Evolutia Calitatiii Mediului In Municipiul Galati
Bibliografie:
– [NUME_REDACTAT], (1998), [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Enciclopedic, București.
– Anghel A., (1980), Galati. Monografie, [NUME_REDACTAT] Turism, Bucuresti.
– Caraiani G., Cazacu C., (1995), Zonele libere, [NUME_REDACTAT], București.
– [NUME_REDACTAT], Tomescu I., Poluarea sonoră, University’s day, 8-th [NUME_REDACTAT], Universitatea „[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT] Jiu, May 24-26, 2002.
– Constantinescu I., (1970), România de la A la Z, [NUME_REDACTAT] Române, București.
– Dimitrie D., Cazimir S., (1979), Judetele patriei, București.
– Ghinea D., (1998), [NUME_REDACTAT] României (Vol. V), [NUME_REDACTAT], București.
– Govorushko S., (2011), [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]: Interactions between Humanity and the Environment, [NUME_REDACTAT], Dordrecht-Heidelberg-[NUME_REDACTAT].
– Ianoș I., (1982), Orașele și organizarea spațiului geografic, [NUME_REDACTAT], București.
– Ianoș I., [NUME_REDACTAT], Tălângă C. (1988), Industrializarea și organizarea spațiului geografic, „Terra”, 3-4, p. 67-75.
– Ipatana S.A., (2003), Monografie, 50 de ani de proiectare pentru infrastructura transporturilor (Partea a IV-a, Lucrari hidrotehnice si portuare), București.
– Moise N. Pacu., (1891) Cartea județului Covurlui, Note geografice, istorice si indeosebi statistice, partea I, București.
– Oancea D. (1973), Gruparea urbană Galați-Brăila. Studiu de geografie regională, [NUME_REDACTAT], București.
– [NUME_REDACTAT]., (1982), [NUME_REDACTAT] a României, [NUME_REDACTAT] și Enciclopedică, București.
– Păltânea P. (1996), Istoria orașului Galați de la origini la 1918, I-II, [NUME_REDACTAT]-Franco, Galați.
– [NUME_REDACTAT]. (1972), Evoluția comparativă a zonării funcționale a orașelor Galați și Iași, ASUCI-GG, XVIII, Iași, p. 75-81.
Site-uri accesate:
www.primaria.galati.ro
www.romanian-ports.ro
www.apmgl.anpm.ro
CUPRINS:
1. Motivația lucrării
1.2. Obiective
2. Introducere – Localizarea geografică a județului Galați
3. Istoricul cercetarilor
3.2. Date istorice ale județului
4. Metodologie si baza de date
5. Aspecte generale
5.1. Relief
5.2. Geologie si resurse ale subsolului
5.3. Clima
5.4. Hidrografia
5.5.Vegetație, faună și soluri
5.6. Populație și așezări
6. Utilizarea terenurilor
6.1. Dinamica teritorială
7. Analiza impactului antropic în municipiul Galați
7.1. Zone cu impact antropic asupra mediului
7.2. Dezvoltarea industriala- element de presiune antropica asupra mediului
8. Evaluarea calității mediului în municipiul Galați
8.1. Calitatea aerului
8.2. Poluarea fonică
9. Soluții pentru arealul [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] figurilor
Lista tabelelor
Bibliografie
CUPRINS:
1. Motivația lucrării
1.2. Obiective
2. Introducere – Localizarea geografică a județului Galați
3. Istoricul cercetarilor
3.2. Date istorice ale județului
4. Metodologie si baza de date
5. Aspecte generale
5.1. Relief
5.2. Geologie si resurse ale subsolului
5.3. Clima
5.4. Hidrografia
5.5.Vegetație, faună și soluri
5.6. Populație și așezări
6. Utilizarea terenurilor
6.1. Dinamica teritorială
7. Analiza impactului antropic în municipiul Galați
7.1. Zone cu impact antropic asupra mediului
7.2. Dezvoltarea industriala- element de presiune antropica asupra mediului
8. Evaluarea calității mediului în municipiul Galați
8.1. Calitatea aerului
8.2. Poluarea fonică
9. Soluții pentru arealul [NUME_REDACTAT]
[NUME_REDACTAT] figurilor
Lista tabelelor
[NUME_REDACTAT] lucrării
[NUME_REDACTAT], prezintă o importanță majoră în cadrul țării noastre deoarece se afla la intersecția unor mari drumuri comerciale dar si poziționarea acestuia la confluenta a trei mari ape curgatoare: Dunarea, Siret si Prut ii confera o importanță deosebită. Poziția strategică, dar și relieful care este unul propice așezărilor umane, au favorizat aici dezvoltarea asezarilor inca din timpuri străvechi, preistorice.
Astfel, de-a lungul timpului acest teritoriu a suferit numeroase schimbări în ceea ce privește organizarea teritorială a așezărilor, a infrastructurii, a zonelor industriale și a altor tipuri de amenajări. Din acest motiv am ales ca în aceasta lucrare să realizez o analiză a impactului antropic asupra mediului în judetul Galati, spațiu ce este situat în partea de sud-est tarii, zona ce a prezentat o dinamică impresionantă din trecut și până în prezent.
1.2. [NUME_REDACTAT] obiectiv al acestei lucrări, este acela de a realiza o analiză a modului în care activitățile antropice au transformat mediul pe teritoriul județului. Aceste transformări au ca principală motivație nevoia de modernizare dar si faptul ca în arealul analizat există numeroase spații industriale care au periclitat mediul înconjurător.
Ca obiectiv secundar, am ales concentrarea atenției asupra modului în care au evoluat în această zonă așezările umane, infrastructura (rutieră, feroviara și fluvială), zonele industriale, acestea suferind schimbări majore dar si noilor amenajări construite de-a lungul timpului în această zonă ce au impact aspura mediului.
Studierea impactului activităților antropice asupra mediului ce se desfășoara pe teritoriul județului , va evidenția posibilele surse de poluare și efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menționa necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
Analiza activităților antropice și a contextului în care acestea se desfășoară permite identificarea și estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menționa măsurile care le contracarează pe cele negative.
Introducere -Localizarea geografică a județului [NUME_REDACTAT] analizat se situează în partea de sud-est a României si se înscrie în aria județelor pericarpato-dunărene, fiind situat în extremitatea sudică a Moldovei, la confluența râurilor Dunărea, Siret și Prut – în sectorul fluvio -maritim al țării.
Județul are ca limite in nord județul Vaslui, la est, Prutul formează graniță naturală cu [NUME_REDACTAT], spre sud, Dunărea stabilește limita cu județul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin județul Brăila, iar la vest și nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiași râu, se învecinează cu județul Vrancea. Poziția geografică se caracterizează prin aria de contact între dealurile cele mai sudice ale [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și horstul dobrogean-[NUME_REDACTAT]- de care il separa [NUME_REDACTAT]. (fig.1) (Anghel A., 1980)
În aceste limite geografice județul Galați ocupă 4466,3 km2, adică 1,9 % din suprafața României.
Fig.1. Harta încadrării județului Galați în teritoriul țării
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980)
3. Istoricul cercetărilor- Lucrări ce vizează spațiul analizat
Datorită poziției favorabile în cadrul țării, spațiul analizat este unul despre care s-au scris de-a lungul timpului diferite lucrări ce vizau atât descrierea cadrului natural dar și a celui antropic .
Printre primele scrieri despre județul Galați se număra lucrarea ”[NUME_REDACTAT]” a lui M. Kogălniceanu apărută încă de la 1882. În 1908 G. Codreanu a scris cartea intitulată ”Monografia fabricilor din Galați”, iar în 1928 [NUME_REDACTAT]-Iași a realizat o lucrare despre ”Rolul galaților în viața neamului”.
”Contribuții la istoria modernă a Galaților” a fost scrisă de [NUME_REDACTAT] in anul 1932 si tot despre istoria județului a scris si [NUME_REDACTAT] in lucrarea ”Istoria orasului Galați de la origini pana la 1918, partea I si a II a” in 1994.
Lucrările despre cadrul natural sunt reprezentate de: ”Cartea județului Covurlui. Note geografice, istorice și îndeosebi stastistice” realizată de Moise N. Pacu în anul 1891, ”Galații” scrisă de Gh. N. [NUME_REDACTAT] în anul 1927.
De asemenea în anul 1972 [NUME_REDACTAT] și N.G. Munteanu au realizat lucrarea ”[NUME_REDACTAT] pe scara timpului ”, iar Dimitrie D. Oancea, [NUME_REDACTAT] au scris în anul 1979 lucrarea [NUME_REDACTAT]”.
Majoritatea scrierilor despre arealul studiat sunt monografii și cărți legate de istoria acestui teritoriu. Câteva exemple sunt reprezentate de lucrarea intitulată ”Galati. Monografie”scrisa de [NUME_REDACTAT] în anul 1980, dar și lucrarea ”Istoria orașului Galați de la origini până la 1918”, partea I și a II-a, anul 1994 și lucrarea ”[NUME_REDACTAT]. Album monografic”, anul 1999.
Alte izvoare și documente referitoare la județul Galați sunt reprezentate de:
Primăria orașului Galați (1831-1949), [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Galați, [NUME_REDACTAT] a Dunării (1856-1941), [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Galați, Tezaur documentar gălățean, editat de [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] din România, București, 1988, Călători străini despre [NUME_REDACTAT], volumele VII-X, partea I, volume îngrijite de [NUME_REDACTAT], Maria M. [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (redactor responsabil), București, 1800-2000.
Lucrări ce vizează aceeași tematică
Studiul impactului antropic asupra mediului este o temă abordată din ce în ce mai des începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XX. Numeroși autori au abordat acest subiect cu scopul de a realiza diverse tipuri de analize care urmau să releve modul în care activitățile umane au modificat cadrul natural din anumite areale ale țării noastre. Printre cei care au tratat o astfel de tematică se numără și:
[NUME_REDACTAT], cea care în anul 2000 a realizat lucrarea “[NUME_REDACTAT] între Orșova și [NUME_REDACTAT]: impactul activităților antropice asupra componentelor mediului, cu privire specială asupra reliefului”;
[NUME_REDACTAT]-Liviu care în anul 2004 a scris lucrarea “Impactul antropic asupra mediului înconjurător în [NUME_REDACTAT] Mari ([NUME_REDACTAT]-Micasasa): studiu de evaluare și planificare a mediului înconjurător”;
[NUME_REDACTAT], autor ce a descris în anul 2004 în lucrarea sa de doctorat intitulată“Procese actuale și impactul antropic în sectorul [NUME_REDACTAT]”modul în care activitățile umane au modificat mediul natural din acest spațiu;
[NUME_REDACTAT] care a scris în anul 2005 lucrarea “Bazinul montan al Prahovei: studiul potențialului natural și al imapctulu antropic asupra peisajului” și
[NUME_REDACTAT] Mihaela care în anul 2011 a realizat lucrarea “Impactul antropic asupra [NUME_REDACTAT] din România”.
3.1. Date istorice ale județului
[NUME_REDACTAT] poartă mărturiile prezenței omului din timpuri străvechi, preistorice, încă de la întemeierea statului feudal Moldova. Înca din hărțile elaborate de istoricii români contemporani se constată că, spre sfârșitul secolului al IV lea (între 1365 și 1400), în sudul Moldovei existau mai multe ținuturi între care și acela al Covurluilui, al cărui nume se trăgea de la apa ce îi străbate teritoriul. El s-a păstrat până în prezent, fiindu-i schimbat numele în anul 1968, odată cu îmbunătățirea organizării administrativ- teritoriale. Înainte de al doliea război mondial avea o suprafața de 2.662 km2 și o populație de 231.651 locuitori (1.VII.1937), fiind împărțit în 5 plasi- Horincea, I.G.Duca, Prutul de Jos, Prutul de Sus și Siret care cuprindeau, în total 98 de sate. (M.N.Pacu, 1892).
În perioada 1950-1968 a avut statut de raion administrativ. Diferitele forme de populare – migrațiile, păstoritului agricol, infiltrațiile lente și colonizările, imigrările (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice a județului. Astfel, popularea a fost stimulată de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comerțului, de intensificarea circulației, de procesele de împroprietărire.(Munteanu, 1972)
În prezent, județul Galați are o suprafața de 4466,3 km2 fiind alcătuit din 180 de sate grupate în 56 de comune, din care 5 suburbane și 4 orașe, din care două municipii.
Dintre numele de localități, Galați este un toponim foarte vechi, existând cel puțin 20 de încercări de elucidare a originii și înțelesului, cei mai mulți dintre cercetători înclinând spre originea celtică în perioada pre-romană, celții Gal(l)atae fiind atestați pe teritoriul Daciei.
Denumirea a mai fost pusă în legătură și cu numele uneia din provinciile din [NUME_REDACTAT], Galatia, menționată de [NUME_REDACTAT], clericii din această provincie fiind aduși spre Dunăre unde au înființat colonii. În anul 313 împăratul Constantin cel Mare a întemeiat colonia [NUME_REDACTAT], reședința de vicariate, fiind condusă de [NUME_REDACTAT]. În sprijinul acestei ipoteze vin două fapte. [NUME_REDACTAT] a fost descoperită piatra funerară a lui [NUME_REDACTAT] Valens (anul 157), fruntaș histrian, cetățean român, originar de la Ancyra, din [NUME_REDACTAT], în țara Galatilor (V.Parvan, 1923, p.127-128).
Al doilea fapt care întărește ipoteza îl reprezintă descoperirea din anul 1838 la cetatea Barbosilor (numită și Gherghina, Ghertina, Tirighina, Țiglina), a unui tezaur alcătuit din circa 3700 de monede de argint, care au că inscripții Gallati și Kallatiasy, în limbă greaca (M.N.Pacu, 1892).
Având în vedere aceste descoperiri dar și faptul că încă din secolul al VII lea, grecii făceau comerț intens cu populația din această regiune, circulând în ambele sensuri pe Dunăre, este posibil că toponimul și așezarea să fie foarte vechi, adică de la începutul primului mileniu al erei noastre. (M.N.Pacu, 1892)
Metodologie si bază de date
Pentru realizarea acestei lucrări în stadiu incipient s-a realizat o analiză a cadrului general a județului Galați, urmându-se următorii pași:
– s-a realizat o documentare asupra cadrului general al arealului;
– din datele existente în literatura de specialitate s-au preluat informații și s-au carecterizat
urmatoarele elemente: relieful, geologia și resursele subsolului, clima, hidrografia, vegetația, fauna și solurile, populația și așezările, industria.
Pentru o mai buna evidențiere a unora dintre elementele prezente anterior s-au realizat
sapte harți: harta localizării arealului în cadrul țării, harta unitatilor de relief, harta geologică, harta hidrografica, harta vegetației, harta solurilor, harta utilizării terenurilor.
Pentru realizarea hărții de localizare s-au utilizat ca baze de date [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Galați iar peste aceste doua hărți s-a suprapus în programul ArcGis 9.3 limita sectorului analizat (care are proiecția Stereo70) și s-a obținut astfel o imagine mai clară în ceea ce privește poziționarea arealului.
Pentru realizarea hărții geologice s-a utilizat ca bază de date [NUME_REDACTAT] a României scara 1:200.000, s-au introdus în programul ArcGis 9.3 vectorii cu informații despre geologia României. Acești vectori au fost decupați după cadrul judetului analizat și astfel s-a obținut harta geologică a arealului și dupa intocmirea hărții a mai fost realizată și legenda acesteia.
Pentru realizarea harții unitaților de relief s-a utilizat ca baza de date [NUME_REDACTAT] Galați, au fost introdusi vectorii cu informații despre unitatile de relief in programul ArcGis 9.3, obținandu-se astfel harta unităților de relief. Dupa realizarea hărții s-a intocmit si o legenda a acesteia.
Pentru realizarea hărții utilizării terenurilor s-a utilizat ca bază de date – baza [NUME_REDACTAT] Cover descărcată de pe site-ul www.eea.europa.eu, s-au introdus în programul ArcGis 9.3 vectorii descărcați ce includ informații cu privire la utilizarea terenurilor din întreaga țara;
Acești vectori au fost tăiați dupa cadrul arealului analizat și astfel a fost obținută harta utilizării terenurilor în sectorul județul Galați.
După realizarea acestor hărți, s-au intocmit alte doua hărti ale arealului studiat urmărind următorii pași:
În cazul primei hărți:
– s-a utilizat ca bază de date planul topografic 1:25.0000 ediția din anul 1980;
– acesta a fost introdus în programul ArcGis 9.3 și a fost georeferențiat;
– apoi au fost creați sub formă de layere digitale (utilizând proiecția Stereo70) vectori ai următoarelor elemente: localități, drumuri, căi ferate, surse industriale,
– după obținerea hărții a mai fost realizată și legenda acesteia ;
Pentru realizarea următoarei hărți:
– s-a utilizat ca bază de date ortofotoplanul arealului studiat, ediția din anul 2005;
– acestea au fost introduse în programul ArcGis 9.3 și au fost georeferențiate;
– apoi au fost creați sub formă de layere digitale (utilizând proiecția Stereo70) vectori ai următoarelor elemente: localitățile (la nivelul anilor 1980, 2005 ), drumurile (la nivelul anilor 1980, 2005), căi ferate (la nivelul anilor 1980, 2005 ).
– dupa generarea hărții a mai fost realizată și legenda acesteia
După întocmirea acestor hărți, tot cu ajutorul programului Arcgis 9.3 au fost calculate suprafețele ocupate de fiecare layer de tip poligon în fiecare etapă (mai exact în anul 1980 si 2005 ) și astfel s-a putut realiza o bază de date nouă de tip tabelar (în programul [NUME_REDACTAT] 2010), iar in acest mod au putut fi analizate suprafetele de teren supuse impactului dar si modul în care elementele cadrului natural si antropic au evoluat in perioada intre anii 1980-2005.
În urma acestei etape de analiză a hărților și a bazelor de date obținute a urmat o ultimă etapă în care au fost parcursi următorii pași:
– s-a realizat o documentare asupra transformărilor survenite în arealul analizat in perioada 1980-2005 (sursele datelor fiind in principal reprezentate de documente oficiale);
– datele obținute au fost prelucrate și analizate fiind realizată o sinteză a acestora( sinteză ce include si baze de date de tip grafice și imagini);
– s-au identificat principalele tipuri de probleme identificate în sectorul aflat în discuție;
– s-au identificat soluții pentru rezolvarea pe viitor a aspectelor negative menționate anterior.
5.1. [NUME_REDACTAT] județului Galați din punct de vedere genetic și evolutiv se incadrează în două mari unitați fizico-geografice, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], având trăsături proprii care se impun în relief și în specificul peisajelor, pe baza cărora se disting urmatoarele unități de relief: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT]. (Anghel A., 1980)
Înclinarea generală a reliefului este spre sud, fapt pus în evidență și de orientarea rețelei hidrografice. [NUME_REDACTAT] are altitudini de peste 300 m in partea de nord (alt. maximă 306 m), pana la 180 m în partea centrala (între Cuca și Cudalbi) și doar 33 m în sud, la Galați. [NUME_REDACTAT] are altitudini de la 83 m între Barcea si Matca pana la 50 m la Tecuci, iar în [NUME_REDACTAT] altitudinile scad pana la 8 m la Braniștea.(fig.2) (Oancea.D.I., 1979)
Fig.2. Harta unitătilor de relief județul Galați
(Sursa: Prelucrare după DTM)
[NUME_REDACTAT] ocupă o suprafață mare din teritoriul județului , fiind delimitat la nord de văile Horincea și Jeravăț, de valea Prutului la est și de valea Dunării și câmpia Siretului la sud. Limita vestică este alcătuită din valea Gerului până în dreptul localității [NUME_REDACTAT], apoi de o linie ușor sinuoasă care întretaie văile pâraielor Corozel, Blăneasa; [NUME_REDACTAT] are două subunități: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], separate de o linie sinuasă între localitățile [NUME_REDACTAT] și Tulucești. În coline domină relieful structural iar în câmpie cel de acumulare. [NUME_REDACTAT] Covurluiului este dezvoltat pe formațiuni neogene, cu structură monoclinală, fragmentat în culmi și poduri prelungi separate de văi paralele sculptate în pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile pliocene. Partea de sud a podișului apare sub formă unei câmpii tabulare, de origine fluviu-lacustră, nefragmentată acoperită cu depozite loessoide.(Sficlea V., 1972)
[NUME_REDACTAT] parte componentă a [NUME_REDACTAT], este limitată spre nord de [NUME_REDACTAT], spre est de [NUME_REDACTAT], spre sud și vest de [NUME_REDACTAT]. Ea este slab fragmentată și alcătuită dintr-un complex de patru terase cele mai importante fiind Cernicari și Ghidigeni. Pe suprafața acesteia sunt importante depozite de nisipuri fixe și mobile în perimetrul așezărilor Ungureni, Matca, Ivesti, [NUME_REDACTAT]. ([NUME_REDACTAT]., 1965)
[NUME_REDACTAT] reprezintă o câmpie aluvială holocenă cu aspect de albie majoră, puternic adâncită datorită mișcărilor de subsidență, având o înclinare evidentă în direcția de curgere a râului. Este alcătuită din depozite aluvionare fine, predominând nisipurile și argilele. (Oancea.D.I., 1979)
[NUME_REDACTAT] este bine individualizată din punct de vedere fizico-geografic și prezintă două aspecte. De la limta de nord a județului și până în localitatea [NUME_REDACTAT] cuprinde o succesiune de îngustări și lărgiri datorate podișului Covurlui și [NUME_REDACTAT]. În partea de nord până la Vadeni, valea este largă și cuprinde numeroase bălți. (Anghel A., 1980)
[NUME_REDACTAT] prezintă doar un sector scurt în arealul județului de la confluența cu Siretul până la confluența cu Prutul. Lunca are lățimi diferite, schimbându-și deseori direcția în special către mare. Microrelieful este reprezentat de grinduri, cuvete lacustre și gârle, alcătuite din nisipuri și nisipuri argiloase. (Oancea.D.I., 1979)
5.2. Geologie si resurse ale subsolului
Din punct de vedere geologic, în fundament se racordează trei unități: masivul hercinic nord-dobrogean, depresiunea jurasică a Bârladului și depresiunea pericarpatica neogenă a Odobestilor. Cele trei unități geologice sunt alcătuite dintr -o mare varietate de formațiuni, de vârste diferite, iar cele mai vechi sunt cele care aparțin proterozoicului superior, alcătuite din micasisturi, paragnaise și amfibolite, reprezentate de șisturi argiloase, cuarțite și conglomerate. (Oancea.D.I., 1979)
Peste acestea urmează formațiunile mezozoice, reprezentate prin triasic și jurasic și alcătuite din șisturi argiloase vișinii, gresii și anhidrite. Neozoicul este prezent prin eocen, miocen (sarmațian) și pliocen alcătuit, în general, din argile marnoase, marne, calcare, argile marnoase și nisipuri. Peste acestea se află formațiunile cuaternare, pe baza cărora s-a modelat relieful printre care stratele de Candesti (pietrișuri, nisipuri, argile) și depozitele lacustre care apar pe sectorul sudic al teritoriului, spre Dunăre și spre Siret, numite strate de Barboși (argile, nisipuri). (fig.3)
Fig.3. Harta geologică județul Galați
(Sursa: Harta geologica 1:200.000 Institutul de geologie)
Formațiunile geologice vechi se exploatează in zonele Schela-Independența, Munteni-Berheci, și Brateș unde se exploatează hidrocarburi: țiței și gaze naturale.
Formațiunile geologice tinere, în special cele cuaternare, constituie din argile, nisipuri și pietrișuri exploatate în Galați, Tecuci, Traian și Braniștea au o deosebită însemnătate pentru industria materialelor de construcții. Depozitele loessoide, care fac trecerea de la pleistocenul mediu la cel superior dețin pe teritoriul județului suprafețe foarte mari. Aceste depozite sunt alcătuite din prafuri nisipoase gălbui și prafuri argilo-nisipoase, cu concrețiuni calcaroase. Acestea se găsesc pe [NUME_REDACTAT] între Poiana și Nicorești, pe malul lacului Brateș dar și pe aliniamentul Bărboși-Vânători. Holocenul propriu zis este reprezentat prin nisipuri de dune, formate pe podul terasei inferioare a Bârladului, între Ungureni și [NUME_REDACTAT]. Nisipul provine în principal din aluviunile Bârladului. (Anghel A., 1980)
5.3. [NUME_REDACTAT] județului Galați aparține sectorului de clima temperat-continentală cu unele diferențieri în funcție de relief dar și de orientarea rețelei hidrografice.
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o deschizătura spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai puțin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de munții Carpați care funcționează ca o barieră orografic. (Munteanu, 1972)
Temperatura medie anuală , calculată pe o perioadã de 70 de ani, este la Galați de 10ºC si la Tecuci de 9,8 ºC. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 21 ºC la Tecuci si 21,3 ºC la Galați. În timpul iernii, deasupra judetului Galați vin din nord si nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 ºC -3 ºC. (Sursa: A.N.M.)
Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3, – 4 ºC. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 ºC. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 ºC. Repartitia anuală a precipitatiilor este neuniformă, cele mai mari cantităti de apă cad în anotimpul de vară, sub formã de averse. (Sursa: A.N.M.)
Condițiile climatice favorizează în principal cultivarea grâului, a porumbului, a orzului, a viței de vie, a plantelor de floarea soarelui și de soia.
Tabel 1. Date meteo medii multianuale în județul [NUME_REDACTAT]: Agenția regională pentru protecția mediului [NUME_REDACTAT] 4. Roza vânturilor la stația meteo Galați (1945-1955)
Vântul predominant este Crivățul, care reprezintã 29% din frecventa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecventã de 16% si bate mai mult vara si este destul de uscat. Predominante sunt vânturile din sectorul nord-estic cu o frecvență de 19,8%, urmând apoi cele din sectorul nordic cu 16,1%, sud-vestic cu 14,7% și sudic cu 10%. Calmul însumează 12% anual, valoarea cea mai mare înregistrându-se toamna, în lunile septembrie și octombrie. (Sursa: A.N.M.) (fig. 4.)
5.4. [NUME_REDACTAT], spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare în timp, este o resursă regenerabilă si este supusă unui proces continuu de reîmprospătare, urmand circuitul natural care îi asigură continuitatea.
Resursele de apă ale județului Galați sunt constituite din ape de suprafată în principal fluviul Dunărea, râul Prut și râul Siret și apele subterane – rezerve de apa existente în straturi, acvifere freatice și straturi de mare adâncime în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe teritoriul județului, și anume: Dunăre, Prut și Bârlad.( tabel 2)
Apele curgătoare din județul Galați se încadreaza în tipul de regim continental accentuat, specific dealurilor si podisului Moldovei, cu scurgere predominantă în sezonul de primavară și vară, cu ape mari primavara și viituri în timpul verii și toamnei.
Tabel 2. Principalele cursuri de apă din județul [NUME_REDACTAT]: Agenția regională pentru protecția mediului [NUME_REDACTAT] de suprafață
Județul are o bogată rețea hidrografică, trei dintre apele mari ale țării Dunărea, Siretul și Prutul străbat teritoriul județului în cursul lor inferior, ceea ce face că ele să aibă un debit mare. Debitul lor mare și permanent de apa poate asigura necesarul dezvoltării culturilor din luncile Siretului și Prutului, precum și consumul de apă de care au nevoie marile unități industriale, între care un loc important sub raportul consumului îl ocupă [NUME_REDACTAT] Galați.
Dunărea a constituit unul din cele mai umblate drumuri ale Europei încă din antchitate. Grecii antici și apoi romanii au folosit-o ca mijloc de extindere a influenței lor economice în sud-estul Europei . Ea are în dreptul județului lățimea albiei de 776 metri cu o adâncime medie de 12 metri. (Anghel A., 1980)
Prutul, a două arteră hidrografică importantă, pătrunde pe teritoriul județului în dreptul localității Vădeni. Primul afluent mai important este Horincea cu afluenții Zoiteana, Liscov, Oarba, iar al doilea mare afluent este reprezentat de Elan .[NUME_REDACTAT] și lacul Brateș limitează estul municipiului Galați.
Siretul este cel mai mare râu interior al țării cu un debit multianual de 210mc/s. [NUME_REDACTAT] este caracterizat prin numeroase meandre și o luncă largă acoperită în locurile mai joase cu zăvoaie formate din salcie, răchită și plop. În albie, care în unele locuri depășește lățimea de 100m apar ostroave care la viiturile mari dispar. [NUME_REDACTAT] este în funcție de anotimpuri și de cantitatea de precipitații care cad în bazinul sau și a numeroșilor săi afluenți. În timpul viiturilor, Siretul cară cantități enorme de aluviuni, formate din nisip și pietriș, pe care le depunde în albie. (Anghel A., 1980)
Bârladul este cel mai important afluent al Siretului ce străbate județul prin cursul inferior unde are o pantă medie de scurgere de 0,5m/km. Acesta primește ca afluent de dreapta pârâul Pereschiv, având că afluenți la rândul sau pâraiele [NUME_REDACTAT], Căbesti și Pleșești iar afluenții de stânga ai Bârladului sunt Blăneasa și Corozel. Cel mai important afluent al Bârladului pe teritoriul județului este pârâul Berheci, cu afluentul său principal Zeletin. În aval, ultimul afluent al Bârladului pe partea dreaptă este Tecucelu.
Lacurile de pe teritoriul județului Galați s-au dezvoltat în lunci, unde ocupă brațe părăsite sau gurile unor mici pâraie transformate în limane. Brateșul a fost unul dintre cele mai mari lacuri ale României cu o suprafața de 74 km², iar ca dovezi că lacul a fost mult mai extins în trecut stau depozitele fluvio-lacustre argiloase cu grosimi de 10-15 metri. (Oancea.D.I., 1979)
Suprafața totală ocupată de lacuri și bălți de pe teritoriul județului Galați, este de 3.770 ha. Principalele lacuri și bălți, cu suprafețele aferente, existente pe teritoriul județului Galați sunt reprezentate de acelea de pe valea Siretului: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], limanele fluviatile Catușa, Lozova, Mălina, iar la gura pârâului Chineja, limanul fluviatil Covurlui. (tabel 3)
Tabel 3- Principalele lacuri si bălți din județul [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]– [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]– ed. 2009
Apele subterane
Apele subterane sunt cantonate în roci poroase, fie în stratele acvifere locale sau discontinui în pietrișurile și nisipurile din șesurile aluvionare ale Siretului și Prutului, fie în nisipurile și argilele nisipoase din nord-estul [NUME_REDACTAT]. Se întâlnesc deasemenea și sub formă stratelor acvifere întinse și cu mare productivitate , în pietrisurile și nisipurile stratelor de Candești sau în nisipurile [NUME_REDACTAT]. Apele freatice din [NUME_REDACTAT] se localizează în depozitele cuaternare, alcătuite din nisipuri cu intercalații argiloase (I. Ujvari, 1972).
Sursele de apă subterane ale județului Galați:
• straturi de mică adancime (sub 50 m: Cosmești, Salcia – Liești, Cernicari)
• straturi de medie adancime (50 – 100 m: [NUME_REDACTAT] Nicorești)
• straturi de mare adancime (peste 100 m: Rotunda și intravilanul municipiului Tecuci)
Sursa: [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]– [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT]– ed. 2009
Fig. 5. Harta hidrografică județul Galați
(Sursa:Prelucrare după DTM)
5.5. Vegetație, faună si soluri
Vegetația este în mare parte specifica pajistilor stepice cu graminee si diverse ierburi xerofile, determinate de condițiile de clima si de substratul litologic alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafața, ca si din nisipuri cum sunt cele de pe valea Bârladului si [NUME_REDACTAT]. Gramineele sunt prezente prin tufișuri rezistente la uscăciune formate din: păiuș (Festuca vallesiaca), negară (Stipa capillata), pir crestat (Agropyrum oristatum), lucernă mică (Medicago minima) . În prezent vegetația naturală este înlocuită în cea mai mare parte de culturi. Local se mai întâlnesc petice mici de pajisti degradate alcatuite din firută (Poa bulbosa), pelinița (Artemisia austiaca), si asociații vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podisul Covurlui si chiar câmpia Covurlui se întâlneste si vegetație lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus pendunculiflora si Quercus pubescens.
In zonele unde predomină materialul fin la suprafață, sunt condiții favorabile pentru cultura viței de vie si a pomilor fructiferi. Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiții pentru plantații de protecție și pășunat.
Pe nisipurile fixate apare sărăcica (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) iar pe inălțimile mici ce separă văile, pe pantele abrupte, unde eroziunea verticală și liniară a inlăturat cuvertura de depozite loessoide și unde apare roca de bază, din cauza dezagregării, roca de bază se desface in fragmente mici, iar prin spălare, particulele fine au fost inlăturate. Pe materialul dezagregat s-a instalat o vegetație de stepă ierboasă, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafață, in care s-a acumulat o cantitate redusă de humus. (Anghel A., 1980) (fig. 6)
Fig.6.Harta vegetației județul Galați
(Sursa: Prelucrare după DTM)
[NUME_REDACTAT] terestrǎ este bine reprezentatǎ de rozǎtoare de câmp, șoparle, șerpi și iepuri, iar dintre pǎsǎri mai des intalnite sunt potarnichea, prepelița și ciocarlia. Pǎdurile seculare de la Adam, Buciumeni și viile adǎpostesc specii ca mistrețul și vulpea.
Fauna aparține biotopului stepei și silvostepei precum și biotopului luncilor și bălților. Fauna spontană este reprezentată, atat prin animale sedentare, cat și migratoare.
Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor și putem aminti popandăul, harciogul, dihorul de stepă, iar dintre păsări: rațe, gaște, grauri, ciori, dropii.
Fauna care populează luncile și bălțile se compune din: vulpe, vidră, iar dintre păsări: rața, gasca, pescărușul, sitarul, lișița. Modificările ce au avut loc in biotop au avut ca efect și reducerea lor ca număr și arie de răspandire. (Oancea.D.I., 1979)
[NUME_REDACTAT] predominante de pe teritoriul județului aparțin tipurilor cernoziomice cât și solurilor cenușii , soluri brune podzolite, soluri aluviale și solonețuri.
Cernoziomurile sunt formate pe depozite loessoide de cuvertură cu textură mijlocie, fiind soluri cu o fertilitate destul de ridicată, având o capacitate bună de înmagazinare a apei.
Fertilitatea acestor soluri de pe teritoriul județului este diminuată de cantitățile reduse dar și de regimul precipitațiilor scăzut în comparatie cu alte zone ale țării. (N. Florea si colab., 1968)
[NUME_REDACTAT] Covurluiului există suprafețe acoperite cu cernoziomuri de pantă care se caracterizeaza printr-un profil mai scurt, carbonații apărând mai sus în comparație cu cernoziomurile de pe suprafețele plane, profilul fiind supus eroziunii.
Solurile cenușii de pădure sunt localizate la altitudini de peste 200 m în [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] fiind folosite pentru diferite culturi agricole dar în special pentru cultura viței de vie că în cazul podgoriilor Nicoresti, Ivesti, [NUME_REDACTAT] .Pe marile lunci ale Dunării, Siretului și Prutului se găsesc soluri azonale, printre care soluri aluviale și aluviuni gleizate sunt folosite în mare parte pentru agricultura . (Oancea.D.I., 1979)
Dintre solurile halomorfe (sărături) pe mici suprafețe se găsesc solonețuri, care, deși au fertilitate mai scăzută, sunt totuși folosite în agricultura. (N. Florea si colab., 1968) (fig.7)
Fig.7. Harta solurilor județul Galați
(Sursa: [NUME_REDACTAT] Cover 2006, www.eea.europa.eu)
Tabel 4. Clasele de soluri existente la nivelul anului 2012
(Sursa: Oficiul de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT])
Suprafața agricolă a județului Galați este de 351157 ha, ocupată astfel:
-71,23 % – clasa cernisoluri
-28,77 % – soluri de tipul – protisoluri, hidrisoluri, luvisoluri, antrisoluri
5.6. Populație și așezări
Teritoriul județului Galați poartă mărturii materiale ale prezenței omului din timpuri străvechi, preistorice, prezența dovedită a fi într-o continuitate neîntreruptă. Marile văi ale Dunării, Siretului și Prutului au însemnat nu numai confluențe de vechi drumuri comerciale dar și convergențe de fluxuri umane, favorizate de atracția Dunării, a Deltei și a [NUME_REDACTAT], de ușurința trecerii Carpaților pe cumpăna Oituzului, de căile lărgi dinspre nord, spre [NUME_REDACTAT] și spre sud , spre [NUME_REDACTAT] și Dobrogea. (Mihalache B., 1974).
În ceea ce privește configurația demografică a județului Galați din ultimii ani, această urmează un trend descendent, cauza a mediului economic din regiune și din țara.
[NUME_REDACTAT] evoluția datelor demografice la nivelul județului Galați inregistrate la recensămintele din 1992, 2002, respectiv 2011 (dupa cum sunt prezentate in tabelul numarul 5) se observa ca populatia este intr-o contiuna scadere. [NUME_REDACTAT] Populației și al Locuințelor – 2011, publicat de [NUME_REDACTAT] de Statistică la data de 5 iulie 2013, populația stabilă a județului Galați la data de 20 octombrie 2011 era de 536167 persoane spre deosebire de situatia existentă la recensămantul anterior (2002), populația stabilă a scăzut cu 83389 persoane.
Tabel 5. Evoluția datelor demografice
Sursa: [NUME_REDACTAT] și al [NUME_REDACTAT]
In municipii și orașe trăiesc 293518 persoane, reprezentand 54,7% din totalul populației stabile. Față de situația de la penultimul recensămant, ponderea populației stabile din mediul urban a scăzut cu 2,1%.
Analiza pe medii de rezidenta releva faptul ca in perioada 2002– 2011 populatia judetului a înregistrat o scadere cu 83389 persoane (13,4% fata de anul 2002).
La nivelul anului 2011, populatia urbana era de 293518 (54,7 %) locuitori din populatia totala a judetului, iar cea rurala de 242649 (45,3%);
Populația județului Galați prezinta o tendinta de îmbatrânire, aceasta regasindu-se în piramida vârstelor ca o îngustare la baza acesteia. În totalul populatiei, ponderea populatiei cuprinsa între 0-14 ani în anul 2011 a fost de 15,84% (17,19% în anul 2002), cea între 15-59 ani de 66,60% (65,17% în anul 2002) si cea a populatiei în vârsta de 60 de ani si peste de 16,83% (17% în anul 2002).
Îmbatrânirea demografica este mai accentuata în mediul rural datorita structurii pe vârste a celor ce migreaza din rural în urban. De asemenea îmbatrânirea mai accentuata a populatiei rurale se explica si prin îmbatrânirea populatiei feminine, a carei vârsta medie este de 76,5 ani, în anul 2011, fata de 72,2 ani vârsta medie a populatiei.
La nivelul județului Galați, în perioada 2005-2010 se observă o descreștere a populației, potrivit datelor incluse în [NUME_REDACTAT] al județului Galați 2011.
Așezări umane
În anul 2011 județul Galați a prezentat următoarea organizare administrativ– teritorială:
2 municipii: Galați – municipiu, resedința de județ, Tecuci;
2 orase: Berești, Tg. Bujor;
60 comune cu 180 sate.
La nivelul județului Galați se înregistrează o scădere constantă a populației, factorii determinanți fiind atât scăderea ratei natalității, creșterea ratei mortalității dar și migrația în interiorul sau în exteriorul teritoriului național.
Deși în scădere numerică impactul populației asupra mediului nu poate fi neglijat. Rata cu care oamenii consumă resursele naturale este direct proporțională cu standardul lor de viață. Creșterea nivelului de trai este asociată cu o presiune asupra resurselor neregenerabile ( consum mai mare de apă), cu generarea unei cantități mai mari de deșeuri, cu extinderi ale zonelor locuite în zone cu potențial natural și deci cu un impact accentuat asupra mediului și implicit asupra biodiversității.
Grafic 1. Populația la nivelul județului Galați, in perioada 1912-2002
Sursa: [NUME_REDACTAT] și al [NUME_REDACTAT]
Se observă o creștere între anii 1912 și 1930, iar apoi are loc o cădere a numărului populației, urmând apoi o creștere semnificativă a populației, acest fapt fiind datorat instaurării regimului comunist în care s-a dus o politică pronatalista și perioadă în care s-au construit diferite zone industriale, ceea ce a tras populația rurală să migreze în oraș. Însă începând cu anul 1992 populația a început să scadă iar. Factorul demografic este în strânsă legătură cu cel al dezvoltării teritoriale, deoarece odată cu o populație mai ridicată și cererile în ceea ce privește locurile de muncă și spațiile construite sunt mai mari. (grafic 1.)
6. Utilizarea terenurilor
Utilizarea terenurilor in județul Galați este axatăpe 24 funcții principale. Cele care predomină sunt: terenurile arabile neirigabile, spațiile urbane și cele rurale, cursurile de apă, unitătile industriale sau comerciale și porturile. Printre celelalte tipuri de utilizări mentionăm și: cursurile de apa, zonele in construcție, ariile urbane verzi, zonele de agrement, viile, păsunile, terenurile agricole cu vegetație, plaje, dune și renii, zone umede și corpuri de apă, pădurile de foioase, mlaștini, zone cu culturi complexe și zone de tranziție cu arbuști (în general defrișate). (figura 8.)
Fig. 8. Harta utilizării terenurilor județul Galați in anul 2000
(Sursa: [NUME_REDACTAT] Cover 2000, www.eea.europa.eu)
6.1.Dinamica teritorială în perioada 2000-2006
Conversia terenurilor în scopul dezvoltării urbane, industriale, agricole, sau pentru transport, reprezintă cauza principală a pierderii biodiversitatii, ducând la degradarea si distrugerea mediului natural.
Ca urmare a dinamicii economice, a creșterii mobilității populației precum și a schimbării modului de viață se constată o creștere a suprafețelor intravilane. Dacă în trecut extinderea suprafețelor orașelor era influențată de creșterea populației, astăzi motivațiile țin de schimbarea modului de locuire (de la locuirea colectivă la cea individuală), de creșterea suprafețelor spațiilor comerciale (prezența hipermarketurilor de regulă dezvoltate pe suprafețe apropiate orașului justificarea alegerii fiind prețul mai scăzut al terenurilor și spațiile generoase puse la dispoziție).
Degradarea mediului la nivel urban poate fi cauzată de abandonul spațiului public în favoarea celui rutier, un urbanism intensiv de factură nesustenabilă, acumularea de deșeuri cu consecințe în poluarea terenurilor, aerului și pânzei freatice.
Deși populația județului este în scădere, schimbarea modului de locuire precum și presiunea imobiliară privind zonele cu potențial natural au determinat includerea unor suprafețe noi în intravilan.
Mecanismul prin care ecosistemele influențează economia poate fi utilizat pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare economică și socială. Deciziile luate în prezent pentru utilizarea terenurilor pe termen scurt ar putea genera dezechilibre economice suportate de generațiile viitoare ceea ce impune necesitatea unor politici coerente care să promoveze o abordare durabilă a dezvoltării economice.
Pe parcursul anilor modul de utilizare a terenurilor din cadrul județului Galați s-a schimbat, acest lucru se poate observa studiind harta utilizării terenurilor din anul 2000 și 2006.
Terenul arabil neirigat deține cea mai mare pondere din întreaga suprafață agricolă a judetului Galați , fiind cultivat cu următoarele specii de plante: porumb, grâu, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, cartofi și plante de nutrețuri. La nivelul anului 2000 acesta ocupa o suprafață de 2777 km², observându-se o scadere a acestuia pana in anul 2006 cu 87,52 km².(grafic 2.)
Grafic 2. Evoluția terenului arabil neirigat (2000-2006)
Pentru anii 2000-2006, graficul privind evoluția zonelor industriale, comerciale, de construcții, de extracție a minereurilor, a gropilor de gunoi și a zonelor portuare arată modificări semnificative . Astfel, se poate constata extinderea zonelor in construcție, mai ales în extravilan, în detrimentul suprafețelor agricole și a vegetației de stepă. Suprafata acestora a crescut de la 0,62 km² la inceputul perioadei analizate la 2,04 km² in anul 2006.
Suprafața ocupată de zonele industriale și comerciale a scăzut de la 52,6 km² la 51,95 km² din cauza sistării activitătii înteprinderilor mici, ramanand active doar cele mari și mijlocii.(grafic 3.)
Grafic 3. Evoluția zonelor industriale, comerciale și de construcții (2000-2006)
Grafic 4. Evoluția zonelor urbane, rurale, de agrement și a rețelei de cai de comunicații (2000-2006)
Analizând graficul evoluției zonelor urbane și rurale, a zonelor de agrement și a rețelei de căi de comunicații se observă o creștere a suprafeței spațiilor rurale și urbane cu 7,59 km² pe perioada analizată (anii 2000-2006) cauza principală a scăderii suprafetelor zonelor urbane verzi. Creșterea suprafeței locuibile reprezintă o presiune antropică asupra mediului, antrenând modificări peisagistice, preferința accentuată pentru locuirea, în special în zonele cu potențial natural, determină extinderea zonelor urbane și rurale ce reprezintă o presiune antropică asupra mediului. Suprafețele ocupate de zonele de agrement nu au suferit schimbări ocupând aceeași suprafața de 1,03 km² din teritoriul judetului.(grafic 4.)
Grafic 5. Evoluția zonelor cu vegetație rară și agro-forestiere (2000-2006)
Zonele cu vegetație rară și terenurile agro-forestiere de pe teritoriul județului ocupau în anul 2000 suprafețe mici de 1,4 km², respectiv 1,2 km² fiind înlăturate până în anul 2006 datorită defrișărilor masive, terenurile schimbându-și funcția devenind pășuni secundare. (grafic 5.)
Grafic 6. Evoluția zonelor agricole și cu culturi complexe (2000-2006)
Din punct de vedere a zonelor cultivate în decursul perioadei analizate (anii 2000-2006) se observă o creștere semnificativă cu 51,94km² a suprafețelor ocupate de zonele cu culturi complexe. Cultura plantelor este reprezentată de cultură cerealelor, în primul rând porumb, cultura paioaselor-grâu, plante tehnice-sfeclă de zahăr. Terenurile nisipoase ale teritoriului au fost cultivate cu viță de vie, pomi fructiferi și pepeni, dar acestea nu înregistrează creșteri semnificative. Pomicultura este reprezentată de soiuri de prun și măr, alături de cais, păr, vișin, cireș și nuc, ocupând, în total în prezent 14,25 km², observându-se o creștere față de anul 2000 cu 0,45 km². (grafic 6)
Grafic 7. Evoluția zonelor împadurite (2000-2006)
Pe perioada analizată (anii 2000-2006) se observă că suprafețele ocupate cu păduri de foioase și pajisiti naturale au scăzut cu 9,44km² respectiv 26,01km² datorită suprafețelor defrișate care au crescut cu 16,1km² Acțiunea de defrișare are loc datorita mutării culturilor și a comerțului cu lemn, folosirii copacilor în timp ce terenul rămas neocupat este folosit ca pășune secundară a cărui suprafața a crescut cu 79,39km². (grafic 7.)
Grafic 8. Evoluția zonelor urbane verzi (2000-2006)
Analizând graficul evoluției zonelor urbane verzi în decursul perioadei analizate (anii 2000-2006) se observa o scadere a acestora de la 6,3 km² la 5,47 km² in 2006. Se poate considera că în ultima perioada nu este asigurat necesarul de spații verzi, accentuandu-se fenomenul de degradare a acestora (determinat de neimplicarea autorităților administrative locale, de intensificarea activității în domeniul construcțiilor sau de atitudinea populației), iar suprafața acestora a scăzut, situându-se sub nivelul necesarului. (grafic 8)
În urma analizei datelor statistice, se poate observă că în județul Galați zonele cu păduri mixte dar și terenurile agro-forestiere lipsesc. De asemenea se poate observa că pentru intervalul analizat 2000-2006 suprafetele ocupate cu pășuni secundare, spații urbane și rurale și zonele aflate în construcții se află într-o continuă creștere . Se poate observa o usoară scădere în ceea ce privește suprafața acoperită de păduri, pajiști naturale, dar și a zonelor ocupate de vii și de suprafețe agricole. (figura 9.)
Fig. 9. Harta utilizării terenurilor județul Galați în anul 2006
(Sursa: [NUME_REDACTAT] Cover 2000, www.eea.europa.eu)
7. Analiza impactului antropic
Impactul antropic este reprezentat de totalitatea acțiunilor umane (atât existente cât și potențiale) care pot influența componentele mediului (apa, aer, sol, vegetație, fauna etc), sănătatea dar și bunăstarea oamenilor. Influența poate fi atât una pozitivă(acolo unde intervențiile realizate au scopul de a proteja mediul) cât și negative (atunci când acțiunile oamenilor ajung să producă grave deteriorări ale mediului). De cele mai multe ori, cele mai întâlnite tipuri de impact sunt cele negative, acestea axându-se pe 4 direcții principale: producerea gazelor cu efect de seră, schimbarea utilizării terenurilor, poluarea apelor și a aerului și consumul de apă dulce.
Tipurile de impact antropic se clasifică după mai multe criterii după cum urmează:
– după forma de manifestare: impacturi ireversibile și impacturi reversibile;
– după durata de manifestare: impacturi temporare și permanente;
– în funcție de suprafața de teritoriu pe care o influențează: impacturi locale și impacturi
strategice (care se întind pe o suprafață mai mare);
– după intensitate: impacturi majore, impacturi de intensitate medie și impacturi minore;
– după modul în care influențează mediul înconjurător și societatea umană: impacturi
negative, impacturi pozitive, impacturi vizuale (care afectează peisajele) și impacturi
cumulative. (Govorushko, 2011).
Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător este interpretată ca un proces gândit să asigure că potențialele impacturi semnificative asupra mediului vor fi evaluate satisfăcător și vor fi luate în considerare în planificarea, proiectarea, autorizarea și implementarea tuturor tipurilor de acțiuni relevante (Glasson et al., 1994).
Fig. 10. Reprezentarea simplificată a cadrului presiune-stare-impact-răspuns
(după Swart & Bakes, 1995)
7.1. Zone cu impact antropic asupra mediului în municipiul [NUME_REDACTAT] probleme create de modificările apărute în acest areal vizează în principal: schimbarea utilizării terenurilor, calitatea aerului, a solurilor dar și calitatea apelor.
Pe lângă aceste aspecte negative, de menționat este și faptul că în sectorul județului Galați mai întâlnim și probleme importante legate de incompatibilitățile funcționale.
În arealul analizat exista 3 zone principale unde impactul antropic negativ este major și unde există numeroase probleme: construcția cartierului Dunărea in sectorul sudic al municipiului, combinatul siderurgic [NUME_REDACTAT] Galați dar și zona portului.
Industria -Principalele ramuri industriale întâlnite în acest areal sunt:
Industria siderurgica este reprezentata de S.C. ArcelorMittal Galați S.A. ([NUME_REDACTAT] Galați) reprezintă cel mai important producător de oțel din țara , fiind amplasat pe platforma Smârdan, la 3 km vest de municipiul Galați și se află în nord-vestul cartierului Siret. Ocupă o suprafață de 1.595 ha, din care suprafața construită este de 709 ha și are următoarele vecinătăți: in nord drumul județean Galați-Pechea, in est Valea și [NUME_REDACTAT], proprietăți particulare și terenuri ale primăriei Galați, in sud zona Barboși, râul Siret, proprietăți ale primăriei Galați, SC Electrica SA-Galați, SNCFR si [NUME_REDACTAT] iar in vest are ca vecinatati Valea și [NUME_REDACTAT], proprietăți ale primăriei Șendreni, SC PESCOGAL SA., SC Mălina SA.
Combinatul produce tablă groasă , tablă laminată la rece și la cald, tablă zincată, țevi de diametru mare sudate longitudinal și țaglă. Două treimi din producția acestuia este exportată în peste 40 de țări pentru diferite industrii mondiale – inclusiv industria navală, sectorul producției de automobile, construcții și excavări, industria petrolului și gazelor.
Combinatul siderurgic reprezintă și sursa principală de poluare a teritoriului județului, deoarece sistemul de elaborare a oțelului este, din punct de vedere energetic, foarte eficient, dar presupune și existența surselor de poluare, in special a aerului. După natura proceselor tehnologice desfășurate, sursele din [NUME_REDACTAT] Galați se impart în surse ce emit poluanți ca urmare a proceselor de ardere și surse ce emit pulberi de diverse compoziții provenite din transportul și procesarea materiilor prime.
Sursele de poluare a aerului mai pot fi și surse concentrate cu debite mari, care evacuează poluanții pe coșuri de dispersie, sau pot fi surse individuale și aleatorii, ca scăpările de gaze, neetanșeitățile.
Cantitățile de poluanți emiși in atmosferă sunt ridicate datorită mărimii combinatului, a celor 7 uzine și aproximativ 140 coșuri de dispersie. Dintre uzinele care contribuie in măsura cea mai mare la poluarea aerului cele mai importante sunt reprezentate de : [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Furnale, [NUME_REDACTAT] Refractare.
Tabel 6. Structura activităților industriale județul [NUME_REDACTAT] construcțiilor navale reprezentată de [NUME_REDACTAT] Galați SC.DAMEN.SA.
[NUME_REDACTAT] este amplasat pe cursul Dunării, pe malul stâng al fluviului, la 80 km amonte de [NUME_REDACTAT], între oraș și [NUME_REDACTAT], suprapunându-se pe terasele inferioare ale [NUME_REDACTAT], flota gălățeană fiind cea mai mare flotă danubiană. Se întinde pe o suprafață de 865 mii mp, dispunde de 56 dane de operare, fiind conectat la rețeaua feroviară, infrastructura de acces având o lungime în raza portului de 12,34 km. Este singurul port care dispune de linii ferate cu ecartament larg precum și posibilități de transpunere a vagoanelor. Activitățile principale care se desfășoară în cadrul șantierului naval sunt reprezentate de construcția, repararea și vânzarea de nave maritime și fluviale. Complexul portuar este alcătuit din [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Nou, [NUME_REDACTAT] Vechi și [NUME_REDACTAT].
În ceea ce privește transportului fluvial, aceasta realizează aproximativ 60% din volumul transportului național. În anul 2001 au fost transportate pe căile navigabile gălătene 8.231,4 mii tone mărfuri, ponderile cele mai mari fiind deținute de: minerale brute sau prelucrate, minereuri de fier, oțel, produse metalice, ciment și var nestins, materiale prefabricate pentru construcții, cereale și combustibili solizi.
Fig.11. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: www.romanian-ports.ro
Portul mineralier, ROMPORTMET SA, a fost creat inițial pentru a deservi [NUME_REDACTAT], fiind un port prestator de servicii specializate, principala sa activitate fiind descărcarea de materii prime in vrac.(figura 12.)
Fig. 12. Portul mineralier Romport S.A
\
Sursa: www.romanian-ports.ro
[NUME_REDACTAT] este specializat pentru incărcare-descărcare mărfuri generale si are un potențial de operare de aproximativ 1.000.000 tone anual. (figura 13.)
Fig 13. [NUME_REDACTAT]
Sursa: www.romanian-ports.ro
[NUME_REDACTAT] Nou este cel mai important port al [NUME_REDACTAT], situat in vecinătatea [NUME_REDACTAT], langă granița cu Moldova și Ucraina. (figura 14.)
Fig.14. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: www.romanian-ports.ro
Institutul de proiectare navala ICEPRONAV SA este cel mai important centru de cercetare și proiectare navală din Romania. A fost inființat in anul 1966 si deține un mare departament de proiectare a navelor, structurilor și echipamentelor navale, precum și un mic departament de producție, cu posibilități de testare a modelelor și prototipurilor.
Tabel 7. Situația terenurilor portuare din [NUME_REDACTAT]: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]
7.2. Dezvoltarea industrială – element de presiune antropică asupra mediului
Industria reprezintă sectorul economic carea aduce cea mai mare contribuție pentru poluarea mediului, prin generarea unei mari cantitati de poluanți gazoși, solizi și lichizi eliminată în aer, apǎ și sol. Solul este poluat prin depozitarea neconformă a deșeurilor solide rezultate din procesele specifice industriei sau prin lucrări de exploatare a resurselor de materii prime necesare industriei. Ca urmare a exploatării industriale a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producție generatoare atât de poluanți cât și de deșeuri, activitățile din acest sector sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului.
[NUME_REDACTAT] este unul dintre cele mai mari centre industriale ale României ce are ca ramuri economice principale industria (siderurgica și construcții – 43%, servicii – 38% și agricultură, silvicultură și exploatări forestiere – 19%.
Fig. 15. Harta in sectorul vestic al municipiului -[NUME_REDACTAT] anul 1980
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980)
La începutul intervalului ales pentru analiză (anul 1980) ramura industrială reprezentată de [NUME_REDACTAT] situată în sectorul vestic al municipiului ocupa o suprafața totală de 13,84km² (figura 15.). Aceasta s-a extins în mod special în părțile de nord si nord-vest și sud-vest, cu aproximativ 2,11km² pana in anul 2005 ajungandu-se la o suprafata a combinatului siderurgic de 15,95km², suprafața crescând în zonele în care cel mai probabil existau terenuri ce nu dețineau niciun fel de utilizare.(figura 16.). Această cauză a creșterii suprafeței combinatului sidrurgic se datorează faptului că reprezintă cel mai important producător de oțel din tara si conform studiului realizat in anul 2007 de Camera de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], producția de oțel a rămas cea mai dezvoltată ramură a economiei județului, industria navală fiind în scădere iar furnizarea de materiale de construcții se menține la un nivel constant.
Fig. 16. Harta in sectorul vestic al municipiului -ArcelorMittal Galați între anii: 1980-2005
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980; Orotofotoplan, editia 2005)
Extinderea continuă a Combinatului în perioada 1980-2005 prin construirea de noi capacități de producție și prin creșterea numărului de salariați a avut o influență determinantă atât asupra evoluției demografice a orașului, cât și asupra dinamicii fondului construit al acestuia (Tabelul 8).
Tabel 8. Evoluția demografică a [NUME_REDACTAT] în perioada construirii și extinderii combinatului siderurgic
Sursa: Date calculate pe baza recensămintelor
Triplarea populației orașului în numai trei decenii a determinat schimbari importante la nivelul intravilanului determinand o creștere rapidă a suprafetei construite concretizată prin construirea unor noi cartiere de blocuri (Mazepa, Țiglina, Aeroport, Dunărea, Siderurgiștilor, Micro 17, [NUME_REDACTAT] ) ce au impact semnificativ asupra mediului.
Impactul siderurgiei asupra mediului
Impactul industriei siderurgice și a celei metalurgice asupra factorilor de mediu se manifestă prin emisii în aer de SO2, NO2, Co, pulberi, ape uzate și deșeuri solide rezultate din procesele tehnologice (zgură, nisip). Industria siderurgică elimină pulberi metalice (oxizi de Fe) cancerigene dar și pulberi nemetalice de SiCo 2, calcar, cărbune. Uzinele cocosochimice elimină compuși toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policiclice condensate, fenoli caustici, gaze cu SO2, CO, H2S. Emisiile din atmosferă (pulberi și gaze) se găsesc la distanțe de până la câțiva kilometri de combinatele siderurgice.(Horneț, 2013)
Impactul asupra populației.
Industria siderurgică elimină pulberi metalice care pot fi cancerigene dar și pulberi nemetalice ce au efecte asupra aparatului respirator, ochilor și pielii.Uzinele cocsochimice elimină compuși toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policiclice condensate, ce au efecte cancerigene, gaze cu SO2, CO, H2S, ce au efecte acide și axfisiante. (Horneț, 2013)
Efectele activitatilor industriale asupra populației pot fi directe prin poluanții care influenteaza starea de sănătate si pot avea efecte imediate, după o perioada de timp mai îndelungata de contact cu diferiti poluanti sau indirecte prin intermediul condițiilor de mediu afectate de poluanți. Efectele imediate ale acțiunii poluanților se manifestă prin iritații oculare, ale aparatului respirator, agravări de bronșită și uneori prin creșterea mortalității, în caz de poluare excesivă, în timp scurt. (Horneț, 2013)
Efectele de lungă durată ale acțiunii poluanților se produc prin contact cu poluanții cu agresivitate medie, o perioada mai indelungata de timp, care favorizează acumulări în organism producătoare de fenomene patologice.După efectele pe care le provoca poluanții pot fi iritanți pentru mucoasa oculară și aparatul respirator si produc bronșită cronică, emfizem pulmonar, astm bronșic, conjunctivite. Din această categorie fac parte pulberile netoxice, SO2, NO2, O3, Cl2, NH3. Numai SO2 (peste 200µ/mc) sau fumul (peste 150µ/mc) favorizează dezvoltarea cancerului pulmonar, prin reducerea capacității de apărare a aparatului respirator.
Poluanții axfisianți împiedică oxigenarea țesuturilor organice. H2S produce pierderea mirosului, apoi paralizia centrilor respiratorii și apoi decesul.Poluanții cancerigeni, hidrocarburile, în special cele policiclice aromate, ca benzopiren, benzoatracen, benzfluoranten, rezultate din procese de ardere se volatilizează și se condensează apoi pe particule în suspensie, ce pătrund cu aerul în aparatul respirator, producând cancer pulmonar (asbestul, Cr, Be, Ni, etc.)
Poluanți cu efecte mutagene și teranogene reprezentati de ompușii mercurici, fluoruri, au efecte ce se manifesta asupra urmașilor, cu riscul apariției de malformații sau întârzieri mintale. Cele mai importante probleme de sănătate pe care le cauzează sunt reprezentate de iritații ale plămânilor, tuse, afectarea permanentă a plămânilor datorată expunerii repetate, agravarea astmului, susceptibilitate crescută la pneumonii și bronșite.(Horneț, 2013)
[NUME_REDACTAT] reprezintă unul dintre orașele cu mărime mare ale României înregistrând de-a lungul timpului creșteri teritoriale semnificative datorate creșterii populației dar și nevoilor de modernizare care a dus la cerința de lărgire a spațiului urban.
În ceea ce privește principalele zone ce au suferit transformări în acest interval, în orașul Galați, sectorul sudic a suferit cele mai mari transformari.
Fig. 17. Harta în sectorul sudic al municipiului în anul 1980
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980)
În anul 1980, clădirile construite din sectorul sudic al municipiului dețineau o suprafața de 1,17km² (figura 17.), cărora le-au mai fost adăugați până în anul 2005 un total de 1,20km², ajungându-se la o suprafața totală de 2,37km² (figura 18.). Ca urmare a dinamicii economice, a creșterii mobilității populației precum și a schimbării modului de viață se constată o creștere a suprafețelor intravilane. Dacă în trecut extinderea suprafețelor orașelor era influențată de creșterea populației, in prezent motivațiile țin de schimbarea modului de locuire, de la locuirea colectivă la cea individuală, de creșterea suprafețelor spațiilor comerciale (prezența hipermarketurilor de regulă dezvoltate pe suprafețe apropiate orașului justificarea alegerii fiind prețul mai scăzut al terenurilor și spațiile generoase puse la dispoziție). Spațiile preferate de locuitori pentru noile construcții sunt situate mai ales în partea de sud a municipiului în timp ce partea de vest a fost evitată datorită faptului că în această zona erau situate spatii industriale.
Fig. 18. Harta în sectorul sudic al municipiului între anii 1980-2005
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980; Orotofotoplan 2005)
Creșterea suprafeței locuibile reprezintă o presiune antropică asupra mediului , antrenând modificări peisagistice, reducerea spațiilor verzi, creșterea suprafețelor ocupate de infrastructura care deservește aceste spații de locuit.
Preferința accentuată pentru locuirea, în special în zonele cu potențial natural, determină extinderea zonelor urbane și reprezintă o presiune antropică asupra mediului.
Dacă acestă dezvoltare se realizează necontrolat, fără o strategie de urbanism, primând interesul privat va avea loc o deteriorare a calitatii mediului prin : creșterea suprafeței construite, scăderea suprafețelor ocupate de spațiile verzi, tăierea arborilor etc.
In tabelul 9 este prezentată evoluția suprafețelor terenurilor intravilane și a celor extravilane la nivelul județului Galați conform datelor furnizate de către Oficiul de Cadastru și [NUME_REDACTAT] Galați pentru anii 2007 si 2011.
Tabel 9. Evoluția suprafețelor terenurilor intravilane în județul [NUME_REDACTAT]:Oficiul de Cadastru si [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] analiza acestor date aferente anilor 2007 și 2011, se poate constata o creștere a intravilanului cu 974 ha ceea ce reprezintă o creștere de 2.3 % a suprafeței intravilane a județului.
Tabel 10. Evolutia suprafetei locuibile in judetul [NUME_REDACTAT]:Oficiul de Cadastru si [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] datele aferente perioadei 2005-2010 privind evoluția suprafeței locuibile în județul Galați se observă că aceasta este într-o continuă creștere cu aproximativ 393,5 mii mp in ciuda faptului ca populația județului este în scădere, schimbarea modului de locuire precum și presiunea imobiliară privind zonele cu potențial natural au determinat includerea unor suprafețe noi în intravilan.
Fig.19. Harta în sectorul nordic al municipiului în anul 1980
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980)
Sectorul nordic al municipiului Galați nu a suferit transformări mari în ceea ce privește zonele construite, suprafața acestora crescând cu 0.114km² între anii 1980-2005.
Modificările survenite în această zonă s-au datorat cresterii rețelei rutiere ce avea în anul 1980 o lungime de 34,39 km ca mai apoi această cifră să crească până la circa 54,63km în 2005, diferența între cei doi ani fiind de 20,25 km lungime.
Singurul element nou din acest sector este reprezentat de către noile drumuri, apărute dupa anul 1980 și care pornesc spre nordul municipiului.
Dezvoltarea acestor drumuri către partea de nord s-a datorat în principal faptului că spre aceste direcții se aflau diverse puncte de interes pentru cei ce locuiau în Galați și deci a fost nevoie de construcția unor drumuri permanente. În rest, în partea de est, nu a putut fi dezvoltată rețeaua rutieră datorită existenței lacului Brateș iar în sectorul vestic drumurile temporare existente au fost suficiente pentru a satisface nevoile populației locale.
Fig. 20. Harta în sectorul nordic al municipiului între anii 1980-2005
(Sursa: Harta topografică, scara 1:25.000, ediția 1980; Orotofotoplan 2005)
Probleme de mediu datorate dezvoltarii urbane:
Dezvoltarea urbană este asociată cu dezvoltarea economică, ducand la creșterea volumului deșeurilor industriale și menajere atât prin ocuparea unor suprafețe de teren importante cât și ca urmare a problemelor pe care le ridică pentru sănătatea oamenilor și a mediului. Este cert ca resursele naturale ale planetei sunt limitate, iar creșterea populației umane si cerintele acestora se realizează într-un ritm care depășeste capacitatea de suport a planetei, din acest punct de vedere.
Degradarea mediului la nivel urban poate fi cauzată de: abandonul spațiului public în favoarea celui rutier, reducerea spatiilor verzi in favoarea constucțiilor, acumularea de deșeuri cu consecințe în poluarea terenurilor, aerului și pânzei freatice.
Pe viitor ar trebui sa se realizeze o gestiune rationala a suprafetelor construite deoarece deciziile luate în prezent pentru utilizarea terenurilor pe termen scurt ar putea genera dezechilibre economice suportate de generațiile viitoare ceea ce impune necesitatea unor politici coerente care să promoveze o abordare durabilă a dezvoltării economice.
8. Evaluarea calității mediului în municipiul [NUME_REDACTAT] (1971) a definit calitatea mediului ca fiind o “problema complexă” ce antrenează percepții subiective, puncte de vedere și sensuri care variază la nivel individual sau in în cadrul unor grupuri sau.
Calitatea mediului reprezintă o serie de proprietăți și caracteristici ale mediului, ce au efect asupra oamenilor și altor organisme. Este o masură a condițiilor mediului referitor la cerințele uneia sau mai multor specii sau a nevoilor și intențiilor omului (Johnson și colab., 1997).
8.1. Calitatea aerului
Principalele tipuri de poluanți ce afectează calitatea aerului din municipiul Galati sunt: oxizii de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon etc. Aceștia sunt monitorizați la cinci stații ce sunt amplasate în interiorul orașului (Tabel 11.)
Tabel 11. Date despre stațiile de monitorizare a calității aerului din orașul Galati
(Sursa: Agenția pentru protecția mediului Galati, 2010)
Monitorizarea poluanților gazoși se realizează în următoarele puncte :
S.C. AGROMEC S.A. Șendreni – Galați, amplasat la 2 Km S – SV față de MITTAL STEEL SA Galați. Poluarea este datorata emisiilor specifice din zonă: creșterea păsărilor, combinatului siderurgic și triajului MOVILENI, precum și traficului rutier si are ca indicatori NO2, NH3, SO2.
Sediul A.P.M. Galați este situat la aproximativ 5 km Est de [NUME_REDACTAT] Galați, influențat în special de traficul din zonă și parțial de emisiile caracteristice datorate combinatului siderurgic, atunci când direcția vântului este de la vest la est (aprox 5,7% din timp). Acesta analizeaza NO2, NH3, SO2.
S.C. ATLAS S.A. Galați este situat la cca. 1,5 Km N-NE de [NUME_REDACTAT] Galați și analizează poluarea datorată traficului rutier, prin antrenarea pulberilor foarte intense din zonă. Influența S.C. MITTAL STEEL S.A. Galați se simte în zilele cu calm atmosferic și în cazurile în care vântul are direcția SV – NE .Indicatori : NO2, NH3, SO2. (Calitatea factorilor de mediu în municipiul Galați, 2009)
8.2. Poluarea fonică
Reprezintă sunetul sau amestecul de sunete discordante, puternice, care impresioneazăîn mod neplăcut auzul ([NUME_REDACTAT], 1998). Are efecte negative asupra sănătății oamenilor(putând să se ajungă la pierderea auzului) sau asupra bunăstării acestora (poate fi un factor psihologic decisiv datorită faptului că un grad ridicat de zgomot generează o stare de stres puternică; sau poate fi un factor socio-economic în ceea ce reprezintă aspectele valorice ale anumitor construcții ce se află în zone foarte tranzitate). (Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Galati)
Datorită faptului că municipiul Galati este unul foarte tranzitat și datorită faptului că aici întâlnim numeroase tipuri de infrastructură(maritima, rutieră și feroviară) zgomotul a ajuns să fie o problemă evidentă cu care oamenii dar și ecosistemele acestei zone se confruntă în mod curent. (Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Galati).
Principalele surse de zgomot din arealul rezidențial al municipiului Galați (conform cu H 321/2005 republicata) sunt: transportul pe șină: cale ferată – rețea ce are o configurație semicirculară bordată de zone ce aparțin intravilanului rezidențial; traseele de tramvai– ce secționează zonele rezidențiale noi din vest și cele mai vechi din centru-nord, traficul rutier, mai ales pe marile artere peste care se suprapun și traseele de transport în comun dar si activitatea industrială: ce are două surse extreme, platforma siderurgică în vestul și platforma santierului naval și a portului în estul intravilanului rezidential.
Valorile limită stabilite pentru zgomot în municipiul Galati pot fi observate în Tabelul 12 și sunt calculate pentru indicatorii limita a zgomotului pe timp de zi și limita zgomotului pe timp de noapte (calculați pe fațada cea mai expusă zgomotului din locuințe). (Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Galati).
Tabel 12. Valorile limită stabilite pentru zgomot în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] tabelului 12 privind valorile maxime (70 dB) nivelul zgomotului generat de traficul motorizat pe timp de zi arata că cele mai mari nivele sonore sunt întâlnite pe principalele căi de comunicație ale orașului: Brailei, [NUME_REDACTAT], Basarabiei, Traian, 1 Decembrie 1918, Siderurgistilor, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Domneasca, Garii, Galati, precum si pe unele sectoare ale strazilor Tecuci (intre [NUME_REDACTAT] si 1 Decembrie 1918), Drumul de Centura (sector nordic), Stadionului (intre Otelarilor si Dunarea). (figura 21.)
Fig. 21. Harta zgomotului provocat de arterele rutiere pe timp de zi în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] tabelului privind valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul rutier pe timp de noapte se evidentiaza depasiri pe aliniamente stradale: Brailei, [NUME_REDACTAT], Basarabiei, Traian, 1 Decembrie 1918, Siderurgistilor, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Domneasca, Garii, Galati, Nufarului, Constructorilor, Oltului, Otelarilor, Ovidiu, Stadionului, precum si pe unele sectoare ale strazilor Tecuci (intre [NUME_REDACTAT] si 1 Decembrie 1918), Drumul de Centura (sector nordic), [NUME_REDACTAT] (intre Siderurgistilor si Lebedei), [NUME_REDACTAT] (intre Siderurgistilor si ing. [NUME_REDACTAT]), Romana (cartier Mazepa), Dunarea (segmentul estic). (figura 22.)
Fig.22. Harta zgomotului provocat de arterele rutiere pe timp de noapte în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] analiza rezultatelor obtinute se observa faptul ca nu exista persoane expuse la nivel de zgomot provocat de unitățile industriale pe timp de zi peste limita de 65 dB valoarea maxima intregistrata aflandu-se intre 60dB si 65dB (figura 23).
Zgomotul provocat de unitatile industriale pe timp de noapte are valori cuprinse intre 50 dB si 60 dB, limita maxima admisa fiind de 60 Db, neinregistrandu-se depsiri ale acestei limite.(figura 24.)
Fig.23. Harta zgomotului provocat de unitățile industriale pe timp de zi în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. 24 . Harta zgomotului provocat de unitățile industriale pe timp de noapte în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT].25 . Harta zgomotului provocat de traficul pe șina pe timp de zi în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] de transport pe șină a municipiului Galati este compusa din 545 km căiferate (inclusiv triaje, linii de deservire industrială în intravilan iar lungimea retelei de sina de tramvai suprafata acesteia fiind de 50,848 km (inclusiv depouri).
Analizand harta zgomotului provocat de traficul pe șina pe timp de zi în municipiul Galati se observa ca valorile maxime ale acestora se situeaza intre 55 dB si 60 dB dar nu ating limita maxima admisa de 70 dB. (figura 25.)
In ceea ce priveste zgomotul provocat de traficul pe șina pe timp de noapte în municipiul Galati valorile se situeaza intre 50db si 60 dB, valoarea maxima admisa fiind de 60 dB, aceasta valoare nefiind depasita. (figura 26.)
Fig. 26. Harta zgomotului provocat de traficul pe sina pe timp de noapte în municipiul [NUME_REDACTAT]: Plan de Acțiune pentru [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] natura sursei, se disting urmatoarele forme de poluare ce pot acționa la nivelul [NUME_REDACTAT]: atmosferică, sol sau ape de suprafață și pânze freatice.
Toate unitățile industriale din [NUME_REDACTAT] elimină în atmosferă substanțe poluante diverse, dar care sunt mult mai reduse decât cele produse de uzinele de pe platforma [NUME_REDACTAT]. [NUME_REDACTAT] Galați este influențată și de factorii meteorologici: temperatura aerului, umiditatea, precipitațiile, curenții de aer și radiațiile. Se întâlnesc situații în care odată cu scăderea temperaturii are loc o diluare a poluanților, datorită curenților ascensionali care provoacă antrenarea agenților poluanți spre altitudini mai mari, iar in cazul apariției, la o anumită altitudine, a unui strat de aer cald, difuzia în altitudine este împiedicată, poluanții acumulându-se, în acest caz, în apropierea solului.
Precipitațiile favorizează depunerea pe sol a poluanților atmosferici și joacă un rol de purificator important, in schimb apa din precipitații își poate modifica proprietățile naturale datorită dizolvării unor poluanți, fenomen întâlnit la distanțe apreciabile de locul de emisie al acestora.
Industria siderurgică împreuna cu instalațiile sale – cocserii, furnale, oțelării, participă în zonele de amplasament la poluarea factorilor de mediu. Apariția unor inerente dereglari a fluxurilor de fabricație din diferite cauze – lipsa unor instalații de control și reținere a emisiilor poluante – fac ca aerul atmosferic înconjurător marilor combinate siderurgice să conțină însemnate cantități de o mare diversitate fizico-chimică.
[NUME_REDACTAT] – Chimică a combinatului siderurgic este un sector de activitate care se remarcă printr-o diversitate de poluanți, ale căror concentrații diferă în funcție de specificul activităților desfășurate și a căror acțiune asupra zonelor periuzinale este datorată în principal factorilor de mediu.
În procesul de cocsificare al cărbunilor, se înregistrează emisii permanente de praf de cărbune și cocs, gaze arse cu conținuturi ridicate de compuși nocivi precum și vaporide apă având conținut ridicat de substanțe corozive. De asemena procesul de epurare a gazului de cocs brut și prelucrarea gudronului, apar cantități de emisii poluante considerabile, având în compoziție: fenoli, cianuri,sulfuri etc. Dintre poluanții degajați în atmosferă, cei cu acțiune corozivă asupra construcțiilor metalice sunt: monoxidul de carbon, hidrogenul sulfurat, dioxidul de sulf,monoxidul de azot, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile sedimentabile și pulberile însuspensie. În zona bateriilor de cocsificare sunt prezente pulberile sedimentabile și în suspensie. Valorile medii ale concentrațiilor poluanților analizați comparate cu cele maxim admise conform STAS 12574, au indicat în majoritatea cazurilor depășiri ale acestora, astfel: monoxid de carbon de cca. 1,5 ori, dioxid de sulf -de cca. 3 ori, amoniac de cca. 15 ori, hidrogen sulfurat-de cca. 36 ori.
Poluanții ai căror concentrații s-au încadrat în limitele maxim admise (după standardele românești) au fost dioxidul de azot și pulberile sedimentabile. Deosebit de important pentru prezența și gradul de dispersie al poluanților în atmosferă sunt factorii meteorologici. Astfel, variația concentrațiilor poluanților a fost mult influențată de direcția vântului, respectiv când acesta a bătut din sector N – NE s-au înregistrat maxime ale concentrațiilor de monoxid de carbon cât și a celor pentru dioxidul de sulf și hidrogen sulfurat. Concentrațiile de circa 5 ori mai mare decât a celor prevăzute în proiect, la intrarea în stația de epurare determină debite suplimenatre de ape uzate ce nu pot fi preluate de stațiile de epuare. Aceste ape au produs puternice modificări fizico-chimice și biologice râului Siret caracterizat ca degradat în aval de evacuările din combinat până la confluența cu fluviul Dunarea.
[NUME_REDACTAT] Furnale are efect poluant și asupra pânzei freatice și a apei de suprafață prin substanțele în suspensie. In cadrul [NUME_REDACTAT] și în special la sectorul LBR – decapare, utilajele, acoperișul, pereții, zidăria sunt expuse unei atmosfere acide foarte corozive.
Deoarece procesul tehnologic pe platforma siderurgică [NUME_REDACTAT] se desfășoară în flux continuu, se mențin în permanență concentrații importante gaze și pulberi în suspensie în atmosfera zonelor de lucru.
Platforma siderurgică elimină în atmosferă cantități însemnate de poluanți care sunt transportanți spre toate zonele locuite ale municipiului Galați în cantități maxime în 3,4% din timpul anului, acesta, fiind procentul curenților de aer pe direcția vest din ultimii 10 ani. Aproximativ 60 % din an, poluanții sunt transportați în zonele rurale; în unele zone ale municipiului poluanții sunt aduși din direcția N – V (9%) și S – V (14,7%).
În ceea ce privește solul, este bine cunoscut că aceasta reprezintă principala cale de pătrundere a diverșilor poluanți în apa freatică și în apa de suprafață. Probele de sol au fost prelevate de la suprafață și adâncime de 40 cm, din zona învecinată platformei siderurgice, la diferite distanțe până la 10 km și pe trei direcții ale curenților de aer: S – SV, E și N – NV. Cele mai evidente modificări ale concetrațiilor compușilor chimici cercetați în sol – Cd, Hg, Zn – se semnalează pe direcția S – SV și a platformei siderurgice. De asemenea, s-au prelevat probe de apă din surse individuale (fântâni), la diferite distanțe pe platforma siderurgică și pe următoarele direcții: S – SV, V, N – NV, N – NE. S-au determinat concentrațiile metalelor: Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Pb, Zn, și As în scopul urmăririi pătrunderii în stratul feratic. Astfel, concentrația maxim admisă pentru Cr (0,005 mg/dm³) și Cd (0,005mg/dm³) conform STAS 1342 a fost depășită în majoritatea punctelor de analiză, la polul opus situându-se determinările pentru Cu, Fe, Ni și Zn. În ceea ce privește sursele subterane de apă din jurul combinatului s-a constatat concentrații ce depășesc normele admise pentru apa potabilă la Cr, Mn, Pb și Fe.
Zona critică sau zona fierbinte este zona pe teritoriul căreia se înregistrează depășiri sistematice ale indicatorilor de calitate a mediului, față de normele standardizate, producându-se deteriorări grave ale stării mediului cu consecințe asupra sănătății oamenilor, economiei și capitalului natural al țării. Această definiție este dată în Raportul privind [NUME_REDACTAT] în România în anul 2001, document ce afirma că [NUME_REDACTAT] Galați este o zonă critica din punctul de vedere al poluării atmosferei. Din analizele făcute de către APM Galați, prin laboratorul propriu, începând cu anul 1990, indicatorilor: NO2, SO2, NH3, fenoli, pulberi în suspensie (cu încadrarea în CMA-urile din STAS 12574/89), rezultă faptul că au fost identificate depasiri ale acestor indicatori.
Deosebit de complexă, prin sistemul integrat de elaborare a oțelului în [NUME_REDACTAT], platforma siderurgică presupune existența unui număr mare de surse de poluarea atmosferei: surse ce emit poluanți în urma proceselor de ardere (cocsificare cărbuni, aglomerare minereuri, elaborare fontă și oțel) și surse ce emit pulberi din fluxul de transport și procesare (particule fine de cocs, cărbune, calcar, minereu de fier, var, dolomită, oxizi metalici etc.)
9. Soluții pentru arealul [NUME_REDACTAT]
Pentru reducerea impactului pe care elementele antropice le au asupra mediului si pentru eventuala prevenire a acestora trebuie ca în ceea ce privește toate tipurile de amenajări (industriale, comerciale, rezidențiale etc.) să se realizeze ample acțiuni de modernizare a utilajelor astfel încât în urma proceselor tehnologice aerul, apele și materialele produse să fie epurate 100%.
De asemenea, ar trebui sa se ia măsuri de minimizare a producerii de deșeuri, extinderea colectării selective a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor de ambalaje dar și realizarea de amenajări specifice pentru depozitarea temporară (în condții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației) în vederea eliminării/valorificării integrale a deșeurilor periculoase generate/deținute de agenții economici. Prin adoptarea unor scheme/planuri s-ar reduce emisiile de compuși organici volatili (COV) pentru instalațiile/activitățile care intră sub incidența Directivei COV solvenți.
Pentru prevenirea poluării aerului generată de infrastructură trebuie să existe noi vehicule care să nu emită o cantitate mare de poluanți și trebuie mărite suprafețele ocupate de spațiile verzi (acestea din urmă funcționând ca un filtru ce curăță aerul ambiant în mod permanent).
Se recomanda si realizarea unei rețele mai bune de monitorizare a parametrilor de mediu care să studieze numeroși indicatori (putând fi astfel observate schimbările negative mai rapid), iar în cazul terenurilor poluate din incintele industriale ar trebui să se ia măsuri de conformare referitoare la ecologizarea terenurilor.
CONCLUZII
În urma realizării acestei analize a impactului antropic asupra mediului în județul Galați putem constata faptul ca acest areal este unul puternic influențat de activitățile umane. Aici, de-a lungul timpului s-au produs numeroase modificări care au survenit atât în configurația cadrului natural cât și în cea cadrului antropic. Toate aceste schimbări au fost datorate unei poziții favorabile în cadrul țarii pe care acest spațiu o deține și a nevoii de exploatare a acestuia.
Astfel în intervalul 1980-2005 au putut fi observate aici și urmatoarele transformări:
– creșterea suprafețelor construite situate în interiorul spațiului analizat;
– dezvoltarea zonelor industriale;
– reconfigurarea rețelei de infrastructură rutieră;
– lărgirea rețelelor rutiere;
– schimbarea radicală a utilizării anumitor terenuri;
– intensificarea anumitor tipuri de poluare ca urmarea desfășurării activităților umane
(un exemplu concludent fiind poluarea aerului, solului și a apelor);
– degradarea anumitor amenajări ce nu au mai fost modernizate de-a lungul timpului deoarece acestea nu au mai prezentat un interes sporit pentru agenții economici sau autorități ș.a.m.d.
În primul rând toate aceste schimbări produse aici nu au facut altceva decăt sa pună o presiune enorma asupra mediului natural din acest spațiu, primele afectate fiind ecosistemele terestre. Aici s-au constat: înlocuirea vegetației autohtone cu formațiuni secundare, scăderea efectivelor de indivizi a anumitor specii, împuținarea speciilor, și înlocuirea unui mediu sănătos cu unul degradat.
În al doilea rând ca o a doua consecința a evenimentelor ce au avut loc în municipiul Galați, menționez efectul pe care acestea le-au avut chiar asupra populației locale. Aici principalul aspect negativ este faptul că în urma tuturor activităților irațional desfășurate, calitatea vieții a scazut zone în special în zonele aflate in proximitatea amenajărilor industriale.
Activitățile industriale exercită un impact nu numai asupra populatiei ci si asupra tuturor factorilor de mediu, prin afectarea calității aerului, apelor, solului, generarea deșeurilor de diverse tipuri și prin utilizarea resurselor naturale și a energiei. În acest sens este necesară reglementarea și controlul acestor activități astfel încât să se asigure respectarea legislației în domeniul protecției mediului și a principiilor dezvoltării durabile. Impactul asupra calității aerului se datorează, in unele cazuri, modului de functionare a instalatiilor sau a depășirii valorilor limită de emisie sau a valorilor de prag, stabilite pentru poluanții specifici: pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, metale grele, compuși organici volatili. În ceea ce privește impactul asupra calității apei și a solului acesta se datorează vechimii instalațiilor, funcționării necorespunzătoare a stațiilor/instalațiilor de epurare/preepurare a apelor uzate tehnologice precum și ineficienței instalațiilor de depoluare a aerului.
În al treilea și ultimul rând toate aceste schimbări survenite în spatiul analizat au afectat și din punct de vedere economic. Datorita degradării infrastructurii rutiere, portuare, feroviare, sau fluviale au survenit transformări la nivelul profitului realizat de ramurile economice întâlnite în acest sector.
Astfel pentru a concluziona, pot spune că toate modificările aparute în configurația spațiului analizat în perioada 1980-2005 au afectat din numeroase puncte de vedere atât cadrul natural cât și cel antropic (aici fiind produse unele schimbări ale căror efecte nu mai pot fi diminuate în momentul de fața decât cu eforturi majore din partea tuturor autorităților și agenților privați).
Lista figurilor:
Fig. 1. Harta încadrării județului Galați în teritoriul țării
Fig. 2. Harta unitati de relief județul [NUME_REDACTAT]. 3. Harta geologica județul [NUME_REDACTAT]. 4. Roza vanturilor la statia meteo Galati 1945-1955
Fig. 5. Harta hidrografica judetul [NUME_REDACTAT].6.Harta vegetatiei judetul [NUME_REDACTAT]. 7. Harta solurilor judetul [NUME_REDACTAT]. 8. Harta utilizarii terenurilor judetul Galati in anul 2000
Fig. 9. Harta utilizarii terenurilor judetul Galati in anul 2006
Fig. 10. Reprezentarea simplificată a cadrului presiune-stare-impact-răspuns (după Swart & Bakes, 1995)
Fig.11. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. 12. Portul mineralier Romport S.A
Fig 13. [NUME_REDACTAT]
Fig.14. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. 15. Harta in sectorul vestic al municipiului -ArcelorMittal Galati anul 1980
Fig. 16. Harta in sectorul vestic al municipiului -ArcelorMittal Galati intre anii: 1980-2005
Fig. 17. Harta in sectorul sudic al orasului in anul 1980
Fig. 18. Harta in sectorul sudic a orasului intre anii 1980-2005
Fig.19. Harta in sectorul nordic al orasului in anul 1980
Fig. 20. Harta in sectorul nordic al orasului intre anii 1980-2005
Fig. 21. Harta zgomotului provocat de arterele rutiere pe timp de zi în municipiul [NUME_REDACTAT].22. Harta zgomotului provocat de arterele rutiere pe timp de noapte în municipiul [NUME_REDACTAT].23. Harta zgomotului provocat de unitățile industriale pe timp de zi în municipiul [NUME_REDACTAT]. 24 . Harta zgomotului provocat de unitățile industriale pe timp de noapte în municipiul [NUME_REDACTAT].25 . Harta zgomotului provocat de traficul pe șina pe timp de zi în municipiul [NUME_REDACTAT]. 26. Harta zgomotului provocat de traficul pe sina pe timp de noapte în municipiul [NUME_REDACTAT] tabelelor:
Tabel 1. Date meteo medii multianuale in judetul [NUME_REDACTAT] 2. Principalele cursuri de apa din judetul [NUME_REDACTAT] 3. Principalele lacuri si Balti din judetul [NUME_REDACTAT] 4. Clasele de soluri existente la nivelul anului 2012
Tabel 5. Evolutia datelor demografice
Tabel 6. Structura activitatilor industriale judetul [NUME_REDACTAT] 7. Situatia terenurilor portuare din [NUME_REDACTAT] 8. Evoluția demografică a [NUME_REDACTAT] în perioada construirii și extinderii combinatului siderurgic
Tabel 9. Evoluția suprafețelor terenurilor intravilane în județul [NUME_REDACTAT] 10. Evoluția suprafeței locuibile in județul [NUME_REDACTAT] 11. Date despre stațiile de monitorizare a calității aerului din orașul [NUME_REDACTAT] 12. Valorile limită stabilite pentru zgomot în municipiul [NUME_REDACTAT] graficelor:
Grafic 1. Populația la nivelul județului Galați, in perioada 1912-2002
Grafic 2. Evoluția terenului arabil neirigat (2000-2006)
Grafic 3. Evoluția zonelor industriale, comerciale si de construcții (2000-2006)
Grafic 4. Evoluția zonelor urbane, rurale, de agrement și a rețelei de cai de comunicații (2000-2006)
Grafic 5. Evoluția zonelor cu vegetatie rara si agro-forestiere (2000-2006)
Grafic 6. Evoluția zonelor agricole si cu culturi complexe (2000-2006)
Grafic 7. Evoluția zonelor impadurite (2000-2006)
Grafic 8. Evoluția zonelor urbane verzi (2000-2006)
Bibliografie:
– [NUME_REDACTAT], (1998), [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Enciclopedic, București.
– Anghel A., (1980), Galati. Monografie, [NUME_REDACTAT] Turism, Bucuresti.
– Caraiani G., Cazacu C., (1995), Zonele libere, [NUME_REDACTAT], București.
– [NUME_REDACTAT], Tomescu I., Poluarea sonoră, University’s day, 8-th [NUME_REDACTAT], Universitatea „[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT] Jiu, May 24-26, 2002.
– Constantinescu I., (1970), România de la A la Z, [NUME_REDACTAT] Române, București.
– Dimitrie D., Cazimir S., (1979), Judetele patriei, București.
– Ghinea D., (1998), [NUME_REDACTAT] României (Vol. V), [NUME_REDACTAT], București.
– Govorushko S., (2011), [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT]: Interactions between Humanity and the Environment, [NUME_REDACTAT], Dordrecht-Heidelberg-[NUME_REDACTAT].
– Ianoș I., (1982), Orașele și organizarea spațiului geografic, [NUME_REDACTAT], București.
– Ianoș I., [NUME_REDACTAT], Tălângă C. (1988), Industrializarea și organizarea spațiului geografic, „Terra”, 3-4, p. 67-75.
– Ipatana S.A., (2003), Monografie, 50 de ani de proiectare pentru infrastructura transporturilor (Partea a IV-a, Lucrari hidrotehnice si portuare), București.
– Moise N. Pacu., (1891) Cartea județului Covurlui, Note geografice, istorice si indeosebi statistice, partea I, București.
– Oancea D. (1973), Gruparea urbană Galați-Brăila. Studiu de geografie regională, [NUME_REDACTAT], București.
– [NUME_REDACTAT]., (1982), [NUME_REDACTAT] a României, [NUME_REDACTAT] și Enciclopedică, București.
– Păltânea P. (1996), Istoria orașului Galați de la origini la 1918, I-II, [NUME_REDACTAT]-Franco, Galați.
– [NUME_REDACTAT]. (1972), Evoluția comparativă a zonării funcționale a orașelor Galați și Iași, ASUCI-GG, XVIII, Iași, p. 75-81.
Site-uri accesate:
www.primaria.galati.ro
www.romanian-ports.ro
www.apmgl.anpm.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evolutia Calitatiii Mediului In Municipiul Galati (ID: 1543)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.