintim pe David Crystal (2004 : 17), care explică foarte bine acest termen: „As a name, Netspeak is succinct, and functional enough, as long as we remember that ‘speak’ here involves writing as well as talking, and that any ‘speak’ suffix also has a receptive element, including ‘listening and reading ˮ. Așadar, noul limbaj are atât trăsături ale oralității, cât și ale textului scris, fiind deci un limbaj hibrid.

Dacă i-am întreba pe bunicii și pe părinții noștri care era calea cea mai frecvent utilizată de aceștia pentru a comunica cu persoanele aflate la distanțe mari, cu siguranță ne-ar vorbi despre scrisoare. Aceasta era folosită în foarte multe situații și îndeplinea scopuri variate, însă, indiferent de destinație sau de expeditor, scrisoarea era „precum o carte de vizită pentru emițător. Tocmai de aceea se punea mare accent pe formă, limbaj, corectitudine și aspect” (Grosseck, Negru http://www.culturasicomunicare.com/v2/negru.pdf, ultima accesare 23.12.2011).

2.1. Modalități ale comuniării on-line

Odată cu apariția internetului, prin anii ’80 (în România cu precădere după 1989), au apărut noi forme de transmitere de informații în scris și anume: chatul, e-mailul, blogul. Urmărind o clasificare din punct de vedere al posibilităților de comunicare ale celor implicați în acest proces, specialiștii în acest domeniu disting: (Vegheș, Ruff, Grigore 2003: 23)

„comunicare sincronă one – to – one (unul către unul), one – to – few (unul către câțiva) și one – to – many (unul către mulți), dar și many – to – many (mulți către mulți. Cele sincrone presupun ca interlocutorii să fie activi simultan, să poarte un dialog, deci răspunsurile sunt imediate, succesive și există posibilitatea de a le detalia. Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezintă chatul.

comunicarea asincronă one – to – one (unul către unul), one – to – many (unul către mai mulți), many- to – one (mai mulți către unul). Acest tip presupune că interlocutorii nu sunt activi simultan, prin urmare apar intervale temporale variate între replici. În această categorie putem include vechea telegramă, scrisoarea, dar și SMS-urile, e-mailurile ori forumurile”.

Blog

Un blog (cuvânt provenit de la expresia englezească web log – jurnal pe internet) este o publicație on-line (un text scris) ce conține articole actualizate permanent și care au un caracter personal. Actualizarea blogurilor înseamnă adăugarea unor texte noi, asemenea activității de realizare a unui jurnal, toate aparițiile fiind afișate în ordine cronologică inversă (cele noi apar primele, fiind cel mai ușor de accesat de către cititori). Acest gen de publicații web sunt, în general, accesibile publicului larg. Termenul de blog a fost consacrat abia în 1999 când Peter Merholz a scris dintr-un joc de cuvinte „we blog” în loc de „weblog”. După cum arată și definiția, blogul este un spațiu în care utilizatorii se pot exprima liber, își pot expune ideile, părerile și pot împărtăși cititorilor din experiențele lor. De asemenea, blogul permite postarea de poze, filmulețe și alte suporturi grafice, care urmăresc să însuflețească și să înveselească discuțiile participanților.

E-mail

E-mailul este o altă metodă asincronă de a comunica prin intermediul internetului, ce presupune transmiterea de mesaje de la o adresă la alta, de la o persoană la alta. Termenul este de origine englezească provenind de la electronic mail ce înseamă scrisore electronică. Acesta este, de fapt, o reinventare a stilului epistolar, a expedierii și primirii de scrisori, dar în formă electronică. Prin urmare, așa cum fiecare dintre noi avem o adresă la care putem primi corespondența prin poștă, tot așa, fiecare internaut poate deține o adresă de mail personală, pe care o poate accesa ori de câte ori dorește, și unde poate primi mailuri, omoloagele scrisorilor la nivel electronic. De asemenea, oricine deține o astfel de adresă poate trimite oricând mesaje sub această formă.

John Naughton (1999: 150) are un punct de vedere foarte interesant privind această metodă de comunicare spunând: „The Net was built on electronic mail. . . . It’s the oil which lubricates the systemˮ. E-mailul este, deci, cel care face internetul „să se învârtăˮ. Asemenea epistolei tradiționale, în care stilurile se împleteau, ori în care întâlneam fie o adresare oficială, fie una colocvială, tot așa scrisorile electronice aduc în prim plan varietăți stilistice și de uz: profesional, publicitar, informativ, dar și unul personal, ludic, afectiv, precum și combinarea trăsăturilor textului scris cu cel oral. Una dintre cele mai importante caracteristici fiind tocmai uriașa libertate de exprimare pe care e-mailul o pune la dispoziție interlocutorilor. Aici intervine principala diferență dintre cele două tipuri de scrisori. Rodica Zafiu (2001) observă cum, „dispensându-se de multe formule fixe, mesajul electronic e liber să imite atât o scrisoare tradițională și ceremonioasă, cât și un apel oral; să devină un text autonom, o replică în dialog sau un simplu fragment (textul poate fi redus la minimum, la o interjecție – „Ei?“, „Alo!“ sau „Pa“ – a cărei scurtime să intre în opoziție cu rigida formă epistolară de odinioară”.

Chat

Etimologic, acest cuvânt provine din limba engleză și are sensul de „sporovăială, taifas, conversație, a sta la taifas, a sta la vorbă” (D.E.R – R.E.). De aici s-au format în limba romȃnă și derivate precum: subst. chater < eg. Chatter, v.i. = „a flecări, a pălăvrăgi” (D.E.R.- R.E.).

Deși DEX nu conține o definiție a acestui termen, fapt explicabil prin data la care a fost tipărită ultima ediție a acestui dicționar, termenul este prezent în DOOM2, prezența sa aici atestând faptul că chat a fost preluat în limba română, însă este recent introdus.

Chatul este, de fapt, o modalitate de comunicare on-line sincronă întrucât reprezintă un dialog sau un schimb de replici scrise (text), care sunt transmise instantaneu între doi sau mai mulți interlocutori, prin intermediul unui canal electronic de transmitere a mesajului. Chatul poate fi realizat ori pe browser, ori cu ajutorul unui program special, separat, cum ar fi ,Yahoo! Messenger, Mirc, Skype ori Facebook.

Inițial, chatul a fost o modalitate de a comunica specifică grupurilor restrânse de utilizatori ai calculatorului și ai internetului, dar răspândirea internetului la începutul anilor ‘90 a contribuit implicit și la dezvoltarea foarte rapidă a chatului. Astfel au apărut comunități on-line care și-au dezvoltat propriul limbaj, bazat, în primul rând, pe folosirea de simboluri (cu precădere emoticonuri/ emoticoane) și acronime. Aceste comunități dialoghează într-un spațiu virtual în care realitatea și chiar personalitatea pot fi modificate. Chaterul, utilizatorul de chat, se înregistrează sub un nume, cunoscut sub denumirea generică de „nickname”, care funcționează ca o poreclă ce surprinde fie o caracteristică a persoanei, fie identitatea pe care persoana și-a ales-o. Adesea însă, utilizatorii de chat nu doresc ca identitatea lor reală să le fie dezvăluită. În acest sens, cercetătorii spun că această recurgere la anonimat permite oamenilor crearea unei noi identități și, de asemenea, manifestarea fără temeri a personalității lor. Prin urmare, chatul a devenit foarte popular și în rândul persoanelor mai timide, pentru care comunicarea față în față este deficitară.

La început, chatul a transformat comunicarea scrisă într-una orală, dar care se servește de cuvântul scris. Acest tip de comunicare este descris de către lingviști (Crystal David, Naughton John, Coja Claudia, Popa Mariana) ca un limbaj colocvial care, din motive tehnice, se realizează în formă scrisă.

Limbajul chatului prezintă multe caracteristici. Grosseck Maria-Dana si Negru Adina (http://www.culturasicomunicare.com, ultima accesare 28.12.2011) le prezintă pe scurt pe cele mai importante dintre acestea, cele care oferă individualitate noului mod de comunicare. De menționat ar fi renunțarea la majuscule, datorită economiei de timp și a dificultății de redactare. Din acest motiv, textele par, de multe ori, neclare, lucru sesizat însă doar de cei care nu sunt obișnuiți cu limbajul de tip internet, deoarece utilizatorii nu îl percep ca atare. Limbajul chatului este însă și unul codificat de aceea este considerat de anumite persoane ca un limbaj specializat. Pentru a reda sau a sugera ridicarea tonului se folosește scrierea întregului cuvânt cu majuscule. Mulți utilizatori de chat folosesc acronime, emoticoane, „audibles”, pentru a-și exprima mai bine stările de spirit.

Un punct slab al comunicării electronice scrise față de comunicarea orală este acela că nu dispune de niciun fel de modalități de comunicare nonverbală, gestică sau mimică. Pentru a substitui acest neajuns s-a recurs la așa numitele emoticoane. Acest cuvânt provine din „cuvântul englezesc „emotion” ceea ce înseamnă sentiment, emoție și „icon”, adică semn sau iconiță, deci un chip care exprimă diverse stări emotive. Un emoticon, numit și emoticoană sau emotigramă (cu pluralul emoticoane sau emoticonuri),  rareori numit și „față zâmbitoare” (traducere din engleză de la smiley) este o reprezentare grafică stilizată (pictogramă) a unei fețe umane. Acestea au rolul de a transmite interlocutorului starea de spirit și sentimentele partenerului de discuție. Se formează prin alăturarea diferitelor semne grafice ori de punctație existente deja, combinație pe care programul de chat o recunoaște, transformând-o instantaneu în emoticonul dorit. Așadar, ele sunt simple, scurte, nu ocupă spațiu mult, și universal recunoscute. Însă, aceste semne nu au fost stabilite conform unor reguli, ci create, mai degrabă, spontan.

Mesajele electronice informale sunt împânzite de aceste chipuri care exprimă fie zâmbetul, tristețea, ironia, furia sau afecțiunea.

Emoticonurile cele mai folosite sunt următoarele:

zâmbet

tristețe

😀 amuzat

:-* te sărut

:0 casc, e atât de plictisitor

😉 clipit

;( sarcasm, ironie

😉 fac cu ochiul sau fac o aluzie în legătură cu această glumă

:'-( plâng

:-9 mă ling pe buze

˃ sunt supărat și îngrijorat de acest lucru

X-( am murit; asta m-a omorât

Pentru a reda intensitatea râsului „gurița” care redă râsul este dublată sub forma )))))))))))))))), ceea ce este echivalentul pentru „hohote de râs”, iar semnul opus (((((((((((((((((( exprimă o tristețe profundă.

Smiley-urile cu funcție ilustrativă sunt pictograme care exprimă mimica, limbajul corpului, intonația, chiar și gesturile. Iată câteva exemple: , , >:D< (gestul de a îmbățișa pe cineva), :-/ (confuz), :"> (să roșești), :-S (îngrijorat). Elementele de autoportret (demon) și(înger) ajută la conturarea imaginii celui care emite mesajul.

Acronimele, „cuvinte formate din prima sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă, dintr-o expresie, dintr-un titlu, etc.(<fr. acronyme)” (DEX), reprezintă principala trăsătura a chatului. Cu ajutorul lor chaterii reduc fraze întregi la inițialele lor. Primele acronime au apărut din codul morse utilizat de telegrafiștii amatori, extinse și completate ulterior cu cifre. Cele mai uzuale și des utilizate provin din engleză, iar această lucrare cuprinde în anexe o listă cu câteva exemple de acronime și emoticonuri (vezi infra p 92).

Internauții nu mai folosesc semnele de punctuație. Aceasta reprezintă una dintre cele mai vizibile particularități ale acestui limbaj, semnele de punctuație având un rol important în transmiterea și înțelegerea corectă a mesajului. Pentru a ilustra acest fapt de limbă am ales un text transmis prin intermediul chatului, pe care l-am găsit pe internet: „np e vreo problema nu de ce  ar fi doar nu paw e cool shi dk ar fi idc lol gtg gf cu. În traducere liberă și folosind semnele de punctuație, dar și cuvintele lipsă ar fi cam așa: "Nicio problemă. E vreo problemă? Nu! De ce ar fi? Doar nu se uită parinții (să mă vadă cum scriu). E foarte bine.  Și dacă ar fi (o problemă) nu-mi pasă. Rȃsete! Trebuie să plec. (am întîlnire) cu prietena. Ne vedem mai tȃrziu" (http://www.ghidul-parintilor.ro/adolescentul/psihologie/invata-limbajul-de-pe-internet.html, ultima accesare 28.12.2011). Și diacriticele sunt înlocuite: – "tz" și "sh" în loc de [ț] și [ș]. Acesta este unul dintre cele mai complicate exemple, fiind îmbinate acronime din limba romȃnă cu acronime de origine engleză. De pildă, acel idc reprezintă englezescul I Don’t Care ce înseamnă nu-mi pasă, de asemenea termenul lol, foarte utilizat in limbajul de pe internet, are mai multe variante: Laugh Out Loud (rȃsete în hohot) sau Lot of Laughs (o mulțime de rȃsete) ori Let’s all laugh (să rȃdem cu toții), de asemenea acronimul gtg provine tot din limba engleză de la expresia Got to Go, însemnȃnd trebuie să plec, în timp ce gf este prescurtarea cuvantului eg. girlfriend (prietenă).

2.2. Aspecte ale conversației virtuale

Toate lucrurile au un început și un sfârșit. Nu știm când sau dacă noua tehnologie își va găsi un final, însă este firesc că fiecare dintre noi am folosit, la un moment dat, pentru prima oară calculatorul conectat la internet. Orice internaut a fost cândva newbie (începător). Acest termen desemnează o persoană neinițiată încă în tainele comunicării on-line, atât din punctul de vedre al tehnicii, cât și din punct de vedere al regulilor de comunicare și al limbajului folosit pe internet.

Internetul este un mediu care oferă o mare libertate de manifestare și de expresie, astfel încât, analizând discutiile din corpusul nostru, observăm o predilecție spre simplificare și rapiditate.

Regulile Netiquette

Atunci când sunt conectați la site-urile de comunicare on-line, utilizatorii trebuie să respecte anumite reguli cunoscute sub numele de Netiquette. Acesta este un termen compus (< engl. internet + etiquette) și cuprinde convențiile de politețe respectate pe Internet. Ele fac referire la relațiile dintre internauți în timpul conversațiilor și sunt construite în ideea de a face interacțiunea dintre indivizi mai plăcută, mai eficientă și mai agreabilă.

Având în vedere comunicarea de tip chat, nu există reguli Netiquette considerate oficiale, ci au, mai degrabă, un caracter de îndrumare, variind în funcție de situația comunicațională, de relațiile dintre vorbitori, precum și de site-ul care le prezintă. Cu toate acestea, există situații când anumite abateri de la Netiquette în interiorul canalului de chat pot duce la excluderea utilizatorului din canalul respectiv, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă, în funcție de gravitatea abaterii de la regulă.

În continuare, prezentăm câteva dintre cele mai importante reguli incluse în sistemul Netiquette (Coja 2010:39 passim):

„Respectă-ți partenerii de conversație și vei fi respectat la rândul tău! Partenerii de chat sunt persoane reale, cu idei, opinii, sentimente și merită respect.

Transmite informația cât mai succint, în mesaje clare, la obiect, folosind caractere cât mai puține!

Nu „țipaˮ! Este nepoliticos să scrii mesaje utilizând majuscule, fapt considerat echivalentul acțiunii de a țipa din conversația orală.

Oferă interlocutorului tău posibilitatea de a răspunde întrebărilor! Este neplăcut să pui o serie de întrebări consecutive fără a lăsa timpul necesar pentru răspuns.

Nu exagera cu fonturile colorate sau de mărimi neobișnuite!

Nu adresa partenerului de discuție întrebări personale sau indecente!

Folosește emoticonurile! Acestea sunt un bun mod de a-ți exprima atitudinea față de cele transmise.

Nu trimite interlocutorului fișiere decât după ce ai cerut permisiunea acestuia!

Nu abuza de mesajele colective! Așa numitele spamuri și mass message sunt considerate forme de agresiune pe internet, fiind mesaje nesolicitate. Folosește această opțiune doar atunci când consideri că informația ta este de interes general.

Anunță partenerul de conversație când ești nevoit să întrerupi discuția!

Încheie conversația pe chat într-un mod, adecvat, politicos!”

2.2.2. Cauze ale simplificării limbii române utilizate pe internet

Căutând articole despre subiectul nostru, ne-a atras atenția titlul unuia publicat în ziarul Adevărul, anume: Limba română vorbită cu mouse-ul și tastatura. Ni s-a părut a fi un articol interesant, de aceea am optat să-l inserăm aici în întregime: „Limba a început să dea semne că are cuvinte prea lungi și exprimări prea complicate încă de la începuturile internetului și telefoniei mobile în România. Alexandru Brăduț Ulmanu, jurnalist independent și trainer, își amintește că a avut acces la internet pentru prima dată în 1996. George Popescu, asistent universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, povestește că primul program de mesagerie instant pe care l-a folosit a fost ICQ, în jurul anilor ‘96-‘97. În aceeași perioadă apărea și mIRC-ul, un program de chat care le permitea românilor să converseze cu oameni din toată lumea, în special în limba engleză.

Telefonia mobilă a început să conteze în România din vara lui 1997, când au intrat pe piață Mobifon cu brandul Connex, acum parte din Vodafone România și Mobil Rom cu brandul Dialog, în prezent Orange, scria „Business Standard" în 2007. Un an mai târziu se lansa Yahoo! Messenger, cel mai popular program de mesagerie instant în România, iar în 2001, Connex edita o broșură cu prescurtări folosite în SMS-uri și-și invita utilizatorii să ‹‹înghită vocale›› ca să comunice eficient și ieftin în doar 160 de caractere, cât are un mesaj scris. Studiile in domeniu au descoperit că: 30% din gospodăriile din România aveau acces la internet în decembrie 2008, potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, adică peste 6,6 milioane de oameni, în timp ce, 3 din 4 români care au acces la internet folosesc un serviciu de mesagerie instant, iar 89% din acești utilizatori preferă „Yahoo! Messenger”, potrivit unui studiu realizat de InSites pentru Yahooˮ (http://www.adevarul.ro/life/viata/Limba_romana-vorbita_cu_mouse_si_tastatura, ultima accesare 28.12.2011).

Prin urmare, românii se adaptează din ce în ce mai mult noilor forme de comunicare electronică, pare să le placă și, de asemenea, să nu-i deranjeze deloc modificările de limbă pe care acestea le induc. Noul limbaj este mai comod, mai simplu și nu necesită norme stricte de respectare, oferă o libertate de exprimare foarte mare, pe care, românii, în spiritul lor balcanic, o iubesc.

Generațiile actuale de tineri se află într-o permanentă luptă cu timpul, acesta pare că se scurge prea repede pentru copiii și adolescenții noștri, și nu numai. Aceaștia și-au pierdut de mult răbdarea de a scrie cuvintele întregi și utilizează prescurtările ori de câte ori au ocazia. „Vocabularul acesta este același pe care noi îl folosim pentru a trimite sms-uri, ori mesaje pe internet prietenilor. Este ok, atât timp cât nu utilizăm aceleași cuvinte și în discuțiile cu persoane străine"( http://hunedoreanul.gandul.info, ultima accesare 28.12.2011), e de părere David Lapșanski, elev în clasa a X-a la Matematică-Fizică. Un efect major a acestei mode „abreviate” îl reprezintă luarea de notițe la orele de curs în acest mod de către elevi. „Tinerii folosesc astfel de cuvinte din obicei. Unii scriu și la școală așa ca pe <mess>. Am pățit și eu de vreo câteva ori" (http://hunedoreanul.gandul.info, ultima accesare 28.12.211), spune Vlad Jescu, elev în clasa a X-a la Științe Sociale. "Dacă scriu toată ziua așa pe internet și trimit și multe mesaje pe telefon în care folosesc astfel de prescurtări, tinerii sunt obișnuiți să scrie mereu la fel. Acest lucru este influențat de internet, de jocurile pe calculator și de televizor" (http://hunedoreanul.gandul.info ultima accesare 28.12.211), susține Raluca Atinge, elevă în clasa a VIII-a.

Acest fenomen se amplifică din ce în ce mai mult. Problema nu este că tinerii scriu prescurtat și codificat   pe rețelele de socializare ori  în mesajele transmise cu ajutorul telefonului mobil, problema apare, însă, în momentul în care copilul nu mai face distincție între scrisul utilizat pe internet și cel oficial, de la școală ori din viața de zi cu zi. Astfel, astăzi, elevii scriu în teze sau lucrări prescurtat, fără punctuație și greșit din punct de vedere gramatical, fiind puternic influențați de scrisul electronic. Psihologii atrag atenția asupra faptului că un lucru, un cuvânt,  chiar dacă este greșit, dacă este repetat de foarte multe ori, este asimilat de către copil drept un adevăr.

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că timpul s-a micșorat. Axa pământului s-a modificat ușor, ceea ce face ca planeta noastră să se învârtă mai repede, prin urmare, zilele din vremea bunicilor par să fi fost mai lungi decât cele pe care le trăim noi. Acest timp nerăbdător, care nu ne lasă să ne ducem la bun sfârșit treburile, precum și noile tehnologii care pun accentul tocmai pe eficiență au accelerat nevoia de viteză a generației secolului nostru. Acestea, mirajul unei forme de comunicare în care oricine poate fi altcineva, dar și spiritul de gașcă i-au făcut pe adolescenții și tinerii, a căror copilărie s-a mutat din fața blocului în fața calculatorului, să inventeze o nouă limbă. La bază este limba română, dar una surdă, consonantică, fără vocale, un pic de engleză, foarte multe abrevieri și simboluri. Toate acestea, lipsite de semnele de punctuație, constituie rețeta limbajului utilizat pe internet.

„Un studiu realizat în România în martie 2008 arată că peste 63% din copiii mai mici de 14 ani folosesc zilnic calculatorul, iar 59% din ei navigează pe internet. Doar 23% caută informații pentru școală, restul se joacă (43%) și vorbesc cu prietenii (19%). Cu timpul, obișnuința a devenit atât de mare încât unii elevi au început să încurce banca de la școală cu biroul de acasă și să se trezească scriind lucrări sau teze despre „viatza tzaranimii". Profesorii îi depunctează, dar știu că nu așa rezolvă problema” ( http://www.adevarul.ro ultima accesare 28.12.2011).

2.2.3. Urmări

Nimeni nu se gândea la deformarea limbii române atunci când a apărut mIRC-ul, un program de conversații virtuale foarte popular în România la finalul anilor '90 – începutul anilor 2000. Acolo s-a născut deja celebra prescurtare „asl pls" („age, sex, location, please"), prin care un utilizator îi cerea altuia să se identifice prin vârstă, sex și țara sau orașul de unde provine. Ea a fost preluată și de utilizatorii de Yahoo! Messenger, cel mai popular serviciu de acest tip la ora actuală în România, care au aplicat același tratament și cuvintelor românești. Unora, din grabă, „k", „dk", altora pentru a elimina confuziile create de lipsa diacriticelor, de exemplu între fete și fețe (scris fetze).

Scriind zilnic, ore în șir, cuvinte prescurtate, fără semne de punctuație, fără cratimă, tinerii pasionați de limbajul on-line încep să înlocuiască, treptat, limba română literară, învățată în școli, cu propriul limbaj, creat după nicio normă, dar utilizat zilnic în conversațiile pe chat. Pentru ei a devenit aproape imposibil să folosească limba română corect, aceasta pare la fel de greu de învățat precum o limbă străină. De aici apar problemele de limbă de zi cu zi, greșeli pe care le putem identifica cu ușurință în jurul nostru permanent. Internauții și-au creat propriul limbaj, cu simboluri și acronime numai de ei știute, dar se întâmplă adesea să uite că nu vorbesc cu prietenii și să utilizeze același stil și în discuțiile oficiale. Suntem într-un mijloc de transport în comun, într-un magazin, pe stradă sau chiar la școală, unde mediul oficial impune un limbaj adecvat, dar totuși identificăm prescurtările, trunchierile și dezacordurile. Dar problemele vor crește odată cu ei. Neștiind să vorbească și să scrie corect ar putea da naștere unei întregi societăți care să ignore, pur și simplu, normele care oferă stabilitate și unitate limbii române, ar putea chiar, crea noi reguli, care vor fi însă absurde, dar în conformitate cu noua realitate socială.

Discutȃnd despre urmările acestui stil de comunicare, am simțit nevoia să revenim la articolul din ziarul Adevărul citat anterior, în care erau menționate și câteva dintre efectele produse în rândul tinerilor: „Problemele au apărut în momentul în care aceste formulări au ieșit din fereastra de pe ecranul computerului și au apărut în lucrările și tezele elevilor. Așa a ajuns un elev de clasa a-XII-a de la Colegiul „Unirea" din Brașov să scrie în teză următoarele:„pe langa viatza tzaranimii este prezentata shi viatza intelectualitatzii satelor", iar „Ion al Glanetashului este flacau chipesh". Elevii recunosc că li se mai întâmplă, pentru că sunt obișnuiți să scrie ca pe messenger. Profesorii spun că-i sancționează atunci când scriu la examene „obijnuit" în loc de „obișnuit", „q" în loc de „cu" sau „dk" în loc de „dacă". Claudiu Horjea, profesor de limba și literatura română la colegiul brașovean, a remarcat chiar că la tezele unice de anul trecut, jumătate dintre lucrările pe care le-a corectat nu aveau diacritice.

În opinia sociologului Alexandru Horia, care coordonează Centrul de Tineret al Bibliotecii Metropolitane București, fenomenul este cât se poate de normal, pentru că lumea virtuală a deformat vocabularul adolescenților. Unii au ajuns să vorbească în viața reală așa cum conversează pe internet, fracturat și codificat. Sociologul pledează pentru organizarea unor întâlniri care să-i „scoată din bârlog" pe dependenții de comunicare virtuală și să-i facă să-și dorească să se poată exprima la fel de corect precum cei care moderează astfel de evenimente” (http://www.adevarul.ro, ultima accesare 28.12.2011).

La toate acestea se adaugă lipsa lecturii. Generația actuală uită de studiul la bibliotecă, în defavoarea referatelor deja gândite, existente pe internet, înlocuiește plăcerea de a citi o carte bună cu jocurile pe calculator, preferă să discute cu prietenii on-line decât să iasă împreună în oraș, de exemplu, și să socializeze prin prisma interacțiunii directe, mult mai sănătoase.

În concluzie, internetul prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje. Avantajul cel mai important ar fi acela că oferă o gamă foarte largă de informații din toate domeniile, pe care nu le mai putem găsi restrânse în nici un alt loc din lume. Un al doilea plus adus de noua tehnologie este comunicarea în timp real cu persoane din întreaga lume. Acest al doilea avantaj însă, aduce cu sine, paradoxal, și o serie de minusuri. Aceste aspecte care țin de limba română literară sunt discutate pe parcursul următoarelor capitole ale lucrării noastre.

ORTOGRAFIE

Internetul este un mediu care oferă o mare libertate de manifestare și de expresie, astfel încât, analizând discuțiile din corpusul nostru, observăm o predilecție spre simplificare și concizie. Această particularitate se regăsește și la nivelul ortografiei limbii române.

O primă accepțiune a termenului de ortografie (< lat. orthographia, gr. orthographia < orthos „dreptˮ + graphein „a scrieˮ) este: „un sistem de semne grafice convenționale care se folosesc în scrierea corectă a cuvintelor, a expresiilor și a locuțiunilor dintr-o limbăˮ (Constantinescu-Dobridor 1980: 308). Tot în Mic dicționar de terminologie lingvistică realizat de către Constantinescu-Dobridor Gheorghe găsim și o a doua accepțiune a termenului. Aceasta prezintă ortografia drept o parte a gramaticii care studiază scrierea corectă a cuvintelor, a expresiilor și a locuțiunilor dintr-o limbă, după anumite reguli.

Ortografia românească actuală se bazează pe câteva principii (criterii de scriere): principiul fonetic (fiecare literă notează un sunet-tip distinct, forma scrisă a cuvintelor redă pronunțarea lor literară, pom [pom]), principiul tradițional istoric sau etimologic (impune uneori abaterea de la principiul fonetic pentru că o serie de factori, printre care: tradiția, obișnuința de a scrie într-un fel sau originea cuvântului ne împiedică să scriem în toate cazurile cum pronunțăm), principiul morfologic (prin aplicarea lui se realizează o simetrie în cursul flexiunii și al derivării, uneori scrierea se abate de la pronunțare), principiul sintactic (impune delimitarea cuvintelor după sensul lexical și după valoarea gramaticală pe care o au, de exemplu odată se diferențiează de o dată) și principiul simbolic (același cuvânt se poate scrie diferit în funcție de accepția care i se dă, spre exemplu, un cuvânt se scrie în mod normal cu inițială mică, dar dacă este utilizat cu alt sens, se scrie cu majusculă, catedră și Catedra de Filologie).

În rândurile ce urmează vom detalia particularitățile limbajului de tip chat, având în vedere normele impuse de ortografia limbii române.

3.1. Prescurtări

La nivelul ortografiei, una dintre tendințe este aceea de a folosi prescurtările. Internauții utilizează prescurtări general cunoscute celor inițiați în limbajul de tip chat, cum ar fi jumătăți de cuvinte sau cuvinte din care sunt elidate litere de la început, ori de la sfârșit și chiar din interior, preferate în a fi omise fiind vocalele: sc (școală), sal (salut), bn/bin (bine), vb (vorbesc), pt/ptr (pentru), nush (nu știu), ms (mersi). Acestea sunt doar câteva dintre prescurtările preferate de internauți.

Cauza principală a acestui fenomen o constituie dorința utilizatorilor de chat de a scrie cât mai rapid, cât mai mult în cât mai puțin timp. Viteza este o trăsătură specifică epocii în care trăim, iar scrierea rapidă este una dintre carcateristicile principale ale comunicării prin intermediul ferestrelor de chat.

Filologul Rodica Zafiu (2009a) se apleacă, de asemenea, într-unul dintre articolele sale publicate în revista Uniunii Scriitorilor din România, România Literară, asupra fenomenului de trunchiere utilizat în limbajul on-line. Aceasta observă cum tiparul de abreviere din limba română pare să favorizeze finala –i în care au apărut mai multe forme. Oferă drept exemplu termenul întâlnit frecvent și în corpusul nostru: plicti. Această prescurtare este multifuncțională, fiind folosită pentru diferite forme morfologice: pentru adjectivul plictisitor („urmaresc un film plicti rauˮ), pentru substantivul plictiseală („e plicti pe aiciˮ), dar și pentru verbul a se plictisi („pe acasa…ma plictiˮ).

În același stil întâlnim și prescurtările: grădi (grădiniță), dimi (dimineață), iubi (iubit/ă), frumi (frumos/oasă). Aici se observă cum aceeași prescurtare este valabilă indiferent de persoană, gen sau de număr, ceea ce lasă loc ambiguităților, pentru că, astfel, semnul lingvistic nu se mai diferențiază grafic și fonetic în funție de sensul său. Utilizarea acestora oferă un aspect hipocoristic, glumeț, uneori chiar ironic textului, ceea ce determină o anumită dezinvoltură și libertate în conversațiile de tip chat.

A: c3 fa?

A: vr3i s vii main3 l fotbal

B: poi, vin

B: cu cn jukm?

A: cu aia d l C,dc

B: poi nu shtiam

B: merg daca e

B: l c h?

A: p l 2

Aliterațiile și asonantele sunt foarte des întâlnite, în special cu valoare afectivă. Prin repetarea consoanelor sau vocalelor se arată: bucuria, încântarea, nerăbdarea sau tristețea. Alteori sunt folosite pentru a crea superlativul absolut al diferitelor adjective.

A: maine e zi de odihna

B: aaaaa….>:P facem o baie ? 😀

A: mergem da 😉

B: ssssssssuuuupperrrrrr … te sun eu mai incolo . :*:*:* s vb :*:*:*:*

sau

A: uite ma ce mica eeeeeeeeeee sa o aduci si pe la mine :-w:X:X:X

B: chiar cea mai frumoasa si scumpaaaaaaaa:X:X

C: s-o tii pt terry al meu :X

D: frumusete micaaaaaaaaaaaaaaaaa :X

3.2. Semne diacritice

Un diacritic (pl. diacritice) este „un semn garfic care dă unei litere a alfabetului o valoare specială. – din fr. diacritiqueˮ (DEX).

Limba română este o limbă care folosește foarte des aceste semne, dar, care, în limbajul discutat dispar cu desăvârșire. Se pot întâlni în conversațiile on-line, dar foarte rar și, cel mai probabil, utilizatorii cere le folosesc sunt începători într-ale chatului și nu comunică foarte des astfel. Motivul pentru care diacriticele dispar este acela că majoritatea internauților dețin tastaturi englezești, aceste semne neaflându-se pe niciuna dintre taste. Tehnic, însă, acest lucru este posibil prin setarea tastaturii pe limba română. Scrierea cu diacritice folosind o tastatură englezească este, însă, una cronofagă deoarece presupune tastarea a cel puțin două butoane pentru inserarea unui singur semn diacritic. Prin urmare, cei mai mulți internauți văd scrierea cu diacritice incomodă deoarece îi împiedică să scrie repede, viteza fiind o trăsătură esențială a spațiului virtual.

Astfel, vorbitorii de chat preferă să facă o transcriere fonetică aproximativă a sunetelor prin intermediul limbii engleze, notând: ș cu grupul „shˮ sau înlocuind sunetul cu perechea sa sonoră „jˮ, ț cu „tzˮ ori ă cu „ahˮ sau „oˮ, după cum putem observa în exemplele următoare:

A: cf? eshti?

B:da fata

A:bun

A:da mi shi mie sa vad poze de la nunta

B:nu am prea multe

A:cate ai

A:e frum rochitza ta

A: c fc????

B: bn ajut o prietena la un examen sa trisheze 😉

A): ;))

A: e bn aja

B: u?

A: uite c vroiam sa vb cu tine, nuj dak jti, eu mai nou ma ocup q asigurari RCA, Casco, Locuintze j vreau s jtiu dak ai tai au facut asigurare l locuintza

3.3. Înlocuirea literelor cu alte semne grafice

Cu alte litere

Unii internauți, din dorința de a demonstra că sunt cunoscători ai limbii engleze, folosesc ortografierea fonetică englezească pentru forme lingvistice românești. Este, de fapt, un mod de a nota un termen autohton în stil englezesc, devenind astfel un termen hibrid, inexistent în niciuna dintre cele două limbi. Putem discuta aici despre o influență inedită, pe care limba engleză o exercită asupra limbii noastre, mediatorul fiind computerul conectat la internet. Astfel, cuvinte precum: mult,(te) pup, lume, (te) iubesc, tu devin: „mooltˮ, „poopˮ, „loomeˮ, „ubescˮ sau „uˮ. Fenomenele lingvistice care apar aici sunt: notarea sunetului românesc [u] cu dublu o, deoarece în limba engleză, una dintre regulile de pronunție spune că dublu o se pronunță [u], deși există destule excepții de la această regulă, sau notarea diftongului [iu] doar prin litera u întrucât în alfabetul englezesc litera notată grafic U prezintă pronunția [iu].

A (01/02/2012 4:02:59 PM) : ce ai facut de rev

B (01/02/2012 4:03:13 PM) : am fost la ploiesti

B (01/02/2012 4:03:22 PM) : cu mitza,prietenul ei si mai moolti

B (01/02/2012 4:03:25 PM) : u?

A: hai ca vbm atunci :*

B: oky.:*

B: poop

A: poop

O altă tendință ar fi aceea de a înlocui literele t si d cu grupul „thˮ la început sau chiar în interiorul unor cuvinte simple precum: thoamne = doamne, thu = tu, thel = telefon.

A: fata eu am vb cu tine azi-noapte la thel?

B: da .dc?

A: thoamne,nu mai tin minte

A: ce ti`am zis

A: si nici nu`mi apare pe thel

A:…

Printre aceste tendințe enumerăm și înlocuirea vocalei finale –i cu litera y, vocală, care, din punct de vedere fonetic, nu există în limba română, ci este specifică limbii engleze. Se observă din nou tendința de anglicizare fonetică și grafică a unor cuvinte autohtone, în special în cazul prescurtărilor. Câteva exemple în acest sens sunt: pay – păi, (a) sty – a ști, frumy – frumi (frumos), scumpy – scumpi (scump), iuby – iubi (iubit). De asemenea, tendința se răspândește și în procesul de creare a numelor prin care internauții se înregistrează, așa numitele nickname-uri fiind pline de litera Y. Exemple nycoleta_floryna, nyco_nycole, stefy, flory, georgy ș.a.m.d.

În limbajul de tip chat se întâlnește foarte des notarea grupurilor de litere ca, că sau a literei c prin intermediul literei k și, foarte rar, prin litera q. Litera K a fost aleasă drept înlocuitor în virtutea pronunțării sale asemănătoare în alfabetul român cu prununțarea literei C. Acest tip de substituție se regăsește atât la început de cuvânt, cât și în poziție centrală sau finală. Rezultatul ar fi un aspect mai occidental al cuvintelor românești: muzik – muzică, kiar – chiar, dak – dacă, aksa – acasă, k – ca/că, kiet – caiet, makr – măcar ș.a.

A: merge bn netu?

B: binisor

B: mai prost dekt inainte,orikum

A: pai sa te interesezi kt dai

B: dar e mai bine dekt deloc

A: sa imi sp si mie

A: k vr sa imi bag si eu

B: k

A: în sf pui ji u posa q iubi ;;) :*

Cu cifre

Scrierea folosind diferite combinații de cifre în locul literelor latine poartă numele de l33t speak,derivat al cuvântului de origine englezească elite.

În timp ce internetul devenea din ce în ce mai influent, pe parcursul anilor ‘80, hackerii din occident, care nu dețineau site-uri proprii de socializare, pentru a se înțelege reciproc în cât mai puține cuvinte, dar și pentru a avea siguranța că mesajele transmise de aceștia sunt inaccesibile oamenilor comuni, au început să folosească numerele în locul anumitor litere, în special al vocalelor, cum ar fi: A=4, E=3, I=1, O=0 B=8, G=6/9,T=7.

„L33t Speak a fost inițial o metodă de a evita filtrarea automată a anumitor cuvinte sau expresii licențioase în intervențiile pe forumuri, chaturi sau alte spații virtuale. Cu timpul, folosirea acestui limbaj a fost asociat cu hackerii sau cu persoane implicate în diferite infracțiuni on-lineˮ (Coja 2010:76). Treptat, acest tip de scriere a fost împrumutat de către utilizatorii programelor de chat, probabil, din dorința de a părea cât mai inițiați în acest limbaj sau din dorința de a vorbi codificat, discuțiile acestora fiind greu de decriptat, de pildă, de către părinți.

A: c3 fa?

A: vr3i s vii main3 l fotbal

B: poi, vin

A: t3 mai sun yo!

B: k

Pentru a ilustra mai bine această trăsătură am inserat mai jos un mesaj postat pe site-ul de socializare Facebook scris în acest mod, prin înlocuirea majorității caracterelor latine cu cifre. Mesajul are scopul de a demonstra capacitatea creierului uman de a distinge sau, mai degrabă, de a asemăna cifrele cu literele mult cunoscute, și, astfel, de a putea construi și decripta ușor un limbaj în care nu a fost nicicând inițiat. Astfel, mesajul postat poate fi citit cu ușurință, deși este scris, în mare parte, cu cifre și nu cu litere:

3.4. Scrierea cu majuscule

Scrierea cu literă mică sau mare privește inițiala cuvintelor, iar în cazul abrevierilor și al simbolurilor și celelelalte poziții. Fiind limitată la anumite situații, scrierea cu literă mare a cuvintelor izolate sau în propoziții are ca efect punerea lor în evidență. DOOM2 (2007) prezintă schematic situațiile în care norma impune scrierea inițialei cu majusculă:

primul cuvânt dintr-o comunicare – fie că aceasta este sau nu propoziție (notă de subsol, titlu de coloană dintr-un tabel etc.);

numele proprii folosite izolat sau în propoziții și fraze (Ion, Mihai, Popescu);

anumite abrevieri (C.F.R.);

locuțiunile pronominale de politețe;

primul cuvânt al fiecărui vers în poezia de tip clasic;

primul cuvânt dintr-o comunicare când aceasta urmează altei comunicări încheiate cu unul dintre semnele de punctuație finale: semnul întrebării, semnul exclamării, punctele de suspensie;

la începutul unei comunicări în vorbire directă precedată de linie de dialog sau de ghilimele;

în cazul antroponimelor, toponimelor, hidronimelor, zoonimelor;

nume de aștrii și constelații;

marile epoci istorice;

numele date sărbătorilor laice și religioase;

nume de instituții;

titluri de publicații,opere literare, științifice sau artistice, emisiuni, documente.

În limbajul de tip chat se observă dispariția inițialei majuscule, dată fiind și dispariția aproape în totalitate a semnelor de punctuație. Delimitarea comunicărilor se face prin trimiterea unui alt mesaj instantaneu. Fiecare comunicare este trimisă separat, astfel, internauții preferă să omită semnele de punctuație și inițiala majusculă, notarea acestor caractere ocupând câteva secunde în plus. Așadar, enunțurile vorbitorilor nu mai încep prin cuvinte notate cu inițială majusculă, uneori, chiar numele proprii sunt notate, de asemenea, cu inițială mică. Principalul motiv îl reprezintă, din nou, rapiditatea conversației on-line, scrierea cu litere mari presupunând tastarea unui buton în plus.

A: l-am dat lu ralu

il tine in casa

doarme cu ea

il iubeste

nu ti-am pov ca intr-o zi a plecat

si o zi intreaga a stat pitit in niste burlane..nu stii ce am patit atunci si cum era el…

hai k eu ies k mi-e foame

mai vb :* te sun sa iti zic ce si cum

sau

A: salut! ce faci florin?

B: sal alex

B: uite acum 15 min am ajuns shi eu aksa

B: am fost la ploiesti

B: u ce faci?

A: pe aici, p’acasa. ma cam plictisesc

În ceea ce privește scrierea întregului cuvânt folosind litere mari, aceasta are rolul stilistic de a sublinia valoarea anumitor termeni în contextul respectiv. Raportat la normele impuse de Netiquette însă, scrierea cu caractere majuscule este considerată o încălcare a regulilor de conduită conversațională în chat, fiind considerată echivalentul acțiunii de a țipa din conversația de tip oral.

3.5. Semne de punctuație

Pentru a exprima cât mai clar ideile este nevoie ca, în scris, să întrebuințăm corect semnele de punctație. Folosirea corectă a acestora a constituit o preocupare permanentă a tuturor lucrărilor normative. De aceea, această problemă ne preocupă și pe noi, în contextul în care încep să fie neglijate și ignorate în limbajul utilizat pe internet.

„Punctuația este un sistem de semne grafice convenționale ce marchează segmentarea textului în unități sintactice, intonația, pauzele. Forma, funcțiunea și inventarul semnelor garfice variază de la o limbă la alta, începând cu perioada antică. Punctuația utilizată în majoritatea limbilor moderne a apărut după descoperirea tiparului. Semnele de punctuație întrebuințate sunt (izolat și/sau în combinații). În româna contemporană acestea sunt: punctul, punctul și virgula, virgula, două puncte, punctele de suspensie, semnul exclamării, de interogare, bara oblică, cratima, linia de dialog, ghilimelele, parantezele, linia de pauză, pauza albă (blancul)” (DȘL 2001:420).

Normele de punctuație ale limbii române contemporane sunt consemnate în lucrări speciale (gramatici, îndreptare), însă nu sunt prescriptive în mod categoric, multe dintre ele având caracter facultativ.

Punctul, prezintă foarte multe întrebuințări în scrierea limbii române, însă, cea mai uzitată ar fi cea a redării unei pauze între două enunțuri independente. Acest lucru nu se mai întâlnește în comunicarea de tip chat. Internauții nu mai delimitează comunicările prin semnele de punctație necesare, ci se mulțumesc prin a trimite fiecare enunț într-un mesaj instant separat, acest procedeu ocupând mai puțin timp. Exemple:

A: stau in casa k 3 cald.

am bagat o masina de rufe

si acum astept sa se termine programul

sa ma duc sa l3 scot

iti dau pozele

3sti pe m3ss?

Virgula are o frecvență redusă în cadrul conversațiilor on-line. Acest fapt se datorează enunțurilor scurte specifice noului tip de limbaj. Atunci când întâlnim și enunțuri ce ar necesita virgule pentru a fi înțeles mesajul exact, acestea lipsesc de cele mai multe ori, dând naștere ambiguităților.

A: da

am iesit l terasa

am vb am barfit

s-a tuns

B:cum?ca de obicei?

nuu mai scurt decat data trecuta

dar imi place

ii vine bn

haii ca eu ies

În exemplul de mai sus observăm o serie de virgule lipsă, dar fără de care, totuși, putem înțelege conținutul mesajului. În același timp identificăm și lipsa unei virgule care duce la ambuguitate. În contextul: Î: cum (s-a tuns)?ca de obicei? R: nuu mai scurt decat data trecuta lipsa virgulei după negație poate însemna că persoana respectivă nu s-a tuns mai scurt decât obișnuia, însă, prelungirea vocalei [u] ne determină să credem că, dimpotrivă, persoana s-a tuns mai scurt, informație care cerea, în mod obligatoriu utilizarea virgulei după negație.

Semnul întrebării este utilizat des în conversațiile de tip chat, însă, nu neapărat la finalul enunțurilor interogative. De cele mai multe ori întrebările nu sunt marcate cu acest semn, ceea ce produce probleme în transmiterea mesajului, un exemplu bun fiind:

A: cum a fost iubita ieri

B: bn

m-am cam plictisit

A: te ai intalnit cu sime

Acest semn de punctuație este utilizat în exces, prin scrierea sa în secvențe conținând mai mult de un semn, atunci când se dorește atragerea atenției asupra întrebării puse și, evident, cerința unui raspuns cât mai rapid.

A: Alex, esti???

sau

A: dc eshti suparata ralu???

Există situații când acest semn nu este afișat la sfârșitul enunțului, ci constituie o replică separată, marcând însă, în continuare enunțul dat.

A: c s alea "gablonturi"

A: ?

sau

A: l ai vazut

A: ?

De asemenea, uneori, semnul interogativ este utilizat singur, cu scopul de a arăta interlocutorului că mesajul său nu a fost înțeles. Astfel, cel care se află dincolo de ecranul calculatorului afișează unul sau mai multe astfel de semne fară însă, a mai posta enunțuri precum: nu înțeleg, poftim?!, cum? ce?.

A: ti a zis stefy?

B: ?

A: a zis stefi k dai u o pizza ca ai luat nush ce bani… si zic daca e vb vin

Semnul excalamării are o frecvență redusă. Acesta se utilizează pentru a marca enunțurile exclamative și, uneori, este utilizat în serii de mai multe pentru a arăta entuziasmul, mirarea sau uimirea exagerate. Aceste stări sunt exprimate, mai degrabă, prin lungirea vocalelor finale sau a consoanelor. În unele situații cele două modalități apar împreună.

A: buna…de knd nu te am mai vzttttttt:D

B: daaaa…acum te am gasit din intamplare :* ce mai faci?

A: haide vinooooo

B: SUPERRRRRRRRRR!!!!!!!

Punctul și virgula, două puncte, cratima, linia de pauză, linia de dialog și ghilimelele sunt semne de punctuație ce au o frecvență redusă în limbajul utilizat pe internet. Acest fapt este explicabil prin carcterul informal al Netspeak-ului, prin lipsa citatelor ori a explicațiilor din interiorul acestui tip de conversații.

Punctele de suspensie reprezintă, în schimb, semnul preferat de către internauți, de multe ori fiind folosit în exces. Utilizatorii îl folosesc pentru a marca ezitările, pauzele specifice comunicării orale. Există situații când acest semn este utilizat separat, constituind el însuși o replică, având semnificația: „nu știu”, „nu comentez”.

Cratima dispare aproape definitiv, iar apostroful este rar întâlnit. Cel mai adesea substituie cratima. Datorită rapidității scrierii, dar și al caracterului informal, utilizatorii renunță la cratime, de cele mai multe ori scriind cuvintele legat, greșit gramatical, sau preferă tastarea unui blanc în locul semnului discutat.

A: mi e dor de tine!

sau

A: inseamna k n′ai dat add

În concluzie, la nivel ortografic se întâlnesc o serie de abrevieri de la normele aflate în uz. Pentru a face o scurtă recapitulare, reamintim următoarele: preferința pentru prescurtări, înlocuirea literelor cu alte semne grafice, alte litere sau cifre, lipsa diacriticelor, dar și utilizarea semnelor de punctuație în mod aleatoriu.

LEXIC

Bogăția unei limbi e dată, în primul rând, de bogăția și varietatea vocabularului ei. Acesta este compartimentul cel mai labil al unei limbi, fiind supus mai mult influențelor externe, spre deosebire de morfologie și sintaxă, care evoluează încet conferind stabilitate limbii.

Pentru a exprima cât mai precis și adecvat mesajele, trebuie să avem în vedere direcțiile de dezvoltare ale unei limbi la un anumit moment. Acestea sunt determinate de apariția unor noi realități în viața socială contemporană precum: progresul științei și tehnicii, globalizarea, care au impus adoptarea unor forme de exprimare noi, corespunzătoare noutăților.

Vocabularul unei limbi este permanent supus schimbărilor. Zilnic, o serie de cuvinte pătrund în limbă, iar altele încetează de a mai fi utilizate de vorbitori, fiind, fie înlocuite cu unități lexicale noi (împrumuturi), fie nu mai exprimă o realitate actuală, devenind arhaisme.

Dacă elementele mai vechi erau supuse unor norme precise, în general cunoscute de vorbitori, unitățile lexicale noi nu se adaptează încă de la început acestor reguli. În limba română foarte multe cuvinte împrumutate din alte limbi conțin elemente ce nu pot fi redate cu mijloacele de care dispune limba noastră. Astfel, aceste cuvinte circulă o perioadă în diferite variante, până când li se stabilește regimul fonetic grafic și/sau morfologic potrivit. De pildă, engl. chat pronunțat [čat] articulat hotărât devine în scris fie chat-ul, fie chatul, adică ele se află în etapa de scanare.

Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă alcătuiesc lexicul acelei limbi. Lexicul este considerat o unitate abstractă, greu de delimitat, de analizat din cauza unor dificultăți de ordin cantitativ, dar și din cauza mobilității și varietății cuvintelor. Pentru o mai bună delimitare s-au propus sintagmele lexic comun (cuvintele care asigură ințelegerea dintre vorbitori) și lexic specializat (terminologii specifice anumitor domenii). O altă distincție poate fi făcută între lexic și vocabular. Astfel, în timp ce lexicul adună toate cuvintele dintr-o limbă, vocabularul reprezintă o serie de submulțimi de cuvinte delimitate din diferite puncte de vedere din ansamblul lexical al limbii respective. Un bun exemplu în acest sens îl constituie separarea vocabularului activ de cel pasiv. Vocabularul activ restrânge totalitatea cuvintelor folosite în mod frecvent în comunicare de către un vorbitor, în timp ce, vocabularul pasiv reprezintă suma cuvintelor pe care acesta le aude, le înțelege, dar nu le utilizează din diferite motive.

O altă distincție este cea dintre vocabularul fundamental și masa vocabularului. Vocabularul fundamental cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte cunoscute și utilizate de toți vorbitorii de limbă română. Acestea denumesc: părți ale corpului omenesc, alimente, obiecte de strictă necesitate și acțiuni frecvente, păsări și animale, arbori, fructe și legume, grade de rudenie, zilele săptămânii, momentele zilei, lunile, anotimpurile, culori, prepoziții, conjuncții și numerale. Masa vocabularului cuprinde restul cuvintelor, aproximativ 90% din totalul lor, și este compusă din: arhaisme, regionalisme, elemente de jargon și de argou, neologisme, termeni tehnici și științifici.

Analizând corpusul nostru, cuvintele utilizate aparțin deopotrivă celor două submulțimi de vocabular, pentru că tinerii folosesc atât cuvinte înțelese de toți vorbitorii, cât și neologisme, în special anglicisme, precum și elemente de argou sau jargon, dar și terminologii specifice domeniului tehnologiei și informației.

Dinamica vocabularului unei limbi presupune atât arhaizarea treptată a unor cuvinte, cât și adoptarea unor noi unități lexicale ce denumesc obiecte, fenomene, procese sau instituții noi, inexistente sau necunoscute anterior.

Cuvintele noi apar în limba română prin două tipuri de mijloace principale:

Mijloace interne

Mijloace externe

Calculul lingvistit se regăsește undeva la mijlocul celor două procedee, fiind atât un procedeu intern de îmbogățire a vocabularului, având la bază traducerea, deci folosirea cuvintelor românești, cât și unul extern, pentru că păstrează structura cuvintelor din limba de influență.

Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului

Noile unități lexicale rezultă din îmbinarea unor elemente deja existente în limbă. Acestea sunt: derivarea, compunerea și schimbarea valorii gramaticale. Ele apar și în noul limbaj al internauților, cele mai utilizate sunt însă, derivarea și compunerea prin abreviere.

Derivarea

Aceasta este „un procedeu de formere a unor unități lexicale noi pornind de la un cuvânt de bază (morfem independent sau semiindependent), care constă fie în antepunerea unor afixe (prefixe), fie în postpunerea lor (sufixe). Prin derivare rezultă unități lexicale simple, pentru că un singur element constituit prin acest procedeu este susceptibil de a fi întrebuințat în mod autonom în enunț. În limba română derivarea este extrem de bine reprezentată la nivelul sufixelor și mai puțin la acela al prefixelor ” (DȘL 2001:162). Astfel, dintre toate tipurile de sufixe, cele preferate de către internauți sunt cele diminutivale. Exemple: -ică – frumușică, iubițică, -aș – pisoiaș, -uleț – brăduleț, suculeț, -el – progrămel, pupicel, -uț – pupicuț, -iță – rochiță.

Observăm în limbajul de tip chat o tendință din ce în ce mai mare de a folosi diminutivele, fără a ține, însă, cont de valoarea morfologică a bazei de derivare, dacă sunt sau nu potrivite contextului. Interlocutorii doresc să-și exprime astfel sentimentele (emoțiile, atașamentul) față de obiectul situația/ persoana/ respectivă, au, deci, rol afectiv.

Diminutivarea reprezintă o caracteristică a limbajului utilizat de către interlocutorii de sex feminin, uneori obsesiv:

A: putem merge la da vinci k sa bem un suculet

sau

A: sirenicaaaaa :* :*

sau

A: ‎=)))) de rev am facut ingerasi aman2 in zapada

sau

A: da’ ti-am printat ala

B: mercic!

B: Pupicutz!

B: Meritzi un suculetz!

Într-unul dintre articolele sale publicate în revista România Literară, filologul Rodica Zafiu (2007) se oprește asupra termenului de mulțumire mersic. Acesta apare tot mai des în mesajele stocate pe internet. Lingvistul susținea ideea potrivit căreia termenul „pare să ilustreze tendința colocvială de a adăuga sufixe diminutivale, cu valoare afectivă, celor mai diverse clase lexico-gramaticale (adverbe, pronume, chiar interjecții: acușica, binișor, mătăluță, nimicuța, aolică). Termenul (mersic) este creat prin analogie cu alte derivate, având în componență normalul merci și sufixul diminutival –ic. Uneori îl găsim scris etimologic, mersic, iar cel mai adesea apare într-un context bogat în diminutive”.

Rodica Zafiu consideră drept posibilă cauză a acestei tendințe obișnuința părinților de a utiliza așa numitul baby-talk din dorința acestora de a se face cât mai înțeleși. De aceea, termenul mercic cu variantele sale mercic, mersici, mercici se regăsesc adesea pe site-urile dedicate mămicilor. Termenul discutat a trezit o serie de antipatii, fiind resimțit ca o formă de incultură, de snobism, fără a oferi un grad de deferență tot atât de mare precum clasicul multumesc.

Alți termeni lexicali derivați cu sufixe diminutivale, foarte des întâlniți în netspeak sunt: trebușoară⁄ trebuță, puțintică, nimicuța, cu variantele grafice trebushoara⁄ trebutza, putintica⁄ putzintica, nimicuta⁄ nimicutza.

Utilizarea diminutivală a substantivului treabă, cu cele două variante, este des utilizată, nu doar în limbajul scris, ci și în comunicarea orală, de zi cu zi, dintre tineri. Se observă, din nou, înclinația spre diminutivele cu valoare afectivă și înclinația spre baby-talk.

Ne-a uimit expresia am un pic de trebuță. Semantic vorbind, este greu de stabilit dacă diminutivul face referire la o treabă ușoară, ușor de realizat sau de scurtă durată, ori este doar tendința sau plăcerea exagerată de a folosi aceste elemente ce par să intre treptat în argoul tinerilor.

Spuneam anterior că se observă o utilizare diversificată a sufixelor diminutivale, în sensul în care nu sunt derivate doar substantive, ci și adjective (puțintică) ori pronume (nimicuța). În expresiile am puțintică treabă sau nu e nimicuța nu putem stabili sensurile exacte, așa că tindem să credem că sunt utilizate dintr-un singur motiv, doar pentru că reprezintă un limbaj preferat de internauți. Acestea se resimt însă, ca o formă de incultură, fiind de preferat a fi excluse din vocabular.

În încheierea articolului amintit mai sus, Rodica Zafiu (2007) vorbește despre „o manie diminutivală, care pare să creeze cu mămici, pupici, mersici, o subvariantă destul de stranie a României actuale”.

Compunerea

„Este un procedeu de îmbogățire a vocabularului cu unități lexicale noi, formate din două sau mai multe cuvinte existente independent și care și-au pierdut sensul în favoarea unuia nou – se obține o unitate cu individualitate semantică și morfologică : piatră vânătă (sulfat de cupru), ciuboțica cucului (nume de plantă). Grupul care realizează compunerea trebuie să nu fie dislocat și să se supună regulilor morfologice și sintactice ale limbii române” (DȘL 2001:124).

Compunerea în limba română se realizează prin trei tipuri principale de relații sintactice: hipotaxa sau contopirea, parataxa sau juxtapunerea și abrevierea. Hipotaxa presupune alipirea componentelor lexicale: bineînțeles, untdelemn, bunăvoință, iar parataxa se realizează prin alăturarea cuvintelor componente, unite sau nu prin cratimă: Floarea – Soarelui, navă –satelit.

„Compunerea este mai puțin productivă decât derivarea, atât din motive cantitative (formații mai puțin numeroase), cât și calitative (nu este specifică nici latinei, nici celorlalte limbi romanice și are limitări sub aspectul repartiției stilistice). Se observă că numai unele compuse se utilizează la nivelul limbii literare (toponimele, antroponimele, numeralele, formațiunile adjectivale și cele prin parataxă). În limba română actuală sunt foarte frecvente abrevierile” (DȘL 2001:125).

Abrevierea reprezintă reducerea unei unități lexicale sau a unui grup de elemente cu valoare de unitate lexicală. Aceasta este o modalitate curentă în limbile moderne de a reprezenta unități complexe cu sens unitar. Se reprezintă, astfel, prin acronime nume de asociații, de organizații, de partide politice (U.R.S.S., U.E., S.U.A., C.F.R., P.S.D.). Este tipul de abreviere cel mai bine reprezentat în limba română contemporană. Așadar, dacă primele două modalități de compunere nu își prea găsesc locul în limbajul de tip chat, acronimele sunt o predilecție deosebită a internauților, aceștia abreviind aproape totul, fie prin acronimie, fie prin trunchiere.

Acronimele se definesc prin „cuvinte formate din prima (inițiala) sau primele litere ale cuvintelor dintr-o sintagmă, dintr-o expresie, dintr-un titlu etc. (< fr. acronyme) (DEX 2009)”. Printre preferatele internauților amintim: LOL (< engl. Laugh Out Loud – râsete în hohot ), BRB (< engl. Be Right Back – revin imediat ), DND (< engl. Do Not Disturb – nu deranjați!), ASL⁄asl (< engl. Age, Sex, Location – vârstă, sex, locație), cf (< ce faci?), cj( < ce joci?), bf(< engl. Best Friend⁄ Boy Friend – cel mai bun prieten⁄ iubit), cp (< cu plăcere), npc (< n-ai pentru ce), dc (< de ce?), k (<engl. OK < All Correct – e bine), ms (< mersi!), OMG (< engl. Oh! My God! – O, Dumnezeule!), PC (< engl. Personal Computer) ș.a. (v. Mic Dicționar…, p. 92).

Filologul Rodica Zafiu (2009b) a discutat într-unul dintre articolele sale publicate în revista România Literară despre una dintre cele mai utilizate acronime din limbajul virtual, LOL: „abrevierea se folosește pentru a marca în enunț râsul – ca indicație de regie și ca inserție a unui element emoțional. Ca emoticoanele, semnele grafice care imită mimica și gesturile emoțiilor, cuvântul lol se folosește pentru a însoți sau a substitui o replică, de obicei completând un mesaj scurt și ambiguu, căruia îi adaugă elemente fatice și afective. Cuvântul care evocă râsul este echivalentul funcțional al transcrierilor tradiționale, convenționalizate, ale hohotelor: ha-ha-ha, he-he-he, hă-hă.., hi-hi…, ho-ho… etc. Acestea pot fi interpretate ca onomatopee (pentru că imită un tip de sunet), dar și ca interjecții propriu-zise, expresive (pentru că, indicând o reacție, exprimă și o stare psihologică). De altfel, secvența ha-ha poate imita imperfect râsul, dar corespunde și unei citiri exacte, ironice. Nefiind imitativ, cuvântul lol (scris în mai multe feluri: LOL, LoL etc.) tinde cu atât mai mult să devină o interjecție – semnal al stării de amuzament”.

Mijloacele externe: împrumuturi din alte limbi

Împrumuturi din Engleză

Anglicismele reprezintă una dintre principalele trăsături ale lexicului utilizat în cadrul conversațiilor de tip chat. Acestea reprezintă împrumuturi din engleza britanică și cea americană. Ele sunt utiilizate de către marea majoritate a vorbitorilor de limbă română, atât în forma lor corectă, dar, mai ales, în forme incorecte, acest aspect regăsindu-se și în limbajul internauților. „Dintre cauzele care generează dificultăți și, implicit, abateri în asimilarea anglicismelor reținem, în primul rând, cauze obiective:caracterul recent al împrumuturilor, insuficienta cunoaștere a limbii (engleze și⁄au române), comoditatea sau legea minimului efort” (Stoichițoiu Ichim 2006:35).

Cele mai multe anglicisme utilizate de către internauți vizează următoarele domenii: nume de profesii (job, hostess, promoter), modă (make-up, fashion, body, piercing), gastronomie (fast-food, hamburger, snacks, hotdog), informatică (e-mail, chat, browser, to download, desktop, laptop, click, delete, enter, copy, paste, print).

„Unii termeni de origine englezǎ, ca: trend, hacker, spam, item, honey, messenger, link, online au apǎrut în dicționarele de neologisme, însǎ aceasta nu înseamnǎ cǎ ele vor fi integrate în limbǎ. Existǎ tendința însǎ ca aceste cuvinte sǎ înlocuiascǎ un cuvânt românesc sinonim, sǎ se specializeze alǎturi de acesta sau chiar sǎ suplineascǎ lipsa unui cuvânt românesc pentru o anumitǎ noțiune” (Baciu 2007-2010:41).

A: fata esti aks?

B: daca e vb despre mn, yes i am 😀

C: tu, tu.. hai pʼafara!

B: yes of course:D in cat timp? :X

A: jum de ora? k in tineretea noastra.. remember?:D

B: yes baby face, la si 25 sunt in fata blocului tau

sau

A: i need your help

please

:((

B: I don't know what to say…

A: imi cauti si mie informatii p net si dai copy paste, in word?

t rooooooooog!Am facut doar 7 pag si deja ma doare capul!

Ceea ce ne-a atras atenția este modul în care anglicismele au fost adaptate sistemului limbii române de către utilizatori. Astfel, au apărut noi verbe, majoritatea fiind încadrate conjugării întâi: a downloada , a printa, a bana, a tuna, a rula, a scrolla. Și dintre acestea regăsim câteva verbe noi pe care filologul Rodica Zafiu (2008) le-a discutat la un moment dat în rubrica Păcatele Limbii din revista România Literară. Aceasta susține: „între verbele a bana și a tuna nu există, desigur, vreo legătură semantică. Le apropie însă statutul lor de anglicisme recente, adaptate fără probleme, din punct de vedere atît fonetic, cît și morfologic, ba chiar confundîndu-se cu cuvinte vechi ale limbii. Omonimiile produse nu par, totuși, să le încetinească răspîndirea. Bănuiesc că mai există pe undeva ascultători neconectați la realitățile de ultimă oră, pentru care expresia mașină tunată să evoce mai curînd un vehicul lovit de trăsnet (cu tunet) sau de tun (vechiul verb a tuna e însă intranzitiv). Pentru cunoscători, tunat înseamnă pur și simplu modificat, perfecționat, verbul fiind un împrumut din engl. tune, care se folosește alături de substantivul împrumutat (nume de acțiune), tuning”.

Din limba engleză sunt preluate și o serie de formule inițiale și finale de salut precum: hy!/ hi!, hello!, bye! sau see you!, prescuratat c u, pentru românescul pe mai târziu.

Împrumuturi din alte limbi

Claudia Coja (2010) atrage atenția asupra faptului că unii internauți aleg să utilizeze formule de salut preluate din alte limbi străine, nu doar din engleză. Aceasta observă cum „conversațiile devin un melanj de limbă română și alte limbi, în care inventivitatea utilizatorului face să apară și cuvinte inexistente sau greșit ortografiate (…) Utilizatorii scriu ciau, ceau, ceaw, cealut – o combinație între cuvântul italian ciao și cuvântul românesc salut”.

Elemente de argou

Eugenia Baciu, în lucrarea sa Efectele comunicării prin Internet asupra predării limbii și literaturii române, spune despre elementele de argou că „par să fie expresia teribilismului adolescentin și a dorinței de a șoca și de a scandaliza pe cei din jur. În cazul de față, exprimarea argotică și colorată este cu siguranță și un limbaj la modă, factor cu rol deloc de neglijat în exprimarea populației școlare. Deși cadrele didactice și familia încearcă eliminarea acestor termeni argotici din limbajul tinerilor, frecvența lor în comunicarea virtuală nu poate fi controlată. Prin „ineleganța” lor, expresiile argotice (majoritatea de origine țigănească) urâțesc „nu numai exprimarea, ci și personalitatea tinerilor”, oglindind „moravuri ale lumii interlope” (Baciu 2007-2010: 33).

Limbajul de tip chat este foarte bogat în elemente de argou (cunoscut la noi și sub numele de slang), preluate atât din limba vorbită, cât și din limbajul specific internetului. Astfel, ceea ce este neplăcut, urât devine nașpa, în timp ce adjectivul frumos este înlocuit de termeni precum mișto sau cool. Substantivul marfă este folosit acum cu valoare de adjectiv sau chiar de adverb, desemnând o caracteristică pozitivă sau chiar superlativă, trăsături sugerate, de asemenea, și prin adejectivul șmecher(ă) :

A: ce smekera e poza ta

B: ce faci? ai net in sfarsit?

A: daaaa

B: marfa!

Verbul a trage este folosit în expresii și locuțiuni verbale argotice pentru a exprima ironia (autoironia), persiflarea, dar și un limbaj „la modǎ”:  „mi-am tras un site / mi-am tras un blog”. Un cuvânt care apare frecvent în discursurile mediate de computer este adjectivul și adverbul nașpa, cel mai adesea ortografiat nashpa/ najpa.

A: off. C nashpa esti!!!!!!!!

sau

A:am avut pc stricat/bn

B:ooo!!! Nashpa!

sau

A:si ne-a intrebat numai detalii d'alea

de nici nu stiam ca sunt in curs

:)))

asta e acum

B: c nashpa…imi pare tare rau

Acest termen argotic de origine țigǎneascǎ (provenit prin trunchiere din adjectivul: nașparliu și având sens negativ de „rǎu”, „prost”, „urât”) apare în antitezǎ cu un alt termen argotic: mișto, ortografiat mishto/mijto.

A: vineri stam la u sh bem cioco klda

A: smb la yo sh bem vin fiert

A: dum poate 1 pic p la u s mai stam d vb

B: oooooooooooo

A: mishtoooo

sau

B (01/02/2012 4:05:08 PM) : si cum a fost?

A (01/02/2012 4:05:15 PM) : mijto a fost

Formele argotice folosite își pierd caracterul criptic, fiind folosite în special pentru expresivitatea lor și originalitatea pe care o imprimǎ limbajului familiar, colocvial. Acest aspect este subliniat și de Adriana Stoichițoiu-Ichim care noteazǎ: „De pildǎ, argoul elevilor și studenților, al adolescenților, în general, se caracterizeazǎ printr-un pitoresc aparte, în care funcția criptologicǎ este pusǎ în umbrǎ de creativitatea lingvisticǎ, fantezia și umorul prin care se exprimǎ spiritul de frondǎ propriu vârstei” (Stoichițoiu-Ichim 2007: 133).

Având în vedere cele spuse mai sus, se observă cum, din punct de vedere al compoziției, limbajul utilizat se încadrează, în special, stilului colocvial, fiind accesibil tuturor vorbitorilor din spațiul virtual.

MORFOLOGIE

În lucrarea de specialitate numită Gramatica pentru toți (1986), Mioara Avram face o descriere clară a părții gramaticii numite Morfologie: „Morfologia este partea garmaticii care cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor, la structura lor internă și la modificările lor formale în diferite întrebuințări. În opoziție cu sintaxa, al cărei obiect de studiu îl constituie îmbinările de cuvinte, morfologia este definită ca având drept obiect de studiu cuvântul sau morfemul”.

Clasele lexico-gramaticale din gramatica modernă coincid cu părțile de vorbire ale gramaticii tradiționale. În gramatica românescă tradițonală erau zece părți de vorbire diferențiate după criterii eterogene: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția.

În lucrarea de față vom discuta doar anumite clase lexico-gramaticale, cele care prezintă cele mai multe modificări și inovații în domeniul limbajului de tip chat.

Substantivul

În cazul acestuia se observă foarte des lipsa morfemului de determinare așezat enclitic (al articolului hotărât) pentru substantivele masculine la singular și, uneori pentru cele neutre (pisoiu, calculatoru, băiatu). Substantivele feminine nu suferă nicio modificare în acest sens. Explicația modificării ar fi tendința de prescurtare sau de omitere a cât mai multor litere în situațiile care permit acest lucru, fără a altera prea mult conținutul transmis. Astfel, elidarea articolului hotărât –l, de exemplu, în cazul substantivului băiatul, nu influențează sensul substantivului și nici cazul, genul sau numărul acestuia. Receptorul știe în continuare către ce face referire substantivul respectiv.

O altă tendință este aceea de a nota atât substantivele comune, cât și pe cele proprii, fie antroponime, fie toponime, cu inițială minusculă:

A: salut! ce faci florin?

B: sal alex

B: uite acum 15 min am ajuns shi eu aksa

B: am fost la ploiesti

B: u ce faci?

Formarea cazurilor genitiv și dativ ale substantivelor feminine este deficitară. Acestea sunt construite precum genitivul și dativul substantivelor proprii de gen masculin, cu lui antepus. Această tendință este din ce în ce mai des întâlnită, vorbitorii având tendința de a crea o singură regulă, comună.

A: i-ai dat cartea lu ioana?

B: ce carte?

A: a lu fata aia de l 10 C, ioana

În cazul substantivelor neologice, sau a celor de alte origini, se observă tendința de trecere a acestora la genul neutru. Astfel, pluralul majorității cuvintelor împrumutate se formează cu desinența –uri. (link-uri, week-end-uri,party-uri,laptop-uri).

Numeralul

În general, numeralele sunt notate cu cifre arabe și nu cu litere. Principalul motiv este rapiditatea ce caracterizează noul tip de limbaj și spațiul virtual în ansamblul său.

Pronumele

În ceea ce privește acestă clasă lexico-gramaticală, se observă numeroase modificări grafice. Internauții au tendința de a modifica forma pronumelor, de la prescurtări la adaptări fonetice din engleză. Astfel, pronumele personal de persoana I singular prezintă următoarele variante de notare: io, yo. Forma pronominală accentuată TU apare, de asemenea, sub forme diverse, diferite de cea literară. O variantă urmează transcrierea fonetică a pronumelui personal de persoana a II-a din limba engleză, you, care se pronunță [iu], forma utilizată fiind doar vocala [u], sunet care, din punct de vedere fonetic, in limba engleză, este același cu pronunția pronumelui you.

A: ce faci?

B: uite bn

B: u c f?

B: u mai ai mult de lucru la licenta?

Se mai observă modul de notare a acestei forme verbale sub forma thu, însă mai rar. Motivația posibilă ar fi aceea potrivit căreia litera h oferă un aspect englezesc cuvintelor românești, fiind știută frecvența acestei litere în limba de influență.

Formele neaccentuate ale pronumeor personale de persoana I și a II-a singular apar cel mai des ortografiate astfel: mn , tn sau min, tin, după același model după care adverbul bine apare bn/bin. Aceste forme sunt obținute prin elidarea vocalelor, tendința fiind aceea de a prescurta cât mai multe cuvinte posibile, cu scopul de a scrie cât mai mult, într-un timp cât mai scurt.

A: mi e dor de tn!

A: knd mai vii p l mn?

Alte ori, însă, forma neaccentuată este substituită chiar de forma pronominală accentuată. Astfel întâlnim enunțuri precum: ti-a placut de yo azi?, l yo nu mai ninge, l u. O motivație pentru acest fenomen nu am găsit.

Se observă și folosirea formelor populare ale pronumelor demonstrative: ăsta, asta, ăștia, astea, ăla, aia, ăia, alea, limbajul popular fiind întâlnit în cadrul stilului colocvial.

Un aspect interesant al folosirii pronumelui în limbajul de tip chat îl reprezintă tendința unor utilizatori de a folosi forme pronominale împrumutate din diferite limbi străine, fie în locul formelor pronominale accentuate românești, fie în locul celor neaccentuate. Cele preferate sunt formele franțuzești și cele englezești:

A: vii cu je l patinoar maine?

B: Poi nush…

B: you ai patine?

Adjectivul

În ceea ce privește adjectivul, acesta prezintă forme foarte interasante în limbajul de tip chat. Tendința este aceea de a prescurta adjectivele și de a adăuga litera y la final. Astfel apar forme adjectivale precum: frumy, scumpy. Acest fenomen este influențat de limba engleză, de contactul cu tot mai multe anglicisme. Astfel, se formează un cuânt cu valoare de adjectiv care, asemenea adjectivelor din limba engleză, prezintă aceeași formă atât la singular, cât și la plural, atât la masculin, cât și la feminin.

A: esti frumy :* :* :*

B: vai, ce fete frumy

De asemenea, întâlnim și alte variante ale unor adjective prescurtate. De pildă, adjectivul frumos nu se prescurtează doar frumy, ci și frumu sau frumix/frumyx. În același timp se observă și o alternanță fonetică într-una dintre formele utilizate. Uneori se utilizează termenul mumos obținut prin asimilare.

A: frumixxxx

B: beautiful :* :* >:D<

C: esty oo papusha :X

D: suuuuper tare:X :X :X frumu rau :d

E: ce mumosi sunteti…;)

F: foarte frumosi impreuna

Pe baza exemplelor de mai sus putem discuta și modul de formare al gradelor de comparație. Cel mai utilizat este superlativul absolut care se formează prin diferite modalități. În primul rând, se observă utilizarea excesivă a adverbelor simple foarte, rău, tare la care se adugă alte cuvinte ce sunt folosite cu aceeași valoare morfologică, de pildă: super, prea, hiper, mega, uneori acestea fiind chiar juxtapuse cu scopul de a accentua trăsătura: prea tare, prea frumos, super tare, foarte tare, super mega.

Un al doilea procedeu preferat în formarea gradului superlativ absolut este repetiția adverbului foarte, care de cele mai multe ori apare sub forma prescurtată f: f f f f frumoasa, f f f f f mishto s.a.m.d.

Internauții folosesc adesea, cu același scop, lungirea vocalelor și/sau germinarea consoanelor, exemplele date fiind relevante în acest sens.

În concluzie, adjectivul este una dintre clasele lexico-gramaticale ce au suferit foarte multe modificări de formă sub influența directă a cuvintelor de origine engleză care domină spațiul virtual. Aceste modificări demonstrează libertatea de exprimare și de manifestare pe care utilizatorii noului tip de limbaj o dețin, acesta fiind principalul motiv pentru care același adjectiv prezintă nu doar forme prescurtate, ci și diferite astfel de forme, majoritatea fiind realizate spontan, depinzând de inspirația vorbitorului.

Adverbul

Acesta nu a cunoscut modificări semnificative. Cel mai utilizat este adverbul de intensitate foarte, folosit în construcția gradului superlativ absolut, a cărui formă prescurtată a fost discutată anterior, în subcapitolul dedicat adjectivului., urmat de adverbul bine cu formele prescurtate bn/bin.

Verbul

În ceea ce privește această categorie lexico-gramaticală, se observă preferința pentru utilizarea modului indicativ, timpurile prezent, perfect compus, imperfect și viitor, celelalte timpuri ale indicativului fiind rar folosite, precum și modurile conjunctiv și condițional optativ.

Interesant este cum tendința de prescurtare se manifestă și la nivelul aceastei părți de vorbire. De pildă, verbul a fi la modul indicativ, timpul prezent – sunt – apare adesea sub forma trunchiată s (s l masa), în timp ce forma de perfect compus – am fost – apare am fo.

În cazul verbului impersonal trebuie întâlnim o serie de variante prescurtate în mod aleatoriu. Astfel, observăm utilizarea următoarelor forme: trb, tre, trebe, trebu, fără a deduce vreo regulă în funcție de care acestea sunt folosite.

O altă prescurtare verbală este cea a verbului a zice, care apare cel mai des marcat doar prin inițiala z, dar și sub diferite forme la diferite moduri și timpuri verbale: cmz – ce mai zici?, am zs – am zis, ș.a.

Cele mai interesante sunt noile forme verbale preluate din limba engleză. Acestea se încadrează în special domeniului tehnologiei informației și sunt încadrate, în mare parte, primei conjugări: a downloada, a bana, a rula, a tuna, a lista, a printa. Acestea sunt, însă, discutate mai pe larg în capitolul anterior, dedicat lexicului utilizat în cadrul conversațiilor de tip chat.

Conjuncția

Analizând mostrele de conversații din cadrul ferestrelor de chat, s-a observat frecvența a trei tipuri de conjuncții coordonatoare: copulative, adversative și concluzive, precum și a unora subordonatatoare nespecializate.

Conjuncția coordonatoare copulativă și este cea mai des folosită de către internauți, așa încât aceasta prezintă cele mai multe modificări de formă. Sunt folosite forme diferite precum: si, shi, sh, sau ji.

A: ma ocup q asigurari RCA, Casco, Locuintze ji vreau s jtiu dak ai tai au facut asigurare l locuintza ji dak da, cand l expira

sau

A: si orarul?

B: o sa ma duc eu vineri, pe 31 august la facultata sa il iau

shi te sun si ti-l dau

Conjuncția coordonatoare adversativă dar apare destul de des în cadrul conversațiilor on-line, fiind corect ortografiată sau notată prin apocopare: daʼ cu sau fară apostroful de rigoare. Cea mai utilizazată conjuncție coordonatoare adversativă este deci, care apare fară prescurtare.

Discutând despre conjuncțiile subordonatoare, cele mai des utilizate sunt: că, dacă, ca să. Acestea cunosc ușoare modificări de formă prin înlocuirea lui c cu k: că = k, dacă = dak, ca să = k s.

Interjecția

Interjecția „este partea de vorbire neflexibilă folosită exclamativ care exprimă o senzație, o stare sufletească, un act de voință sau reproduce sunete și zgomote” (Avram 1986:231).

Tinerii preferă să folosescă interjecțiile în discuțiile lor. Acestea prezintă un aspect ludic, specific vârstei lor, așadar frecvența interjecțiilor nu este deloc suprinzǎtoare. Sugerând stǎrile emoționale și atitudini ale vorbitorilor, acestea creeazǎ impresia de spontaneitate, de inedit. Astfel, pentru exprimarea plictiselii provocate de vorbele goale se folosește frecvent interjecția repetatǎ bla-bla-bla. Conform Gramaticii Academiei, vol. I. Cuvântul, aceasta interjecție onomatopeică „sugereazǎ sporovǎiala, la fel ca tura-vura, tranca-fleanca, dar reprezintǎ și un comentariu asupra mesajului anterior, având și o nuanțǎ suplimentarǎ emotivǎ, exprimând plictiseala sau nerăbdarea” (2005: 671).

„Delimitatǎ prin virgulǎ de restul enunțului, interjecția sugereazǎ nesiguranța vorbitorului, imprimând vorbirii o notǎ dubitativǎ, de îndoialǎ. Aceeași stare afectivǎ și volitivǎ este exprimatǎ și prin interjecția mda!. Revolta și indignarea este sugeratǎ prin interjecția onomatopeică Eeeeeiiiii! ca în enunțul de mai jos: Ai auzit? Eeeeeiiiii, dracie! . Uf !accentueazǎ efortul și ușurarea de a se elibera de o anumitǎ corvoadǎ. Folositǎ la sfârșitul enunțului, interjecția na! puncteazǎ opinia opusǎ celuilalt interlocutor, exprimând o atitudine de frondǎ a vorbitorului. Aceeași stare tensionalǎ și mai ales de indignare este exprimatǎ și prin interjecția huo! ” (Baciu 2007-2010).

O caracteristicǎ a stilului colocvial folosit de tinerii internauți, interjecțiile, exprimǎ dorința acestora de a se exprima liber, fǎrǎ restricții, împânzindu-și exprimarea cu expresii ale spontaneitǎții. Prezența elementelor specifice limbii vorbite alǎturi de elementele livrești creeazǎ originalitatea exprimǎrii tinerilor bloggeri.

SINTAXĂ

Sitaxa este acea „parte a gramaticii care studiează funcțiile cuvintelor și ale propozițiilor în vorbire și care stabilește regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze; (< fr. syntaxe < lat. syntaxis)” (DEX).

Având în vedere limbajul de tip chat, construcțiile sintactice sunt foarte simple, reduse. Observăm topica specifică limbii române vorbite – subiect, atribut, predicat, complement, deși, uneori, interlocutorii nu mai respectă ordinea firească a cuvintelor în propoziții.

Internauții au tendința de a fragmenta nu doar cuvintele, cât și frazele, de a formula enunțuri eliptice și de a crea structuri bazate mai mult pe coordonare și mai puțin pe subordonare. Acest fapt este cauzat de viteza ce caracterizează lumea virtuală, implicit limbajul on-line, internauții încercând sa se facă cât mai repede și cât mai bine înțeleși. Astfel, aceștia preferă construcțiile clare, simple, la obiect. Având în vedere acest aspect, se observă trăsături ale sintaxei orale, caracterizate prin pauze, corijări, enunțuri neterminate etc.

Claudia Coja observă în lucrarea Particularități lingvistice ale limbajului de tip chat următoarele: „Enunțul din comunicarea de tip chat este constituit cu precădere din propoziții principale aflate în relații de coordonare cu același tip de propoziții sau de subordonare, atunci când propoziției principale îi este subordonată o completivă directă sau indirectă, atributivă, circumstanțială etc” (Coja 2010:93).

PRAGMATICĂ

Domeniul pragmaticii este comunicarea orală, folosirea efectivă a structurilor lingvistice în comunicare sau limbajul în acțiune. Termenul pragmatică (< gr. pragma – acțiune) a fost introdus de Ch. Moris în 1938.

Procesul de comunicare reprezintă transmiterea sau schimbul reciproc de cunoștințe. În pragmatică ne interesează, însă, din punctul de vedere al informației transmise, al structurii mesajului, al mijloacelor și căilor de transmitere, al psihologiei comportamentului și reacțiilor transmițătorului și ale receptorului și al relațiilor sociale în cadrul cărora se realizează.

„În orice act de comunicare e nevoie de un transmițător sau expeditor, de o persoană care se adresează, care codifică, care transmite un mesaj (o informație); de un receptor sau destinatar, de o persoană care decodează mesajul primit, care răspunde la acest mesaj; de un anumit context verbal la care trimite mesajul și pe care destinatarul să-l poată pricepe; de un cod, total sau parțial comun atât transmițătorului cât și receptorului; de un contact, de o legătură psihologică între expeditor și destinatar, care le permite să stabilească și să mențină comunicarea” (Constantinescu – Dobridor 1980:89).

Conversația prin internet de tip chat prezintă atât caracteristici ale comunicării scrise, cât și ale comunicării orale. Informația este transmisă în mod grafic, în scris, însă, în același timp, prezintă un grad redus de formalitate, un stil colocvial, ceea ce este specific oralității.

Din punct de vedere pragmatic, întâlnim următoarele componente ale tipului de comunicare discutat:

Participanții la conversația desfășurată în cadrul ferestrelor de chat susțin pe rând rolurile de emițător și receptor, tot așa cum se întâmplă în cazul conversațiilor orale. „Emițătorul este sursa mesajului transmis, în timp ce receptorul reprezintă destinatarul mesajului transmis. Rolurile se succed între cei doi participanți la comunicare, conversația luând forma unei succesiuni de intervenții alternative ale participanților” (Coja 2010:96).

Cadrul spațio-temporal este foarte important în cadrul unei conversații de tip oral, acesta determinând utilizarea anumitor forme de deixis. În ceea ce privește comunicarea mediată de calculator, localizarea spațio-temporală nu mai prezintă aceeași importanță. „Locația propriu-zisă în care are loc comunicarea de tip chat este o locație virtuală, reprezentată de diferite camere sau canale, și influența asupra interacțiunii verbale se actualizează doar prin diferențele de caracter public sau privat al camerei sau al canalului în care se desfășoară conversația” (Coja 2010: 95).

„Scopul interacțiunii de tip chat este, de cele mai multe ori, unul mai puțin cognitiv, care să urmărească transmiterea anumitor informații, sau conativ, de persuadare a interlocutorului, ci, mai degrabă, are un caracter fatic, urmărind stabilirea și menținerea relațiilor sociale dintre interlocutori.

Durata și ritmul; o astfel de conversație se desfășoară într-un ritm alert, viteza fiind trăsătura specifică mediului virtual, și durează de la câteva zeci de secunde, necesare unui schimb verbal simplu, până la zeci de minute, în funcție de voința utilizatorilor.

Stilul conversației în chat este unul specific informalului, familiarului. Participanții la conversație prezintă o atitudine degajată, fără constrângeri de formalitate. Există situații când interlocutorii își organizează discursul ținând cont de axele de notorietate și autoritate, în special acolo unde există diferențe de vârstă sau de statut social între aceștia” (Coja 2010:95, 96).

Un singur răspuns poate genera o variatate de supoziții din partea receptorului. În unele cazuri, emițătorul dorește ca receptorul să facă aceste supoziții. În alte cazuri, vorbitorul nu dorește ca enunțul să fie interpretat în vreun fel. Așadar, intențiile emițătorului sunt uneori comunicate explicit, alteori implicit.

În 1975, H. P. Grice a lansat Principiul Cooperării care presupune ca fiecare participant să contribuie la conversație în conformitate cu așteptările celorlalți, cu stadiul, scopul și direcția tranzacției conversaționale. Prin acest principiu Grice sugerează că oamenii pornesc de la existența unui anumit set de reguli care operează în orice situație. El face o analogie cu regulile de circulație: atunci când ne aflăm pe șosea presupunem că toți participanții la trafic cunosc regulile și le vor respecta, uneori, însă, nerespectarea regulilor duce la accidente. În comunicare nu au loc accidente, ci există situații în care participanții încalcă voit regulile din dorința de a transmite mai mult. Vorbitorii procedează astfel din dorința de a-l lăsa pe interlocutor să descopere sensul ascuns al enunțului. Teoria lui îl are în prim-plan pe receptor și este o încercare de a explica modul în care receptorul ajunge la sensul exprimat (ceea ce se spune) și la sensul implicat (ceea ce se comunică).

Principiul Cooperării presupune îndeplinirea câtorva cerințe concretizate sub forma a patru maxime. Respectarea maximelor nu duce la sens adițional, astfel încât trebuie să ne concentrăm atenția asupra modalităților în care vorbitorul se raportează la aceste maxime pentru al determina pe receptor să facă deducții.

Maxima cantității reclamă furnizarea de către colocutori a tuturor informațiilor necesare în raport cu obiectul conversațional și cu stadiul interacțiunii. Informația furnizată în timpul unui act verbal nu trebuie să fie nici insuficientă, nici excedentară. În general, în cadrul conversațiilor de tip chat această maximă este respectată, se furnizează exact ceea ce se cere (vezi exemplul 1), alteori însă, datorită tendinței de a reduce informația, aceasta pare să fie insuficientă (ezi exemplul 2).

Exemplul 1:

A: dc eshti suparata ralu???

B:am fost

A:dc?

B:nu imi mai mergea calculatoru

A:aoleu

A:si aqm merge

A:?

B:da

A:bv`o

B:ms

Exemplul 2:

A: fata

dar l am dat

nu l mai am

B: ce-ai dat?

pisoiu?

A: da

B: pai d c ?:(
hai ma!

Maxima calității cere ca interlocutorul să spună doar ceea ce crede că este adevărat. Informațiile false sau cele pentru care vorbitorii nu dispun de dovezi adecvate nu trebuie utilizate în interacțiune. Conversația on-line încalcă de cele mai multe ori acestă maximă. „Cel mai frecvent încălcarea se produce în camerele de chat mIRC, acolo unde situarea utilizatorilor pe axa de notorietate îi caracterizează ca fiind improbabili. Această caracteristică precum și desfășurarea conversației într-un mediu neutru, virtual, care nu se poate controla, dă naștere unei situații conversaționale în care mulți dintre utilizatori fac afirmații al căror caracter veridic este greu de controlat sau demonstrat” (Coja 2010:98).

Maxima relevanței presupune ca interlocutorul să nu facă decît afirmații strict legate de subiectul conversației. Cel mai adesea, nerespectarea acesteia în cadrul discuțiilor on-line este sancționată de către interlocutor/i prin renunțarea la conversație. Având în vedere corpusul analizat observăm o structură bazată pe perechile de adiacență: salut/salut, întrebare/răspuns, ofertă/acceptare sau refuz.

Maxima manierei se referă la modalitatea de formulare a intervențiilor. Această maximă privește claritatea manifestată prin evitarea obscurității expresiei, a ambiguității, a prolexității, dar și prin structurarea logică a enunțului. În acest sens, putem considera că limbajul de tip chat permite creșterea conciziei și a clarității, tocmai prin faptul că este un limbaj simplificat, concis, la obiect.

Respectarea întocmai a acestor maxime ar face conversația plictisitoare, ele descriu, mai degrabă, o situație de comunicare ideală, nu realitatea curentă. Prin urmare, nici în cadrul conversației mediate de ferestrele de chat nu putem vorbi despre respectarea strictă a celor patru maxime formulate de H. P. Grice.

Comunicarea realizată prin intermediul ferestrelor de chat presupune un amestec al mijloacelor de expresie. Întâlnim atât elemente verbale și paraverbale, cât și nonverbale.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei au apărut diverse programe și device-uri ce permit comunicarea orală, emițătorul putând folosi un microfon sau camere web ce au încorporate si un microfon, pe care le atașează computerului, iar receptorul primește mesajul fie prin boxe, fie prin căști, pe care, la rândul său, le conectează la calculator. Camerele web sunt cele care permit nu doar comunicarea orală, precum în cazul microfonului și căștilor, ci și contactul vizual între cele două persoane (dacă ambii participanți la comunicare dețin astfel de piese electronice). Prin urmare, asistăm la o veritabilă comunicare orală, față în față, mediată de calculator.

Mijloacele de expresie paraverbală sunt elemente prezente „în procesul comunicării verbale orale, aparținând nivelului structurii fonice a enunțurilor” (DSL :372). Acestea sunt legate de inflexiunile vocii umane: volum, ton, pauze, accentul, intonația, debitul verbal, ritmul verbal, elipsa etc. În comunicarea de tip chat acestea sunt transpuse grafic printr-o ortografie specială. Ridicarea tonului se identifică cu scrierea cu majuscule ori cu excesul de semne de punctuație (de preferat semnul exclamării în combinație cu cel interogativ) sau repetiția stridentă a consoanelor/ vocalelor dintr-un cuvânt.

A: M-AI OMOORAT ♥♥♥♥ !!!!

sau

B: SUPERRRRRRRRRRRRRRR!!!!!!!!!!

Tăcerea este marcată fie prin emoticonurile (mă gândesc), (nu vorbesc!), fie prin semnul de puctuație „?” sau „….”. Nu de puține ori întrebările „mai esti acolo?”, „nu mai zici nimic?” sunt traduse prin aceste elipse care solicită o colaborare din partea interlocutorului; acesta este provocat să descifreze conotații, să descopere cele trecute sub tăcere sau nerostite de interlocutor.

Elementele nonverbale nu pot fi redate decât prin mimica feței ori gestică, ceea ce presupune vizionarea partenerului de conversație. Limbajul on-line a găsit, însă, metode echivalente și în cazul acestora. Mijloacele de expresie nonverbale se realizează în chat prin intermediul emoticoanelor, ele reprezentând diferite fețe umane ce mimează emoțiile pe care interlocutorii le trăiesc în timpul conversațiilor (v. tab. p. 99).

Exemple:

zâmbet

tristețe

😀 amuzat

:-* te sărut

:0 casc, e atât de plictisitor

😉 clipit

;( sarcasm, ironie

😉 fac cu ochiul sau fac o aluzie în legătură cu această glumă

:'-( plâng

:-9 mă ling pe buze

˃ sunt supărat și îngrijorat de acest lucru

X-( am murit; asta m-a omorât

Pictogramele / Emoticoanele reprezintă un corpus de semne care îndeplinesc diverse funcții în producerea și receptarea mesajului. Mai departe prezentăm câteva dintre funcțiile acestora:

Smiley-urile cu funcție ilustrativă sunt pictograme care exprimă mimica, limbajul corpului, intonația și chiar și gesturile. Iată câteva exemple: , , >:D< (gestul de a îmbățișa pe cineva), :-/ (confuz), :"> (să roșești), :-S (îngrijorat). Elementele de autoportret (demon) și(înger) ajută la conturarea imaginii celui care emite mesajul. Pentru a reda intensitatea râsului „gurița” care redă râsul este dublată sub forma )))))))))))))))), ceea ce este echivalentul pentru „hohote de râs”, iar semnul opus (((((((((((((((((( exprimă o tristețe profundă.

În anumite situații smiley poate marca și relația care se stabilește între emițător și receptor. Emoticonul pentru „m-am îndrăgostit” sau „mi-ai frânt inima” indică apropierea și legătura specială existentă sau doar dorită de cei doi interlocutori.

Smiley ca strategie de politețe sau anti-FTA (Anti Face Threatening Act) (aplauze) este opus pictogramelor care sunt adesea întrebuințate ca termeni injurioși de genul (ratatule!), (mincinosule!). O replică acidă este „îndulcită” printr-o pictogramă menită să atenueze efectul ironic inițial.

Prezența în versiunile unor programe de mesagerie, a șabloanelor imagistice sau a imaginilor animate, însoțite sau nu de un fond sonor, semne care suplinesc, în comunicarea scrisă, lipsa mimicii și a gesturilor, reprezintă o trăsătură aparte a utilizării limbii române în mediul virtual.

În concluzie, conversația de tip chat prezintă anumite particularități. Claudia Coja (2010) reușește să le sintetizeze după cum urmează:

Canalul de transmitere și receptare a informației poate fi vizual sau auditiv;

Emițătorul și receptorul se află, în general, în contexte spațiale diferite, având însă același context temporal, informația fiind transmisă sincronic, în timp real;

Rolurile emițător – receptor sunt reversibile (interlocutorii asumându-și succesiv cele două roluri), relația este biunivocă;

Comunicarea în chat are caracter retușabil;

Prezintă deschidere față de variantele teritoriale și sociale ale limbii și nu impune constrângeri de ordin academic; comunicarea în chat nu are, în general, un caracter situațional. Diferențele de ordin social și statutul interlocutorilor fiind irelevante, nemodificând structura și forma discursului;

Comunicarea de tip chat este empatică și participativă;

Utilizează mijloace de expresie cu caracter mixt: verbale, nonverbale, paraverbale;

CONSIDERAȚII FINALE

Internetul a fost creat de către Statele Unite ale Americii, care și-au dorit să comunice cumva în cazul unui război. Armata americană avea nevoie de o rețea de comunicare flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost întreruptă într-un punct, iar informația să poată fi redirecționată către destinația inițială. În primii zece ani, prototipul Internetului a fost folosit numai în regim academic și militar. Din 1980 Internetul depășește granițele locului de naștere, moment în care companiile au început să se implice în dezvoltarea și utilizarea unui nou mod de comunicare și acces la informații. Astfel, oamenii de afaceri din SUA și-au întors privirile către Internet și au investit bani în dezvoltarea și promovarea acestuia. În 1990 un consorțiu de companii private a preluat administrarea rețelei Internet în urma unui acord cu guvernul american, acord care prevedea deschiderea Internetului către activități comerciale. Nu numai economiștii, ci chiar și unii dintre actorii vechi de pe scena informaticii erau sceptici în privința viitorului Internetului, care trebuia să-și găsească un loc în mediul concurențial al telecomunicațiilor și transmiterii de informații, mediu dominat de telefon și televiziune, ambele ușor de folosit și având o largă audiență. Practic, anul 1990 a determinat expansiunea Internetului, rata sa de creștere fiind una uriașă, caracteristică a marilor inovații din istoria omenirii. Un deceniu mai târziu, oamenii obișnuiți au început să folosească Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare – de la mesaje personale la tranzacții comerciale, de la scopuri informaționale până la cumpărături.

Se poate spune că, odată cu trecerea în secolul al XXI-lea, Internetul a trecut și el într-o nouă perioadă a existenței sale. Deși vârsta de treizeci de ani semnifică pentru oameni atingerea deplinei maturități fizice, pentru o entitate greu de definit precum Internetul, ea indică mai degrabă începutul perioadei de maturizare, creșterea sa din ultimii cinci ani fiind asemănătoare cu creșterea explozivă care are loc în adolescența umană. Oricum, este de așteptat ca, mai devreme sau mai târziu, rata adoptării Internetului să intre într-un declin ușor, ca urmare a stabilizării numărului de utilizatori.

Activitatea de comunicare nu putea lipsi de pe Internet, așa încât s-au găsit numeroase variante de a comunica: e-mailul, blogul, forumul, însă cea mai frecventă modalitate este chatul. Acesta include programe simple, care permit doar transmiterea de texte, dar și programe sofisticate, ce oferă posibilitatea de a transmite în timp real mesaje sub formă audio și video.

Deși nu există o limită de vârstă pentru a comunica utilizând această variantă, impactul s-a produs cu precădere asupra tinerilor, scopurile fiind variate, de la transmiterea de informații, până la socializare.

Fără a avea pretenția de a fi realizat o lucrare completă (o analiză exhaustivă fiind imposibilă în cazul Internetului aflat în permanentă mișcare și evoluție), în teza de față am realizat o prezentare generală a noii metode de comunicare, dar am și evidențiat cele mai importante particularități lingvistice. Analiza a urmărit toate nivelurile limbii: ortografie, lexic, morfologie, sintaxă și pragmatică, detaliind unele aspecte noi, dar și anumite greșeli frecvente. Analiza a avut la bază mostre conversaționale de tip chat, preluate din arhivele personale ale unor tineri cu vârstele cuprinse între 15 și 26 ani și a utilizat următoarele metode și procedee de cercetare:

studierea materialului bibliografic;

studierea materialelor publicate pe internet care abordează domeniul nostru de interes;

culegerea unor conversații on-line de pe site-urile de socializare amintite, ce constituie corpusul nostru de texte, și, ulterior, examinarea acestora;

analiza lor la nivel: ortografic, lexical, morfologic, sintactic și pragmatic;

metoda comparativă, discutând diferențele dintre cuvintele modificate sau nou apărute și formele literare.

Analizând corpusul nostru, am identificat următoarele trăsături ale conversației de tip chat:

Capitolul dedicat ortografiei surprinde o preferință pentru utilizarea: formelor prescurtate ale cuvintelor, abrevierilor, acronimelor, dar și deficiențe ce țin de utilizarea diacriticelor sau a semnelor de punctuație;

Capitolul despre lexicul utilizat aduce în prim-plan: preponderența anglicismelor (mail, chat, messenger, desktop, laptop, make-up, fast-food, hostess, promoter, etc), până la formularea unor propoziții întregi în limba engleză; preferința pentru prescurtări și acronime (frumy, iuby, mes, D.N.D., B.R.B., L.O.L. etc), frecvența derivatelor cu sufixe diminutivale (pipicuț, suculeț, rochiță, etc), dar și utilizarea argoului tinerilor preluat din limbajul oral;

În ceea ce privește capitolul despre morfologia limbajului de tip chat, s-a identificat aceeași tendință de abreviere a părților de vorbire, de la substantive, la conjucții și prepoziții, dar și înlocuirea unora, de pildă a pronumelui, cu termeni străini. Interesant este cum multe verbe de origine străină, preponderent englezești, sunt conjugate conform normelor românești (a printa (< engl. to print)- eu printez, tu printezi, el/ea printează, noi printăm, voi printați, ei/ele printează ș.a.m.d.)

La nivel sintactic, se observă o preferintă pentru elipsă, dar și pentru frazele scurte, cu propoziții în raport de coordonare sau independență.

Din punct de vedere pragmatic, întâlnim o îmbinare de elemente specifice conversației orale cu elemente ale conversației scrise: întâlnim cel puțin doi interlocutori, un emițător și un expeditor, schimbul de mesaje are loc aproape instantaneu, precum în cadrul conversației orale, însă, vorbitorii nu împart același mediu, iar canalul este altul, reprezentat de ferstrele de chat, în timp ce codul comun este scris, nu oral.

În ceea ce privește regulile gramaticale, acestea sunt adesea omise în comunicarea de tip chat, ele nu mai reprezintă o prioritate pentru interlocutori. Scopul este acela de a transmite un mesaj într-un timp cât mai scurt, iar dacă mesajul s-a înțeles, greșelile nu mai sunt sancționate și corectate de interlocutor, ba mai mult, majoritatea internauților recunosc greșelile de limbă ca pe o trăsătură specifică acestui limbaj.

Mulți cercetători au încercat să stabilească dacă există sau nu un limbaj specific Internetului, însă concluziile sunt variate și divergente. Anumiți cercetători susțin că acest tip de limbaj este pe cale să apară, în timp ce alții consideră că nu există încă așa ceva, dar că modul în care internauții s-au obișnuit să comunice prin intermediul calculatorului afectează grav, urâțește limba de bază, limba română, în cazul nostru. Cu toate acestea, procesul de îmbogățire lexicală, gramaticală și stilistică, ce are loc sub influența apariției unor noi realități în viața contemporană și sub influența unei limbi străine, este perfect normal, dovedind o limbă naturală sănătoasă, caracterizată de dinamism.

SIGLE ȘI ABREVIERI

Sigle

DEX: Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române, 2009, ediția a II-a revăzută și adăugită,  București, Editura Univers Enciclopedic Gold.

D. E.R.-R.E.: Nichifor, Georgeta, 2010, Dicționar englez-romȃn, romȃn-englez pentru toți, București, Niculescu

DOOM 2: Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, 2005, ediția a II-a revăzută și adăugită,  București, Editura Univers Enciclopedic.

DȘL: BIDU-VRĂNCEANU, A., CĂLĂRAȘU, C., IONESCU-RUXĂNDOIU, L., MANCAȘ, M., PANĂ DINDELEGAN, G., 2005, Dicționar de științe ale limbii,  București, Editura Nemira.

GLR: Gramatica limbii române. I. Cuvântul. II. Enunțul, 2005, București, Editura Academiei Române.

Abrevieri

adj. = adjectiv

adv. = adverb

engl. = limba engleză

fr. = limba franceză

lat. = limba latină

p. = pagină, pagini

tab. = tabelul

v. = vezi

vb. = verb

BIBLIOGRAFIE

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2007, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Romȃne, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic.

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2008, Gramatica Limbii Romȃne. Vol. I. Cuvȃntul, București, Editura Academiei Romȃne.

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2008, Gramatica Limbii Romȃne. Vol. II. Enunțul, București, Editura Academiei Romȃne.

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2010, Gramatica de Bază a Limbii Romȃne, Coordonator: Gabriela Pană Dindelegan, București, Univers Enciclopedic Gold.

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române, 2009, ediția a II-a revăzută și adăugită,  București, Editura Univers Enciclopedic Gold.

Amza, Raluca Maria, 2005, Forme și trăsături ale comunicării mediate de calculator, în Limba română – Structură și funcționare (coord. Gabriela Pană Dindelegan), București, Editura Universității din București.

Avram, Mioara, 1986, Gramatica pentru toți, București, Editura Academiei Republicii Socialiste Romȃne.

Baciu, Eugenia, 2007-2010, Efectele comunicării prin internet asupra predării limbii și literaturii române în școală, Ploiești. (manuscris)

Barners-Lee, Tim, 1999, Weaving the Web, London, Orion Business Book.

Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu- Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, 2005, Dicționar de Științe ale Limbii, București, Nemira.

Breban, Vasile (.coordonator), 1973, Limba Romȃnă Corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic, București, Editura Științifică.

Ciompec, Georgeta, Dominte, Constantin, Forăscu, Narcisa, Guțu Romalo, Valeria, Vasiliu Emanuel, 1985, Limbă Romȃnă Contemporană. Fonetică. Fonologie. Morfologie, Sub coordonarea acad. Ion Coteanu, Ediție revăzută și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagocică.

Coja, Claudia, 2010, Particularități lingvistice ale conversației de tip „chatˮ, București, Editura Universitară.

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, 1980, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros.

Coteanu, Ion, Forăscu Narcisa, Bidu-Vrănceanu Angela, Limbă Romană Contemporană. Vocabularul, Ediție revăzută și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică.

Crystal, David, 2004, Language and the Internet, Cambridge, Cambridge University Press.

Guțu Romalo, Valeria, 1972, Corectutudine și greșeală (Limba romȃnă de azi), București, Editura Științifică.

 Iakobson, Roman, 1964, Lingvistică și poetică, în Probleme de stilistică, București, Editura Științifică.

Naughton, John, brief history of the future: the origins of the Internet, London, Weidenfeld and Nicolson.

Nichifor, Georgeta, 2010, Dicționar englez-romȃn, romȃn-englez pentru toți, București, Niculescu.

Popa, Mariana, 2006, Comunicarea. Aspecte generale și particulare, București, Editura Paiadeea.

Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2006, Aspecte ale influenței engleze în România actuală, București, Editura Universității din București.

Vegheș, Ruff I., Grigore B., 2003, Relațiile publice și publicitatea on-line, Iași, Editura Polirom.

Zafiu, Rodica, 2001, Diversitate stilistică în Romȃnia actuală, București, Editura Universității din București.

Bibliografie on-line

Grosseck, Maria-Dana, Negru, Adina, Chat-ul și blog-ul – limbaje ale noii generații și influența lor asupra comunicării, http://www.culturasicomunicare.com, ultima accesare 28.12. 2011.

Zafiu, Rodica, 2002, http://www.romlit.ro/stilurile_internetului, ultima accesare 28.12.2011.

Zafiu, Rodica, 2007, http://www.romlit.ro/mersi_-_mersici, ultima accesare 29.02.2012.

Zafiu, Rodica, 2008, http://www.romlit.ro/varieti_lingvistice , ultima accesare 05.03.2012.

Zafiu, Rodica, 2009a, http://www.romlit.ro/gospo_si_plicti, ultima accesare 20.01.2012.

Zafiu, Rodica, 2009b, http://www.romlit.ro/lol, ultima accesare 03.03.2012

http://www.romlit.ro/, ultima accesare 29.12.2012.

http://www.ghidul-parintilor.ro/adolescentul/psihologie/invata-limbajul-de-pe-internet.html, ultima accesare 28.12.2011.

http://www.adevarul.ro/life/viata/Limba_romana-vorbita_cu_mouse_si_tastatura, ultima accesare 28.12.2011.

http://hunedoreanul.gandul.info/reportaj/vocabularul-de-messenger-al-tinerilor-internauti-2366841, ultima accesare 3.01.2012.

http://www.adevarul.ro, ultima accesare 3.01.2012.

Anexa I

CORPUS

Discuții preluate din ferestrele de chat ale programului Yahoo! Messenger:

A (01/07/2012 6:00:53 PM) : heyy! cf?

B (01/07/2012 6:01:11 PM) : bn ,am venit de la dudu

A (01/07/2012 6:01:33 PM) : ai fost la ala mic?:

B (01/07/2012 6:01:38 PM) : dappp

B (01/07/2012 6:01:45 PM) : sa vezi ce a crscut

B (01/07/2012 6:01:50 PM) : tu cf?

B (01/07/2012 6:01:53 PM) : esti bine?

A (01/07/2012 6:01:55 PM) : am vazut pe facebook

A (01/07/2012 6:02:03 PM) : sa-i sp k ii urmaresc evolutia

A (01/07/2012 6:02:07 PM) : e dragalas foc

B (01/07/2012 6:02:15 PM) : )

A (01/07/2012 6:02:30 PM) : da,sunt cam trista k mai am o sigura zi de vacanta

A (01/07/2012 6:02:33 PM) : tu ?

A (01/07/2012 6:02:36 PM) : mai lucrezi?

B (01/07/2012 6:02:48 PM) : aaa..chiar,incepeti luni…facultatea

B (01/07/2012 6:02:54 PM) : eu,dap..mai lucrez

A (01/07/2012 6:03:05 PM) : bravo

A (01/07/2012 6:03:09 PM) : iti place ce faci?

B (01/07/2012 6:03:17 PM) : stii ce fac?

A (01/07/2012 6:03:23 PM) : nu

A (01/07/2012 6:03:29 PM) : tocmai de asta te intreb

A (01/07/2012 6:03:37 PM) : tot cu copii?

B (01/07/2012 6:03:52 PM) : m-a sunat familia copiilor de care am avut grija in vara aia

B (01/07/2012 6:04:00 PM) : si am grija de ei

A (01/07/2012 6:04:07 PM) : aaa ce bine

A (01/04/2012 2:11:09 PM) : cf?

B(01/04/2012 2:11:30 PM) : bine

B(01/04/2012 2:11:37 PM) : pe acasa

A (01/04/2012 2:11:56 PM) : ce faci acasa?

B (01/04/2012 2:12:27 PM) : pai mai stau si p acasa

B (01/04/2012 2:12:34 PM) : ma plictisesc la mamaie

A (01/04/2012 2:12:40 PM) : aaa

A (01/04/2012 2:12:43 PM) : altceva?

A (01/04/2012 2:12:45 PM) : ce ai mai facut?

A (01/04/2012 2:12:51 PM) : sa vii sa iti iei alea de la mn

B (01/04/2012 2:12:53 PM) : ai mai vb cu luminita de poze?

B (01/04/2012 2:13:00 PM) : le iau

A (01/04/2012 2:13:01 PM) : le are in pc

B (01/04/2012 2:13:04 PM) : sa nu le arunci

A (01/04/2012 2:13:09 PM) : nu nu

B (01/04/2012 2:13:16 PM) : si knd ni le da si noua?

A (01/04/2012 2:13:30 PM) : daca ma mai chinui putin cu regim s ar putea sa le imbrac eu

A (01/04/2012 2:13:35 PM) : nush

A (01/04/2012 2:13:41 PM) : sa iau un cd sa le pun

B (01/04/2012 2:14:00 PM) : ala e "echipamentul" meu la sport )

B (01/04/2012 2:14:09 PM) : sper k nu trebuie sa-mi iau altul

A (01/04/2012 2:14:11 PM) : aa

A (01/04/2012 2:14:17 PM) : le ai si u in calc?

B (01/04/2012 2:14:22 PM) : nu

A (01/02/2012 4:02:54 PM) : cf very

A (01/02/2012 4:02:56 PM) : lma

A (01/02/2012 4:02:59 PM) : ce ai facut de rev

B (01/02/2012 4:03:13 PM) : am fost la ploiesti

B (01/02/2012 4:03:22 PM) : cu mitza,prietenul ei si mai moolti

B (01/02/2012 4:03:25 PM) : u?

A (01/02/2012 4:03:27 PM) : aha

A (01/02/2012 4:03:28 PM) : bv

B (01/02/2012 4:03:49 PM) : tu ce ai facut?

A (01/02/2012 4:04:00 PM) : am fost la un local

A (01/02/2012 4:04:13 PM) : cu tati si multi prieteni de fam

A (01/02/2012 4:04:28 PM) : apoi dupa ora 2 ne am dus in club

A (01/02/2012 4:04:34 PM) : eu cu nijte prieteni

B (01/02/2012 4:04:42 PM) : si florin a mers in club?

A (01/02/2012 4:04:51 PM) : nu el a ramas la localu ala

A (01/02/2012 4:05:02 PM) : numa noi tineretu am plecat

B (01/02/2012 4:05:08 PM) : si cum a fost?

A (01/02/2012 4:05:15 PM) : mijto a fost

A (01/02/2012 4:05:25 PM) : cum ai fost imbracata?

B (01/02/2012 4:05:45 PM) : pai nu mi-am luat ceva special pt rev

B (01/02/2012 4:05:52 PM) : k eu am crezut ca o s stau acasa

A (01/02/2012 4:05:57 PM) : aha

B (01/02/2012 4:06:05 PM) : la 5 seara am vb cu mitzi

A (01/02/2012 4:06:09 PM) : aha

A (01/02/2012 4:07:09 PM) : eu am bagat vro 4 poze din noapte de rev pe face book

A (01/02/2012 4:07:18 PM) : mici eu nu m am pregatit f tare

A (01/02/2012 4:07:37 PM) : ca si eu stiam ca stau acasa

B (01/02/2012 4:09:15 PM) : arata f mishto localul

B (01/02/2012 4:09:18 PM) : din cate am vazut

A (12/25/2011 11:56:55 AM) : Sarbatori fericite !

B (12/25/2011 11:58:22 AM) : Sarbatori fricite si tie

B (12/25/2011 11:58:31 AM) : fericite*

B (12/25/2011 11:59:29 AM) : esti pegatita de munte?

A (12/25/2011 11:59:40 AM) : nu prea

A (12/25/2011 11:59:42 AM) : tu?

B (12/25/2011 11:59:47 AM) : ?

B (12/25/2011 11:59:47 AM) : adica de ce?

B (12/25/2011 12:00:05 PM) : nu pregatita cu bagajul facut

B (12/25/2011 12:00:08 PM) : mental

A (12/25/2011 12:00:19 PM) : pai pregatita nu o sa fiu niciodata

A (12/25/2011 12:00:30 PM) : trebuie pregatire mentala k sa mergi la munte?

B (12/25/2011 12:00:39 PM) : da

B (12/25/2011 12:00:51 PM) : tre sa ai un sac mare luat de acasa

B (12/25/2011 12:00:59 PM) : ca akolo e muklta distractie

A (12/25/2011 12:01:09 PM) : o sa-mi iau mai multi

B (12/25/2011 12:01:15 PM) : asa

A (12/25/2011 12:01:16 PM) : daca se rupe unul,iau altul

B (12/25/2011 12:01:37 PM) : iti dai seama ca nu o sa dormi

B (12/25/2011 12:01:42 PM) : akolo nu se doarme

B (12/25/2011 12:01:50 PM) : se mananca cand se poate

B (12/25/2011 12:01:55 PM) : daca se poate

A (12/25/2011 12:02:05 PM) : imi fac eu timp sa dorm

A (12/25/2011 12:02:11 PM) : si sa mananc

A (12/14/2011 12:31:36 PM) : cf?

B (12/14/2011 12:32:00 PM) : bn miki

B (12/14/2011 12:32:08 PM) : sunt in concediu medical azi

B (12/14/2011 12:32:15 PM) : am racit

A (12/14/2011 12:32:24 PM) : aoleu.

A (12/14/2011 12:32:34 PM) : ce ai fkt ieri la verificarE?

B (12/14/2011 12:33:02 PM) : nu am mai dat ieri

B (12/14/2011 12:33:19 PM) : a venit profu si a zis k e baiatul lui bolnav si k dam sapt viitoare

B (12/14/2011 12:33:26 PM) : are copii=> e om )

A (12/14/2011 12:35:25 PM) : doamnee.e chiar comic intr-un fel

A (12/14/2011 12:35:32 PM) : nu ca e copilu' bolnav

A (12/14/2011 12:35:34 PM) : dar asa..

A (12/14/2011 12:35:37 PM) : ca situatie

A (12/14/2011 12:35:50 PM) : voi cand luati vacanta?

B (12/14/2011 12:36:23 PM) : pe 22

B (12/14/2011 12:36:36 PM) : voi nu luati tot atunci?

A (12/14/2011 12:36:45 PM) : noi pe 20

A (12/14/2011 12:36:47 PM) : adica marti

B (12/14/2011 12:36:59 PM) : norocosilor

A (12/14/2011 12:37:41 PM) : mai bine faci 2 zile in plus cursuri,dekt sa ai o gramada de teme,7examene,dintre care 2 sunt deja fixate

A (12/14/2011 12:37:59 PM) : si profesori care-ti spun ca elevii interesanti sunt aia care pun intrebari

B (12/14/2011 12:38:15 PM) : pai asta asa e

B (12/14/2011 12:38:23 PM) : interesanti/interesati

A (12/14/2011 12:38:32 PM) : prima varianta culmea.

A (12/14/2011 12:38:39 PM) : a zis ca ori noi ori niste momai

A (12/14/2011 12:38:40 PM) : tot aia

B (12/14/2011 12:38:59 PM) : nici la noi nu intreaba nimeni nimic

B (12/14/2011 12:39:03 PM) : ca in liceu

A (12/03/2011 1:27:42 PM) : cf cretz?

B (12/03/2011 1:27:51 PM) : bn stefyx

B (12/03/2011 1:27:53 PM) : tu cf?

A (12/03/2011 1:27:59 PM) : bn

A (12/03/2011 1:28:03 PM) : unde esty?

B (12/03/2011 1:28:30 PM) : la ploiesti la vara-mea

B (12/03/2011 1:28:31 PM) : u?

A (12/03/2011 1:28:47 PM) : acasa

A (12/03/2011 1:28:56 PM) : ma gandeam k iesim si noi azi pe afara

A (12/03/2011 1:29:00 PM) : k e cald

B (12/03/2011 1:29:22 PM) : maine vin acasa

B (12/03/2011 1:29:34 PM) : de unde ai net?

A (12/03/2011 1:29:47 PM) : eu am net de vreo sapt

A (12/03/2011 1:29:52 PM) : mi-am bagat prin stick

B (12/03/2011 1:29:56 PM) : aaa

B (12/03/2011 1:30:00 PM) : si cat dai?

A (12/03/2011 1:30:32 PM) : sincer,habar n-am

A (12/03/2011 1:30:39 PM) : )

B (12/03/2011 1:30:46 PM) : merge bn netu?

A (12/03/2011 1:31:07 PM) : binisor

A (12/03/2011 1:31:14 PM) : mai prost dekt inainte,orikum

B (12/03/2011 1:31:20 PM) : pai sa te interesezi kt dai

A (12/03/2011 1:31:20 PM) : dar e mai bine dekt deloc

B (12/03/2011 1:31:23 PM) : sa imi sp si mie

B (12/03/2011 1:31:28 PM) : k vr sa imi bag si eu

A (12/03/2011 1:31:34 PM) : k

B (12/03/2011 1:31:40 PM): ms. Poop

A (12/03/2011 1:31:43 PM): :*

A (11/26/2011 11:41:02 AM) : ce smekera e poza ta

B (11/26/2011 11:41:32 AM) : ce faci? ai net in sfarsit?

A (11/26/2011 11:41:34 AM): daaaa

B (11/26/2011 11:41:36 AM): marfa!

A (11/26/2011 11:41:40 AM) : chiar ma gandeam..o sa o editezi si p asta?

A (11/26/2011 11:41:46 AM) : adica o sa ma tai din poza ?

A (11/26/2011 11:41:48 AM) : '))

A (11/26/2011 11:43:41 AM) : o sa se simta domnul jignit ca l tai din poza

B (11/26/2011 11:43:51 AM) : nu nu

A (11/26/2011 11:43:58 AM) : ma tai pe mine si o pui pe dana

B (11/26/2011 11:46:33 AM) : aaaaaaaaaaa

B (11/26/2011 11:46:38 AM) : la asta te refereai

A (11/26/2011 11:46:55 AM) : daaa

B (11/26/2011 11:46:58 AM) : nu o sa vrea

B (11/26/2011 11:47:29 AM) : nici eu nu vreau

A (11/26/2011 11:47:59 AM) : asa

A (11/26/2011 11:48:05 AM) : plec la prega

A (11/26/2011 11:48:08 AM) : mai vb

B (11/26/2011 11:48:11 AM) : ok

A (11/26/2011 11:48:13 AM) : pa paa:d<"

A (11/26/2011 11:48:14 AM) : si daca o vz pe dana azi

A (11/26/2011 11:48:22 AM) : spune-i "buna " din partea mea

B (11/26/2011 11:48:28 AM) : ok

B (11/26/2011 11:48:31 AM) : asa o sa i spun

B (11/26/2011 11:48:33 AM) : "buna"

A (11/26/2011 11:48:42 AM) : intelege ea ))

A (11/26/2011 11:48:47 AM) : pa-paaa :d<"

A (10/23/2011 3:12:49 PM) : verifica ti mailurile si da accept la grup…

B (10/23/2011 3:13:04 PM) : am crezut k am dat

B (10/23/2011 3:13:07 PM) : n-am dat ?

B (10/23/2011 3:13:12 PM) : )

B (10/23/2011 3:13:21 PM) : oh god

B (10/23/2011 3:13:23 PM) : acum ma uit

A (10/23/2011 3:13:38 PM) : nu ma refer sa dai accept la id…

A (10/23/2011 3:13:44 PM) : ma refer k ai primit un mail mai demult

A (10/23/2011 3:13:53 PM) : si tre sa dai clik pe linkul din el..

B (10/23/2011 3:14:20 PM) : am vazut mail ul acum vreo sapt cred

B (10/23/2011 3:14:25 PM) : ma uit aqm

A (10/23/2011 3:14:27 PM) : ala..

B (10/23/2011 3:14:51 PM) : dar sunt mai multe link-uri

B (10/23/2011 3:14:54 PM) : pe care dau? :_?

B (10/23/2011 3:14:56 PM) : primul?

A (10/23/2011 3:15:06 PM) : pff..nush

A (10/23/2011 3:15:08 PM) : citeste si tu

A (10/23/2011 3:15:11 PM) : ce scrie acolo..

B (10/23/2011 3:16:09 PM) : uite ce mi-a aparut

B (10/23/2011 3:16:17 PM) : dadusem de atunci click pe link ul ala

A (10/23/2011 3:16:54 PM) : mie imi apare k nu esti in grup..

A (10/23/2011 3:16:59 PM) : ai primit mailul

A (10/23/2011 3:17:02 PM) : ala d la info?

B (10/23/2011 3:17:57 PM) : nu..

A (10/23/2011 3:18:09 PM) : pey vezi

A (10/23/2011 3:18:16 PM) : inseamna k n′ai dat add

A (10/23/2011 3:18:24 PM) : nush ce ai facut…

B (10/23/2011 3:18:39 PM) : gata am gasit

A (10/06/2011 6:17:28 PM) : cf stefy?

B (10/06/2011 6:17:43 PM) : bine cris

B (10/06/2011 6:17:50 PM) : acum am ajuns si eu acasa

B (10/06/2011 6:17:53 PM) : tu cf?

A (10/06/2011 6:18:41 PM) : la fel

A (10/06/2011 6:18:51 PM) : cum e la fac?

B (10/06/2011 6:19:54 PM) : hmm

B (10/06/2011 6:20:01 PM) : cam devreme sa ma pronunt

B (10/06/2011 6:20:03 PM) :

B (10/06/2011 6:20:12 PM) : materiile sunt cat de cat ok

B (10/06/2011 6:20:15 PM) : la tine?

B (10/06/2011 6:20:23 PM) : cum ai programul?

A (10/06/2011 6:20:36 PM) : lejer

A (10/06/2011 6:20:43 PM) : vineri mereu am liber

A(10/06/2011 6:20:45 PM) : e ok mai putin cu matematica la mine

A (01/09/2012 6:46:12 PM) : <ding>

A (01/09/2012 6:46:13 PM) : fata

B (01/09/2012 6:46:26 PM) : da

A (01/09/2012 6:46:59 PM) : tu ai mai ramas

A (01/09/2012 6:47:05 PM) : sa vezi cine ce nota a luat?

B (01/09/2012 6:47:13 PM) : leo stie

A (01/09/2012 6:47:17 PM) : da..

A (01/09/2012 6:47:18 PM) : stiu

B (01/09/2012 6:47:22 PM) : el s-a intalnit cu profa

A (01/09/2012 6:47:22 PM) : dar pana intra el..

B (01/09/2012 6:47:35 PM) : suna-l

B (01/09/2012 6:47:37 PM) : vrei nr lui?

A (01/09/2012 6:47:41 PM) : il am

A (01/09/2012 6:47:43 PM) : i am dat msj..

A (01/09/2012 6:47:50 PM) : n a mai ramas nimeni

A (01/09/2012 6:47:54 PM) : decat el cu denisa

A (01/09/2012 6:48:09 PM) : denisa mi a zis nota mea..da cik n stie sigur si n vreau s ma entuziasmez

B (01/09/2012 6:48:09 PM) : am fost si eu cu ei dar nu am gasit-o p profa atunci

B (01/09/2012 6:48:28 PM) : eu si denisa m plecat si a ramas sa o astepte pe cristina si atunci s-a int cu profa

A (01/09/2012 6:48:45 PM) : mda..pey d aia u raspunde

B (01/09/2012 6:48:47 PM) : cat ti-a zs?

A (01/09/2012 6:48:48 PM) : e cu aia

A (01/09/2012 6:48:52 PM) : nu cnt

A (01/09/2012 6:48:53 PM) : :p

A (01/09/2012 6:48:56 PM) : n m entuziasmez

A (01/09/2012 6:48:58 PM) : aiurea

B (01/09/2012 6:49:01 PM) : ok ok

A (01/09/2012 6:49:09 PM) : hai k m bag la dus

A (01/09/2012 6:49:10 PM) : :*

B (01/09/2012 6:49:17 PM) : oki

A (11/14/2011 7:04:45 PM): ce faci?

B (11/14/2011 7:05:19 PM): uite bn

B (11/14/2011 7:05: 25 PM): la klc aqm seara

B (11/14/2011 7:05:28 PM): u c f?

A (11/14/2011 7:05:56 PM): e super extra hiper frig!!!!

B (11/14/2011 7:06:00 PM): da

A (11/14/2011 7:06:04 PM): e ger!

B (11/14/2011 7:06:06 PM): e naspa vremea ast

B (11/14/2011 7:06:18 PM): sh astia au zs k s mai raceste

B (11/14/2011 7:06:31 PM): m-am tot uitat p la a3

B (11/14/2011 7:06:39 PM): am vb sh q colegii

B (11/14/2011 7:06:48 PM): sh nu cred k e asa qm a zs tanti aia

B (11/14/2011 7:06:58 PM): e imposibil asa cv

B (11/14/2011 7:07:13 PM): bn, aqm vdm knd ajungem la sc

A (11/14/2011 7:09:24 PM): da

A (11/14/2011 7:09:43 PM): daca nu va anunta pana va duceti, aintr-o sapt, doua

A (11/14/2011 7:09:52 PM): nu cred ca e cazul de asa ceva

A (11/14/2011 7:10:27 PM): parerea mea

A (11/14/2011 7:10:40 PM): mi e dor de tn! knd mai vii p l mn?

A (11/14/2011 7:10:42 PM): ai mai invatat?

B (11/14/2011 7:11:18 PM): da

B (11/14/2011 7:11:24 PM): km asta am fqt toata ziua

B (11/14/2011 7:11:31 PM): mi-a plc d yo azi

B (11/14/2011 7:11:43 PM): sper s pot s m concentrez toata per ast

B (11/14/2011 7:12:02 PM): pt k mi s pare k stiu ceea c citesc sh nu mai am interes

B (11/14/2011 7:12:13 PM): crek o s facem cv gen prof-elev

B (11/14/2011 7:12:16 PM): vii p la yo

B (11/14/2011 7:12:26 PM): sh q cartea in brate m intrb qte cv

A (11/14/2011 7:14:48 PM): asa sa facem?

A (11/14/2011 7:15:14 PM): bravo! ma bucur! vezi? daca inveti, incepi si capeti incredere, iti mai dispare din frica

A (11/14/2011 7:15:24 PM): ramai doar cu emotii constructive

A (11/14/2011 7:15:27 PM): asa cum e bn

A (11/14/2011 7:15:37 PM): oricum u trb sa iei note mari

B (11/14/2011 7:17:00 PM): mda

A (11/14/2011 7:18:31 PM): iar mi-am facut ceai d'ala naspet

A (11/14/2011 7:18:38 PM): maimult ca s m incalzesc

A (11/14/2011 7:21:14 PM): u c faci?

A (11/14/2011 7:21:20 PM): esti si p fb?

A (11/14/2011 7:21:39 PM): deci ma ustura ochii, ma inglodesc, mi s-a facut un somn…

A (11/14/2011 7:21:43 PM): de cand am aj acasa

A (11/14/2011 7:21:51 PM): d l frig asta

A (11/14/2011 7:21:58 PM): frigul t oboseste

B (11/14/2011 7:22:02 PM): da

A (11/14/2011 7:22:08 PM): cand dai de caldura esti lesinat

A (11/14/2011 7:22:21 PM): am platit intr-un final si factura

A (11/14/2011 7:22:25 PM): ca era ultima zi

A (11/14/2011 7:23:12 PM): am lasat catalogul si lui Nico

A (11/14/2011 7:23:25 PM): laura a zis ca mai vrea un ruj

B (11/14/2011 7:23:42 PM): bun bun

A (11/14/2011 7:23:47 PM): iar pe andrea o conving macar un fond d ten s ia

A (11/14/2011 7:24:19 PM): u c faci acum? cu cn mai vb?

B (11/14/2011 7:24:32 PM): q nimeni

B (11/14/2011 7:24:36 PM): m uit p youtube

B (11/14/2011 7:34:09 PM): u mai ai mult de lucru la licenta?

B (11/14/2011 7:34:15 PM): knd trb s fie gata?

A (11/14/2011 7:35:08 PM): ))))

A (11/14/2011 7:35:17 PM): "mult"?

A (11/14/2011 7:35:26 PM): nici nu pot s spun ca am inceput-o

A (11/14/2011 7:35:40 PM): pana in vara trb s fie gata

B (11/14/2011 7:35:51 PM): pai lucrezi de asta vara la ea sh nici n-ai inceput?

B (11/14/2011 7:36:15 PM): pai in ritm asta o termini dupa 2 ani de profesorat

B (11/14/2011 7:36:18 PM): 😛

A (11/14/2011 7:36:20 PM): aia a fost cercetare ante

A (11/14/2011 7:36:41 PM): acum incep s redactez p baza a ceea ce am cercetat, adunat

A (11/14/2011 7:36:45 PM):

A (11/14/2011 7:38:17 PM): ia uite! esti activ si p fb

A (11/14/2011 7:38:20 PM): aa

B (11/14/2011 7:38:40 PM): pai bninteles

A (11/14/2011 7:42:37 PM): bravo!

A (11/14/2011 7:42:48 PM): deci, la opt ma duc ma spal si ma culc

A (11/14/2011 7:42:52 PM): nu mai pot

A (11/14/2011 7:42:53 PM):

B (11/14/2011 7:43:45 PM): main poate trec o fuga p la u

B (11/14/2011 7:43:55 PM): nush nici dak m uc la ftb

B (11/14/2011 7:44:08 PM): o s vb q baietii main

B (11/14/2011 7:44:14 PM): s vbim p urma

A (11/14/2011 7:44:22 PM): vb cu florin

A (11/14/2011 7:44:25 PM): e p fb

B (11/14/2011 7:44:41 PM): nu

B (11/14/2011 7:44:55 PM): ii sun main p aia kre organiz

A (11/14/2011 7:45:59 PM): nu c ?

A (11/14/2011 7:46:22 PM): lasa ca daca vii l m t fac elev

B (11/14/2011 7:46:57 PM): aha

B (11/14/2011 7:47:05 PM): o s t las s imi predai

B (11/14/2011 7:47:17 PM): e p fb, dar nu-l intrb p el

A (11/14/2011 7:49:28 PM): doncafe a postat ca cel mai bun mod de a-ti inveseli lunea nashpa e sa-ti faci planuri ptr sfarsitul de sapt

A (11/14/2011 7:49:37 PM): noi c planuri marete avem?

B (11/14/2011 7:49:43 PM): ooohoooo

B (11/14/2011 7:49:47 PM): pai s n gand

B (11/14/2011 7:49:59 PM): vineri stam la u sh bem cioco klda

B (11/14/2011 7:50:08 PM): smb la yo sh bem vin fiert

B (11/14/2011 7:50:18 PM): dum poate 1 pic p la u s mai stam d vb

B (11/14/2011 7:50:20 PM): sh gata

A (11/14/2011 7:50:45 PM): oooooooooooo

A (11/14/2011 7:50:47 PM): mishtooooo

A (11/14/2011 7:50:51 PM): :)))))))

A (11/14/2011 7:50:59 PM): dar peste 2 sapt sa vezi?

A (11/14/2011 7:51:06 PM): club, bumti, bumti

B (11/14/2011 7:51:24 PM): ce-i luam prietenei lui Coco?

A (11/14/2011 7:54:06 PM): am vazut eu, nu ti-am zis:? 2 ceasuri l pret de 1

A (11/14/2011 7:54:12 PM): l 20-30 lei

A (11/14/2011 7:54:17 PM): sau, si mai si

A (11/14/2011 7:54:33 PM): am vazut in Mall gablonturi d'alea cum se poarta acum

A (11/14/2011 7:54:52 PM): si ma gandeam sa-i luam un lantisor d'ala

B (11/14/2011 7:55:04 PM): c s alea "gablonturi"

B (11/14/2011 7:55:05 PM): ?

A (11/14/2011 7:55:19 PM): =)))

A (11/14/2011 7:55:48 PM): citez: "te uiti in DEX acasa si imi spui si mie data viitoare!"

B (11/14/2011 7:56:19 PM): hai zi!

A (11/14/2011 7:57:54 PM): brb

B (11/14/2011 7:58:34 PM): yo am iesit

B (11/14/2011 7:58:45 PM): m suni knd t bagi la somn

B (11/14/2011 7:58:49 PM): pup :*

A (11/26/2011 11:19:58 AM): esti?

A (11/26/2011 11:20:06 AM): nu pot s iti scanez

B (11/26/2011 11:20:08 AM): da

B (11/26/2011 11:20:13 AM): asta e

A (11/26/2011 11:20:13 AM): dar iti scriu acum tema

B (11/26/2011 11:20:24 AM): oky

A (11/26/2011 11:20:26 AM): ca doar asta am scris in caiet data trecuta

B (11/26/2011 11:20:36 AM): si cursul si seminarul de miercuri mi le aduci si mie luni?

A (11/26/2011 11:20:49 AM): seminarul sunt foile

A (11/26/2011 11:20:52 AM): de p mail

B (11/26/2011 11:20:52 AM): da

B (11/26/2011 11:20:55 AM): stiu

A (11/26/2011 11:21:01 AM): aha

B (11/26/2011 11:21:01 AM): dar vroiam si eu rezolvarile

B (11/26/2011 11:21:03 AM): 😀

A (11/26/2011 11:21:07 AM): bn

A (11/26/2011 11:21:11 AM): ti l aduc

B (11/26/2011 11:21:22 AM): ms

A (11/26/2011 11:24:46 AM): gata!

A (11/26/2011 11:25:00 AM): ultimele 4 sunt din cursul de miercuri

B (11/26/2011 11:25:03 AM): ms mult

A (11/26/2011 11:25:05 AM): ti l explic luni

B (11/26/2011 11:25:08 AM): da…mi-am dat seama

B (11/26/2011 11:25:10 AM): oky

A (11/26/2011 11:25:15 AM): npc

A (11/26/2011 11:25:17 AM): :*

A (11/26/2011 11:25:37 AM): c avem ptr sem l lit?

A (11/26/2011 11:25:46 AM): doar St. augustin Doinas?

B (11/26/2011 11:25:50 AM): stefan augustin doinas

B (11/26/2011 11:25:52 AM): da

A (11/26/2011 11:25:54 AM): aha

A (11/26/2011 11:26:03 AM): despre el si d cit poezii, da?

B (11/26/2011 11:26:06 AM): da

A (11/26/2011 11:26:09 AM): e bn

A (11/26/2011 11:26:27 AM): hai ca azi ma gandesc si l proiectul l op

A (11/26/2011 11:26:36 AM): luni poate schitam cv idei

A (11/26/2011 11:26:41 AM): spor l tema

A (11/26/2011 11:26:42 AM): pup

B (11/26/2011 11:26:45 AM): ms la fel

Discuții preluate din ferestrele de chat ale programului Facebook:

A: cf? eshti?

B: da fata

A: bun

A: da mi shi mie sa vad poze de la nunta

B: nu am prea mult

A: cate ai

A: e frum rochitza ta

A: a lui lori nu mi place deloc

B: ms

B: astea sunt

A: imi place rau rochia…

B: ms mult :*

A: ea are fb??

B: nush

B: fata,hai ca mai vbim mai incolo,ca am niste treaba

B: scuze :*

A: k

A: gata.esti?

B : fata

dar l am dat

nu l mai am

e la vara-mea

:((

mama ce am plans

Stef: ce-ai dat?

pisoiu?

B: da

A: pai d c ?:(
hai ma!

B: il tine in casa

doarme cu ea

il iubeste

nu ti-am pov ca intr-o zi a plecat

si o zi intreaga a stat pitit in niste burlane..nu stii ce am patit atunci si cum era el…

hai k eu ies k mi-e foame

mai vb :* te sun sa iti zic ce si cum;

A: esti???

B: da

A: stai incognito?

B: la u nici nu ma gand s nu fii

A: i need your help

please

:((

B: I don't know what to say…

A: imi cauti si mie informatii p net si dai copy paste, in word?

t rooooooooog!Am facut doar 7 pag si deja ma doare capul!

B: n-am word

A: il ai p cd

B: nu merge, am incerkt d 2-3 ori

A: atunci in altceva

B: d c nu intri u la yo sh le iei?

A: ca s economisim timp

ma doare capul :((

B: n-am in c s il copiez m, c fac?

A: off. C nashpa esti!!!!!!!!

nu pot s intru nici p mess

s mai iau discutii din arhiva

imi aduci cd-u cu programele s reinstalez messul t rog?

B: da. dak vr vin yo la u p la 3 sh merem impr la Tiby la 6.cz?

A: t astept,dar eu ies cu bicla mai bn cat t duci u.

B: bn

n vdm atunci

t pup:*

A: buna, sime!

B: buna, Stef! C fa?

A: bine, p net. Ramane asa? Ne int l 4?

B: aha

A: s fii gata

B: da stefy

pai oricum la 2 ma duc o fuga pana in oras asa ca o sa fiu pregatita cand suni tu

A: unde mergem?

B: nu stiu :-??

vdm

A: ca eu n-am abonament p autobuz

B: putem merge la da vinci k sa bem un suculet

si e aici la caraiman

A: aha.e bn

B: 😉

A: hai ca vbm atunci :*

B: oky.:*

A: poop

B: poop

A: cum a fost iubita ieri

B: bn

m-am cam plictisit

=))

A: te ai intalnit cu sime

B: da

am iesit l terasa

am vb am barfit

s-a tuns

A: cum?ca de obicei?

B: nuu mai scurt decat data trecuta

dar imi place

ii vine bn

haii ca eu ies

ma uit l neveste disper

;))

imi place

A: vbm

t poop

B: :*

A: C3 faci?

B: caut cate cev aptr licenta u c faci?

A: am avut ps stricat/bn

B: ooo!!! Nashpa!

A: stau in casa k 3 cald.

am bagat o masina de rufe

si acum astept sa se termine programu

sa ma duc sa l3 scot

iti dau pozele,3sti pe m3ss?

B: nu merge s mai intru p mess

nush d c

vin eu l u azi

sa l vad

am vazut cateva p fb

esti acasa azi?

A: da

te astep

B: da’ ti-am printat ala

A: mercic!

A: Pupicutz!

A: Meritzi un suculetz!

A: ce faci?

chiar vroiam s t sun s t intrb ce ai mai facut cu restantele

bn ca te-am gasit aici

B: buna

bine..pe acasa…ma plicti

tu ce mai faci?

cu restantele :)))

la lit am luat 7 la scris si m-a picat in oral…deci 4

iar la gram ma duc vineri sa dau

A: Eu urmaresc un film plicti rau

Aoleuuu,

v-a bagat in oral?

B: asta e!

A: si ce a dat?

imi pare rau, rau

B: si ne-a intrebat numai detalii d'alea

de nici nu stiam ca sunt in curs

:)))

asta e acum

A: c nashpa…imi pare tare rau

l gram cred ca va fi mai bn

ce ti-a mai ramas?

B: si sportul de recuperat

:)))

eu o sa fac sport in anul 3

:->

A: ai vb legat d sport?

B: da

am 20 de module de recuperat

adica tot anul

a zis sa venim cand vrem noi

A: OMG

B: si la sfarsit platim

o chitanta pe semestru

A: platiti?1?!?

B: da

ca la rr-uri

dar asta e ok…

mie mi-e de lit.

A: don't worry!

B: da

eu stau linishtita

eu stau foarte bine

dar shtii cate fete de la noi din an nici macar nu si-au facut creditele? am ramas uimita

A: serios?

nu stiam?

sigur n desfiinteaza

c n facem?

eu nu ma despart de voi

mai ales ca ai zis sa facem si acelasi masterat

B: nu se aude inca nimic de desfintat, dar facem cerere daca e cazul.

ne transferam.

A: da

cand incepe anul, p 3 , nu?

B: da

doar nu o sa inceapa sambata

ar fi ceva

:))

A: si orarul?

B: o sa ma duc eu vineri, pe 31 august la facultata sa il iau

shi te sun si ti-l dau

A: sper s fie simplu

sime, vin in 2 min

B: :)) nu cred

A: mai stai s mai vorbim?

B: stefy hai ca shi eu ma duc sa pap

A: Ooo . Biiineee!

B: daca e mai vorbim mai tarziu daca mai esti

A: k. pofta buna! :*

B: ms :*

A: dc eshti suparata ralu???

B: am fost

A: dc?

B: nu imi mai mergea calculatoru

A: aoleu

B: si aqm merge

A: ?

B: da

A: bv`o

B: ms

A: cf fata?

B: un pic pe aici

B: u?

A: trr

A: niste liste cu produse

A: nervi etc

A: poate dupa c term iesim l o pipa

A: pe la 8 30 am vb cu madalina cik vine si ea

B: poi sa vad…

A: ia zii fata vii la si jumathe?

A: fata eu am vb cu tine azi-noapte la tel?

B: da .dc?

A: thoamne,nu mai tin minte

A: ce ti`am zis

A: si nici nu`mi apare pe thel

A: …

B: ce,ti-e frik k ai zis ce nu trb?

A: poi nu feresc de tine

A: cred k ti`am zis k m`am sarutat cu …

A: mare gresheala

B: da 😛

B: dc?

B: e na

B: aia e

A : o sa vb cu el

B: dc?

A: sa vad c are de gand

B: lasa-l fata in pace..

B: nu-l cauta u si nu-i zice nik

A: bn athunci! Hai ca eu plec! Gtg! Kiss!

B: k! :*

A: buna

A: c fc?

B: hy

A: c fc????

B: bn ajut o prietena la un examen sa trisheze 😉

A: ;))

A: e bn aja

B: u?

A: uite c vroiam sa vb cu tine, nuj dak jti, eu mai nou ma ocup q asigurari RCA, Casco, Locuintze ji vreau s jtiu dak ai tai au facut asigurare l locuintza ji dak da, cand l expira asigurarea in caz k vor s colaboreze cu me pt urmatoarea polita

B: am facut asig pt locuinta prin iulie la inceput pt un an, deci cred k expira la anu in iulie

A: ok, ms mult, o sa imi notez in baza de date ji am sa iau legatura cu tine la sf lunii iunie referitor la aja ceva, cu siguranta ne vom mai auzi pana atunci

A: sper sa ne vedem mai des la fac.

B: la ce te-ai inscris? c specializare?

A: administrarea afacerilor

B: da fata, imi pare rau k m-ai intrebat acum asa tarziu k t ajutam si luam polita de la tine, dar cu siguranta knd expira promit k la tine apelez

B: f bn n vdm sigur

A: pai oricum eu te-am bagat in baza de date ji automat t voi suna pt ca e interesul meu

B: perfect

A: eu am intrat de ceva timp in firma dar pana nu am finalizat cursurile nu am putut incheia politze

B: perfect bafta multa

A: multumesc maxim

A: salut! ce faci florin?

B: sal alex

B: uite acum 15 min am ajuns shi eu aksa

B: am fost la ploiesti

B: u ce faci?

A: pe aici, p’acasa. ma cam plictisesc

A: ai rezolvat cu centrala?

B: da am rezolvat

B: era sursa de la placa electronica arsa

B: ia zii in week-end iesiti pe undeva

B: ce faceti sambata

A: week-endul asta nu

A: am fost sambata la club

A: si cred ca acum stam acasa

B: daca e ceva ma anuntati si p mine

A: da. vbm si p mess

B: bn! asa ramane

A: k

A: c3 fa?

A: vr3i s vii main3 l fotbal

B: poi, vin

B: cu cn jukm?

A: cu aia d l C,dc

B: poi nu shtiam

B: merg daca e

B: l c h?

A: p l 2

A: t3 mai sun yo!

B: k

A: sal! Ce fa?

B: buna! Bn! p’acasa, ma plicti

B: U?

A: i-ai dat cartea lu ioana

B: ce carte?

A: a lu fata aia de l 12 C, Iona

B: aaaaa

B: zi asa

B: da, i-am dat-o azi

A: ca m a intrb d ea Dan, daca o mai ai sa i-o dai si lui

B: i-am dat-o

B: dan ptr c vroia? sa i-o ceara ei

A: brb. Ma duc sa-i dau lu mama ceva.

B: k

A: gata

A: vii cu je l patinoar maine

A: mai merg si Dan cu Luiza

B: Poi nush

B: Sa o intrb p mum, p l c ora vreti

A: p l 8 seara, l 7 jum s fim déjà acolo.

B: you ai patine?

A: nu, da imprumutam

A: costa 10 lei sa imprumutam si 10 lei biletul

B: aha 😉 nu e mult 😛

A: ma anunti cand t hotarasti

B: k

A: *

Comentarii de tip Facebook (comentarii făcute de diferite persoane cu privire la diferite postări ale prietenilor; funcționează pe același principiu cu discuția de tip chat):

A: :X..in sf pui ji u posa q iubi;;) :*:*:*:*:*

A: ce faci ?

B: hohoh…buna…de knd nu te am mai vzttttttt:D:d.

A: daaaa…acum te am gasit din intamplare:*ce mai faci?

B: bine..aksa….in vacantza…plicti….distractie….dastea….toate bune…u ?esti ok?

A: da….in ansamblu da sunt ok:

A: maine e zi de odihna

B: aaaaa….>:P facem o baie ?:D

A: mergem da;

B: ssssssssuuuupperrrrrr .. te sun eu mai incolo :* :* :* s vb :* :*:* :*

A: like :X

B: vai ce fete frumy )) mai ales cea cu geanta)

A: Frumusicooo :*

B: *************

C: ce frumusica avem aici :* :* :*

D: ce dragutsa

E: ce super 😡

F: scumpiiiiiiiiiii♥

G: Mi-a povestit mama ta de catelusa, e foarte tareee 😡

B: mersi

I: uite ma c mica eeeeeeeeeeee sa o aduci si pe la mine :-w :X:X:X

J: chiar cea mai frumoasa si scumpaaaaaaa:X:X

K: s-o tii pt terry al meu :X

F: frumusete micaaaaaaaaaaaaaaaaa 😡

L: M-AI OMOORAT ♥♥♥♥ !!!!

B: Stiiiu, mor de ea! 😡

A: f tare poza!cand ai facut sedinta foto? :*:*:*

B: sapt trecuta park 😀 :*

C: SUPERRRRRRRRRRRRRRR!!!!!!!!!!

D: f tare……..:D:D:D

B: deci de 1 mai…

E: unde ai fost de 1 mai??k noi am fost la costinesti..:D

B: noi am fost in mamaia :X )

E: i auzi..bv..dk stiam…

B: pai da..alta data sa ne vb si noi

E: dap..:D

A: Sa ma suni cand vii in Campina >:D<

B: promit >:D< vin zilele astea sigur, maine sau poimaine. Pupiiii :* :*

A: Asa sa faci >:D< >:D<

C: cute :>

D: frumoaso :*:*:*:*

B: :* :* :* :*

E: T astept l Buc♥ pup

B: mai e un picutz ;;)

E: >:D< >:D<:*:*:*:*….Mi-e dor de tine!

B: si mie de tineeee >:D<lasa ca ne vedem noi zilele astea :*:*

A: Fata esti aks?

B: daca e vb despre mn, yes i am 😀

A: tu, tu.. hai p’afara !

B: yes of course:D in cat timp? :X

A: jum d ora? K in tineretea noastra.. remember? 😀

B: yes baby face, la si 25 sunt in fata blocului tau

B: defapt sa o facem de si 30 sa ai timp 😀

A: ok :D:*

A: Like:X

B: frumixxxx

C: beautiful :*:* >:D<

D: esty oo papusha:X

E: suuuuuuper tare :x:x:x frumu rau :d

F: ce mumosi sunteti…;)

G: foarte frumosi impreuna!

H: frumosilor:X:X:X:X

Mostre conversaționale de tip chat preluate din arhivele personale ale unor tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 26 de ani.

Anexa a II-a

MIC DICȚIONAR DE PRESCURTĂRI, ACRONIME, SIMBOLURI ȘI EMOTICOANE

2 – too sau to = pentru, către

2mi – Too Much Information = prea multe informații

2g2bt – Too Good To Be True = prea frumos să fie adevărat

2nte – Tonight = la noapte

9 – Parents are watching = Atentie! Părinții mă urmăresc

10X – thnx – Thanks = Mulțumesc

121 – One to One = unu′ la unu′

14aa41- One for All and All for One = toți pentru unul și unul pentru toți

A

afk – Away From Keybord = nu sunt la tastatură

afr = afară

app = apropo

aj = ajutor

aks = acasă

aqm = acum

att = atât

asha= așa

asl= Age, Sex, Location = vârstă, sex, locație (formulă de a deschide o discuție)

B

bbl – Be Back Later = revin mai târziu

b-day – Birthday = zi de naștere

besc = te iubesc

bf – Boyfriend/ Best Friend = iubit/ cel mai bun prieten

bff – Best Friends Forever = cei mai buni prieteni pentru totdeauna

bin = bine

blog – weBlog= jurnal on-line

bn = bine

brb – Be Right Back = revin imediat

bye = pa!, la revedere!

C

cf = ce faci?

cj = ce joci?

cn = cine?

cnv/ cnva = cineva

cmf = ce mai faci?

cmz = ce mai zici?

cp = cu plăcere

crz = a crede/ crezi

cv = ceva / ce vrei?

D

d = de

dak = dacă

dc = de ce?

dk = dacă

dn = din

dnb – Do Not Borrow/Buzz = nu bâzâi

dnd – Do Not Disturb = nu deranja

E

e besc = te iubesc!

ejti = ești?

eof – End Of File = sfârșit de fișier

eom – End Of Message = sfârșit de mesaj

F

f = foarte

f2f – Face To Face = față în față

fb =Facebook

frum = frumos/ă

frumy = frumos/ă

frumyx = frumos/ă

ftb = fotbal

G

g2g/gtg – Got To Go = trebuie să plec

g4u – Good For You = e bine pentru tine

gf – girlfriend = prietenă

gn – Good Night = noapte bună!

H

hy! = salut!

hate = urăsc, nu-mi place

I

id10t = idiot

ilu = I Love You! = te iubesc!

imd = imediat

J
jj – Just Joking = doar glumesc
jk – Just Kidding = glumeam 

K
k = ca⁄ că
k sau kk = ok (bine, bun)
kiss’u = te sărut 
km = cam
knd = când? 
kndv = cândva
kre = care?
kt = cât?

L
l8r – Later = pe mai târziu sau rămas bun 
lma = La mulți ani! 
lol – Laugh Out Loud = râsete în hohote (sau uimire)

M
m2 – Me too = și eu 
ma plk = mă plictisesc 

mc = merci!

me = mine
mess = messenger 
m/f – Male or Female = bărbat sau femeie
mn = mine 
molt = mult 
muah – Kiss = te sărut 
ms = merci! sau Microsoft 
mzk – muzik = muzică 

N
n2 = noi doi
nb = noapte bună! 
neh = nu 
nmc⁄ nmk = nimic
np – no problem = nicio problemă
npc⁄ npk = nu ai pentru ce
nu sh = nu știu

O
omg – Oh, My God! = Dumnezeule! 

P
pap = mănânc 
pc – Personal Computer = calculator
plc = plec 
plz sau pls – Please = te rog
pn = până 
pw – password = parolă 
pwp = te pup 

Q
q = cu 

qm = cum

qt = cât

qnd = când

R
rst = restart 
rut = aRe You There = ești? 

S 

s = să ⁄ sunt
sall all = salut pe toată lumea!
scm = să crești mare 
shtiu = știu 
shy = și 
smiley = emoticoane 
sp = spune 
sry – Sorry = îmi pare rău

T
t’besk = te iubesc!
tr = tare 

U
u = tu
ul – upload = a urca pe site 

V
v2 = voi doi 
vb = vorbim 
vn = vin 
vz = vezi 
vzt = văzut

W
w8 – Wait = asteaptă! 
wb – Welcome Back = bine ai revenit!
wby = iubi(t/a) 

Y

yep = da 
yes = da
yub:X = te iubesc!

Emoticoane:

Emoticoane de tip Messenger:

Emoticoane de tip Facebook:

(http://www.emoticoane.info/emoticoane-facebook-emoticons/, ultima accesare 18.04.2012)

BIBLIOGRAFIE

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2007, Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Romȃne, Ediția a II-a revăzută și adăugită, București, Univers Enciclopedic.

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2008, Gramatica Limbii Romȃne. Vol. I. Cuvȃntul, București, Editura Academiei Romȃne.

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2008, Gramatica Limbii Romȃne. Vol. II. Enunțul, București, Editura Academiei Romȃne.

Academia Romȃnă Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, 2010, Gramatica de Bază a Limbii Romȃne, Coordonator: Gabriela Pană Dindelegan, București, Univers Enciclopedic Gold.

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române, 2009, ediția a II-a revăzută și adăugită,  București, Editura Univers Enciclopedic Gold.

Amza, Raluca Maria, 2005, Forme și trăsături ale comunicării mediate de calculator, în Limba română – Structură și funcționare (coord. Gabriela Pană Dindelegan), București, Editura Universității din București.

Avram, Mioara, 1986, Gramatica pentru toți, București, Editura Academiei Republicii Socialiste Romȃne.

Baciu, Eugenia, 2007-2010, Efectele comunicării prin internet asupra predării limbii și literaturii române în școală, Ploiești. (manuscris)

Barners-Lee, Tim, 1999, Weaving the Web, London, Orion Business Book.

Bidu-Vrănceanu, Angela, Călărașu, Cristina, Ionescu- Ruxăndoiu, Liliana, Mancaș, Mihaela, Pană Dindelegan, Gabriela, 2005, Dicționar de Științe ale Limbii, București, Nemira.

Breban, Vasile (.coordonator), 1973, Limba Romȃnă Corectă. Probleme de ortografie, gramatică, lexic, București, Editura Științifică.

Ciompec, Georgeta, Dominte, Constantin, Forăscu, Narcisa, Guțu Romalo, Valeria, Vasiliu Emanuel, 1985, Limbă Romȃnă Contemporană. Fonetică. Fonologie. Morfologie, Sub coordonarea acad. Ion Coteanu, Ediție revăzută și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagocică.

Coja, Claudia, 2010, Particularități lingvistice ale conversației de tip „chatˮ, București, Editura Universitară.

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, 1980, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros.

Coteanu, Ion, Forăscu Narcisa, Bidu-Vrănceanu Angela, Limbă Romană Contemporană. Vocabularul, Ediție revăzută și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică.

Crystal, David, 2004, Language and the Internet, Cambridge, Cambridge University Press.

Guțu Romalo, Valeria, 1972, Corectutudine și greșeală (Limba romȃnă de azi), București, Editura Științifică.

 Iakobson, Roman, 1964, Lingvistică și poetică, în Probleme de stilistică, București, Editura Științifică.

Naughton, John, brief history of the future: the origins of the Internet, London, Weidenfeld and Nicolson.

Nichifor, Georgeta, 2010, Dicționar englez-romȃn, romȃn-englez pentru toți, București, Niculescu.

Popa, Mariana, 2006, Comunicarea. Aspecte generale și particulare, București, Editura Paiadeea.

Stoichițoiu Ichim, Adriana, 2006, Aspecte ale influenței engleze în România actuală, București, Editura Universității din București.

Vegheș, Ruff I., Grigore B., 2003, Relațiile publice și publicitatea on-line, Iași, Editura Polirom.

Zafiu, Rodica, 2001, Diversitate stilistică în Romȃnia actuală, București, Editura Universității din București.

Bibliografie on-line

Grosseck, Maria-Dana, Negru, Adina, Chat-ul și blog-ul – limbaje ale noii generații și influența lor asupra comunicării, http://www.culturasicomunicare.com, ultima accesare 28.12. 2011.

Zafiu, Rodica, 2002, http://www.romlit.ro/stilurile_internetului, ultima accesare 28.12.2011.

Zafiu, Rodica, 2007, http://www.romlit.ro/mersi_-_mersici, ultima accesare 29.02.2012.

Zafiu, Rodica, 2008, http://www.romlit.ro/varieti_lingvistice , ultima accesare 05.03.2012.

Zafiu, Rodica, 2009a, http://www.romlit.ro/gospo_si_plicti, ultima accesare 20.01.2012.

Zafiu, Rodica, 2009b, http://www.romlit.ro/lol, ultima accesare 03.03.2012

http://www.romlit.ro/, ultima accesare 29.12.2012.

http://www.ghidul-parintilor.ro/adolescentul/psihologie/invata-limbajul-de-pe-internet.html, ultima accesare 28.12.2011.

http://www.adevarul.ro/life/viata/Limba_romana-vorbita_cu_mouse_si_tastatura, ultima accesare 28.12.2011.

http://hunedoreanul.gandul.info/reportaj/vocabularul-de-messenger-al-tinerilor-internauti-2366841, ultima accesare 3.01.2012.

http://www.adevarul.ro, ultima accesare 3.01.2012.

Anexa I

CORPUS

Discuții preluate din ferestrele de chat ale programului Yahoo! Messenger:

A (01/07/2012 6:00:53 PM) : heyy! cf?

B (01/07/2012 6:01:11 PM) : bn ,am venit de la dudu

A (01/07/2012 6:01:33 PM) : ai fost la ala mic?:

B (01/07/2012 6:01:38 PM) : dappp

B (01/07/2012 6:01:45 PM) : sa vezi ce a crscut

B (01/07/2012 6:01:50 PM) : tu cf?

B (01/07/2012 6:01:53 PM) : esti bine?

A (01/07/2012 6:01:55 PM) : am vazut pe facebook

A (01/07/2012 6:02:03 PM) : sa-i sp k ii urmaresc evolutia

A (01/07/2012 6:02:07 PM) : e dragalas foc

B (01/07/2012 6:02:15 PM) : )

A (01/07/2012 6:02:30 PM) : da,sunt cam trista k mai am o sigura zi de vacanta

A (01/07/2012 6:02:33 PM) : tu ?

A (01/07/2012 6:02:36 PM) : mai lucrezi?

B (01/07/2012 6:02:48 PM) : aaa..chiar,incepeti luni…facultatea

B (01/07/2012 6:02:54 PM) : eu,dap..mai lucrez

A (01/07/2012 6:03:05 PM) : bravo

A (01/07/2012 6:03:09 PM) : iti place ce faci?

B (01/07/2012 6:03:17 PM) : stii ce fac?

A (01/07/2012 6:03:23 PM) : nu

A (01/07/2012 6:03:29 PM) : tocmai de asta te intreb

A (01/07/2012 6:03:37 PM) : tot cu copii?

B (01/07/2012 6:03:52 PM) : m-a sunat familia copiilor de care am avut grija in vara aia

B (01/07/2012 6:04:00 PM) : si am grija de ei

A (01/07/2012 6:04:07 PM) : aaa ce bine

A (01/04/2012 2:11:09 PM) : cf?

B(01/04/2012 2:11:30 PM) : bine

B(01/04/2012 2:11:37 PM) : pe acasa

A (01/04/2012 2:11:56 PM) : ce faci acasa?

B (01/04/2012 2:12:27 PM) : pai mai stau si p acasa

B (01/04/2012 2:12:34 PM) : ma plictisesc la mamaie

A (01/04/2012 2:12:40 PM) : aaa

A (01/04/2012 2:12:43 PM) : altceva?

A (01/04/2012 2:12:45 PM) : ce ai mai facut?

A (01/04/2012 2:12:51 PM) : sa vii sa iti iei alea de la mn

B (01/04/2012 2:12:53 PM) : ai mai vb cu luminita de poze?

B (01/04/2012 2:13:00 PM) : le iau

A (01/04/2012 2:13:01 PM) : le are in pc

B (01/04/2012 2:13:04 PM) : sa nu le arunci

A (01/04/2012 2:13:09 PM) : nu nu

B (01/04/2012 2:13:16 PM) : si knd ni le da si noua?

A (01/04/2012 2:13:30 PM) : daca ma mai chinui putin cu regim s ar putea sa le imbrac eu

A (01/04/2012 2:13:35 PM) : nush

A (01/04/2012 2:13:41 PM) : sa iau un cd sa le pun

B (01/04/2012 2:14:00 PM) : ala e "echipamentul" meu la sport )

B (01/04/2012 2:14:09 PM) : sper k nu trebuie sa-mi iau altul

A (01/04/2012 2:14:11 PM) : aa

A (01/04/2012 2:14:17 PM) : le ai si u in calc?

B (01/04/2012 2:14:22 PM) : nu

A (01/02/2012 4:02:54 PM) : cf very

A (01/02/2012 4:02:56 PM) : lma

A (01/02/2012 4:02:59 PM) : ce ai facut de rev

B (01/02/2012 4:03:13 PM) : am fost la ploiesti

B (01/02/2012 4:03:22 PM) : cu mitza,prietenul ei si mai moolti

B (01/02/2012 4:03:25 PM) : u?

A (01/02/2012 4:03:27 PM) : aha

A (01/02/2012 4:03:28 PM) : bv

B (01/02/2012 4:03:49 PM) : tu ce ai facut?

A (01/02/2012 4:04:00 PM) : am fost la un local

A (01/02/2012 4:04:13 PM) : cu tati si multi prieteni de fam

A (01/02/2012 4:04:28 PM) : apoi dupa ora 2 ne am dus in club

A (01/02/2012 4:04:34 PM) : eu cu nijte prieteni

B (01/02/2012 4:04:42 PM) : si florin a mers in club?

A (01/02/2012 4:04:51 PM) : nu el a ramas la localu ala

A (01/02/2012 4:05:02 PM) : numa noi tineretu am plecat

B (01/02/2012 4:05:08 PM) : si cum a fost?

A (01/02/2012 4:05:15 PM) : mijto a fost

A (01/02/2012 4:05:25 PM) : cum ai fost imbracata?

B (01/02/2012 4:05:45 PM) : pai nu mi-am luat ceva special pt rev

B (01/02/2012 4:05:52 PM) : k eu am crezut ca o s stau acasa

A (01/02/2012 4:05:57 PM) : aha

B (01/02/2012 4:06:05 PM) : la 5 seara am vb cu mitzi

A (01/02/2012 4:06:09 PM) : aha

A (01/02/2012 4:07:09 PM) : eu am bagat vro 4 poze din noapte de rev pe face book

A (01/02/2012 4:07:18 PM) : mici eu nu m am pregatit f tare

A (01/02/2012 4:07:37 PM) : ca si eu stiam ca stau acasa

B (01/02/2012 4:09:15 PM) : arata f mishto localul

B (01/02/2012 4:09:18 PM) : din cate am vazut

A (12/25/2011 11:56:55 AM) : Sarbatori fericite !

B (12/25/2011 11:58:22 AM) : Sarbatori fricite si tie

B (12/25/2011 11:58:31 AM) : fericite*

B (12/25/2011 11:59:29 AM) : esti pegatita de munte?

A (12/25/2011 11:59:40 AM) : nu prea

A (12/25/2011 11:59:42 AM) : tu?

B (12/25/2011 11:59:47 AM) : ?

B (12/25/2011 11:59:47 AM) : adica de ce?

B (12/25/2011 12:00:05 PM) : nu pregatita cu bagajul facut

B (12/25/2011 12:00:08 PM) : mental

A (12/25/2011 12:00:19 PM) : pai pregatita nu o sa fiu niciodata

A (12/25/2011 12:00:30 PM) : trebuie pregatire mentala k sa mergi la munte?

B (12/25/2011 12:00:39 PM) : da

B (12/25/2011 12:00:51 PM) : tre sa ai un sac mare luat de acasa

B (12/25/2011 12:00:59 PM) : ca akolo e muklta distractie

A (12/25/2011 12:01:09 PM) : o sa-mi iau mai multi

B (12/25/2011 12:01:15 PM) : asa

A (12/25/2011 12:01:16 PM) : daca se rupe unul,iau altul

B (12/25/2011 12:01:37 PM) : iti dai seama ca nu o sa dormi

B (12/25/2011 12:01:42 PM) : akolo nu se doarme

B (12/25/2011 12:01:50 PM) : se mananca cand se poate

B (12/25/2011 12:01:55 PM) : daca se poate

A (12/25/2011 12:02:05 PM) : imi fac eu timp sa dorm

A (12/25/2011 12:02:11 PM) : si sa mananc

A (12/14/2011 12:31:36 PM) : cf?

B (12/14/2011 12:32:00 PM) : bn miki

B (12/14/2011 12:32:08 PM) : sunt in concediu medical azi

B (12/14/2011 12:32:15 PM) : am racit

A (12/14/2011 12:32:24 PM) : aoleu.

A (12/14/2011 12:32:34 PM) : ce ai fkt ieri la verificarE?

B (12/14/2011 12:33:02 PM) : nu am mai dat ieri

B (12/14/2011 12:33:19 PM) : a venit profu si a zis k e baiatul lui bolnav si k dam sapt viitoare

B (12/14/2011 12:33:26 PM) : are copii=> e om )

A (12/14/2011 12:35:25 PM) : doamnee.e chiar comic intr-un fel

A (12/14/2011 12:35:32 PM) : nu ca e copilu' bolnav

A (12/14/2011 12:35:34 PM) : dar asa..

A (12/14/2011 12:35:37 PM) : ca situatie

A (12/14/2011 12:35:50 PM) : voi cand luati vacanta?

B (12/14/2011 12:36:23 PM) : pe 22

B (12/14/2011 12:36:36 PM) : voi nu luati tot atunci?

A (12/14/2011 12:36:45 PM) : noi pe 20

A (12/14/2011 12:36:47 PM) : adica marti

B (12/14/2011 12:36:59 PM) : norocosilor

A (12/14/2011 12:37:41 PM) : mai bine faci 2 zile in plus cursuri,dekt sa ai o gramada de teme,7examene,dintre care 2 sunt deja fixate

A (12/14/2011 12:37:59 PM) : si profesori care-ti spun ca elevii interesanti sunt aia care pun intrebari

B (12/14/2011 12:38:15 PM) : pai asta asa e

B (12/14/2011 12:38:23 PM) : interesanti/interesati

A (12/14/2011 12:38:32 PM) : prima varianta culmea.

A (12/14/2011 12:38:39 PM) : a zis ca ori noi ori niste momai

A (12/14/2011 12:38:40 PM) : tot aia

B (12/14/2011 12:38:59 PM) : nici la noi nu intreaba nimeni nimic

B (12/14/2011 12:39:03 PM) : ca in liceu

A (12/03/2011 1:27:42 PM) : cf cretz?

B (12/03/2011 1:27:51 PM) : bn stefyx

B (12/03/2011 1:27:53 PM) : tu cf?

A (12/03/2011 1:27:59 PM) : bn

A (12/03/2011 1:28:03 PM) : unde esty?

B (12/03/2011 1:28:30 PM) : la ploiesti la vara-mea

B (12/03/2011 1:28:31 PM) : u?

A (12/03/2011 1:28:47 PM) : acasa

A (12/03/2011 1:28:56 PM) : ma gandeam k iesim si noi azi pe afara

A (12/03/2011 1:29:00 PM) : k e cald

B (12/03/2011 1:29:22 PM) : maine vin acasa

B (12/03/2011 1:29:34 PM) : de unde ai net?

A (12/03/2011 1:29:47 PM) : eu am net de vreo sapt

A (12/03/2011 1:29:52 PM) : mi-am bagat prin stick

B (12/03/2011 1:29:56 PM) : aaa

B (12/03/2011 1:30:00 PM) : si cat dai?

A (12/03/2011 1:30:32 PM) : sincer,habar n-am

A (12/03/2011 1:30:39 PM) : )

B (12/03/2011 1:30:46 PM) : merge bn netu?

A (12/03/2011 1:31:07 PM) : binisor

A (12/03/2011 1:31:14 PM) : mai prost dekt inainte,orikum

B (12/03/2011 1:31:20 PM) : pai sa te interesezi kt dai

A (12/03/2011 1:31:20 PM) : dar e mai bine dekt deloc

B (12/03/2011 1:31:23 PM) : sa imi sp si mie

B (12/03/2011 1:31:28 PM) : k vr sa imi bag si eu

A (12/03/2011 1:31:34 PM) : k

B (12/03/2011 1:31:40 PM): ms. Poop

A (12/03/2011 1:31:43 PM): :*

A (11/26/2011 11:41:02 AM) : ce smekera e poza ta

B (11/26/2011 11:41:32 AM) : ce faci? ai net in sfarsit?

A (11/26/2011 11:41:34 AM): daaaa

B (11/26/2011 11:41:36 AM): marfa!

A (11/26/2011 11:41:40 AM) : chiar ma gandeam..o sa o editezi si p asta?

A (11/26/2011 11:41:46 AM) : adica o sa ma tai din poza ?

A (11/26/2011 11:41:48 AM) : '))

A (11/26/2011 11:43:41 AM) : o sa se simta domnul jignit ca l tai din poza

B (11/26/2011 11:43:51 AM) : nu nu

A (11/26/2011 11:43:58 AM) : ma tai pe mine si o pui pe dana

B (11/26/2011 11:46:33 AM) : aaaaaaaaaaa

B (11/26/2011 11:46:38 AM) : la asta te refereai

A (11/26/2011 11:46:55 AM) : daaa

B (11/26/2011 11:46:58 AM) : nu o sa vrea

B (11/26/2011 11:47:29 AM) : nici eu nu vreau

A (11/26/2011 11:47:59 AM) : asa

A (11/26/2011 11:48:05 AM) : plec la prega

A (11/26/2011 11:48:08 AM) : mai vb

B (11/26/2011 11:48:11 AM) : ok

A (11/26/2011 11:48:13 AM) : pa paa:d<"

A (11/26/2011 11:48:14 AM) : si daca o vz pe dana azi

A (11/26/2011 11:48:22 AM) : spune-i "buna " din partea mea

B (11/26/2011 11:48:28 AM) : ok

B (11/26/2011 11:48:31 AM) : asa o sa i spun

B (11/26/2011 11:48:33 AM) : "buna"

A (11/26/2011 11:48:42 AM) : intelege ea ))

A (11/26/2011 11:48:47 AM) : pa-paaa :d<"

A (10/23/2011 3:12:49 PM) : verifica ti mailurile si da accept la grup…

B (10/23/2011 3:13:04 PM) : am crezut k am dat

B (10/23/2011 3:13:07 PM) : n-am dat ?

B (10/23/2011 3:13:12 PM) : )

B (10/23/2011 3:13:21 PM) : oh god

B (10/23/2011 3:13:23 PM) : acum ma uit

A (10/23/2011 3:13:38 PM) : nu ma refer sa dai accept la id…

A (10/23/2011 3:13:44 PM) : ma refer k ai primit un mail mai demult

A (10/23/2011 3:13:53 PM) : si tre sa dai clik pe linkul din el..

B (10/23/2011 3:14:20 PM) : am vazut mail ul acum vreo sapt cred

B (10/23/2011 3:14:25 PM) : ma uit aqm

A (10/23/2011 3:14:27 PM) : ala..

B (10/23/2011 3:14:51 PM) : dar sunt mai multe link-uri

B (10/23/2011 3:14:54 PM) : pe care dau? :_?

B (10/23/2011 3:14:56 PM) : primul?

A (10/23/2011 3:15:06 PM) : pff..nush

A (10/23/2011 3:15:08 PM) : citeste si tu

A (10/23/2011 3:15:11 PM) : ce scrie acolo..

B (10/23/2011 3:16:09 PM) : uite ce mi-a aparut

B (10/23/2011 3:16:17 PM) : dadusem de atunci click pe link ul ala

A (10/23/2011 3:16:54 PM) : mie imi apare k nu esti in grup..

A (10/23/2011 3:16:59 PM) : ai primit mailul

A (10/23/2011 3:17:02 PM) : ala d la info?

B (10/23/2011 3:17:57 PM) : nu..

A (10/23/2011 3:18:09 PM) : pey vezi

A (10/23/2011 3:18:16 PM) : inseamna k n′ai dat add

A (10/23/2011 3:18:24 PM) : nush ce ai facut…

B (10/23/2011 3:18:39 PM) : gata am gasit

A (10/06/2011 6:17:28 PM) : cf stefy?

B (10/06/2011 6:17:43 PM) : bine cris

B (10/06/2011 6:17:50 PM) : acum am ajuns si eu acasa

B (10/06/2011 6:17:53 PM) : tu cf?

A (10/06/2011 6:18:41 PM) : la fel

A (10/06/2011 6:18:51 PM) : cum e la fac?

B (10/06/2011 6:19:54 PM) : hmm

B (10/06/2011 6:20:01 PM) : cam devreme sa ma pronunt

B (10/06/2011 6:20:03 PM) :

B (10/06/2011 6:20:12 PM) : materiile sunt cat de cat ok

B (10/06/2011 6:20:15 PM) : la tine?

B (10/06/2011 6:20:23 PM) : cum ai programul?

A (10/06/2011 6:20:36 PM) : lejer

A (10/06/2011 6:20:43 PM) : vineri mereu am liber

A(10/06/2011 6:20:45 PM) : e ok mai putin cu matematica la mine

A (01/09/2012 6:46:12 PM) : <ding>

A (01/09/2012 6:46:13 PM) : fata

B (01/09/2012 6:46:26 PM) : da

A (01/09/2012 6:46:59 PM) : tu ai mai ramas

A (01/09/2012 6:47:05 PM) : sa vezi cine ce nota a luat?

B (01/09/2012 6:47:13 PM) : leo stie

A (01/09/2012 6:47:17 PM) : da..

A (01/09/2012 6:47:18 PM) : stiu

B (01/09/2012 6:47:22 PM) : el s-a intalnit cu profa

A (01/09/2012 6:47:22 PM) : dar pana intra el..

B (01/09/2012 6:47:35 PM) : suna-l

B (01/09/2012 6:47:37 PM) : vrei nr lui?

A (01/09/2012 6:47:41 PM) : il am

A (01/09/2012 6:47:43 PM) : i am dat msj..

A (01/09/2012 6:47:50 PM) : n a mai ramas nimeni

A (01/09/2012 6:47:54 PM) : decat el cu denisa

A (01/09/2012 6:48:09 PM) : denisa mi a zis nota mea..da cik n stie sigur si n vreau s ma entuziasmez

B (01/09/2012 6:48:09 PM) : am fost si eu cu ei dar nu am gasit-o p profa atunci

B (01/09/2012 6:48:28 PM) : eu si denisa m plecat si a ramas sa o astepte pe cristina si atunci s-a int cu profa

A (01/09/2012 6:48:45 PM) : mda..pey d aia u raspunde

B (01/09/2012 6:48:47 PM) : cat ti-a zs?

A (01/09/2012 6:48:48 PM) : e cu aia

A (01/09/2012 6:48:52 PM) : nu cnt

A (01/09/2012 6:48:53 PM) : :p

A (01/09/2012 6:48:56 PM) : n m entuziasmez

A (01/09/2012 6:48:58 PM) : aiurea

B (01/09/2012 6:49:01 PM) : ok ok

A (01/09/2012 6:49:09 PM) : hai k m bag la dus

A (01/09/2012 6:49:10 PM) : :*

B (01/09/2012 6:49:17 PM) : oki

A (11/14/2011 7:04:45 PM): ce faci?

B (11/14/2011 7:05:19 PM): uite bn

B (11/14/2011 7:05: 25 PM): la klc aqm seara

B (11/14/2011 7:05:28 PM): u c f?

A (11/14/2011 7:05:56 PM): e super extra hiper frig!!!!

B (11/14/2011 7:06:00 PM): da

A (11/14/2011 7:06:04 PM): e ger!

B (11/14/2011 7:06:06 PM): e naspa vremea ast

B (11/14/2011 7:06:18 PM): sh astia au zs k s mai raceste

B (11/14/2011 7:06:31 PM): m-am tot uitat p la a3

B (11/14/2011 7:06:39 PM): am vb sh q colegii

B (11/14/2011 7:06:48 PM): sh nu cred k e asa qm a zs tanti aia

B (11/14/2011 7:06:58 PM): e imposibil asa cv

B (11/14/2011 7:07:13 PM): bn, aqm vdm knd ajungem la sc

A (11/14/2011 7:09:24 PM): da

A (11/14/2011 7:09:43 PM): daca nu va anunta pana va duceti, aintr-o sapt, doua

A (11/14/2011 7:09:52 PM): nu cred ca e cazul de asa ceva

A (11/14/2011 7:10:27 PM): parerea mea

A (11/14/2011 7:10:40 PM): mi e dor de tn! knd mai vii p l mn?

A (11/14/2011 7:10:42 PM): ai mai invatat?

B (11/14/2011 7:11:18 PM): da

B (11/14/2011 7:11:24 PM): km asta am fqt toata ziua

B (11/14/2011 7:11:31 PM): mi-a plc d yo azi

B (11/14/2011 7:11:43 PM): sper s pot s m concentrez toata per ast

B (11/14/2011 7:12:02 PM): pt k mi s pare k stiu ceea c citesc sh nu mai am interes

B (11/14/2011 7:12:13 PM): crek o s facem cv gen prof-elev

B (11/14/2011 7:12:16 PM): vii p la yo

B (11/14/2011 7:12:26 PM): sh q cartea in brate m intrb qte cv

A (11/14/2011 7:14:48 PM): asa sa facem?

A (11/14/2011 7:15:14 PM): bravo! ma bucur! vezi? daca inveti, incepi si capeti incredere, iti mai dispare din frica

A (11/14/2011 7:15:24 PM): ramai doar cu emotii constructive

A (11/14/2011 7:15:27 PM): asa cum e bn

A (11/14/2011 7:15:37 PM): oricum u trb sa iei note mari

B (11/14/2011 7:17:00 PM): mda

A (11/14/2011 7:18:31 PM): iar mi-am facut ceai d'ala naspet

A (11/14/2011 7:18:38 PM): maimult ca s m incalzesc

A (11/14/2011 7:21:14 PM): u c faci?

A (11/14/2011 7:21:20 PM): esti si p fb?

A (11/14/2011 7:21:39 PM): deci ma ustura ochii, ma inglodesc, mi s-a facut un somn…

A (11/14/2011 7:21:43 PM): de cand am aj acasa

A (11/14/2011 7:21:51 PM): d l frig asta

A (11/14/2011 7:21:58 PM): frigul t oboseste

B (11/14/2011 7:22:02 PM): da

A (11/14/2011 7:22:08 PM): cand dai de caldura esti lesinat

A (11/14/2011 7:22:21 PM): am platit intr-un final si factura

A (11/14/2011 7:22:25 PM): ca era ultima zi

A (11/14/2011 7:23:12 PM): am lasat catalogul si lui Nico

A (11/14/2011 7:23:25 PM): laura a zis ca mai vrea un ruj

B (11/14/2011 7:23:42 PM): bun bun

A (11/14/2011 7:23:47 PM): iar pe andrea o conving macar un fond d ten s ia

A (11/14/2011 7:24:19 PM): u c faci acum? cu cn mai vb?

B (11/14/2011 7:24:32 PM): q nimeni

B (11/14/2011 7:24:36 PM): m uit p youtube

B (11/14/2011 7:34:09 PM): u mai ai mult de lucru la licenta?

B (11/14/2011 7:34:15 PM): knd trb s fie gata?

A (11/14/2011 7:35:08 PM): ))))

A (11/14/2011 7:35:17 PM): "mult"?

A (11/14/2011 7:35:26 PM): nici nu pot s spun ca am inceput-o

A (11/14/2011 7:35:40 PM): pana in vara trb s fie gata

B (11/14/2011 7:35:51 PM): pai lucrezi de asta vara la ea sh nici n-ai inceput?

B (11/14/2011 7:36:15 PM): pai in ritm asta o termini dupa 2 ani de profesorat

B (11/14/2011 7:36:18 PM): 😛

A (11/14/2011 7:36:20 PM): aia a fost cercetare ante

A (11/14/2011 7:36:41 PM): acum incep s redactez p baza a ceea ce am cercetat, adunat

A (11/14/2011 7:36:45 PM):

A (11/14/2011 7:38:17 PM): ia uite! esti activ si p fb

A (11/14/2011 7:38:20 PM): aa

B (11/14/2011 7:38:40 PM): pai bninteles

A (11/14/2011 7:42:37 PM): bravo!

A (11/14/2011 7:42:48 PM): deci, la opt ma duc ma spal si ma culc

A (11/14/2011 7:42:52 PM): nu mai pot

A (11/14/2011 7:42:53 PM):

B (11/14/2011 7:43:45 PM): main poate trec o fuga p la u

B (11/14/2011 7:43:55 PM): nush nici dak m uc la ftb

B (11/14/2011 7:44:08 PM): o s vb q baietii main

B (11/14/2011 7:44:14 PM): s vbim p urma

A (11/14/2011 7:44:22 PM): vb cu florin

A (11/14/2011 7:44:25 PM): e p fb

B (11/14/2011 7:44:41 PM): nu

B (11/14/2011 7:44:55 PM): ii sun main p aia kre organiz

A (11/14/2011 7:45:59 PM): nu c ?

A (11/14/2011 7:46:22 PM): lasa ca daca vii l m t fac elev

B (11/14/2011 7:46:57 PM): aha

B (11/14/2011 7:47:05 PM): o s t las s imi predai

B (11/14/2011 7:47:17 PM): e p fb, dar nu-l intrb p el

A (11/14/2011 7:49:28 PM): doncafe a postat ca cel mai bun mod de a-ti inveseli lunea nashpa e sa-ti faci planuri ptr sfarsitul de sapt

A (11/14/2011 7:49:37 PM): noi c planuri marete avem?

B (11/14/2011 7:49:43 PM): ooohoooo

B (11/14/2011 7:49:47 PM): pai s n gand

B (11/14/2011 7:49:59 PM): vineri stam la u sh bem cioco klda

B (11/14/2011 7:50:08 PM): smb la yo sh bem vin fiert

B (11/14/2011 7:50:18 PM): dum poate 1 pic p la u s mai stam d vb

B (11/14/2011 7:50:20 PM): sh gata

A (11/14/2011 7:50:45 PM): oooooooooooo

A (11/14/2011 7:50:47 PM): mishtooooo

A (11/14/2011 7:50:51 PM): :)))))))

A (11/14/2011 7:50:59 PM): dar peste 2 sapt sa vezi?

A (11/14/2011 7:51:06 PM): club, bumti, bumti

B (11/14/2011 7:51:24 PM): ce-i luam prietenei lui Coco?

A (11/14/2011 7:54:06 PM): am vazut eu, nu ti-am zis:? 2 ceasuri l pret de 1

A (11/14/2011 7:54:12 PM): l 20-30 lei

A (11/14/2011 7:54:17 PM): sau, si mai si

A (11/14/2011 7:54:33 PM): am vazut in Mall gablonturi d'alea cum se poarta acum

A (11/14/2011 7:54:52 PM): si ma gandeam sa-i luam un lantisor d'ala

B (11/14/2011 7:55:04 PM): c s alea "gablonturi"

B (11/14/2011 7:55:05 PM): ?

A (11/14/2011 7:55:19 PM): =)))

A (11/14/2011 7:55:48 PM): citez: "te uiti in DEX acasa si imi spui si mie data viitoare!"

B (11/14/2011 7:56:19 PM): hai zi!

A (11/14/2011 7:57:54 PM): brb

B (11/14/2011 7:58:34 PM): yo am iesit

B (11/14/2011 7:58:45 PM): m suni knd t bagi la somn

B (11/14/2011 7:58:49 PM): pup :*

A (11/26/2011 11:19:58 AM): esti?

A (11/26/2011 11:20:06 AM): nu pot s iti scanez

B (11/26/2011 11:20:08 AM): da

B (11/26/2011 11:20:13 AM): asta e

A (11/26/2011 11:20:13 AM): dar iti scriu acum tema

B (11/26/2011 11:20:24 AM): oky

A (11/26/2011 11:20:26 AM): ca doar asta am scris in caiet data trecuta

B (11/26/2011 11:20:36 AM): si cursul si seminarul de miercuri mi le aduci si mie luni?

A (11/26/2011 11:20:49 AM): seminarul sunt foile

A (11/26/2011 11:20:52 AM): de p mail

B (11/26/2011 11:20:52 AM): da

B (11/26/2011 11:20:55 AM): stiu

A (11/26/2011 11:21:01 AM): aha

B (11/26/2011 11:21:01 AM): dar vroiam si eu rezolvarile

B (11/26/2011 11:21:03 AM): 😀

A (11/26/2011 11:21:07 AM): bn

A (11/26/2011 11:21:11 AM): ti l aduc

B (11/26/2011 11:21:22 AM): ms

A (11/26/2011 11:24:46 AM): gata!

A (11/26/2011 11:25:00 AM): ultimele 4 sunt din cursul de miercuri

B (11/26/2011 11:25:03 AM): ms mult

A (11/26/2011 11:25:05 AM): ti l explic luni

B (11/26/2011 11:25:08 AM): da…mi-am dat seama

B (11/26/2011 11:25:10 AM): oky

A (11/26/2011 11:25:15 AM): npc

A (11/26/2011 11:25:17 AM): :*

A (11/26/2011 11:25:37 AM): c avem ptr sem l lit?

A (11/26/2011 11:25:46 AM): doar St. augustin Doinas?

B (11/26/2011 11:25:50 AM): stefan augustin doinas

B (11/26/2011 11:25:52 AM): da

A (11/26/2011 11:25:54 AM): aha

A (11/26/2011 11:26:03 AM): despre el si d cit poezii, da?

B (11/26/2011 11:26:06 AM): da

A (11/26/2011 11:26:09 AM): e bn

A (11/26/2011 11:26:27 AM): hai ca azi ma gandesc si l proiectul l op

A (11/26/2011 11:26:36 AM): luni poate schitam cv idei

A (11/26/2011 11:26:41 AM): spor l tema

A (11/26/2011 11:26:42 AM): pup

B (11/26/2011 11:26:45 AM): ms la fel

Discuții preluate din ferestrele de chat ale programului Facebook:

A: cf? eshti?

B: da fata

A: bun

A: da mi shi mie sa vad poze de la nunta

B: nu am prea mult

A: cate ai

A: e frum rochitza ta

A: a lui lori nu mi place deloc

B: ms

B: astea sunt

A: imi place rau rochia…

B: ms mult :*

A: ea are fb??

B: nush

B: fata,hai ca mai vbim mai incolo,ca am niste treaba

B: scuze :*

A: k

A: gata.esti?

B : fata

dar l am dat

nu l mai am

e la vara-mea

:((

mama ce am plans

Stef: ce-ai dat?

pisoiu?

B: da

A: pai d c ?:(
hai ma!

B: il tine in casa

doarme cu ea

il iubeste

nu ti-am pov ca intr-o zi a plecat

si o zi intreaga a stat pitit in niste burlane..nu stii ce am patit atunci si cum era el…

hai k eu ies k mi-e foame

mai vb :* te sun sa iti zic ce si cum;

A: esti???

B: da

A: stai incognito?

B: la u nici nu ma gand s nu fii

A: i need your help

please

:((

B: I don't know what to say…

A: imi cauti si mie informatii p net si dai copy paste, in word?

t rooooooooog!Am facut doar 7 pag si deja ma doare capul!

B: n-am word

A: il ai p cd

B: nu merge, am incerkt d 2-3 ori

A: atunci in altceva

B: d c nu intri u la yo sh le iei?

A: ca s economisim timp

ma doare capul :((

B: n-am in c s il copiez m, c fac?

A: off. C nashpa esti!!!!!!!!

nu pot s intru nici p mess

s mai iau discutii din arhiva

imi aduci cd-u cu programele s reinstalez messul t rog?

B: da. dak vr vin yo la u p la 3 sh merem impr la Tiby la 6.cz?

A: t astept,dar eu ies cu bicla mai bn cat t duci u.

B: bn

n vdm atunci

t pup:*

A: buna, sime!

B: buna, Stef! C fa?

A: bine, p net. Ramane asa? Ne int l 4?

B: aha

A: s fii gata

B: da stefy

pai oricum la 2 ma duc o fuga pana in oras asa ca o sa fiu pregatita cand suni tu

A: unde mergem?

B: nu stiu :-??

vdm

A: ca eu n-am abonament p autobuz

B: putem merge la da vinci k sa bem un suculet

si e aici la caraiman

A: aha.e bn

B: 😉

A: hai ca vbm atunci :*

B: oky.:*

A: poop

B: poop

A: cum a fost iubita ieri

B: bn

m-am cam plictisit

=))

A: te ai intalnit cu sime

B: da

am iesit l terasa

am vb am barfit

s-a tuns

A: cum?ca de obicei?

B: nuu mai scurt decat data trecuta

dar imi place

ii vine bn

haii ca eu ies

ma uit l neveste disper

;))

imi place

A: vbm

t poop

B: :*

A: C3 faci?

B: caut cate cev aptr licenta u c faci?

A: am avut ps stricat/bn

B: ooo!!! Nashpa!

A: stau in casa k 3 cald.

am bagat o masina de rufe

si acum astept sa se termine programu

sa ma duc sa l3 scot

iti dau pozele,3sti pe m3ss?

B: nu merge s mai intru p mess

nush d c

vin eu l u azi

sa l vad

am vazut cateva p fb

esti acasa azi?

A: da

te astep

B: da’ ti-am printat ala

A: mercic!

A: Pupicutz!

A: Meritzi un suculetz!

A: ce faci?

chiar vroiam s t sun s t intrb ce ai mai facut cu restantele

bn ca te-am gasit aici

B: buna

bine..pe acasa…ma plicti

tu ce mai faci?

cu restantele :)))

la lit am luat 7 la scris si m-a picat in oral…deci 4

iar la gram ma duc vineri sa dau

A: Eu urmaresc un film plicti rau

Aoleuuu,

v-a bagat in oral?

B: asta e!

A: si ce a dat?

imi pare rau, rau

B: si ne-a intrebat numai detalii d'alea

de nici nu stiam ca sunt in curs

:)))

asta e acum

A: c nashpa…imi pare tare rau

l gram cred ca va fi mai bn

ce ti-a mai ramas?

B: si sportul de recuperat

:)))

eu o sa fac sport in anul 3

:->

A: ai vb legat d sport?

B: da

am 20 de module de recuperat

adica tot anul

a zis sa venim cand vrem noi

A: OMG

B: si la sfarsit platim

o chitanta pe semestru

A: platiti?1?!?

B: da

ca la rr-uri

dar asta e ok…

mie mi-e de lit.

A: don't worry!

B: da

eu stau linishtita

eu stau foarte bine

dar shtii cate fete de la noi din an nici macar nu si-au facut creditele? am ramas uimita

A: serios?

nu stiam?

sigur n desfiinteaza

c n facem?

eu nu ma despart de voi

mai ales ca ai zis sa facem si acelasi masterat

B: nu se aude inca nimic de desfintat, dar facem cerere daca e cazul.

ne transferam.

A: da

cand incepe anul, p 3 , nu?

B: da

doar nu o sa inceapa sambata

ar fi ceva

:))

A: si orarul?

B: o sa ma duc eu vineri, pe 31 august la facultata sa il iau

shi te sun si ti-l dau

A: sper s fie simplu

sime, vin in 2 min

B: :)) nu cred

A: mai stai s mai vorbim?

B: stefy hai ca shi eu ma duc sa pap

A: Ooo . Biiineee!

B: daca e mai vorbim mai tarziu daca mai esti

A: k. pofta buna! :*

B: ms :*

A: dc eshti suparata ralu???

B: am fost

A: dc?

B: nu imi mai mergea calculatoru

A: aoleu

B: si aqm merge

A: ?

B: da

A: bv`o

B: ms

A: cf fata?

B: un pic pe aici

B: u?

A: trr

A: niste liste cu produse

A: nervi etc

A: poate dupa c term iesim l o pipa

A: pe la 8 30 am vb cu madalina cik vine si ea

B: poi sa vad…

A: ia zii fata vii la si jumathe?

A: fata eu am vb cu tine azi-noapte la tel?

B: da .dc?

A: thoamne,nu mai tin minte

A: ce ti`am zis

A: si nici nu`mi apare pe thel

A: …

B: ce,ti-e frik k ai zis ce nu trb?

A: poi nu feresc de tine

A: cred k ti`am zis k m`am sarutat cu …

A: mare gresheala

B: da 😛

B: dc?

B: e na

B: aia e

A : o sa vb cu el

B: dc?

A: sa vad c are de gand

B: lasa-l fata in pace..

B: nu-l cauta u si nu-i zice nik

A: bn athunci! Hai ca eu plec! Gtg! Kiss!

B: k! :*

A: buna

A: c fc?

B: hy

A: c fc????

B: bn ajut o prietena la un examen sa trisheze 😉

A: ;))

A: e bn aja

B: u?

A: uite c vroiam sa vb cu tine, nuj dak jti, eu mai nou ma ocup q asigurari RCA, Casco, Locuintze ji vreau s jtiu dak ai tai au facut asigurare l locuintza ji dak da, cand l expira asigurarea in caz k vor s colaboreze cu me pt urmatoarea polita

B: am facut asig pt locuinta prin iulie la inceput pt un an, deci cred k expira la anu in iulie

A: ok, ms mult, o sa imi notez in baza de date ji am sa iau legatura cu tine la sf lunii iunie referitor la aja ceva, cu siguranta ne vom mai auzi pana atunci

A: sper sa ne vedem mai des la fac.

B: la ce te-ai inscris? c specializare?

A: administrarea afacerilor

B: da fata, imi pare rau k m-ai intrebat acum asa tarziu k t ajutam si luam polita de la tine, dar cu siguranta knd expira promit k la tine apelez

B: f bn n vdm sigur

A: pai oricum eu te-am bagat in baza de date ji automat t voi suna pt ca e interesul meu

B: perfect

A: eu am intrat de ceva timp in firma dar pana nu am finalizat cursurile nu am putut incheia politze

B: perfect bafta multa

A: multumesc maxim

A: salut! ce faci florin?

B: sal alex

B: uite acum 15 min am ajuns shi eu aksa

B: am fost la ploiesti

B: u ce faci?

A: pe aici, p’acasa. ma cam plictisesc

A: ai rezolvat cu centrala?

B: da am rezolvat

B: era sursa de la placa electronica arsa

B: ia zii in week-end iesiti pe undeva

B: ce faceti sambata

A: week-endul asta nu

A: am fost sambata la club

A: si cred ca acum stam acasa

B: daca e ceva ma anuntati si p mine

A: da. vbm si p mess

B: bn! asa ramane

A: k

A: c3 fa?

A: vr3i s vii main3 l fotbal

B: poi, vin

B: cu cn jukm?

A: cu aia d l C,dc

B: poi nu shtiam

B: merg daca e

B: l c h?

A: p l 2

A: t3 mai sun yo!

B: k

A: sal! Ce fa?

B: buna! Bn! p’acasa, ma plicti

B: U?

A: i-ai dat cartea lu ioana

B: ce carte?

A: a lu fata aia de l 12 C, Iona

B: aaaaa

B: zi asa

B: da, i-am dat-o azi

A: ca m a intrb d ea Dan, daca o mai ai sa i-o dai si lui

B: i-am dat-o

B: dan ptr c vroia? sa i-o ceara ei

A: brb. Ma duc sa-i dau lu mama ceva.

B: k

A: gata

A: vii cu je l patinoar maine

A: mai merg si Dan cu Luiza

B: Poi nush

B: Sa o intrb p mum, p l c ora vreti

A: p l 8 seara, l 7 jum s fim déjà acolo.

B: you ai patine?

A: nu, da imprumutam

A: costa 10 lei sa imprumutam si 10 lei biletul

B: aha 😉 nu e mult 😛

A: ma anunti cand t hotarasti

B: k

A: *

Comentarii de tip Facebook (comentarii făcute de diferite persoane cu privire la diferite postări ale prietenilor; funcționează pe același principiu cu discuția de tip chat):

A: :X..in sf pui ji u posa q iubi;;) :*:*:*:*:*

A: ce faci ?

B: hohoh…buna…de knd nu te am mai vzttttttt:D:d.

A: daaaa…acum te am gasit din intamplare:*ce mai faci?

B: bine..aksa….in vacantza…plicti….distractie….dastea….toate bune…u ?esti ok?

A: da….in ansamblu da sunt ok:

A: maine e zi de odihna

B: aaaaa….>:P facem o baie ?:D

A: mergem da;

B: ssssssssuuuupperrrrrr .. te sun eu mai incolo :* :* :* s vb :* :*:* :*

A: like :X

B: vai ce fete frumy )) mai ales cea cu geanta)

A: Frumusicooo :*

B: *************

C: ce frumusica avem aici :* :* :*

D: ce dragutsa

E: ce super 😡

F: scumpiiiiiiiiiii♥

G: Mi-a povestit mama ta de catelusa, e foarte tareee 😡

B: mersi

I: uite ma c mica eeeeeeeeeeee sa o aduci si pe la mine :-w :X:X:X

J: chiar cea mai frumoasa si scumpaaaaaaa:X:X

K: s-o tii pt terry al meu :X

F: frumusete micaaaaaaaaaaaaaaaaa 😡

L: M-AI OMOORAT ♥♥♥♥ !!!!

B: Stiiiu, mor de ea! 😡

A: f tare poza!cand ai facut sedinta foto? :*:*:*

B: sapt trecuta park 😀 :*

C: SUPERRRRRRRRRRRRRRR!!!!!!!!!!

D: f tare……..:D:D:D

B: deci de 1 mai…

E: unde ai fost de 1 mai??k noi am fost la costinesti..:D

B: noi am fost in mamaia :X )

E: i auzi..bv..dk stiam…

B: pai da..alta data sa ne vb si noi

E: dap..:D

A: Sa ma suni cand vii in Campina >:D<

B: promit >:D< vin zilele astea sigur, maine sau poimaine. Pupiiii :* :*

A: Asa sa faci >:D< >:D<

C: cute :>

D: frumoaso :*:*:*:*

B: :* :* :* :*

E: T astept l Buc♥ pup

B: mai e un picutz ;;)

E: >:D< >:D<:*:*:*:*….Mi-e dor de tine!

B: si mie de tineeee >:D<lasa ca ne vedem noi zilele astea :*:*

A: Fata esti aks?

B: daca e vb despre mn, yes i am 😀

A: tu, tu.. hai p’afara !

B: yes of course:D in cat timp? :X

A: jum d ora? K in tineretea noastra.. remember? 😀

B: yes baby face, la si 25 sunt in fata blocului tau

B: defapt sa o facem de si 30 sa ai timp 😀

A: ok :D:*

A: Like:X

B: frumixxxx

C: beautiful :*:* >:D<

D: esty oo papusha:X

E: suuuuuuper tare :x:x:x frumu rau :d

F: ce mumosi sunteti…;)

G: foarte frumosi impreuna!

H: frumosilor:X:X:X:X

Mostre conversaționale de tip chat preluate din arhivele personale ale unor tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 26 de ani.

Anexa a II-a

MIC DICȚIONAR DE PRESCURTĂRI, ACRONIME, SIMBOLURI ȘI EMOTICOANE

2 – too sau to = pentru, către

2mi – Too Much Information = prea multe informații

2g2bt – Too Good To Be True = prea frumos să fie adevărat

2nte – Tonight = la noapte

9 – Parents are watching = Atentie! Părinții mă urmăresc

10X – thnx – Thanks = Mulțumesc

121 – One to One = unu′ la unu′

14aa41- One for All and All for One = toți pentru unul și unul pentru toți

A

afk – Away From Keybord = nu sunt la tastatură

afr = afară

app = apropo

aj = ajutor

aks = acasă

aqm = acum

att = atât

asha= așa

asl= Age, Sex, Location = vârstă, sex, locație (formulă de a deschide o discuție)

B

bbl – Be Back Later = revin mai târziu

b-day – Birthday = zi de naștere

besc = te iubesc

bf – Boyfriend/ Best Friend = iubit/ cel mai bun prieten

bff – Best Friends Forever = cei mai buni prieteni pentru totdeauna

bin = bine

blog – weBlog= jurnal on-line

bn = bine

brb – Be Right Back = revin imediat

bye = pa!, la revedere!

C

cf = ce faci?

cj = ce joci?

cn = cine?

cnv/ cnva = cineva

cmf = ce mai faci?

cmz = ce mai zici?

cp = cu plăcere

crz = a crede/ crezi

cv = ceva / ce vrei?

D

d = de

dak = dacă

dc = de ce?

dk = dacă

dn = din

dnb – Do Not Borrow/Buzz = nu bâzâi

dnd – Do Not Disturb = nu deranja

E

e besc = te iubesc!

ejti = ești?

eof – End Of File = sfârșit de fișier

eom – End Of Message = sfârșit de mesaj

F

f = foarte

f2f – Face To Face = față în față

fb =Facebook

frum = frumos/ă

frumy = frumos/ă

frumyx = frumos/ă

ftb = fotbal

G

g2g/gtg – Got To Go = trebuie să plec

g4u – Good For You = e bine pentru tine

gf – girlfriend = prietenă

gn – Good Night = noapte bună!

H

hy! = salut!

hate = urăsc, nu-mi place

I

id10t = idiot

ilu = I Love You! = te iubesc!

imd = imediat

J
jj – Just Joking = doar glumesc
jk – Just Kidding = glumeam 

K
k = ca⁄ că
k sau kk = ok (bine, bun)
kiss’u = te sărut 
km = cam
knd = când? 
kndv = cândva
kre = care?
kt = cât?

L
l8r – Later = pe mai târziu sau rămas bun 
lma = La mulți ani! 
lol – Laugh Out Loud = râsete în hohote (sau uimire)

M
m2 – Me too = și eu 
ma plk = mă plictisesc 

mc = merci!

me = mine
mess = messenger 
m/f – Male or Female = bărbat sau femeie
mn = mine 
molt = mult 
muah – Kiss = te sărut 
ms = merci! sau Microsoft 
mzk – muzik = muzică 

N
n2 = noi doi
nb = noapte bună! 
neh = nu 
nmc⁄ nmk = nimic
np – no problem = nicio problemă
npc⁄ npk = nu ai pentru ce
nu sh = nu știu

O
omg – Oh, My God! = Dumnezeule! 

P
pap = mănânc 
pc – Personal Computer = calculator
plc = plec 
plz sau pls – Please = te rog
pn = până 
pw – password = parolă 
pwp = te pup 

Q
q = cu 

qm = cum

qt = cât

qnd = când

R
rst = restart 
rut = aRe You There = ești? 

S 

s = să ⁄ sunt
sall all = salut pe toată lumea!
scm = să crești mare 
shtiu = știu 
shy = și 
smiley = emoticoane 
sp = spune 
sry – Sorry = îmi pare rău

T
t’besk = te iubesc!
tr = tare 

U
u = tu
ul – upload = a urca pe site 

V
v2 = voi doi 
vb = vorbim 
vn = vin 
vz = vezi 
vzt = văzut

W
w8 – Wait = asteaptă! 
wb – Welcome Back = bine ai revenit!
wby = iubi(t/a) 

Y

yep = da 
yes = da
yub:X = te iubesc!

Emoticoane:

Emoticoane de tip Messenger:

Emoticoane de tip Facebook:

(http://www.emoticoane.info/emoticoane-facebook-emoticons/, ultima accesare 18.04.2012)