Complementul de Agent
STUDIU METODICO-STIINTIFIC PRIVIND PREDAREA COMPLEMENTULUI
DE AGENT
CUPRINS
INTRODUCERE
1. Importanta studierii gramaticii in clasele I-VIII
2. Motivarea alegerii temei
Capitolul I
Aspecte teoretice privitoare la complement in limba romana actuala
I.1.1 Notiuni generale
I.1.2 Clasificarea complementelor
Capitolul al II-lea
Aspect teoretice privitoare la complementul de agent in limba romana actuala
II.1.Definitie
II.2.Caracteristici
II.2.1 Caracteristici sintactice
II.2.2 Regentul complementului de agent
II.2.3 Caracteristici semantice
II.2.4 Caracteristici in plan comunicativ-pragmatic
II.2.5 Delimitarea de alte pozitii sintactice
II.2.6 Complementul de agent vs complementul prepositional
II.2.7 Complementul de agent vs complementul circumstantial de cauza
II.2.8 Complementul de agent vs complement circumstantial instrumental
II. 3. Exprimarea complementului de agent
II.3.1 Partile de vorbire
II.3.2 Prepozitia „de”/”de catre” marca a complementului de agent
II.4. Clasificarea complementului de agent
II.4.1 Simplu
II. 4.2-Coordonat
II. 5 . Marcile complementului de agent
II.6.Punctuația complementului de agent
II.7.Topica complementului de agent
II.8. Aspecte normative
II.9. Complementul de agent si realizarea diatezei passive
II.10 Propozitia completiva de agent
II.11. Concluzii
Capitolul al III-lea
Aspecte metodologice privind predarea /invatarea complementului de agent
III.1 Metode traditionale
III.2 Metode moderne
CAPITOLUL AL IV-LEA
Metodologia cercetarii
IV.1 Ipoteza cercetarii
IV.2 Obiectivele cercetarii
IV.3 Metode utilizate in cercetare
IV.4 Desfasurarea cercetarii si inregistrarea rezultatelor
Proiect didactic
Proiect didactic
Proiect didactic
IV.4.1 Analiza .prelucrarea si interpretarea rezultatelor probelor initiale
IV 4.2. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor probelor finale
IV.5 Concluziile cercetarii
Concluzii
Bibliografie
Anexe
INTRODUCERE
1.Importanta studierii gramaticii in clasele I-VIII
In societatea actuala cand locul cartilor a fost luat de tablete,telefoane mobile si calculatoare ,iar scrierea corecta a devenit un impediment pentru tineri se impune a se studia limba romana cu atentie sporita.Limba reprezinta principalul mijloc de comunicare intre membrii colectivitatii .Fie ca este scrisa sau vorbita limba trebuie sa respecte niste norme .Elevii au tendinta sa foloseasca in scriere tot mai des prescurtarile pe care le utilizeaza in scrierea mesajelor din diferite retele de socializare,mesaje care bineinteles nu respecta nicio norma gramaticala.In vorbire intalnim tot mai des dezacordul gramatical ceea ce demonstreaza o slaba preocupare pentru insusirea corecta a regulilor gramaticale.
Gramatica este ansamblul de reguli ce delimiteaza modificarea formei cuvintelor,imbinarea acestora in propozitie si a propozitiilor in fraze.Morfologia si sintaxa sunt cele doua parti care alcatuiesc gramatica limbii.
Morfologia cuprinde regulile privitoare la forma cuvintelor si la modificarile formale ale cuvintelor studiate ca parti de vorbire.
Sintaxa se ocupa cu stabilirea regulilor privitoare la imbinarea cuvintelor in propozitii si a propozitiilor in fraze.
Activitatile desfasurate oral sau in scris la toate obiectele de studiu dau posibilitatea imbogatirii cunostintelor de ortografie,ortoepie,morfologie si lexicale.Factorul important in formarea si dezvoltarea intelectuala a elevilor inca din clasele primare este studierea limbii romane.Necunoasterea sau ignorarea regulilor gramaticale duce la greseli grave de exprimare orala si scrisa pe care elevii le vor face in viitor.Dragostea pentru tara si respectul pentru limba stramoseasca se pot dovedi prin folosirea corecta a expresiilor,cuvintelor ,dar si prin respectarea normelor gramaticale atunci cand vorbim sau cand scriem.Fiecare tara isi are limba sa si normele sale gramaticale ce se impune a fi cunoscute si folosite de catre utilizatorii acelei limbi.Cultura unui popor are la baza sa scrierile care se pastreaza din generatie in generatie si care au fost elaborate tinand cont de normele gramaticii din perioada in care au fost scrise.Daca din punctul de vedere al lexicului se pot aduce argumente ca au existat modificari majore prin aparitia sau disparitia unor cuvinte din vocabular odata cu trecerea anilor,la nivel sintactic nu au fost schimbari majore.Regulile sintactice au existat dintotdeauna in limba romana si au fost respectate de catre scriitori .
Limba si literatura romana este o disciplina prioritara in invatamantul nostru deoarece este limba materna si totodata si limba cu ajutorul careia se elaboreaza textele literare.Limba romana ajuta la realizarea unei comunicari intre indivizi care apartin diferitelor categorii sociale,la dezvoltarea gandirii si exprimarii. Insusirea corecta a limbii romane este o datorie de onoare a fiecarui cetatean .De aici deriva imperativul care se afla in fata tuturor cadrelor didactice de a contribui prin tot efortul la insusirea corecta si temeinica a limbii romane,ceea ce constituie o conditie esentiala in succesul insusirii celorlalte discipline.Este stiut faptul ca limba si literatura romana este o disciplina de baza in formarea progresiva a unui tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza.Fiind disciplina de examen atat la nivelul clasei a VIII-a cat si la nivelul clasei a XII-a limba si literatura romana are un statut aparte in evolutia scolara a unui elev.
2. Motivarea alegerii temei
Motivul alegerii acestei teme deriva din dorinta de documentare cu privire la existenta si rolul complementului de agent in limba romana.Complementul de agent este o parte secundara de propozitie care se studiaza foarte putin in cadrul orelor de limba romana, desi are un rol important in formarea unei diateze verbale.El este nelipsit din formarea diatezei pasive,diateza unde subiectul gramatical nu mai are rolul principal,acest rol fiind preluat de catre complementul de agent.
Limba si literatura romana ,asa cum este ea cuprinsa in Planul de invatamant al Curriculumului national ,are doua aspecte:limba romana si lectura literara.Prin limba romana se inteleg toate componentele acesteia,adica fonetica,vocabularul,morfologia,sintaxa,ortografia,punctuatia si stilistica.
Complementul de agent este parte de propozitie si apartine domeniului sintaxa.Se studiaza la nivelul clasei a VII-a si este in stransa legatura cu studiul diatezei pasive.
.Complementul de agent se poate confunda cu alte complemente :complementul indirect,complementul circumstantial de cauza ,dar si cu complementul instrumental.Lucrarea metodico-stiintifica “Studiu metodic-stiintific privind predarea complementului de agent”a fost realizata ca un ajutor pentru problemele cu care se confrunta elevii in cunoasterea partilor de propozitie.
Complementul de agent se incadreaza in randul partilor secundare de propozitie,in categoria complementelor necircumstantiale.Comparat cu celelalte parti de propozitie,mai exact cu celelalte complemente ,complementul de agent isi dezvaluie individualitatea sa si importanta prin faptul ca intr-un context el poate fi subiectul logic al actiunii ,dar este si pionul principal in formarea si recunoasterea diatezei pasive.
Lucrarea porneste de la ideea ca orice notiune gramaticala studiata la clasa presupune o scriere organizata si o exprimare corecta.Lucrarea se vrea a fi un pas in dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa si de asezare a secventelor textuale in functie de o anumita cerinta.
CAPITOLUL I
Aspecte teoretice privitoare la complement in limba romana actuala
I.1.1 Notiuni generale .
Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb (predicativ sau nepredicativ),o locutiune verbala,un adjectiv ,un adverb ,o interjectie cu functie de predicat,iar in anumite conditii poate determina chiar un substantive:(conform Gramatica Academiei,vol II,pag148)
verb:
Se deplaseaza repede .
Am asteptat acolo pana s-au intors de la mare.
Nu a ajuns din cauza zapezii .
adjectiv (sau numeral cu valoare adjectivala):
A gasit in sat oameni priceputi la treburile de la ferma.
Berzele,nouala numar,s-au asezat la marginea lacului.
adverb:
“Lira spanzurata-n cui
Cam de mult am parasit-o”(Topirceanu,George-Opere,vol I,p.292)
interjectie predicativa:
Hai la spectacolul in aer liber.
Iata–l pe prietenul tau.
locutiune verbala:
De cate ori il intalneste se ia la harta cu el.
substantiv:
“ Nunuta ,acuma fata de liceu,nu vazuse niciodata un iezer”.(Sadoveanu ,Mihail,Opere,vol VII,p.42 Cand numele predicativ este un adjectiv ,un adverb sau un substitut al acestora,complementul poate fi considerat atat al constructiei intregi ,cat si numai al partii de vorbire respective cu rol de nume predicativ.(cf. Gramatica Acad. Vol II,pag.148
Viclenia este specifica tuturor fiintelor vietuitoare.
Rasfatul este propriu tuturor copiilor de varsta prescolara.
I.1.2 Clasificarea complementelor
a.Complemente necircumstantiale
In categoria complementelor necircumstantiale se inscriu:
-Complement direct- Complementul direct determină un verb tranzitiv sau
o interjecție predicativă desemnând obiectul asupra căruia
se exercită acțiunea: Câinele păzește casa. Se recunoaște
cu ajutorul întrebărilor: pe cine? ce?
-Complement indirect- Complementul indirect determină un verb, un adjectiv,
un adverb sauo interjecție predicativă desemnând obiectul
căruia i se atribuie ori i seadresează o acțiune, o însușire
sauo caracteristică: Bunica le spune nepoților opoveste.Răspunde la întrebările: cui?, cu cine?, cu ce?,
de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce? etc.
-Complement de agent – Complementul de agent determină un verb la diateza
pasivă sau un adjectiv cu sens pasiv, arătând de cine este
făcută acțiunea.Răspunde la întrebarea: de către cine?
Am fost ajutat deprietenii mei.
b.Complemente circumstantiale
Lista complementelor circumstantiale din limba romana cuprinde:
-Complement circumstantial de loc-arata locul in care se desfasoara o actiune sau se
manifesta o insusire.Intrebarile la care raspunde
sunt:unde?, de unde?, pe unde?, până unde,?incotro?.
-Complement circumstantial de mod-arata modul in care se desfasoara o actiune.Raspunde
la intrebarile:cum?,in ce fel?,in ce mod?.
-Complement circumstantial de timp-stabileste timpul in care se petrece o actiune sau se
manifesta o insusire.Intrebarile la care raspunde
sunt:cand?,de cand?,pe cand?,pana cand?,cat timp?.
-Complement circumstantial de cauza-arata cauza unei actiuni,a unei insusiri sau a unei
stari. Intrebarea :din ce cauza?
-Complement circumstantial de scop-arata scopul realizarii unei actiuni.Raspunde la una
din intrebarile:cu ce scop?,in ce scop?,de ce?,la ce?,pentru ce?.
-Complement circumstantial conditional-stabileste conditia de a carei indeplinire depinde
oactiune sau o insusire.Intrebarea:in ce conditie?.
-Complement circumstantial consecutiv-consecinta unei actiuni sau a unei
insusiri.Intrebarea :care este urmarea faptului ca…?
-Complement circumstantial concesiv-arata obiectul sau situatia care ar fi fost de asteptat
saimpiedice infaptuirea unei actiuni sau existent unei insusiri.
Intrebari:in ciuda carui fapt?,in pofida carui fapt?. -Complement circumstantial sociativ- arata fiinta sau lucrul care insotes?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce? etc.
-Complement de agent – Complementul de agent determină un verb la diateza
pasivă sau un adjectiv cu sens pasiv, arătând de cine este
făcută acțiunea.Răspunde la întrebarea: de către cine?
Am fost ajutat deprietenii mei.
b.Complemente circumstantiale
Lista complementelor circumstantiale din limba romana cuprinde:
-Complement circumstantial de loc-arata locul in care se desfasoara o actiune sau se
manifesta o insusire.Intrebarile la care raspunde
sunt:unde?, de unde?, pe unde?, până unde,?incotro?.
-Complement circumstantial de mod-arata modul in care se desfasoara o actiune.Raspunde
la intrebarile:cum?,in ce fel?,in ce mod?.
-Complement circumstantial de timp-stabileste timpul in care se petrece o actiune sau se
manifesta o insusire.Intrebarile la care raspunde
sunt:cand?,de cand?,pe cand?,pana cand?,cat timp?.
-Complement circumstantial de cauza-arata cauza unei actiuni,a unei insusiri sau a unei
stari. Intrebarea :din ce cauza?
-Complement circumstantial de scop-arata scopul realizarii unei actiuni.Raspunde la una
din intrebarile:cu ce scop?,in ce scop?,de ce?,la ce?,pentru ce?.
-Complement circumstantial conditional-stabileste conditia de a carei indeplinire depinde
oactiune sau o insusire.Intrebarea:in ce conditie?.
-Complement circumstantial consecutiv-consecinta unei actiuni sau a unei
insusiri.Intrebarea :care este urmarea faptului ca…?
-Complement circumstantial concesiv-arata obiectul sau situatia care ar fi fost de asteptat
saimpiedice infaptuirea unei actiuni sau existent unei insusiri.
Intrebari:in ciuda carui fapt?,in pofida carui fapt?. -Complement circumstantial sociativ- arata fiinta sau lucrul care insoteste subiectul sau
obiectul in savarsirea unei actiuni .Intrebari:cu cine ?cu ce?.
-Complementul circumstantial instrumental –arata mijlocul sau instrumental prin
intermediul caruia se savarseste o actiune.
Capitolul al II-lea
ASPECTE TEORETICE PRIVITOARE LA COMPLEMENTUL DE AGENT IN
LIMBA ROMANA ACTUALA
II.1. Definitie
Gramaticile limbii romane se limiteaza la explicarea termenului de complement de agent si la stabilirea mijloacelor de exprimare aacestuia.Cercetarile au dovedit ca sfera de utilizare a complementului de agent este mai mare decat reiese din definitie.
Gramatica limbii romane ne propune definitia:”Complementul de agent determina un verb la diateza pasiva(constructia cu a fi,modul participiu sau reflexivul cu valoare pasiva),aratand de cine este facuta actiunea”.Mioara Avram in studiul “Cu privire la definitia complementului de agent si a complementului sociativ”da urmatoarea definitie pentru complementul de agent”Complementul de agent este partea secundara de propozitie care determina un verb la diateza pasiva,un adjectiv sau chiar un adverb provenit dintr-un verb la supin “.O alta categoriede lingvisti urmaresc planul semnatic al definitiei definitiei:”complementul de agent este expresia sintactica a autorului actiunii verbale,din planul extralingvistic al enuntului,atunci cand subiectul gramatical reprezinta expresia lingvistica a obiectului pasiv al aceleiasi actiuni”.Ion Coteanu da urmatoarea definitie pentru complementul de agent:”Este partea de propozitie care arata cine indeplineste actiunea unui predicat sau a altei forme verbale cu inteles pasiv.Complementul de agent se poate define si ca partea de propozitie cu inteles de subiect,dar construita ca un obiect indirect,de obicei cu prepozitiile de sau de catre.”
Din definitiile selectate anterior putem concluziona ca partea secundara de propozitie denumita complement de agent este pusa in legatura cu verb la diateza pasiva.De fapt complementul de agent depinde de sensul pasiv al determinantului.
Complementul de agent nu depinde doar de o “idee”pasiva si nu poate sa stea pe langa formele personale ale verbelor active de tipul a suferi,a suporta,a indura,a rabda,a capata,carora unii cercetatori le gasesc o valoare semantica de pasiv.
Autorii Gramaticii limbii romane vorbesc despre “configuratia semantica pe care o comporta complementul de agent”.Din punct de vedere semantic,complementul de agent desemneaza,Agentul care initiaza si controleaza actiunea verbului din constructia activa de la care provine participiul sau supinul.Verbele tranzitive de actiune aflate la diateza pasiva vor fi regente ale unor complemente de agent.Totodata si adjectivele formate prin derivare cu sufixul-abil/-ibil de la aceste tipuri de verbe pot fi considerate ca regente pentru complementele de agent.
Ex.Maria a fost influentata de catre parintii ei atunci cand a luat aceasta decizie.
Nu o credeau influentabila de catre prieteni
Uneori avea o stare influentabila de schimbarile din atmosfera.
Asadar putem da o definitie a complementului de agent:Complementul de agent este partea secundara de propozitie care arata cine face actiunea verbului la diateza pasiva.Are ca regent un verb la diateza pasiva ,un verb reflexiv cu valoare pasiva sau un verb la participiusi devine subiectul logic al unei propozitii.Intrebare:de(catre)cine?ce?
II. 2.Caracteristici
II. 2.1 Caracteristici sintactice
Complementul de agent este un tip special de complement prepozitional,care se realizeaza printr-un substantiv,pronume sau numeral cu valoare substantivala in cazul acuzativ cerut de prepozitia de /de catre-la nivelul propozitiei –sau printr-un tip special de propozitie relativa precedata de acelasi conector-la nivelul frazei.Intre complementul de agent si regentul sau se stabileste o relatie sintactica de dependenta.
Complementul de agent apare in enunturi in care se regasesc si verbe la diateza pasiva.
Cadoul cumparat a fost bine impachetat de catre vanzatoare.Complementul de agent este echivalentul subiectului atunci cand constructia devine activa.Vanzatoarea a impachetat bine cadoul cumparat.Se observa aici urmatoarele:
Subiectul cadoul din prima constructie pasiva devine complement direct in constructia activa.
Complementul de agent vanzatoarea din prima constructie a devenit subiect in cea de a doua constructie.
Spre deosebire de subiectul gramatical,care are rolul principal intr-o constructie si care are locul lui alaturi de verb,deci apare obligatoriu in enunt,complementul de agent este un constituent facultativ al verbului la pasiv:Firma aceasta este administrata bine[de catre managerul ei] si Rolul Julietei a fost bine interpretat[de actrita aceea].
Complementul de agent poate determina si forme verbale cu sens pasiv incorporat(forme de participiu sau de supin provenite de la verbe tranzitive pasivizabile,asa-numitul “pasiv lexical”sau “pasiv cu marca zero”-forme verbale inerent pasive)de ex.Sentimentalismul se opune ,prin definitie,tipului de arta sugerat de primii “moderni’’,proclamat de Mallarme si definit restrictiv de Valery.(M.Zamfir,Discursul);Am apelat la un argument usor de acceptat de catre oricine.
Regent al complementului de agent se poate considera si adjectivul asezat dupa verb si format prin derivare cu sufixul-abil/-ibil,adjectivce se caracterizeaza prin trasatura semantica inerenta.de ex.Statutul fundatiei este revizuibil numai de catre membrii ei fondatori.
Propozitia relativa care face parte din clasa de substitutie a acestei pozitii sintactice poate avea aceleasi elemente regente ca si nominalul cu functie sintactica de complement de agent.
II. 2.2 Regentul complementului de agent
In grupul verbal,complementul de agent determina verbe la diateza pasiva,forma in care verbele sau locutiunile verbale devin contextual lintranzitive.
a) Complementul de agent apare lexicalizat daca verbul este la diateza pasiva construita cu verbul a fi,atat la moduri personale,situatie in care verbul are functia sintactica de predicat complex
Fructele au fost adunate in lazi de catre angajatii fermei.
Articolele publicate au fost apreciate de cititorii revistei.
Evolutia lor a fost urmarita cu interes de cei apropiati lor.
Aceasta propunere a fost primita cu veselie de prietenii lui.
Si incetul cu incetul muntele fu cuprins de intuneric.
Zilele care mai ramasesera pana la vacanta de vara erau numarate cu nerabdare de nepotii sai.
Copilul a fost băgat în seamă de vecinii lui. (locuțiune verbală cu verb la diateza pasivă)
cat si la forme verbale nepersonale,la infinitiv sau la gerunziu,de ex.
Pentru un elev,a fi ajutat de catre o persoana competenta este o mare sansa de reusita in viata.(a fi ajutat –verb la mod infinitiv pasiv cu functia sintactica de subiect)
Fiind considerat un bun inotator de catre antrenor ,a fost selectat in lotul pentru concurs.(fiind considerat-verb la modul gerunziu pasiv cu functia sintactica de complement circumstantial de cauza)
mai rar ,la supin si la participiu,de ex.
Valoarea tabloului este usor de stabilit de catre specialist.
Traseul acela este greu de strabatut de catre incepatori.
Calculele sunt usor de efectuat de orice elev din clasa a II-a.
Cursul acela a fost usor de inteles de catre toti studentii.( de inteles –verb,mod supin cu functie sintactica de subiect)
Trebuie lamurita situatia de catre cei care au fost prezenti acolo.(lamurita-verb,mod participiu cu functia sintactica de subiect)
b) Atunci cand verbul este la pasivul reflexiv(predicat simplu),complementul de agent se lexicalizeaza rar, in limba romana actuala ,aceasta forma a pasivului este preferata atunci cand se considera ca mentionarea autorului actiunii sau a initiatorului procesului nu este necesara in planul comunicarii,de ex.
S-a constatat uneori ca cei de acolo nu respectau normele.
Sau cand in pozitia complementului de agent se subintelege un cuantificator universal(detipul”de catre toti/de catre oricine”,respectiv”de catre nimeni” in enunturi negative),de ex.De la inapoierea tatei,orele de punere in functiune a uzinei se respecta cu sfintenie.(I.Ghetie,Fructul oprit)
Saptamana aceasta ,nu s-a apelat la serviciile noastre.
Exista totusi enunturi cu pasiv reflexive in care figureaza si complementul de agent.Este vorba despre situatiile in care in pozitie centrala a grupului apare un verb sau o locutiune verbala care nu accepta pasivizarea cu auxiliarul a fi,ci numai cu pronumele reflexive,de ex.S-a afirmat de catre unii ca acolo exista o greseala.Nu s-a vrut de catre parinti sa se ia masuri drastice impotriva acelui elev.
In al doilea rand,este vorba despre constructii pasive in care pasivul cu pronume reflexive si cel cu operatorul de pasivizare sunt in variatie libera,de ex.Hotararea se va lua de catre cei prezenti.
In grupul adjectival ,complementul de agent poate determina:
Adjective cu sens pasiv:
A fi +adjectivele derivate cu sufixul –abil/-ibil:
Bursa castigata estenetransmisibila de catre detinatorul ei.
Drumurile sunt impracticabile de catre asemenea utilaje.
Contradictia esteidentificabila de catre orice specialist.
Rezultatul la un examen este contestabil de catre sustinator.
Scrierile sale sunt intraductibile de catre necunoscatori ai limbii in care sunt scrise.
Participii cu valoare adjectivala :
A aparut copilul cautat de politisti.
Operele lui de arta au devenit foarte apreciate de colectionari.
Nu mi-l inchipuiam atat de respectat de toti colegii sai.
„Pustie și albă e camera moartă… Și focul sub vatră se stinge scrumit…/ Poetul, alături, trăsnit stă de soartă" (Al. Macedonski).
II. 2.3 Caracteristici semantice
Complementul de agent preia multe dintre rolurile semantice ale subiectului din constructiile active.
Complementul de agent desemneaza Agentul care initiaza si controleaza actiunea verbului din constructia activa,respectiv actiunea verbului de la care provine participiul sau supinul ori de la care este derivat adjectivul cu sufixul-abil/-ibil,daca se considera ca precizarea acestuia este necesara si in constructia pasiva.Verbele transitive de actiune,la diateza pasiva vor fi selectate ca si regent ale complementelor de agent.Adjectivele formate prin derivare de la aceste verbe transitive de actiune pot fi regent pentru complementul de agent,de ex..Paharul acesta a fost spart de tine.,Iarba cosita de Marcu este in gradina.
Complementul de agent poate exprima si Forta care provoaca actiunea ,dar care nu o controleaza,de ex.Zona a fost mistuita de incendiu.Copacii sunt distrusi de ploiletorentiale.Complementul de agent poate exprima de asemenea si Instrumentul,de ex.Privesc brazdele proaspat intoarse de plug.(A.Plesu,Jurnalul),Conversatia e incheiata de aplauzele puternice ale participantilor.
In contextual unor verbe psihologice ,rolul complementului de agent este acela de Experimentator,de ex.Maria este apreciata de toti.sau de Stimul ,de ex.Nu o credeam influentabila de catre prietenele sale.
Complementul de agent aflat in enunturi in care determina tot verbe psihologice poate fi si Beneficiar,de ex. Dictionarul a fost gasit de Amalia.
II.2.4 Caracteristici in plan comunicativ-pragmatic
Complementul de agent aduce o informatie de natura rematica.Faptul acesta decurge din esenta transformarii pasive,care presupune o repozitionare a Pacientului ,prin plasarea sa in pozitie tematica,adica in pozitia sintactica a subiectului ,in timp ce Agentul procesului codificat prin verbul regent este distribuit la un nivel ierarhic inferior din punct de vedere sintactic,respectiv in pozitia de complement prepozitional facultativ,de ex.Ea a scris un roman.Acesta a fost laudat in presa de toti criticii.
Uneori aceasta pozitie sintactica a complementului de agent este “tematizata”prin inversarea topicii(in general cu intentie polemica):
De Brancusi [nu de cine crezi tu] a fost sculptata aceasta statuie.
Numai de cine tine la tine vei fi sfatuit de bine.
II.2.5 Delimitarea de alte pozitii sintactice
In gramatica limbii romane exista complemente care se formeaza cu aceeasi prepozitie,dar care sunt totusi diferite ca sens.Fiind insotite de aceeasi prepozitie se pot crea confuzii .
Complementul de agent este un tip special de complement prepozitional,introdus prin prepozitia de sau de catre,care apare,ca urmare a unei reorganizari in constructia pasiva.Complementul de agent este un complement nematricial,corespunzand subiectului din constructia activa cu verb tranzitiv:ex.Studentii citesc cursul.-Cursul este citit de catre studenti.
Complementul de agent care are in structura sa prepozitia de catre nu se afla in situatia de a fi confundat cu un alt tip de complement,deoarece conectorul mentionat este utilizat doar pentru aceasta functie sintactica.
In schimb,complementul de agent care are in constructia sa prepozitia de poate fi usor confundat cu alte tipuri de complemente.
II.2.6 Complementul de agent vs complementul prepozitional
Complementul de agent si complementul prepozitional se aseamana in special, prin faptul ca ambele se realizeaza prin grup prepozitional.Delimitarea celor doua complemente se impune a se face in situatiile care urmeaza.
-In perechi de enunturi de tipul: Ion a fost detasat de seful lui in provincie.vs. Ion este detasat de cele lumesti.Cele doua constructii au functii sintactice diferite care se pot deosebi datorita tipului de predicat existent in fiecare enunt in parte.In primul enunt intalnim un predicat complex exprimat printr-u n verb la diateza pasiva+participiu cu valoare pasiva,iar in cel de al doilea enunt gasim un predicat nominal cu numele predicativ exprimat prin adjectiv
provenit din verb la participiu.In prima propozitie apare verbul tranzitiv a detasa la diateza pasiva,avand ca adjunct un complement de agent exprimat printr-un substantiv comun insotit de prepozitia simpla”de”,in cea de a doua propozitie intalnim participiul cu sens activ al verbului tranzitiv “a se detasa”(de ceva)=”a face abstractie” urmat de un complement prepozitional.Cele doua enunturi se deosebesc si prin calitatea de adjunct facultativa complementului de agent din primul enunt (Ion a fost detasat in provincie.),spre deosebire de calitatea de adjunct obligatoriu a complementului prepozitional din al doilea enunt(Ion estedetasat.)
Intr-un enunt de tipul Marin a ramas uimit de evolutia evenimentelor din tara voastra.(care nu sunt corespondentele pasive ale enunturilor -Evolutia evenimentelor il uimeste/mira/impresioneaza pe Marin),substantivul precedat de prepozitia de este tot complement prepozitional,si nu complement de agent,regentul sau fiind un predicat nominal al carui suport semantic este un participiu fara sens pasiv.Predicatul nominal “a ramas uimit”are in component sa un adjective provenit din participial verbului tranzitiv”a uimi” care poate fi insotit de morfeme ale gradarii sau de semiadverbe de aproximare,de ex.Marin a ramas cam uimit/foarte uimit de evolutia evenimentelor.
In constructiile in care se regaseste in centrul grupului verbal un verb tranzitiv pasivizat care are si regim prepozitional cu de ,de ex. A fost banuit de tradare(de colegii sai),cele doua pozitii sintactice se deosebesc prin tipul de determinare:determinare obligatorie ceruta de regimul verbului (in cazul complementului prepozitional)vs determinare facultativa(in cazul complementului de agent);este insuficient un enunt de tipul El a fost banuit(de camarazii sai).
Complementul de agent se poate confunda cu complementul indirect. (http://limba-romana.ucoz.ro/index/complementul_de_agent/0-313). Complementul de agent determină un verb la diateza pasivă sau un adjectiv cu sens pasiv, arătând de cine este făcută acțiunea. Răspunde la întrebarea: de către cine?
Complementul indirect este exprimat printr-un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume, numeral) în acuzativ, introdus prin prepoziția de sau de către.Răspunde la întrebările: cui?, cu cine?, cu ce?,despre ce?,despre cine?de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?.
Exemplu : S-au zis multe de ele..(=de catre ele)-Complement de agent
S-au zis multe de ele.(despre ele)-Complement indirect
Avand cele doua propozitii ca exemple clare putem afirma ca atunci cand prepozitia “de” poate fi inlocuita cu prepozitia”de catre” vom avea un complement de agent.Daca prepozitia “de” va fi echivalenta cu prepozitia “despre” in text vom avea un complement indirect.
II.2.7 Complementul de agent vs complementul circumstantial de cauza
Complementul de agent poate fi confundat si cu complementul circumstantial de cauza.
Exemplu :
Maria a fost suparata de anuntul meu.
Deosebirea intre cele doua complemente ,cel de agent si cel de cauza se poate face prin reconstructia propozitiei cu verbul la diateza activa:
Anuntul meu a suparat-o pe Maria.
Substantivul “anuntul” a devenit aici subiect gramatical,iar in prima propozitie era subiectul logic al actiunii,deci avea functia de complement de agent si nu de complement circumstantial de cauza.
In perechi de enunturi de tipul Fereastra a fost trantita de vant.vs Fereastra s-atrantit de vant ,grupul prepozitional de vant apare,in primul enunt,in contextul verbului tranzitiv”a tranti” la diateza pasiva,deci are functia sintactica de complement de agent ;in cel de al doilea enunt regentul aceluiasi grup prepozitional este verbul intranzitiv “a se tranti” si,in consecinta are functia sintactica de complement circumstantial de cauza(Fereastra s-a trantit din cauza vantului.)
In propozitia Alimentele sunt alterate de caldura,regentul grupului prepozitional-de caldura- este un participiu cu sens activ provenit de la verbul intranzitiv –a se altera-,si de aceea ,adjunctul sau este interpretat drept circumstantial de cauza si nu complement de agent.(Alimentele sunt alterate din cauza caldurii)
II.2.8 Complementul de agent vs complement circumstantial instrumental
Complementul de agent se poate confunda cu complementul circumstantial instrumental.Intre cele doua complemente exista o asemanare din punct de vedere al sensului,dar formal ele se diferentiaza.
Exemplu :
Am harta obtinuta de Mihai.(=de catre Mihai-complement de agent)
Am harta obtinuta de Mihai de la prietenii mei.(=prin Mihai-complement circumstantial
instrumental)
In propozitia Rochia ei este stropita de noroi,substantivul insotit de prepozitia “de” are functia sintactica de complement circumstantial instrumental,si nu pe cea de complement de agent deoarece participiul stropita nu are sens pasiv.In contextul dat prepozitia’’de’’ se poate inlocui cu prepozitia “cu”(Rochia ei este stropita de noroi./Rochia ei este stropita cu noroi.
II. 3. Exprimarea complementului de agent
II. 3.1. Partile de vorbire aflate in cazul acuzativ si precedate de prepozitiile de/de catre prin care se poate exprima un complement de agent sunt :
a) Substantiv comun
S-a stabilit că banii au fost furați de un om al străzii.
Unii pomi sunt mancati de omizi.
Apartamentul era locuibil de o familie cu mulți bani.
b) Substantiv propriu
Proiectul a fost realizat de Andrei.
Melodia aceasta a fost compusa de George Enescu
c) Substantiv colectiv
Cantaretul a fost aplaudat de catre multimea prezenta la festival.
d)Substantiv epicen
Puisorii au fost prinsi de sobolan.
e)Substantive mobile (motionale)
Tiparul a fost modificat de croitor,dar realizat de croitoreasa.
f) Pronume personal
Jocurile cautate de el se aflau pe alt site.
g) Pronume personal de politete
Colega mea a fost ajutata de dumnealor sa isi termine studiul de caz.
h) Pronume posesiv
Scrisorile acestea au fost trimise de ai nostri .
Schita proiectului a fost intocmita de al meu.
i)Pronume interogativ
De cine a fost descoperit castelul?
j)Pronume demonstrativ
Au fost insotiti de acestia pe tot parcursul traseului montan.
De acesta a fost insultat fratele tau.
k)Pronume nehotarat
Poetul era cunoscut de toti.
Trebuia sa fie vazut de cineva cat mai repede deoarece avea febra mare.
l) Pronume negativ
A reusit sa gaseasca muzeul neindrumata de nimeni.
m) Numerale cu valoare substantivala in cazul acuzativ(insotite de prepozitiile de si de catre)
-numeral colectiv: Replicile au fost invatate de ambii.
Maria va fi ajutata de amandoi.
-numeral fractionar: A fost apreciat de o jumatate.
Se confirma de o treime exactitatea datelor din prezentul proces verbal. – numeral ordinal: Raspunsul a fost dat de catre al treilea.
Premiul intai a fost obtinut de al saselea.
-numeral cardinal: Concursul a fost castigat de doi dintre colegii lui.
Nuvela a fost citita de cei patru.
II.3.2 Prepozitia „de”/”de catre” marca a complementului de agent
Ca marca formala a complementului de agent ,prepozitia de este folosita in contextul oricarui nominal si in toate stilurile limbii.Prepozitia”de catre”specifica acestei functii sintactice se foloseste rar,cu precadere in stilul stiintific sau in cel elevat,solemn,si numai in vecinatatea unor substantive avand trasatura semantica inerenta,de ex.Daca vom fi descoperiti pe scara,in jocul apasator de-a statuile,de catre vecini.(S.Golopentia,Cartea plecarii).Conform normelor limbii literare ,nu se recomanda formulari de tipul „Stirea a fost difuzata de catre posturile de radio.”Pentru selectarea complementului de agent un rol important il are centrul de grup,dar in ceea ce priveste selectarea prepozitiei restrictiile,fara sa fie ferme,sunt dictate de trasaturile semantice ale nominalului care apare in aceasta pozitie sintactica,precum si de registrul stilistic in care este performat enuntul.
Se justifica folosirea prepozitiei „de catre”si pentru dezambiguizarea pozitiilor sintactice (conplement prepozitional vs complement de agent),in enunturi al caror verb-centru are in schema sa sintactica prepozitia de ca regim,de ex.El a fost acuzat de coruptiede catre magistrati.(Al.Paleologul-S.Tanase,Sfidarea memoriei)
II.4 Clasificarea complementului de agent
Complementul de agent este partea secundara de propozitie care arata de cine este facuta actiunea intr-un enunt si poate fi clasificat din punct de vedere structural astfel:
II.4.1 Simplu -cand este format dintr-o singura parte de vorbire (substantiv,numeral sau pronume aflat in cazul acuzativ si insotit de prepozitiile de /de catre):
Atacul aerian a fost initiat de catre un avion militar rusesc.
Ii era clar ca fusese lovit de el .
A fost impins de cei doi sa nu spuna adevarul.
II. 4.2-Coordonat ( compus din termeni coordonati copulativ,disjunctiv si adversativ):
Vine insotit de parinti si de prieteni.
E rasfatata deopotriva de bunici si de parinti.
A fost audiat ba de procuror ,ba de avocat.
Nu se stie daca turneul va fi castigat de Oana sau de Maria.
Era coplesit de ganduri si de emotii negative.
Efortul pe care l-a depus ii va fi rasplatit nu de note ,ci de rezultatul de la admitere
II.5 . Marcile complementului de agent
Complementul de agent are marci specifice:
Prepozitii desi de catre
Ajungand dimineata in tabara am fost intampinati de instructor.
Discursul sau a fost ascultat de catre cei prezenti la sesiune.
Regentul este exprimat printr-un verb la diateza pasiva :
Poezia este citita de catre elevi.
Poezia se citeste de catre elevi.
Regentul poate fi un verb la supin:
Proiectul acesta e usor de realizat de catre toti.
Exercitiul este usor de rezolvat de catre copii.
II.6.Punctuația complementului de agent
Complementul de agent nu se desparte prin virgulă de cuvântul determinat.
Complementele de agent aflate în raport de coordonare se despart sau nu prin virgulă între ele conform regulilor de punctuație ale conjuncțiilor.
II.7.Topica complementului de agent
De regulă, complementul de agent stă după verbul pe care îl determină, dar sunt și situații în care poate sta in fata acestuia.
A fost acceptat de părinții mei.
De părinții mei a fost acceptat.
“ Pentru faradelegile noastre copilaresti,numai Porojan era pedepsit de catre jupaneasa din casa”.(Vasile Alecsandri-Vasile Porojan)
Din necesitati prozodice,in propozitii interogative sau pentru a reliefa complementul de agent,acesta poate sta si inaintea verbului regent:
“De murmur duios de ape /Ea trezita-atunci tresare”(Mihai Eminescu-Fat-Frumos din tei)
De verisorii tai ai fost sunat?
De aceia ai fost batut?
Complementul de agent exprimat prin pronume nehotarat care introduce o propozitie concesiva precede verbul,daca este un constituent focalizat:De oricine ar fi fost facuta greseala,ea trebuie corectata.Cand verbul se afla la modul conjunctiv ,complementul de agent poate sta si dupa regent:Sa fie spalata de oricine,eu tot nu folosesc aceasta cana.
II. 8. Aspecte normative
Nu este corecta utilizarea prepozitiei de catre atunci cand nominalul pe care il precede are trasatura[-uman]:
Apa din pahar a fost bauta de catre pisica . Corect:Apa din pahar a fost bauta de pisica.
Gardul a fost dat jos de catre vant. Corect:Gardul a fost dat jos de vant.
II. 9. Complementul de agent si realizarea diatezei pasive
Complementul de agent are un rol aparte in formarea diatezei pasive fiind considerat marca a acestei diateze.Diateza pasiva indica faptul ca actiunea este suportata de subiect ,dar este savarsita de un complement de agent.Diateza pasiva au doar verbele tranzitive.
Diateza pasiva se formeaza cu ajutorul verbului a fi (care ne indica modul,timpul,persoana si numarul)si a participiului verbului de conjugat:
a). Indicativ –prezent:sunt chemat/-a
-imperfect:eram chemat/-a
-perfect simplu: fusei chemat/-a
-perfect compus : am fost chemat/-a
– mai mult ca perfect: fusesem chemat/-a
– viitor: voi fi chemat/-a
b) Conjunctiv –prezent:sa fiu chemat/-a
– perfect: sa fi fost chemat/-a
c) Conditional-optativ –prezent:as fi chemat/-a
– perfect :as fi fost chemat/-a
d) Imperativ -forma pozitiva: fii chemat/-a
-forma negativa: nu fii chemat/-a
Modurile nepersonale
1.Infinitiv – present: a fi chemat(-a)
– perfect: a fi fost chemat(-a)
2. Gerunziu : fiind chemat/-a
Transformarea activului in pasiv implica transformarea subiectului in complement de agent si a complementului direct in subiect gramatical.
Enunt 1
Copiii talentati picteaza tablouri deosebite.
Substantivul comun copiii are functie sintactica de subiect,iar substantivul comun tablouri are functie sintactica de complement direct .Predicatul verbal al acestui enunt este format din verb la diateza activa.
Enunt 2
Tablourile deosebite sunt pictate de copiii talentati.
Substantivul comun tablourile a primit functie sintactica de subiect,iar substantivul comun copiii+prepozitia simpla“de”are functia sintactica de complement de agent .Predicatul acestei propozitii este exprimat printr-un verb la diateza pasiva.
Asadar pentru a obtine diateza pasiva trebuie sa folosim un complement de agent care devine subiectul logic al constructiei pasive.Denumirea de diateza pasiva are in vedere faptul ca subiectul gramatical este pasiv ,adica nu contribuie la realizarea actiunii,ci doar suporta consecintele.
Subiect gramatical Subiect logic(complement de agent)
Florile sunt culese de Mihaela.
Diateza pasiva nu trebuie confundata cu situatii in care verbul copulativ este insotit de nume predicativ exprimat prin adjectiv verbal (provenit din verb la participiu):
Baiatul este citit.(este citit-predicat nominal,iar numele predicativ este exprimat printr-un adjectiv ce evidentiaza o caracteristica a numelui-subiect-citit=cult,invatat,educat)
Revista este citita de elevi.(este citita-predicat verbal,diateza pasiva)Exista modalitati de verificare a existentei in cele doua contexte a unui complement de agent.Se observa ca in primul exemplu nu se poate intelege Baiatul este citit de cineva.Se va constata ca adjectivul citita din al doilea exemplu nu exprima o caracteristica a cartii,ca de exemplu:carte noua,veche,deci nu este adjectiv ,ci verb .
Uneori complementul de agent poate fi neexprimat ,dar subinteles :
Florile sunt culese.Ferestrele sunt sparte.Jucariile au fost stricate. In aceste enunturi se deduce existenta unui complement de agent,cunoscut sau necunoscut locutorului care a facut actiunea de a culege,a sparge,a strica.
Verbul la diateza pasivă poate avea două sau mai multe complemente de agent, aflate în raport de coordonare.
Filmul a fost urmărit de copii, adulți și de bătrâni.
II. 10. Propozitia completiva de agent
Completiva de agent este propozitia subordonata care indeplineste in fraza functia unui complement de agent pe langa un verb din regent,aratand de cine este facuta actiunea,sau pe langa un regent de natura adjectivala.
Regentul unei propozitii completive de agent poate fi :
a) un verb la diateza pasiva la un mod personal:
Voi sunteti ajutati de cine se pricepe.
b) un verb la diateza pasiva la un mod nepersonal(infinitiv pasiv sau gerunziu pasiv):
Noi putem fi apreciati de cine ne asculta
Fiind asteptati de cine ne chemase,noi ne grabeam.
c)verb la participiu :Ajutati de cine ne cunoaste,noi am reusit.
d)locutiune verbala al carei verb pasiv este la un mod personal:
El este luat in seama de oricine trece pe acolo.
e)locutiune verbala cu verb pasiv la un mod nepersonal(infinitiv pasiv,gerunziu
pasiv,participiu):
A fi luat in seama de oricine trece pe acolo este o placere.
Fiind bagat in seama de oricine le vizita casa ,l-a facut sa devina infumurat.
Luat la rost de oricine venea ,l-a speriat.
f)verb reflexiv cu sens pasiv la un mod personal:
Problema aspectului se rezolva de catre cei care se ocupa de finisaje.
g)verb reflexiv la un mod nepersonal(infinitive sau gerunziu)
Este necesar a se lua masuri stricte numai de catre cei implicati in proces.
Sedinta s-a incheiat ,prezentandu-se concluziile de catre cei care au organizat-o.
h) adjective derivate ,de la un verb, cu sufixul-bil:
A utilizat niste definitii inabordabile de catre ceice nu cunosc medicina.
Avocatul a intocmit un testament inatacabil de catre oricine s-ar considera nedreptatit.
Ei au desenat un proiect realizabil de catre cei ce lucreaza in constructii.
Completiva de agent se poate introduce prin pronume si adjective relative simple sau prin pronume relative compuse:care,cine,ce,cat,cata,cati,cate,cel ce,ceea ce,cele ce,cei ce,insotite de prepozitiile specific de /de catre:
Eram intrebat ce se petrece acolo de cine trecea prin zona.
El a fost lovit de ce a cazut de pe acoperisul casei.
A fost vazut de cati treceau pe strada.
Terenul va fi insamantat de cate tractoare vor veni.
Voi sunteti chemati de ceice au depus plangerea.
El a ramas surprins de ceeace i-au spus.
Propozitia subordonata completiva de agent poate fi introdusa si prin pronume si adjective nehotarate compuse cu ori:oricare,oricine,orice,oricat,oricata,oricati,oricate insotite de prepozitia de:
Voi veti fi admirati de oricine va va intalni.
Usile cabanei se vor deschide numai de( catre) oricine are chei.
Intrebarea se poate pune de oricare va fi prezent la discutii.
Din exemplele anterioare putem concluziona ca prepozitia simpla de sta in fata unor pronume relative sau nehotarate care introduc o completiva de agent cu regent un verb la diateza pasiva sau la modul participiu,iar prepozitia compusa de catre urmata de pronume relativ sau nehotarat introduce o completiva de agent care are ca regent un reflexiv pasiv sau un adjectiv derivat cu sufixul -bil.
Completivele de agent pot fi asezate in fata regentei, dar pot sa apara si dupa propozitia regenta:
De cine trebuie vei fi indrumat .
De oricine va interpreta mai bine rolul va fi castigat postul.
De cati vor veni la petrecere vei fi felicitate.
De cel ce ti-a parut rau vei fi dezamagit.
De cine ne temem vom fi infranti la volei.
De catre cine era bine informat s-au relatat toate intamplarile.
S-a straduit sa fie apreciat de cel care avea cea mai mare putere de decizie.
Se observa ca atunci cand este asezata inaintea regentei propozitia completiva de agent are ca regent un verb la diateza pasiva (la un mod personal sau nepersonal) si este introdusa printr-un element relativ format cu ajutorul prepozitiei simple de ,iar cea care are ca regent un reflexiv pasiv este introdusa printr-un pronume relativ sau nehotarat precedat de prepozitia compusa de catre.
Urmarind sa obtina niste nuante deosebite in exprimare,unii autori aseaza completiva de agent inaintea regentei:
“De cei ce vand parfum cand esti atins,
Tu-n haine prinzi mirosul lor distins.”(George Cosbuc ,Opere,p.369)
Autorul actiunii fiind real,modul de construire a propozitiilor completive de agent este modul indicativ , mod ce exprima o actiune reala.
Mergand pe strada intunecata a observat ca era urmarit de catre cei care purtau haine negre.
Ipotetic ar putea fi folosit si modul conditional optativ:ex. Propunerea ar trebui facuta de catre cei ce ar dori infiintarea unei noi publicatii.
Masina ar trebui ingrijita de catre cei care ar dori sa o foloseasca mai multi ani.
II.11. Concluzii
Complementul de agent este partea secundara de propozitie care determina un verb la diateza pasiva,un adjectiv sau un adverb provenit dintr-un verb la supin si indica autorul actiunii verbale.
Complementul de agent este considerat subiectul logic al actiunii si este marca reprezentativa a diatezei pasive.
Regentul complementului de agent poate fi un verb la diateza pasiva,unadjectiv cu sens pasiv,un verb la supin.
Complementul de agent poate fi exprimat prin substantive,pronume si numerale(in cazul acuzativ).
Conform structurii sale complementul de agent se clasifica in:
– Simplu
– Coordonat sau multiplu
Complementul de agent isi marcheaza caracterul sau individual prin: prepozitii(de si
de catre),regent exprimat prin verb la diateza pasiva sau la supin.Complementul de agent nu se desparte prin virgula de cuvantul determinat sis ta de obicei dupa acesta.
Propozitia subordonata completiva de agent are rolul unui complement de agent pe langa un termen regent.
CAPITOLUL AL III-LEA
ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND PREDAREA/INVATAREA
COMPLEMENTULUI DE AGENT
Din punct de vedere etimologic termenul “metoda” provine din limba greaca (”metha”=
spre;”odos”= cale) si desemneaza o cale eficienta de urmat pentru atingerea anumitor scopuri.
Prin metoda de invatamant se intelege o modalitate comuna de actiune a cadrului didactic si a elevilor in vederea realizarii obiectivelor pedagogice.Metodele de invatamant sunt instrumental cu ajutorul caruia profesorul transmite cunostinte,formeaza priceperi si deprinderi.Alegerea celor mai adecvate metode didactice se face in stransa legatura cu obiectivele educative-operationale si specifice.Obiectivele specific sunt concepute pe ani de invatamant ,sunt précis formulate si indica exact competentele care trebuie formate in procesul instructive-educativ,prin intermediul cunostintelor de limba si literature romana.Finalitatile generale ale predarii-invatarii-evaluarii limbii si literaturii romane se regasesc in programa de invatamant,care este revizuita si imbunatatita periodic.
O lectie eficienta se realizeaza folosind o metodologie bogata in care se imbina elemental traditional cu cel modern.Metodele care se utilizeaza in cadrul lectiilor de limba romana sunt de transmitere a cunostintelor,de insusire,de consolidare ,de sistematizare,de verificare si de evaluare.
Urmarind criteriile eficientei si finalitatii putem face o clasificare a metodelor de invatamant:
-metode traditionale/clasice (cu un lung istoric in institutia scolara si care pot fi pastrate cu conditia reconsiderarii si adaptarii lor la exigentele invatamantului modern):expunerea orala,conversatia,demonstratia ,lucrul cu manualul,analiza gramaticala etc.
-metode moderne/euristice(determinate de progresele inregistrate in stiinta si tehnica,unelese apropie de metodele de cercetare stiintifica ,punandu-l pe elev in situatia de a dobandi cunostintele printr-un efort propriu de investigatie experimentala;altele reusesc sa valorifice tehnica de varf-calculatorul):descoperirea ,problematizarea, modelarea figurativa,brainstormingul,ciorchinele,algoritmizarea,jocul didactic,studio de caz,invatarea asistata de calculator,jocul de rol.
-metode de predare( servesc mai mult actului comunicarii din partea profesorului): prelegerea,demonstratia,povestirea,explicatia.
-metode de invatare(sunt metodele folosite de catre elevi in procesul de invatare pentru a dobandi cunostintele):lucrul cu manualul,studiul individual,descoperirea,exercitiul,analiza gramaticala.
-metode de comunicare:expunerea,conversatia,povestirea
-metode de explorare a realitatii:observatia,demonstratia,descoperirea.
-metode de actiune practica :exercitiul,lucrul cu manualul,algoritmizarea,lucrul in grup,jocul didactic.
-metode de verificare si de evaluare a rezultatelor scolare:probele scrise,probele orale,testele docimologice.
Cele mai importante metode specifice predarii limbii si literaturii romane in invatamantul preuniversitar sunt:
-expunerea; -metode demonstrative
-studiul cu manualul -invatarea prin descoperire
-conversatia -analiza lingvistica
-problematizarea -analiza fonetica
-asaltul de idei -analiza lexicala
-exercitiul -analiza morfologica
-algoritmizarea -analiza ortografica
-analiza sintactica -analiza punctuatiei
-asaltul de idei(brainstormingul) -analiza stilistica
-invatarea asistata de calculator -jocul didactic
-ciorchinele -cubul
-tehnica LOTUS(Floarea de nufar) -cvintetul
-metoda Palariilor ganditoare -metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat
-povestirea
III.1 Metode traditionale
Metodele traditionale folosite in cadrul orelor de limba romana sunt:conversatia,
explicatia,comunicarea, exercitiul,analiza,studiul cu cartea(lucrul cu manualul),invatarea prin descoperire,algoritmizarea,jocul didactic,povestirea.
1. Conversatia este considerata a fi cea mai veche metoda de predare-invatare folosita in invatamant la toate obiectele de studiu. Ea se realizeaza cu ajutorul dialogului profesor-elev,dar si elev-profesor, astfel rolurile de emitator si receptor vor fi detinute atat de professor cat si de elevi.Conversatia reprezinta una dintre cele mai eficiente si mai active modalitati de instruire a elevilor.
Profesorul devine partener de dialog al elevilor,membru al colectivitatii si nu isi
limiteaza rolul doar sa dirijeze sau sa corecteze raspunsurile eronate ale elevilor.Fiind cel care initiaza conversatia ,profesorul urmareste sa stimuleze participarea elevilor la discutie,observand capacitatile de gandire ale fiecaruia,spiritual de observatie,puterea de concentrare si de analiza,sinteza,generalizare si abstractizare,cat si deprinderile de exprimare corecta.
Conversatia se intalneste sub trei forme:
Conversatia catehetica(gr.”katekismos”=invatatura)
Conversatia euristica(gr.”heuriskein”=a descoperi)
Dezbaterea (discutia)
Pe langa cele trei tipuri de conversatie prezentate,unii specialist mai identifica doua.
2. Strategiile euristice-reprezinta o varianta a conversatiei euristice si se folosesc in transmiterea noilor cunostinte,atunci cand,pe baza analizei ,elevul poate ajunge in mod independent la aflarea unui adevar.Ele se bazeaza pe dialog,pe o tehnica a intrebarilor si a raspunsurilor judicios alcatuita, iar predarea ia forma unei comunicari ,a unei conversatii in cadrul careia profesorul este cel care le va adresa elevilor prin solicitari verbale sa rezolve anumite probleme.
Dialogul nu trebuie să fie rigid, desfășurat la întâmplare, ci să respecte anumite cerințe. Dintre acestea mai importante par a fi următoarele:
– întrebările trebuie să ofere elevilor mai multă libertate de gândire;
să sugereze mai multe posibilități de căutare și să le permită să aleagă între acestea;
să permită schimbul de informații și manifestarea spiritului critic;
să antreneze toți elevii în elaborarea soluțiilor;
să permită elevului să pună întrebări și să ofere răspunsuri cu caracter deschis.
3. Conversatia de verificare este folosita in practica scolara nu numai la limba si literatura romana ,ci si la alte discipline de invatamant si are rolul de evaluare a nivelului de pregatire al elevului.
Corneliu Craciun in “Metodica predarii limbii si literaturii romane in gimnaziu si liceu” face o clasificare a tipurilor de conversatie in functie de scopul urmarit:a)conversatie euristica(pentru insusirea de cunostinte noi);b)conversatia de reactualizare(pentru reamintirea unor cunostinte anterioare,utile insusirii noilor cunostinte);c).conversatia de fixare(pentru organizarea si consolidarea cunostintelor insusite);d). conversatia de verificare(in cadrul verificarii orale a cunostintelor).
4. Conversatia euristica presupune o serie de intrebari adresate elevilor de catre professor,urmate de raspunsuri ale acestora si ete folosita la predarea –invatarea unor cunostinte noi,dar si la lectiile de formare a unor priceperi si deprinderi.Conversatia euristica are la baza ei dialogul elev-profesor si professor-elev,iar elevul poate sa puna intrebari,poate sa dea raspunsuri la intrebari sau isi poate lamuri anumite neclaritati .De exemplu ,la clasa a VII-a , la limba romana,intr-o lectie de predare a diatezei pasive ,dupace profesorul scrie pe tabla doua enunturi de tipul:
Parintii il cearta pe Mircea .
Mircea este certat de catre parinti ; le poate cere elevilor sa descopere functiile sintactice ale cuvintelor subliniate prin adresarea de intrebari de tipul:
Ce functii sintactice are substantivul comun “parintii” in cele doua enunturi?
Cine este autorul actiunii in prima propozitie?Dar in cea de a doua propozitie?
Ce functii sintactice are substantivul propriu Mircea in cele doua propozitii?
“Reusita conversatiei euristiceeste conditionata de caracterul intrebarilor.Cadrul didactic va avea in vedere ca intrebarile de tip reproductiv (Cine?Unde?Cand?) sa se limiteze la strictul necesar; in schimb,sa fie mai frecvent formulate intrebari de descoperire si de evaluare (De ce?Dar daca era altfel?Cum considerati?..).Pentru a putea sa isi indeplineasca rolul formativ intrebarile trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:sa fie concise,cu adresa directa ,corecte din punct de vedere grammatical,accesibile.Daca elevii nu pot sa elaboreze raspunsul asteptat ,profesorul va formula intrebari ajutatoare.”
5. Conversatia catehetica vizeaza simpla reproducere a cunostintelor assimilate in etapele anterioare in vederea fixarii si consolidarii lor.
“Un alt tip de conversatie este conversatia de verificare,care are rolul de evaluare a nivelului de pregatire a elevului.In cadrul conversatiei de verificare,vom solicita memoria elevului,dar vom cauta sa antrenam si alte procese psihice,in primul rand gandirea,cerandu-I elevului sa faca anumite comparatii,analize,clasificari sau sa aplice creator informatia pe care o stapaneste .Invatatorul isi da,astfel seama nu doar de ceea ce stie elevul,ci si de cum gandeste el ,cum se exprima, cum face fata unor situatii problematice.”
6. Explicatia este o metoda didactica expozitiva care urmareste sa dezvaluie,sa clarifice si sa asigure intelegerea corecta a cunostintelor predate .”Explicatia data elevilor trebuie sa fie concise,coerenta si suficient subliniata pentru ca elevii sa o poata retine”. Explicatia stimuleaza memoria si gandirea logica ,antreneaza si dezvolta spiritul de observatie al elevilor si consta intr-un set de informatii prezentate pe parcursul a 4-5 minute.
In cadrul orelor de limba si literatura romana se pot folosi alaturi de explicatie si materiale intuitive(planse,desene,fotografii).In lectia de limba romana de la clasa a V-a “Interjectia”am adus in fata elevilor fotografii cu diferite pasari si animale si i-am rugat sa redea sunetele emise de pasarile sau animalele din imaginile prezentate.Le-am explicat elevilor ca aceste sunete in limba romana se numesc onomatopee.
Pentru intelegerea unor cuvinte din fragmentul “Amintiri din copilarie”de Ion Creanga din manualul de Limba romana , clasa a VII-a , am folosit explicatia insotita de DEX.Elevii au cautat in DEx explicatiile pentru cuvintele noi intalnite in textul dat si au constat ca acele cuvinte erau regionalisme.
7. Comunicarea este o metoda traditionala ,clasica de transmitere a informatiilor.
8. Exercitiul este o metoda traditionala folosita in procesul de predare-invatare la toate disciplinele si urmareste sa fixeze si sa consolideze notiunile predate prin “efectuarea constienta si repetata a unor actiuni”,precum si sa formeze si sa dezvolte priceperi si deprinderi intelectuale.Sub aspect didactic exercitiul este o metoda fundamentala care are o indelunga practica scolara si este folosit in toate tipurile de lectii:de comunicare,de fixare,de consolidare,de recapitulare si de sinteza,in munca independenta (ca tema pentru acasa).
“ Pentru ca exercitiul sa isi indeplineasca rolul,profesorul trebuie sa aiba in vedere ca elevii
-sa cunoasca scopul exercitiului propus;
-sa stie la ce pot apela pentru rezolvarea lui(regula,principiu);
-sa inteleaga modelul actiunii;
-sa-l execute de cateva ori pentru a-l insusi;
-sa parcurga exercitiile in mod gradat,de la exercitii simple la exercitii cu un grda de dificultate mai mare;
– sa beneficieze de verificari,imediat dupa rezolvare” .
Profesorul trebuie sa evite sablonul, stereotipia si sa stimuleze interesul si motivatia elevilor pentru temele alese.In scoala contemporana se pune accentul pe tratarea diferentiata a elevilor .Se poate lucra individual sau in grup.Obiectivele formative ale metodei exercitiului ,dupa Vistian Goia sunt:
-sa fixeze cunostintele teoretice relative la un capitol,categorie morfologica,sintactica,ortografica,de punctuatie.etc;
-sa creeze abilitai de transpunere a acestora in practica;
-sa dezvolte deprinderea de munca independenta a elevilor;
-sa dezvaluie profesorului eventualele lipsuri in cunostintele teoretice ale elevilor;
-sa stimuleze capacitatile creative ale acestora ,facand pasul de la operatii mentale la structuri operationale;
-sa inlature “uitarea”,tendintele de interferenta(confuzia);
-sa mijloceasca transferal cunostintelor morfo-sintactice de la un capitol la altul,de la o structura la alta a fenomenului gramatical (Vistian Goia-Didactica limbii siliteraturii romane pentru gimnaziu si liceu,Editura Dacia,Cluj-Napoca,2002,p.137)
In practica limbii si literaturii romane,se utilizeaza o varietate de exercitii ,pe care specialistii le grupeaza dupa diverse criterii:
a)dupa modul de efectuare : exercitii orale si exercitii scrise;
b)dupa natura faptelor de limba care se aplica:exercitii fonetice,de vocabular,morfologice,sintactice;
c)dupa natura priceperilor si deprinderilor pe care le formam elevilor:exercitii ortoepice,ortografice,
de punctuatie,lexicale,gramaticale,stilistice;
d)dupa gradul de independenta pe care il pretinde rezolvarea lor:exercitii de recunoastere si exercitii cu caracter creator.
Exemple de exercitii care se pot lucra la clasa a VII-a dupa predarea diatezei pasive si a complementului de agent.
Transforma dupa model ,urmatoarele constructii active in constructii pasive:
Bunicii il rasfata pe nepotel .― Nepotelul este rasfatat de bunici.
a) Directorul a convocat oamenii la o sedinta.
b) Prietenii tai ne vor invita si pe noi la film.
c) Echipa mea a prezentat proiectul.
2. Selecteaza complementele de agent si arata prin ce sunt exprimate:
3.Constuieste un enunt in care sa existe o locutiune verbala la diateza pasiva:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4.Completeaza spatiile libere cu substantivele proprii adecvate:
a)Personajul Ionel Popescu ,din schita “Vizita”,a fost creat de………………………….
b)La miezul noptii ,pantoful a fost pierdut de catre………………………………..
c)Dacia a fost cucerita de imparatul……………………………………………………..
d)Romanul “La Medeleni” a fost scris de……………………………………………
9. Analiza gramaticala este alaturi de conversatie o metoda de predare-invatare care consta in identificarea unitatilor lexicale, morfologice,fonetice,sintactice ,si a relatiilor de la nivelul acestora. “Analizele gramaticale favorizeaza antrenarea operatiilor inductive si deductive, de analiza si sinteza,de comparatie si analogie,de generalizare si discriminare”.Analiza solicita si creativitatea ,imaginatia,intuitia ,dar si capacitatile argumentative ale ele.In functie de compartimentul lingvistic in care se aplica,se poate vorbi despre analiza fonetica,lexicala,morfologica,sintactica,stilistica.Asa cum subliniaza C.Parfene ,analiza lingvistica poate fi partiala si totala si se intrebuinteaza in aproape tyoate tipurile de lectie de limba romana.Ea ii ajuta pe elevi sa cunoasca structura limbii romane si le dezvolta elevilor spiritual de observatie ,puterea de generalizare,gandirea,formarea unor priceperi si a unor deprinderi.
10. Analiza fonetica se poate folosi dupa ce elevii au invatat clasificarea sunetelor (in vocale,semivocale,consoane) si a grupurilor de sunete(diftong,triftong,hiat).
Exemplu…de….exercitiu…fonetic: Subliniaza cu o linie hiatul si cu doua linii diftongii din cuvintele urmatoare:cafenea,alee,ziar,conservatoare,dimineata,fluier,aluzie,iarna,punctuatie.
11.Analiza lexicala“are in vedere exercitiile de vocabular,foarte importante pentru dobandirea unei exprimari corecte si bogate”.Avand in vedere ca limba se imbogateste permanent prin introducerea unor cuvinte din alte limbi ,se recomanda a se acorda o atentie deosebita neologismelor atat din punctul de vedere al scrierii lor cat si al pronuntiei.
Exercitii pe care le-am folosit in cadrul orei de limba romana de la clasa a VI-a pentru fixarea si consolidarea cunostintelor despre neologisme.
Ex.1 Ortografiaza neologismele urmatoare si alcatuieste enunturi cu fiecare:iancheu,sprei,sou, uichend,bestseller.
Ex.2 Alege dintr-un spot publicitar sau dintr-un articol de ziar/revista neologismele si precizeaza-le sensul intr-un context.
12..Analiza morfologica presupune identificarea partilor de vorbire si a principalelor caracteristici ale acestora.Se scriu pe tabla diferite enunturi apoi li se cere elevilor sa identifice anumite parti de vorbire si sa specifice categoriile gramaticale ale fiecarei parti. Astfel de exercitii de analiza morfologica am folosit in cadrul orei de limba romana de la clasa a VII-a dupa lectia de predare a complementului de agent si a partilor de vorbire prin care se exprima acesta.Prin acest tip de exercitii de analiza am urmarit sa isi consolideze elevii notiunile despre exprimarea complementului de agent dobandite pe parcursul orei respective,dar si sa isi reaminteasca toate categoriile gramaticale ale partilor de vorbire invatate.
Exemplu : 1) Identificati complementele de agent din enunturile urmatoare si realizati analiza lor morfologica.
Usa casei a fost deschisa de vant.
Animalele vanate de acestia vor fi vandute.
Premiile castigate de cei doi vor fi donate unui camin de copii.
2) Scoateti complementele de agent .Puneti in paranteza partile de vorbire prin care sunt exprimate:
“Porni manat de seara si inghitit de cale,
Tarand opinca-ntoarsa si creata ,fara spor…”( I.Barbu)
13.Analiza sintactica“are ca obiect structura propozitiilor si a frazelor specificand felul partilor de vorbire,felul propozitiilor identificate,stabilirea relatiilor in care intra acestea,constatari asupra aspectelor privind topica,punctuatia “.
Exerseaza!
a)Citeste cu atentie textul urmator,subliniaza predicatele,identifica elementele de relatie si scrie felul propozitiilor gasite:”La urma,Agripina stia ca mai erau pe acasa si alte gospodine care trebuie sa fi fugit cum fugise si ea,prin padure,si turcii negresit ca se luasera dupa ele.”(Gala Galaction-La Vulturi)
14. Studiul cu cartea ( lucrul cu manualul )este o metoda traditionala nelipsita din procesul de invatamant inca de la aparitia primelor carti tiparite si nu numai.Aceasta metoda se poate folosi cu succes atat in timpul orelor de studiu sub indrumarea profesorului cat si in afara acestuia in timpul liber al elevilor.Lucrul cu manualul constituie o activitate de studiu personala si formativa.Este important ca profesorul sa realizeze un contact direct intre elevi si opera literara pe care o studiaza.Lectura se poate desfasura atat in orele de literatura romana cat si in afara acestora ,lectura personala.Lectura reuseste sa le dezvolte elevilor imaginatia,sensibilitatea ,gandirea,dictia,vocabularul.
Literatura inseamna cunoastere si descoperire,iar intelegerea si explicarea ei cer o participare afectiva si rationala a elevului,precum si o exprimare libera.
Lectura explicativa este o forma de citire(de studiu cu cartea),pin care”se urmareste ca elevii sa inteleaga textul,sa descopere modul in care este comunicat mesajul si care este semnificatia lui.Ceea ce este caracteristic acestei metode este asocierea citirii cu explicatiile date de cadrul didactic sau de catre elevi.Scopul ei este sa determine la elevi intelegerea textului si aprecierea lui.Asa cum reiese din nume ,ea presupune doua operatii:lectura(studiul cu cartea) si explicatia,desi,pe parcurs se adauga si alte metode:conversatia si povestirea.Ca modalitate didactica ,a fost practicata inca din ciclul primar,la absolvirea caruia, elevii si-au insusit ,in mare,procedeele de abordare si interpretare a textului literar si nonliterar”.
15. Invatarea prin descoperire este o metoda care apartine traditiei pedagogice si care se numea maieutica.Aceasta metoda consta in indrumarea elevului de catre profesor,folosind intrebari,sa descopere un adevar.Activitatea de invatare prin descoperire se bazeaza pe investigarea proprie a realitatii de catre elevi.Este un proces de invatare dirijata ,pentru ca profesorul este cel care indica sarcinile de lucru ,sugereaza modalitatile de rezolvare ale sarcinilor si sprijina efortul elevilor pe parcurs.Cadrul didactic care foloseste aceasta metoda trebuie sa fie foarte atent atunci cand isi pregateste materialul de lucru sis a tina cont de particularitaile de varsta ale elvilor,de nivelul de pregatire al acestora .A descoperi presupune un efort din partea elevilor ,dar si din partea profesorului atunci cand pregateste materialul necesr.Pentru ca metoda sa functioneze deplin este nevoie ca profesorul sa le prezinte tema elevilor si sa intervina cat mai putin lasandu-I pe acestia sa lucreze .
In practica activitatii didactice se pot folosi urmatoarele tipuri de descoperire:
-descoperire inductiva-se bazeaza pe rationamente inductive si consta in deplasarea gandirii de la particular la general. De exemplu in predarea complementului de agent profesorul poate pleca de la analiza unor propozitii:
Paleta de tenis a fost pierduta de Andrei.
Gradina a fost stropita de roua diminetii.
Zilele de vara sunt scaldate de razele blande ale soarelui.
Se va stabili cu elevii ca unele cuvinte din aceste enunturi arata cine indeplineste actiunea facuta de predicat.Elevii avand notiuni despre celelalte complemente necircumstantiale ,vor reusi sa numeasca acest nou tip de complement si sa ii stabileasca definitia.
-descoperiri deductive care se bazeaza pe rationamente deductive si care reprezinta o cale inversa celei prezentate anterior.Se da definitia complementului de agent si li se cere elevilor sa construiasca enunturi tinand cont de caracteristicile din definitie.
-descoperiri transductive-se utilizeaza in cazul unor lucrari artistice si imaginative.
-descoperiri analogice –consta in transferul unor insusiri ale unui obiect la alt obiect aflat in relatie cu primul.
De exemplu: deoarece elevii au invatat formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele de comparatie ,in lectia de predare-invatare a adverbului ,se va cere elevilor sa stabileasca ei gradele de comparatie ale adverbului plecand de la analogia cu adjectivul.In partea stanga a tablei/caietului,vor fi inscrise formele adjectivului ,lasandu-se partea dreapta pentru a fi completata de elevi.
Adjectiv Adverb
Pozitiv Elevul bun a obtinut note mari. A plecat departe.
Comparativ de superioritateEa este mai buna decat Maria.
Comparativ de egalitate Fiind la fel de bun a fost apreciat si el.
Comparativ de inferioritate Era mai putin bun decat ceilalti.
Superlativ relativ Va fi cel mai bun din echipa ta.
Superlativ absolut Prietena mea e foarte buna .
Activitatea de invatare prin descoperire presupune respectarea urmatoarelor etape:
a)informarea cu privire la actiunea pe care urmeaza sa o faca elevii,moment in care trebuie sa se declanseze si dorinta lor de a cauta:
b)explorarea materialului ,prin analiza ,comparative;
c)prezentarea rezultatului si justificarea lui;
d)confruntarea unui rezultat comunicat de catre un elev cu rezultatele celorlalti elevi:
e)aprecierea realizata de catre professor;
f)propunerea unui material nou pentru a aplica cele descoperite in context noi.
Exista o foarte stransa legatura intre problematizare si invatarea prin descoperire deoarece actul descoperirii este conditionat de existent unei situatii problema.
16. Algoritmizarea este o metoda de invatare care are la baza o succesiune de operatii desfasurate intotdeauna intr-o anumita ordine.Ea conduce catre rezolvarea corecta a unei analize gramaticale. Astfel cand facem o analiza morfologica a unui cuvant ce indeplineste functia sintactica de complement de agent se are in vedere:ce parte de vorbire este,ce categorii gramaticale ii corespund.De exemplu:Vitele atacate de lupi sunt speriate.Vorbelwe spuse de el l-au deranjat.
17. Jocul didactic este”o activitate cognitiva care asigura o asimilare activa si constienta a notiunilor,categoriilor,regulilor”.
Jocul didactic “desemneaza o activitate ludica propriu-zisa,fizica sau mentala,spontana si urmarita prin ea insasi,fara utilitate imediata,generatoare de distractie,de placer si de reconfortare.”Invatarea care se bazeaza pe joc devine placuta,relaxanta si se face intr-o atmosfera de buna dispozitie si destindere.Exista multe tipuri de jocuri didactice care pot fi utilizate in cadrul orelor de limba si literatura romana.Ele se clasifica astfel:
a)dupa materialul folosit :jocuri cu material ;jocuri fara material didactic;jocuri orale;jocuri de cuvinte incrucisate;
b)dupa continutul si obiectivele urmarite- jocuri de dezvoltare a vorbirii,de creatie;de fantezie;de memorie;
c)dupa procesele psihologice implicate:jocuri de memorie;jocuri de atentie;jocuri de inteligenta etc.
Conditii preliminare organizarii jocurilor:
-construirea din timp a resurselor material:planse,cartonase,plicuri,foi,figuri ,cd-uri,culori etc.
-invatarea de catre professor a protocolului si a explicatiilor ,pentru asigurarea operativitatii si eficientei;
-renuntarea la derularea prea multor jocuri pentru a nu artificializa invatarea,devaloriza metoda si modifica toate continuturile stiintifice Indiferent de denumirea pe care o utilizam .
Jocul didactic trebuie sa respecte anumiti pasi,care ii dau o structura ce poate preveni monotonia si pierderea timpului in lectie:
-organizarea bazei material a joculu;
-precizarea continutului si specificarea sarcinilor jocului;
-stabilirea regulilor de joc si explicarea lor;
-stabilirea etapelor jocului;
-controlul rezolvarii independente si corecte a sarcinilor de joc
-verificarea respectarii regulilor de joc
-aprecierea finala privind desfasurarea jocului si a rezultatelor obtinute
-cateva indrumari pentru receptarea jocului in recreatie sau acasa si pentru imaginarea unor variante ale jocului.
Exemplu de joc –“Cauta-I perechea”
Scopul :consolidarea,dezvoltarea si nuantarea cunostintelor de vocabular.
Resurse:se confectioneaza bilete pe care sunt scrise exemple de cuvinte ce pot avea antonime, sinonime,paronime.
Desfasurare : se imparte clasa in grupe egale,iar biletele se impart fiecarei grupe in parte.Elevii sunt anuntati ca au la dispozitie cateva minute pentru gasirea perechii si plasarea ei in enunturi.Se vor utiliza foi de flip-chart,pe care elevii scriu rezolvarea .Fiecare raspuns correct va fi notat cu un punct.
Castiga grupa care rezolva in cel mai scurt timp si are scorul bun.Celelalte grupe sunt recompensate si incurajate verbal,iar raspunsurile incorecte vor fi corectate frontal.
III.2 Metode moderne
In lista metodelor moderne se regasesc : problematizarea ;metoda cadranelor; cubul; metoda mozaicului(jigsaw),metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat, brainstormingul, ciorchinele,invatarea asistata de calculator,metoda palariilor ganditoare,tehnica lotus,cvintetul.
1.Problematizarea
’’Invatarea prin rezolvarea de probleme este o varianta a euristicii,o alta modalitate ,mai complexa de aplicare a teoriei invatarii prin descoperire.”Profesorul nu comunica direct concluziile finale,ci conduce gandirea elevilor spre descoperirea adevarurilor.In ceea ce priveste demersul didactic problematizat se poate incepe de la elaborarea unei situatii problema inspre formularea unei problem sau de la enuntarea problemei inspre construirea situatiei –problema.
La disciplinele de studiu o problema desemneaza o situatie care trebuie rezolvata de elevi,printr-o modalitate neaplicata pana atunci.’’Situatia problema declanseaza o stare conflictuala in gandirea elevilor,generat de relatia dintre experienta lor anterioara si perspective noua ,impusa de sarcina didactica’’ trasata.
Pentru ca elevii sa resolve situatii-problema trebuie situatiile sa fie clar evidentiate,sa se rezume la nivelul de cunostinte al elevilor,sa presupuna folosirea de ratinamente deductive,inductive si analogice,iar elevii trebuie sa aiba curajul sa exprime ceea ce gandesc,justificandu-si rezultatele la care au ajuns.
Exemple :
Li se solicita elevilor sa separe in segmente de expresie un flux,care poate fi asociat cu doua semnificatii.in ambele cazuri ,structura fonematica este identical,elevilor propunandu-li-se sa scrie fluxul astfel incat sa exprime doua continuturi diferite( se vor produce organizari de cuvinte si schimbari de valori morfologice si sintactice).
Neam intalnit cu un neam deal tau cand am fost in deal sa culegem merele din livada.(ne-pronume personal;am –verb auxiliar;neam-substantiv comun;de –prepozitie;al-articol posesiv-genitival;deal-substantiv comun)
Nu mai ajutat sa scriu ceva despre zilele din luna mai.(m-pronume personal;ai-verb auxiliar;mai-substantiv)
2.Brainstorming (furtuna in creier)
Se traduce prin “furtuna in creier”(brain=creier;storm=furtuna).Brainstorming-ul este “o metoda a discutiei in grup ,initiata de A.Osborn(1953)cu functia distincta de a inlesni cautarea si gasirea celei mai adecvate solutii a unei probleme de rezolvat,printr-o intensa mobilizare a ideilor tuturor participantilor la discutie.’’Aceasta metoda stimuleaza si cultiva creativitatea elevilor .Aceasta tehnica asociativa delimiteaza timpul de creare a ideilor de timpul in care se evalueaza aceste idei.Acest lucru conduce la cresterea productivitatii de idei ale elevilor.
Atunci cand se recurge la utilizarea acestei metode in procesul de invatamant trebuie sa se respecte cativa pasi:
a)Enuntarea a cat mai multe si mai diverse idei noi-se alege un grup de 15-20 de elevi carora li se cere sa emita spontan intrebari legate de o tema data,asa cum le apar in minte,fara sa respecte o ordine,sugerandu-le sa lase frau liber imaginatiei.
b)Ideile exprimate de elevi nu vor fi discutate imediat evitand astfel blocajul intellectual produs de factori psihici interni cum ar fi timiditatea,frica de a nu gresi,inhibitia.Totodata se poate evita folosirea la maximum a resurselor creative ale tuturor elevilor din grupul selectat.
c)Se asculta cu atentie ideile tuturor participantilor ,adresandu-le incurajari sa construiasca alte idei pornind de la ideile celorlalti participanti reusind sa gaseasca idei superioare celor initiale.
d)Subiectii sunt incurajati permanent,’’indiferent de valoarea interventiei lor nicio idée ,nicio solutie ,nu trebuie sa fie inlaturate.’’
e)’’Evaluarea si selectia ideilor emise si a solutiilor propuse sunt lasate pe mai tarziu(peste o zi,peste doua zile) de unde si denumirea ce i se mai da acestei tehnici de “metoda evaluarii amanate”.
Aceasta metoda porneste de la idea ca o problema poate sa isi gaseasca solutii diferite de rezolvare daca este adusa in fata unui grup de subiecti.Folosirea acestei metode determina o mobilitate deosebita a gandirii elevilor si se reuseste a produce o stare de uimire fata de ineditul unei perspective necunoscuta pana atunci de catre elevi.
Exemplu:
In cadrul orelor de literatura de la clasa aVII-a am studiat nuvela “Popa Tanda”de Ioan Slavici.Elevii pot primi ca sarcina de lucru sa aduca argumente privind transformarile pe care le suporta destinul personajului Popa Tanda din nuvela(cu citate din text) .
3.Ciorchinele
“Este o metoda de brainstorming care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei.Poate fi utilizat atat in etapa de evocare prin inventarierea cunostintelor elevilor,cat si in etapa de reflectie.”( http://www.smc.roedu.ro/index_htm_files/SUPORT%20DE%20CURS2.pdf)
Etapele sunt :
– se scrie un cuvant /subiect(care urmeaza sa fie discutat) pe tabla in mijloc sau in mijlocul foii de hartie;
-se incercuieste acel cuvant si de la el se traseaza diferite linii ;
-se noteaza in jurul cuvantului dat toate notiunile care se refera la acel cuvant si care le vin in minte elevilor ,trasandu-se linii intre acestea si cuvantul dat;
-pe masura ce se scriu cuvintele ,se incercuiesc si se trag linii intre toate cuvintele/ideile care se pot conecta;
-activitatea se incheie cand se epuizeaza toate ideile sau s-a atins limita de timp acordata.
Etapele pot fi urmate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi.Astfel se sintetizeaza si se imbogatesc cunostintele.Rezultatele elevilor se comunica profesorului care le noteaza pe tabla intr-un ciorchine fara a le comenta.
Exemplu :
Elevilor de la clasa a VII-a B le-am cerut sa realizeze un ciorchine in cadrul orei de limba romana pornind de la cuvantul “Complement” care sa ii ajute in a-si reaminti notiunile si clasificarea complementului.
4.Cubul
Tehnica cubul este o tehnica de studiere a unui subiect din mai multe perspective.Se poate folosi in etapa de evocare si realizare a sensului.Metoda se poate folosi atunci cand se doreste explorarea unui subiect din mai multe perspective si are ca rezultat implicarea elevilor in intelegerea unui continut informational.
Metoda presupune respectarea urmatoarelor etape:
-se construieste un cub cu sase laturi,iar pe fiecare fata a cubului se noteaza o instructiune,dupa cum urmeaza:
Descrie! -Cum arata?
Compara! -Cu cine se aseamana?De cine difera?
Asociaza! -La ce te face sa te gandesti?
Analizeaza! –Ce contine? Din ce este facut?
Aplica! – Cum poate fi folosit?
Argumenteaza! – Pro sau contra
– se organizeaza colectivul clasei in sase grupe egale ;
– elevii primesc un text pe care il citesc ;
-se allege prima fata a cubului si se cere grupelor sa examineze tema data din aceasta perspectiva;
-se procedeaza la fel cu toate fetele cubului.
Exemplu:
a).Analizeaza substantivele din textul urmator ,precizand si functia lor sintactica:
“Prin geam,printre garoafe,prin reteaua subtire a perdelelor,din lumina vie a curtii batute de soare,dau navala spre ochi sclipiri nesigure.”(I.A.Bassarabescu)
b).Asociaza fiecare raspuns cu variant pe care o consideri corecta:
A B
Complement de agent exprimat prin pronume Trei zile au discutat de el.
Complement direct Hotul a fost prins de politisti .
Complement de agent exprimat prin substantiv Barcile erau confectionate de aceia.
Complement indirect exprimat prin pronume A spart un geam cu mingea.
c).Compara cuvintele subliniate din exemplele de mai jos si precizeaza-le functia sintactica:
Profesorul i-a explicat exercitiul.
Exercitiul a fost explicat de profesor.
d).Aplica sufixul –esc la patru cuvinte pentru a forma patru adjective.
…………………………… ………………………………
…………………………… ………………………………
e). Descrie locul in care ti-ai petrecut vacanta de vara. Foloseste constructiile:”de catre ghid”.”de bucatar”,”de receptioner”.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
5.Metoda mozaicului (jigsaw)
Jigsaw (în engleză “jigsaw puzzle” înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor interdependente” (A. Neculau, 1998), este o strategie bazată pe învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate, celorlalți colegi.
Etape si faze :
a)Pregătirea materialului de studiu:
Profesorul stabilește tema de studiu (de exemplu “formele de relief”) și o împarte în 4 sau 5 sub-teme. Opțional, poate stabili pentru fiecare sub-temă, elementele principale pe care trebuie să pună accentul elevul, atunci când studiază materialul în mod independent. Acestea pot fi formulate fie sub formă de întrebări, fie afirmativ, fie un text eliptic care va putea fi completat numai atunci când elevul studiază materialul.
Realizează o fișă-expert în care trece cele 4 sau 5 sub-teme propuse și care va fi oferită fiecărui grup.
b).Organizarea colectivului în echipe de învățare de câte 4–5 elevi (în funcție de numărul lor în clasă).
• Fiecare elev din echipă, primește un număr de la 1 la 4–5 și are ca sarcină să studieze în mod independent, sub-tema corespunzătoare numărului său.
• El trebuie să devină expert în problema dată. De exemplu, elevii cu numărul 1 din toate echipele de învățare formate, vor aprofunda sub-tema cu numărul 1. Cei cu numărul 2 vor studia sub-tema numărul 2, și așa mai departe.
Faza independentă:
Fiecare elev studiază sub-tema lui, citește textul corespunzător. Acest studiu independent poate fi făcut în clasă sau poate constitui o temă de casă, realizată înaintea organizării mozaicului.
c).Constituirea grupurilor de experți:
După ce au parcurs faza de lucru independent, experții cu același număr se reunesc, constituind grupe de experți pentru a dezbate problema împreună. Astfel, elevii cu numărul 1, părăsesc echipele de învățare inițiale și se adună la o masă pentru a aprofunda sub-tema cu numărul 1. La fel procedează și ceilalți elevi cu numerele 2, 3, 4 sau 5. Dacă grupul de experți are mai mult de 6 membri, acesta se divizează în două grupe mai mici.
Faza discuțiilor în grupul de experți:
Elevii prezintă un raport individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor avute la dispoziție, se adaugă elemente noi și se stabilește modalitatea în care noile cunoștințe vor fi transmise și celorlalți membrii din echipa inițială.
Fiecare elev este membru într-un grup de experți și face parte dintr-o echipă de învățare.
Din punct de vedere al aranjamentului fizic, mesele de lucru ale grupurilor de experți trebuie plasate în diferite locuri ale sălii de clasă, pentru a nu se deranja reciproc.
Scopul comun al fiecărui grup de experți este să se instruiască cât mai bine, având responsabilitatea propriei învățări și a predării și învățării colegilor din echipa inițială.
d).Reîntoarcerea în echipa inițială de învățare.
Faza raportului de echipă:
Experții transmit cunostințele asimilate, reținând la rândul lor cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte sub-teme.
Modalitatea de transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând fi însoțită de suporturi audio-vizuale, diverse materiale.
Specialiștii într-o sub-temă pot demonstra o idee, citi un raport, folosi computerul, pot ilustra ideile cu ajutorul diagramelor, desenelor, fotografiilor.
Membrii sunt stimulați să discute, să pună întrebări și să-și noteze, fiecare realizându-și propriul plan de idei.
e) Evaluarea
Faza demonstrației:
Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
În acest moment elevii sunt gata să demonstreze ce au învățat. Profesorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu ori poate da spre rezolvare fiecărui elev o fișă de evaluare. Dacă se recurge la evaluarea orală, atunci fiecărui elev i se va adresa o întrebare la care trebuie să răspundă fără ajutorul echipei.
Avantajele Jigsaw-ului:
Strategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităților de ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativă și rezolvare de probleme. Astfel, elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor, să fie capabili să expună ceea ce au învățat, să coopereze în realizarea sarcinilor, să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i învăța și pe colegii lor ceea ce au studiat. “Esențială pentru această modalitate de structurare a travaliului clasei este interdependeța dintre membrii grupului, care-i stimulează să coopereze. Sarcina comună nu poate fi îndeplinită decât dacă fiecare elev își aduce contribuția. Metoda cuprinde activități ce vizează întărirea coeziunii grupurilor, ameliorarea comunicării și dezvoltarea capacității de a facilita achiziționarea cunoștințelor de către colegi. Prin intermediul ei se anihilează tendința de instituire a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii cu status înalt și cu abilități deosebite învață de la ceilalți în aceeași măsură în care ei își ajută colegii să înțeleagă și să-și însușească o sub-temă. Trebuie să remarcăm calitatea metodei grupurilor interdependente de a anihila manifestarea efectului Ringelmann. Lenea socială, cum se mai numește acest efect, apare cu deosebire atunci când individul își imaginează că propria contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie. Interdependența dintre membri și individualizarea aportului fac din metoda Jigsaw un remediu sigur împotriva acestui efect.” (Adrian Neculau, Ștefan Boncu, 1998, p. 244)
Exemplu : Am folosit aceasta metoda de invatare interactiva pentru consolidarea problemelor legate de subiectul din limba romana la clasa a VII-a.S-a lucrat pe grupe de cate patru elevi.Fiecarui elev din grupa i-am atribuit cate un numar de la 1 la 4.Subiectul abordat l-am impartit in patru parti,de dimensiuni si grade de dificultate similare.A urmat o reasezare a elevilor in sala:toti elevii cu acelasi numar au format cate un grup numit grup de experti,obtinandu-se astfel patru grupe.Dupa indeplinirea sarcinilor de lucru a fiecarei grupe de experti,elevii specializati au revenit in grupurile initiale si au predat colegilor partea pregatita de ceilalti experti.In fiecare grup initial am avut patru elevi specializati.
Fiecare elev a avut responsabilitatea predarii si invatarii de la colegi.S-au utilizat urmatoarele fise de lucru:
Experti 1
Subiectul inclus
1.În limba română, propozițiile se pot construi fără a exprima subiectul.Identifica subiectele din urmatoarele enunturi:
Plec la munte pentru două zile.
Ați lucrat foarte repede.
Suntem buni prieteni.
Știi toate aceste lucruri.
2.Găsește subiectele propozițiilor date și spune ce ai constatat :
Ascult întotdeauna sfaturile celor mari.
Veți înțelege asta mai târziu.
Să citești în fiecare seară câteva pagini.
Acceptăm sugestiile voastre.
3. Alcătuiește propoziții:
cu Subiect inclus, pers I., pl.:
cu Subiect inclus , pers. a II-a, pl.
Experti 2
Subiectul subînțeles
1.În limba română, propozițiile se pot construi fără a exprima subiectul. Deși nu este exprimat, acesta există și poate fi identificat cu ușurință.Identifica subiectele din enuntul:
„Iar bătrâna, rezemându-se în coate, se târa ca o râmă prin lanul fierbinte,/1 prindea mănunchiuri /2și le tăia cu secera sclipitoare./3” (M. Sadoveanu)
2.Găsește subiectele propozițiilor din textul:
„A doua zi, Boțoghină porni spre spitalul din Udup./1 Înainte de plecare el scoase din brâu un teanc de hârtii/2, alese două de câte o mie/3 și i le întinse femeii./4”
3. Alcătuiește propoziții:
cu Subiect subînțeles, pers. a III-a, sg.
cu Subiect subînțeles, pers. a III-a, pl.:
Experti 3
Subiectul nedeterminat
1.În limba română, propozițiile se pot construi fără a exprima subiectul. Deși nu este exprimat, acesta există. Identifica subiectele din enunturile:
Unde dai /și unde crapă/.
Bate la ușă.
A spus la radio/ că mâine va ploua.
Scria în ziar/ că examenele încep joi.
Ai carte/, ai parte.
2. Precizează felul S din fiecare propoziție.
Ințelegeam totul cu mare ușurință. (S………………………..)
Câinele m-a recunoscut/ și s-a așezat cuminte pe labe. (S………………………)
Spunea la radio /că va fi spectacol. (S………………………..)
Amurgea /când am pornit la drum. (S………………………..)
3. Alcătuiește propoziții:
cu Subiect multiplu exprimat prin numerale ordinale:
Experti 4
Propoziții fără subiect
1.Există propoziții care nu pot avea subiect. Predicatul acestor propoziții este un verb care nu are un autor al acțiunii și care arată un fenomen al naturii.
Plouă de trei zile. (Cine plouă?)
Se înserează mai devreme. (Cine înserează?)
S-a înnoptat deja. (Cine a înnoptat?)
De asemenea, nu au Subiect propozițiile care au predicatul exprimat prin expresii: e bine, e rău, a-i părea bine, a-i arde de ceva, a i se urî cu/de ceva.
2.Cauta subiectul propozițiilor de mai jos si spune ce ai observat:
Se desprimăvărează. Acum două săptămâni ningea abundent. Aseară fulgera. E bine de cei isteți.
3. Alcătuiește propoziții:
-fără Subiect:
6.Explozia stelara
Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului. Începe din centrul conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.
Cum se procedează:
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie și se înșiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?.
• Lista de întrebări inițiale poate genera altele, neașteptate, care cer și o mai mare concentrare.
Cine?
Ce?
Unde?
De ce?
Cand?
Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe conexiuni înte concepte. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. Organizată în grup, starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei.
• ETAPE:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferențiale;
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.
Facultativ, se poate proceda și la elaborarea de răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda starbursting este ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii. Nu este costisitoare și nici nu necesită explicații amănunțite. Participanții se prind repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare și, pe de altă parte, o sursă de noi descoperiri.
Exemplu : Metoda exploziei stelare am folosit-o la lectia de predare-invatare „Praslea cel voinic si merele de aur’’ de la clasa a V-a.Am desenat in mijlocul tablei o stea si in cele cinci colturi ale ei am pus raspunsurile la intrebarile:Cine?Unde? De ce?Cum ?Ce? Intrebarile formulate au avut legatura directa cu continutul fragmentului prezentat in manualul de Limba romana ,clasa a V-a,Editura Humanitas.
Cine a vrut să păzească merele de aur?
Cine a reușit să rănească hoțul?
Cine pornește în căutarea hoțului?
Cine ajunge pe tărâmul zmeilor?
Cum reușește Prâslea să nu adoarmă?
Cum decide să coboare în gaură?
Cum luptă cu zmeii?
Cum se comportă frații săi?
Unde pornește Prăslea împreună cu cei trei frați?
Unde ajunge, coborând pe frânghie?
Ce reușește să facă Prâslea pe tărâmul celălalt?
Ce face când ajunge la frânghie?
Ce oportunitate se ivește pentru erou de a părăsi tărâmul zmeilor?
Ce face când ajunge pe tărâmul oamenilor?
Ce judecată aplică fraților?
De ce reușește Prâslea să iasă învingător în lupta cu zmeii?
De ce-l ajută zgripsoroaica?
De ce nu se duce direct la palat?
7.Metoda palariilor ganditoare (“Thinking hats” – Edward de Bono)
“Dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul…” Edward de Bono
Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativității participanților care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul. Astfel:
Pălăria albă:
• Oferă o privire obiectivă asupra informațiilor;
• Este neutră;
• Este concentrată pe fapte obiective și imagini clare;
• Stă sub semnul gândirii obiective;
Pălăria roșie:
• Dă frâu liber imaginației și sentimentelor;
• Oferă o perspectivă emoțională asupra eveni-mentelor;
• Roșu poate însemna și supărarea sau furia;
• Descătușează stările afective;
Pălăria neagră:
• Exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata;
• Oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție;
• Este perspectiva gândirii negative, pesimiste;
Pălăria galbenă:
• Oferă o pespectivă pozitivă și constructivă asupra situației;
• Culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea, optimismul;
• Este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic;
Pălăria verde:
• Exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
• Este verdele proaspăt al ierbii, al vegetației, al abundenței;
• Este simbolul fertilității, al producției de idei noi, inovatoare;
Pălăria albastră:
• Exprimă controlul procesului de gândire;
• Albastru a rece; este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător;
• Supraveghează și dirijează bunul mers al activității;
• Este preocuparea de a controla și de a organiza;
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia. Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi:
Pălăria albă – pălăria roșie
Pălăria neagră – pălăria galbenă
Pălăria verde – pălăria albastră
Cum trebuie să se comporte cel care “poartă” una din cele 6 pălării gânditoare:
Pălăria albă – rezumat:
Cel care va purta pălăria albă trebuie să-și imagineze un computer ce oferă informații și imagini atunci când acestea i se cer. Calculatorul este neutru și obiectiv. Nu oferă interpretări și opinii. Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul; să se concentreze strict pe problema discutată, în mod obiectiv și să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat și direct. Albul (absența culorii) indică neutralitatea.
Pălăria roșie – rezumat:
Gânditorul care poarta palarie rosie poate sa spuna așa: ”Așa simt eu în legătură cu…” Această pălărie legitimează emoțiile și sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face posibilă vizualizarea, exprimare lor.
• Pălăria roșie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalți participanți la discuție, întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei roșii”, adică din punct de vedere emoțional și afectiv. Cel ce privește din această perspectivă nu trebuie să-și justifice feeling-urile și nici să găsească explicații logice pentru acestea.
Pălăria neagră – rezumat:
Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău, incorect și care sunt erorile. Explică ce nu se potrivește și de ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greșelile demersurilor propuse. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenția elementele negative. Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se potrivește cu…” “Nu numai că nu merge, dar nici nu…” Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparținând pălăriei roșii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul unor idei noi, pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.
Pălăria galbenă – rezumat:
Este simbolul gândirii pozitive și constructive, al optimismului. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive, așa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă speranța; are în vedere beneficiile, valoarea informațiilor șI a faptelor date. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice șI practice pentru aceste beneficii și valori. Oferă sugestii, propuneri concrete și clare. Cere un efort de gândire mai mare, Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid șI trebuie căutate. Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau soluții, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.
Pălăria verde – rezumat:
Simbolizează găndirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renașterea, valoarea semințelor. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte și noi percepții, noi variante, noi posibilități. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creație.
Pălăria albastră – rezumat:
• Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfășurate. E gândirea despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei și cere ajutorul celorlalte pălării. Gânditorul pălăriei albastre definește problema și conduce întrebările, reconcentrează informațiile pe parcursul activității și formulează ideile principale și concluziile la sfârșit. Monitorizează jocul și are în vedere respectarea regulilor. Rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersului gândirii.
• Intervine din când în când și de asemeni la sfârșit.
• Poate să atragă atenția celorlalte pălării, dar prin simple interjecții.
• Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii și sugestii.
• Cum se folosește această metodă:
• Se împart cele 6 pălării gânditoare elevilor și se oferă cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual – și atunci elevul respectiv îsi îndeplinește rolul – sau mai mulți elevi pot răspunde sub aceeași pălărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare, fiind conștienți de fatul că:
• Pălăria albastră → clarifică
• Pălăria albă → informează
• Pălăria verde → generează ideile noi efortul
• Pălăria galbenă → aduce beneficii creativ
• Pălăria neagră → identifică greșelile
• Pălăria roșie → spune ce simte despre
• Cum funcționează această metodă în cazul rezolvării de probleme:
• Pălăria albastră: definește problema;
• Pălăria albă: oferă informațiile și materialele disponibile în legătură cu problema discutată;
• Pălăria verde: vizează soluțiile posibile;
• Pălăria galbenă: are în vedere posibilitățile reale de realizare a soluțiilor propuse;
• Pălăria neagră: evidențiază slăbiciunile fiecărei soluții date propuse.
• Pălăria albă: leagă soluțiile de informațiile disponibile, răspunzând la întrebări de genul: “Au soluțiile propuse o bază informațională?”;
• Pălăria roșie: stimulează participanții să răspundă la întrebări de genul: “Ce simțiți în legătură cu soluțiile propuse?”;
• Pălăria albastră: alege soluția corectă și trece mai departe.
• Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de participanți sau toți subiecții antrenați în discuție pot fi sub aceeașI pălărie în același timp. Astfel se pot folosi formule de genul: “Hai să încercăm și pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau “ Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă.” Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuție, nu face nici un efort să găsească elemente pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare, gânditorul este provocat să schimbe pălăriile, faclitându-se astfel posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrâns să aibe doar o singură perspectivă.
• O persoană entuziasmată de idee este rugată, ca sub pălăria neagră, să caute dificultățile, neajunsurile. Unele persoane sunt negativiste mai tot timpul. Cu sistemul pălăriilor gânditoare există ocazia de a fi negativist la un moment dat (sub pălăria neagră), iar în alt moment să renunțe la negativism, încercând o altă pălărie (perspectivă) verde, de exemplu.
• Indicații pentru cel/cei ce poartă:
• Avantejele metodei “Pălăriilor gânditoare”:
− stimulează creativitatea participanților, gândirea colectivă și individuală;
− dezvoltă capăcitățile sociale ale participanților, de intercomunicare și toleranță reciprocă, de
respect pentru opinia celuilalt;
− încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor;
− dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale;
− este o tehnică ușor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;
− poate fi folosită în diferite domenii de activitate și discipline;
− este o strategie metacognitivă ce încurajează indivizii să privească conceptele din diferite perspective.
− determină și activează comunicarea și capacitatea de lua decizii;
− încurajează gândirea laterală, gândirea con-structivă, complexă și completă;
• Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra informațiilor, sentimentelor, judecăților, atitudinii pozitive, creativității, controlului.
• Într-o întrunire serioasă oamenii se presupune că nu pun pe primul plan emoțiile, dar de fapt ei le deghizează în argumente aparent logice. Tehnica pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea participanților, care purtând pălăria roșie, să-și exteriorizeze direct emoțiile, sentimentele, intuițiile fără alte explicații, lucru cunoscut de toți ceilalți membrii ai grupului. Este important să poți să comunici ceea ce simti despre ceva anume, fără a ofensa pe nimeni și fără a te simți stânjenit.
• Pălăria neagră este valoroasă pentru a evita greșelile. Participanții la discuții entuziasmați, pot fi rugați la un moment dat să-și pună pălăria neagră (sau să privească din acest punct de vedere). Dacă se insistă pe perspectiva negativă, e foare ușor de “ucis în fașă” ideile creative. Pălăria neagră trebuie folosită mai bine după ce s-a folosit pălăria verde și apoi să fie urmată de pălăria galbenă.
• Într-o discuție obișnuită, de obicei, subiectul A are o părere diferită de subiectul B. Fiecare caută să-și argumenteze propria părere și de multe ori fără o capacitate empatică.
• Tehnica celor 6 pălăriilor gânditoare oferă posibilitatea tuturor participanților la discuții de a fi la un moment dat de aceeași parte a baricadei, purtând aceeași pălărie. Discuția devine astfel constructivă și efectele se văd imediat. Astfel, atât subiectul A cât și subiectul B, pot purta la un moment dat pălăria neagră, în același timp, pentru a descoperi pericolele, defectele, lipsurile, neajunsurile problemei pusă în discuție. Apoi ambii pot purta pălăria galbenă pentru a explora beneficiile, schimbând-o apoi cu cea verde pentru a fi deschiși tuturor variantelor.
• În loc să gândească în contradictoriu, dezvoltă o explorare bazată pe cooperare.
• Este adevărat că unii oameni sunt mai buni decât alții într-un anumit mod de gândire, ori se simt mai confortabili sub o anumită pălărie; dar trebuie specificat că pălăriile colorate nu etichetează pe nimeni (de exemplu: “Ionescu este gânditorul negru al grupului..”, etc). Este exact opusul scopului acestei metode.
• Important este ca fiecare participant să facă efortul de a folosi toate pălăriile.
• Tehnica pălăriilor gânditoare este folosită pentru a determina indivizii să-și schimbe perspectiva de gândire, să ia în considerație și alte puncte de vedere.
8.Metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat
“ Metoda poate fi utilizată în scopul lecturării textelor expozitive și presupune identificarea, de către elevi, a punctului de plecare (Ce știu despre subiect?), a aspectelor pe care doresc să le cunoască în timpul activității (Ce vreau să știu?) și ceea ce au dobândit în procesul de învățare (Ce am învățat?)”. Metoda este o strategie de constientizare de actre elevi a ceea stiu(informatiile pe care le detin)referitor la un subiect dat si totodata a ceea ce nu stiu si isi doresc sa afle.Etapele acestei metode sunt:
– Elevii vor fi grupați în perechi si vor elabora o listă cu tot ceea ce știu despre subiectul propus pentru discuție. Cadrul didactic va realiza pe tablă un tabel cu rubricația de mai jos:
De la fiecare pereche de elevi se vor comunica clasei ideile inventariate. Informațiile cu care este toată lumea de acord vor fi consemnate în coloana Știu. Poate fi utilă gruparea informațiilor pe categorii. În coloana Vreau să știu se notează neclaritățile și întrebările adresate de elevi la tema abordată. Urmează etapa de realizare a sensului prin lectura unui text, prin expunerea profesorului sau cercetarea unor resurse bibliografice. După finalizarea lecturii elevii revin asupra întrebărilor din coloana Vreau să știu. Răspunsul la acele întrebări va fi trecut în coloana Am învățat. Tot aici se vor nota și informațiile noi, în legătură cu care elevii nu au pus întrebări de la început. Dacă au rămas întrebări fără răspuns elevii vor fi îndrumați spre acele surse unde ar putea afla răspunsul. În încheierea lecției elevii revin la schema Știu – Vreau să știu – Am învățat și analizează ce au învățat din lecție. Unele din întrebările lor s-ar putea să fi rămas fără răspuns și s-ar putea să apară întrebări noi. În acest caz, întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatiile viitoare.
Exemplu :
Metoda Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat este o strategie de constientizare de catre elevii clasei a VI-a a ceea ce stiu despre figurile de stil din literatura romana si totodata a ceea ce nu stiu despre aceste figuri de stil,dar isi doresc sa invete.
Metoda poate fi folosita in prima parte a lectiei”Martisor “de Ion Pillat pentru actualizarea cunostintelor despre genul liric si figurile de stil.
Modalitatea de rezolvare:
-pe tabla se deseneaza un tabel cu trei rubrici –STIU-VREAU SA STIU-AM INVATAT
-se cere elevilor sa inventarieze notiunile pe care le detin despre figurile de stil si sa le noteze in rubrica’’ STIU’’ a tabelului dat;
-ei vor nota apoi ideile despre care au indoieli,sau ce isi doresc sa afle in legatura cu tema propusa;aceste idei le noteaza in rubrica’’ VREAU SA STIU’’;
– profesorul va propune apoi studierea textului liric “Martisor” de Ion Pillat ,realizarea unor investigatii si fixarea unor cunostinte referitoare la genul liric si figurile de stil;
-elevii isi insusesc noile cunostinte despre figurile de stil si isi inventariaza noile idei asimilate pe care le noteaza in rubrica ‘’AM INVATAT’’
9.Invatarea asistata de calculator
Prezenta tot mai mare a calculatorului si a multimediei in viata noastra de zi cu zi nu poate sa nu aduca schimbari si reconsideratii in procesul instructiv-educativ,din punct de vedere al mijloacelor de invatamant utilizate.Dezvoltarea actuala a tehnicii aduce si anumite facilitati in planul educativ.Astfel aproape in fiecare unitate scolara exista cel putin o retea de calculatoare cu conexiune la internet sau cu programul AEL pe care profesorii il pot folosi in procesul de predare –invatare.Tehnica informaticii inlesneste rezolvarea unor sarcini didactice,dar ii ajuta si pe elevi sa se documenteze in privinta anumitor teme.Prin accesarea paginilor de internet se pot rezolva multe dintre sarcinile propuse de profesor,cum ar fi ,de exemplu:realizarea unor bibliografii,a unei fise despre un scriitor,descarcarea unui film documentar si vizionarea acestuia in sala de clasa alaturi de colegi,documentarea despre o anumita tema sau perioada literara..etc.Elevii trebuie sa fie incurajati sa aiba o atitudine activa si creativa in timpul utilizarii multimediei.Li se poate sugera sa creeze prezentari in power point pe care le pot folosi in lectiile de consolidare a cunostintelor sau de recapitulare.
De exemplu : Se poate realize un PPT dupa ce au fost predate elevilor la clasa complementele circumstantiale si complementele necircumstantiale.Prezentarea poate sa contina si imagini,fotografii,scheme,tabele care ajuta la o mai buna intelegere a teoriei.
Putem spune ca aceasta este o metoda moderna de educatie care poate fi folosita in toate etapele procesului didactic: in proiectare,in predare-invatare si in evaluare.Utilizarea calculatorului ,a softurilor educationale ,mareste calitatea invatarii,contribuie la formarea unei gandiri sistematice ,selective,rapide,eficiente.Aceasta metoda poate fi folosita de catre elevi atat in cursul orelor sub indrumarea unui cadru didactic ,dar si in afara spatiului clasei si a prezentei profesorului.
Este bine de retinut ca prezenta tot mai masiva a Internetului in viata de zi cu zi a oamenilor nu trebuie sa duca la dependenta,la izolare sociala.Trebuie pastrate si dezvoltate celelalte mijloace de comunicare interumana si de informare.
10 . Cvintetul
Cvintetul este o poezie cu cinci versuri prin care se rezumă și se sintetizează conținutul de idei al unui text într-o exprimare concisă ce evidențiază reflecția elevului asupra subiectului în cauză.
Metoda cvintetului este o metoda noua care pune accent pe creativitatea elevului dar si pe posibilitatea de asociere.
Structura unui cvintet:
1 .Primul vers are un singur cuvânt – cheie (substantiv) referitor la subiectul în discuție
2 .Al doiela vers e format din două cuvinte (adjective) care descriu ceva
3. Versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe, de obicei la gerunziu)
4. Al patrulea vers e format din patru cuvinte și exprimă sentimentele elevului față de problema, subiectul în cauză
5 .Ultimul vers este format tot dintr-un cuvânt ( de obicei un verb) exprimând esența problemei. .
Elevii sunt foarte receptivi la ceea ce este nou in orele de limba si literatura romana,deci vor raspunde bine la propunerea de a construi un cvintet.La ora de limba romana de la clasa a VI-a despre partile componente ale unei carti am ales sa aplic aceasta metoda si sa le dau tema elevilor :Creati un cvintet despre CARTE.
Exemplu :
Cartea
Liniștită, îndrăzneată
Învată, emotionează, bucură
Un prieten al omului
Utilă
Beneficiile metodei :
–Dezvolta gandirea creative la copii;
–Exerseaza memoria si imaginatia;
–Exprima capacitatea de intelegere,sinteza,simt al umorului.
Un invatamant modern ,centrat pe elev va permite initiativa si spontaneitatea acestuia,va incerca sa evite stereotipurile si plictiseala din timpul orelor de curs.Elevul trebuie sa raspunda afirmativ la ceea ce I se preda,dar trebuie sa vina totodata si cu partea sa ,sa devina coautor la procesul propriei formari.Cadrul didactic trebuie sa tina seama in timpul procesului de predare –invatare de particularitatile elevilor sis a nu realizeze un invatamant de masa.Tehnica moderna si metodele moderne sunt de un real ajutor oricarui cadru didactic care reuseste sa le integreze in activitatea sa.
11.Metoda cadranelor
Printre strategiile de învățare prin cooperare pe care le-am folosit, la clasă, în cadrul orelor de limba și literatura română, la gimnaziu, se numara si metoda cadranelor. Așa cum a definit-o literatura de specialitate, metoda este o modalitate de rezumare și sistematizare a unui conținut informațional , solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată.
11.1 Puncte de vedere care recomandă metoda cadranelor.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:
facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris;
oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție;
stimulează atenția și gândirea;
formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar;
înlesnește elevului formarea unui mod propriu de abordare și înțelegere a unei teme puse în discuție;
oferă elevului parcursuri accesibile de punere în valoare a propriilor cunoștințe, credințe și convingeri;
îl determină pe elev să fie conștient de nivelul său real de cunoștințe.
11.2 Etapele de aplicare a metodei cadranelor.
Pentru derularea optimă a metodei cadranelor se pot parcurge următoarele etape:
alegerea adecvată a temei / lecției și a sarcinilor de lucru;
enunțarea regulilor pentru utilizarea metodei cadranelor, printr-o planșă afișată la loc vizibil în sala de clasă, de obicei, la tablă:
scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema propusă în sectorul indicat ;
sintetizați conținutul informațional asimilat;
nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte, insistați până vă apar idei noi și completați;
găsiți un titlu sau o frază cheie care să sistematizeze toate informațiile adunate;
solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte și concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor, așa cum vin în minte; acestea vor fi confirmate sau infirmate de răspunsurile celorlalți, se pot completa sau transforma în grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice, nimeni nu are voie să facă observații negative;
înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart);
anunțarea unui interval de timp (de la 5 minute până la 25 de minute) pentru așezarea ideilor;
reluarea ideilor emise în grupuri;
analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici;
selectarea celor mai bune idei originale sau apropiate de soluțiile corecte pentru problema supusă atenției și aceasta într-un climat relaxant , dominat de discuții libere, spontane;
afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale și încurajarea elevilor care au făcut posibile aceste idei.
11.3 Managementul de grup în tehnica cadranelor.
În cadrul activităților desfășurate în echipe, vor trebui parcurse câteva etape:
elevii vor fi grupați în patru echipe / grupuri în funcție de posibilitățile pe care le oferă mobilierul scolar din sala de clasă;
fiecare grup va primi o foaie / fișă de lucru pe care construiește propriu cadran completat, ținându-se cont și de ideile altor elevi din echipa de lucru;
profesorului îi revine rolul de a dirija completarea fișei comune, de a monitoriza permanent grupurile de elevi pe care trebuie să-i încurajeze în sensul participării tuturor la completarea cadranului;
la finalul exercițiului prin aportul elevilor și prin completările profesorului, se vor completa corect, pe tablă, iar elevii în caiete, cele patru cadrane care vor sintetiza modul de asimilare a cunoștințelor noi.
11.4. Predarea cunoștințelor prin aplicarea metodei cadranelor
Am folosit aceasta metoda interactiva la lectia din programa de clasa a VI-a ,fabula ‘Bivolul si cotofana’’de George Toparceanu.
Cum am procedat?
După ce în prealabil, prin conversație, am verificat cunoștințele predate în prima oră, referitoare la autorul fabulei și a activității sale literare , la încadrarea textului “Bivolul și coțofana” în specia literară și în genul literar, la explicația titlului, la aspectul general de viață prezentat de Topârceanu, la părțile din care este compus textul literar și la povestirea fabulei pe momentele subiectului, am sugerat elevilor să împartă o coală ministerială / fișă în două axe perpendiculare în așa fel încât să apară patru cadrane. Se solicită elevilor să recitească, în gând, textul încă o dată, în mod serios, deoarece în momentul de după lectură, urmează să primească, în cadrul activității pe echipe, sarcini de lucru complexe care, prin efort propriu și colectiv, să le îmbogățească cunoștințele și să le stimuleze interesul pentru un proces de învățare activă.
Elevii vor fi împărțiți, prin urmare, în patru grupe, corespunzător celor patru cadrane trasate pe fișă.
Grupa I notează în cadranul I trăsăturile de caracter ale bivolului, iar în dreapta citate din operă din care reies acestea;
Grupa a II-a notează în cadranul al II-lea idei referitoare la trăsăturile de caracter ale cățelului și ale coțofanei;
Grupa a III-a notează în cadranul al III-lea idei legate de modurile de expunere folosite de autor și de figurile de stil.
Grupa a IV-a notează în cadranul al IV-lea idei referitoare la învățătura care se desaprinde din fabulă și la sentimentele / atitudinea autorului față de cele relatate.
Odată date sarcinile de lucru, elevii încep să lucreze efectiv la rezolvarea lor timp de 15 minute. Profesorul monitorizează, în acest timp, permanent, activitatea grupelor de elevi, pe care îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis informațiile în mod corect.
După expirarea timpului destinat rezolvării sarcinilor de lucru, profesorul cere câte unui elev-expert din fiecare grupă să citească planul rezultat din activitatea pe grupe și să dea căte un nume fiecăruia în parte. Ideile transmise de elevii-experți, discutate cu elevii, completate și corectate de profesor, vor fi trecute pe tablă în cadranele respective care vor sintetiza într-o structură completă, rezultatele elevilor realizate prin eforturi proprii.
CAPITOLUL AL IV-LEA
METODOLOGIA CERCETARII
IV.1 Ipoteza cercetarii
Fiecare limba de pe globul pamantesc are la baza sa o parte de gramatica si una de literatura.Prin folosirea limbii se invata procesul exprimarii,iar gramatica are reguli care trebuie respectate intr-o exprimare pentru ca aceasta sa fie corecta.Odata invatate ,notiunile de limba devin foarte importante in dezvoltarea vorbirii corecte a elevilor. Aceste notiuni,cunostinte teoretice de limba cu cat sunt folosite mai des cu atat sunt intelese mai
temeinic.
Strategiile didactice traditionale cat si cele moderne folosite pe parcursul procesului de invatamant trebuie sa urmareasca formarea de competente,sa trezeasca motivatia,interesul si curiozitatea pentru invatatura,sa aduca o invatare active si formative.De aceea trebuie sa se realizeze o corelare a metodelor ,procedeelor,mijloacelor didactice cu formele de activitate,tinand cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor.Aceasta imbinare va solicita gandirea,imaginatia,vointa,experienta si capacitatile de gandire si comunicare ale fiecarui elev.
Lucrarea elaborata trebuie sa aduca raspunsul correct pentru intrebarea : Reusim sa aducem anumite modificari in sensul dezvoltarii,activizarii,imbogatirii si nuantarii vocabularului elevilor prin folosirea atat a metodelor traditionale cat si a metodelor moderne?
IV.2 Obiectivele cercetarii
In cadrul acestei cercetari mi-am propus urmatoarele obiective:
Descoperirea potentialului lexicului elevilor si stabilirea performantei scolare individuale;
Urmarirea progreselor inregistrate de elevi pe linia procesului de imbogatire,activizare si nuantare a vocabularului activ al elevilor;
Imbinarea metodelor traditionale cu cele moderne in cadrul orelor de limba romana care sa conduca la schimbari vizibile in vocabularul folosit de elevi;
Gasirea unor procedee si metode care sa inlesneasca stimularea creativitatii si identificarea unor cai de activizare a invatarii;
Stimularea creativitatii elevilor printr-o strategie didactica permisiva;
Stabilirea unor cai diferite pentru a rezolva unele exercitii ca rezultat al strategiilor didactice utilizate.
IV.3 Metode utilizate in cercetare
Procesul de predare invatare are la baza metoda numita cercetarea pedagogica .Aceasta metoda are ca scop imbunatatirea procesului de invatamant ,a strategiilor,a formelor de organizare,dar urmareste si perfectionarea mijloacelor de educatie,de formare a unui profil moral al cetateanului de astazi.
Etapele cercetarii pedagogice sunt:
-formularea problemei si conturarea ipotezei:
-cercetarea propriu-zisa,etapa fundamental,care presupune trei momente principale:
1. adunarea si selectarea materialului faptic;
2. prelucrarea materialului selectat;
3. interpretarea rezultatelor obtinute prin prelucrare.
-concluzii( retrospective condensate ale lucrarii).
In efectuarea cercetarilor pedagogice se folosesc un numar insemnat de metode precum:
Metoda observatiei;
Metoda testelor;
Metoda analizei produselor activitatii si a cercetarii documentelor;
Metoda experimentului(metoda de interventie);
Metoda de prelucrare ,interpretare si prezentare a datelor cercetarii.
a. Metoda observatiei (metoda nonexperimentala de colectare a datelor)
S-a trecut la realizarea unui plan de observatie,precizandu-se obiectivele urmarite.Datele observatiei au fost consemnate imediat,fara ca cei implicati sa isi dea seama de acest fapt.Pentru aceasta s-a folosit o fisa de observatie .Observatiile au fost facute in imprejurari diferite pentru a putea avea posibilitatea confruntarii datelor obtinute.
b. Metoda testelor
Inainte de administrarea unui test s-a realizat un instructaj necesar pentru
stabilirea unor reguli si a unor cerinte referitoare la administrarea testului etalon si felul in care se face evaluarea.S-a elaborat o scara considerata drept model ,la care s-au raportat rezultatele individuale si in functie de care s-a facut atat masurarea cat si evaluarea acestora.De asemenea s-a tinut cont de faptul ca testele elaborate trebuie sa indeplineasca anumite conditii cum ar fi calitatea,fidelitatea,validitatea si sensibilitatea
Metoda analizei produselor activitatii si a cercetarii documentelor
Recurgand la aceasta metoda am avut posibilitatea sa studiez materialele realizate de elevi pe parcursul cercetarii(teste,fise de grup,fise individuale).Astfel am reusit sa colectez date referitoare la rezultatele actiunii educationale desfasurate in timpul investigatiei.
d. Metoda experimentului(metoda de interventie)
Metoda de baza in investigatie,aceasta metoda a avut caracterul intentional clar de
a schimba realitatea educationala prin introducerea unei modificari in desfasurarea procesului instructiv-educativ si constatarea efectelor acestora.
In aplicarea acestei metode s-a trecut prin trei faze:
Faza prealabila interventiei factorului experimental,cand s-au selectat esantionele,sau
aplicat probele predictive ,s-au inregistrat datele privitoare la variabilele implicate si s-a stabilit strategia desfasurarii experimentului;
Faza administrarii factorului experimental,cand esantionul experimental a fost supus
unei actiuni diferite de ceea ce s-a petrecut in esantionul de control(temporal ,a fost faza cea mai lunga );
III.Faza inregistrarii rezultatelor dupa interventia factorului experimental .Pe aceasta baza s-au stabilit diferentele dintre cele doua esantioane,dupa ce ,in prealabil,s-au stabilit diferentele in cadrul fiecarui lot,intre cele inregistrate in faza initiala si cele inregistrate dupa interventia factorului experimental.
e.Metode de prelucrare ,interpretare si prezentare a datelor cercetarii
Multitudinea fenomenelor care apar in derularea propriu-zisa a actiunii educationale sunt prin excelenta de natura calitativa.Diversitatea interactiunilor dintre variabilele psihologice si cele pedagogice implicate inactiunea educationala se lasa greu supuse unei evaluari cantitative.
Masurarea ,in sensul general, consta in evaluarea cantitativa a fenomenelor cu ajutorul faptelor de limba.
IV.4 Desfasurarea cercetarii si inregistrarea rezultatelor
In ceea ce priveste durata cercetarii trebuie indicate limitele temporale pentru fiecare etapa a cercetarii in parte:
-etapa preconstatativa- octombrie 2013-mai 2014
-etapa constatativa – 15 septembrie 2014-15 octombrie 2014
-etapa experimentala – 15 octombrie 2014-1 iunie 2015
-posttest – 1 iunie 2015-15 iunie 2015
-retest – septembrie-octombrie 2015
In anul scolar 2014-2015 am desfasurat la Scoala Gimnaziala Bistret cercetarea experimentala la doua clase ,una a fost clasa experiment ,iar cealalta a fost clasa de control.
Specific clasei experiment este faptul ca asupra ei se actioneaza cu ajutorul factorului experimental in conformitate cu cele presupuse in ipoteza cercetarii in vederea producerii unor modificari in desfasurarea actiunii educationale.Clasa experiment este clasa a VII-a A alcatuita din 15 elevi,din care 5 fete si 10.baieti.
Clasa de control folosita in cadrul cercetarii a fost reprezentata de clasa a VII-a B care este formata din 17 elevi din care 10 fete si 7 .baieti.
In vederea desfasurarii cercetarii experimentale ,am procedat astfel:
Am verificat nivelul general al claselor,prin aplicarea unui test predictiv (initial);
Am desfasurat activitati de predare-invatare folosind metode traditionale si moderne pentru insusirea si dezvoltarea notiunilor de vocabular pe intreg anul scolar;
Am aplicat o proba de evaluare sumativa in luna mai,pentru confirmarea ipotezei.Acest plan a fost elaborat conform programei scolare in vigoare.
Proiect didactic
CLASA: a VII-aA
ARIA CURRICULARA:Limba si comunicare
OBIECTUL:Limba romana
SUBIECTUL LECTIEI:Complementul de agent
TIPUL LECTIEI: de fixare si consolidare
DURATA:50’
COMPETENTE GENERALE,SOCIALE SI CIVICE:
2.Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in
situatii de comunicare monologata si dialogata.
4. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise,in
diferite contexte de realizare,cu scopuri diverse.
COMPETENTE SPECIFICE:
asigurarea coerentei ideilor exprimate intr-un mesaj oral.
2.3 respectarea normelor morfosintactice in propozitii si in fraze
2.4 adaptarea vorbirii la situatiile special sau neprevazute de dialog sau monolog.
2.5 cooperarea in interactiunile de grup.
4.4 utilizarea corecta a flexiunii nominale si verbale in textul scris,utilizand correct semnele de ortografie si punctuatie.
VALORI SI ATITUDINI
Cultivarea unei atitudini pozitive fata de limba romana si recunoasterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personala si imbogatirea orizontului cultural.
OBIECTIVE OPERATIONALE
O1-sa stie sa dea definitia complementului de agent si sa-l identifice in diferite contexte;
O2- sa il deosebeasca de alte parti de propozitie;
O3-sa cunoasca tipurile de complemente necircumstantiale;
O4-sa stie prin ce parti de vorbire se poate exprima complementul de agent;
O5-sa deosebeasca tipurile de complemente de agent;
O6-sa stie topica si punctuatia complementului de agent.
O7-sa construiasca enunturi cu diferite complemente de agent;
STRATEGIA DIDACTICA
1.Resurse:
a) Continuturi vizate –conform programei si manualului
b) Capacitati –cunostinte asimilate de elevi anterior
– nivel mediu
c) Locul-sala de clasa
2. Metode si procedee-conversatia euristica ,ciorchinele,explicatia,invatarea prin
descoperire,analiza morfologica si sintactica,exemplul si exercitiul
3.Materiale si mijloace : fise de lucru
4.Evaluarea:elevii vor complete fisele si vor raspunde la intrebari
5.Forme de organizare a activitatii: frontal si individuala
6. Bibliografie:- Goia,Vistian,Didactica limbii si literaturii romane pentru gimnaziu si
liceu,Cluj-Napoca,Editura Dacia,200
– Pamfil,Alina,Limba si literatura romana in gimnaziu-structuri didactice
deschise,Pitesti,Editura Paralela 45,200
– Serban,Vasile,Sintaxa limbii romane,Curs practic,Bucuresti, Editura Didactica si
Pedagogica,1970
SCENARIU DIDACTIC
1.Moment organizatoric-1 minut
Organizez colectivul clasei si asigur climatul necesar unei bune desfasurari a lectiei.
2. Verificarea temei- 5 minute
-Verific modul in care elevii si-au efectuat tema pentru acasa.
-Solicit elevilor sa citeasca raspunsurile ,apreciez verbal si facem corectari acolo unde este cazul.
3.Reactualizarea cunostintelor invatate anterior-10 minute
Cu ajutorul conversatiei frontale se vor reactualiza cunostintele esentiale despre complement.Elevii primesc o fisa (Anexa 1) care contine intrebari despre complement si un ciorchine ,pe care trebuie sa il completeze ,in timp ce raspund la intrebarile adresate.Incepe profesorul cu prima intrebare,iar elevul care raspunde correct va avea dreptul sa adreseze urmatoarea intrebare.
→ Ce este complementul?
→ Cum se clasifica complementul?
→ Care sunt complementele necircumstantiale?
→ Ce este complementul de agent?
→ Prin ce parti de vorbire se exprima complementul de agent?
→ Care este regentul unui complement de agent?
4. Anuntarea subiectului lectiei-1 minut
Anunt elevii ca in cadrul acestei lectii isi vor fixa si consolida cunostintele despre complementul de agent si notez titlul lectiei pe tabla .
5.Conducerea procesului de recapitulare si sistematizare,asigurarea retentiei si a transferului-30 minute
Se va realiza pe baza unei fișe individuale(Anexa 2) de exerciții; acestea vor fi rezolvate
colectiv.
Feed – back-ul are loc permanent pe parcursul conversației, în cadrul conducerii învățării
si se concretizează prin aprecieri verbale făcute de profesor: Bine!,Foarte bine!, Da! ,Corect!
Tema pentru acasa-1 minut
Elevii vor avea de facut ca tema o compunere in care sa foloseasca cel putin sase complemente de agent exprimate prin parti de vorbire diferite.
Evaluarea – 2 minute
Voi face aprecieri generale si individuale ,positive si negative si voi nota ,daca este cazul ,cativa elevi.
Proiect didactic
ARIA CURRICULARA LIMBA SI COMUNICARE
OBIECTUL: Limba si literatura romana
UNITATEA DE INVATARE:
SUBIECTUL:Verbul.Diateza pasiva
TIPUL LECTIEI:Lectie mixta(comunicare de noi cunostinte si formare de priceperi si deprinderi)
DURATA:50’
COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
1.4 – sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
2.3 – utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale proprii
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
4.2 – utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație
VALORI SI ATITUDINI
Cultivarea unei atitudini pozitive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural
Obiective operationale:
– să recunoască în text verbele la diateza pasivă
– să identifice predicatul verbal când verbul este la diateza
pasivă
– să utilizeze în diferite contexte diateza pasivă
– să formuleze enunțuri conținând verbe la diateza pasivă
– să stabilească reguli pornind de la modelul dat
– să descopere modalitatea de a deosebi valoarea auxiliară și
copulativă a verbului „a fi”
– să utilizeze în diferite contexte diateza pasivă
Strategii didactice:
Mijloace: – Schema tablei,fișe de lucru, fișe de evaluare
Metode și procedee: Conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin descoperire,problematizarea
Resurse: Capacitățile de învățare ale elevilor, cunoștințele însușite în orele anterioare
Forme de organizare a invatarii: : activitate frontală și activitate individuală;
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
Evaluare frontală
Evaluare formativă
Bibliografie: G. Corniță – “Metodica predării și învățării limbii române”
Editura. Umbria, Baia Mare, 1993
Ioana Radu Guciu – „Dificultăți ale limbii române grupate pe
tipuri”, Editura. Nomina, Pitești, 2006
Luiza Popescu, T. Costache, G. Lăzărescu – „Limba română în
Conformitate cu noul DOOM”, Editura. Meteor Press, București, 2007
Desfasurarea activitatii
1. Captarea atenției și asigurarea climatului:
Profesorul notează absenții, verifică tema de casă, le cere elevilor să explice sensul
cuvintelor: pasiv, activ, reflexiv.
2. Anunțarea subiectului noii lecții:
Elevii sunt anunțați că vor aprofunda noțiunea de DIATEZĂ PASIVĂ
3. Prezentarea noilor cunoștințe:
S C de ag.(S logic)
a) Cartea este citită de Mihai.
(suferă actiunea) (autorul actiunii)
b) Fiind certat s-a supărat.
(gerunziu)
c)A fi certat este neplăcut.
(infinitiv)
Prin întrebări profesorul va conduce elevii să descopere că:
1) pentru a pune un verb la diateza pasivă trebuie să aibă complement direct , să fie tranzitiv,
2) elementele de recunoaștere ale diatezei pasive sunt:
– verbul a fi – valoare auxiliară – indică mod, timp, persoană, număr
– participiul verbului de conjugat – indică conjugarea și se acordă în gen si numar cu subiectul
– complement de agent ( prezent sau subînțeles)
3) la diateza pasivă verbele devin intranzitive (cele dublu tranzitive, monotranzitive)
4) Funcții sintactice: – la modurile personale predicat verbal.(a)
– la moduri nepersonale alte funcții sintactice (b,c)
Pentru a evita confuziile elevii sunt atenționați asupra formelor omonime (identice):
I. Aș fi învățat pe oricine. – diateza activă, mod cdț.-opt., perfect
Dacă aș fi învațat de alții n-aș greși. – diateza pasivă, mod cdț.-opt., prezent
II. Copilul este corectat de părinți.- PV-vb.la diateza pasivă,”a fi”val. aux.
Tema este corectată. – PN-vb.la diateza activă,”a fi”val. cop.
Elevii vor afla mai multe informații despre complementul de agent:
a)Eforturile depuse de el au fost zadarnice.
b)Greșelile au fost ușor de remarcat de amândoi.
Întrebări: de cine? de către cine?
Caz: Acuzativ
Poate fi exprimat prin substantiv, pronume(a), numeral(b).
Determină: verb la diateza pasivă, verb la participiu(a), verb la supin(b), verb la infinitiv.
4. Dirijarea învățării și obținerea performanței
1. Transformă enunturile urmatoare din diateza pasiva la diateza activă.
Exercițiul este continuat de mine.
Premiul este decernat de primar
Neajunsurile sunt ignorate de participanți.
Observație: Conform DOOM 2 unele verbe se conjugă diferit.
Exemplu: „ a continua” la pers.I, sg.ind.,prez. are forma „eu continui”
„ a decerna” se conjugă cu „-ez”
„ a declara, a îndruma, a perturba” se conjugă fără „-ez”
2. Identifică complementele de agent de la exercițiul 1 și precizează prin ce părți de
vorbire sunt exprimate.
3. Precizează conjugarea și diateza verbelor subliniate.
Aceasta -i tristețea cea mare a spicelor că nu sunt tăiate de lună.
Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci […] nu bogăția, ci liniștea colibei
tale te face fericit.
Indică verbele care pot fi trecute la diateza pasivă:
Indică verbele care pot fi trecute la diateza pasivă:
a asculta pe cineva
a corecta pe cineva
a se bizui pe cineva
a conta pe cineva
5.Asigurarea feedbackului și evaluării
Feedbackul este realizat permanent și se concretizează în aprecieri verbale.
Evaluarea se va efectua prin testul anexat.
6.Tema de casa
Alcătuiți o compunere căreia sa-i dați un titlu sugestiv, în care să folosiți și verbele:
a scrie, a citi, a alunga, a tăia, a felicita la diateza pasivă.
SCHEMA TABLEI
Diateza pasivă
S PV C de ag.
Cartea este citită de Mihai.
(suferă (vb.aux. indică (part.vb.indică (autorul actiunii)
acțiunea) mod,timp,pers, nr) conjugarea,se
acordă cu S)
(C.de cauză)
Fiind certat s-a supărat. (mod gerunziu)
(S)
A fi certat este neplăcut. (mod infinitiv)
1) verbele tranzitive pot avea diateză pasivă;
2) elementele de recunoaștere: verbul auxiliar „a fi”+ participiul verbului de
conjugat,complementul de agent;
3) verbele devin intranzitive la diateza pasivă
4) funcții sintactice: PV la moduri personale
alte funcții la moduri nepersonale
Evitați confuziile:
Aș fi învățat pe oricine. – diateza activa, mod conditional , perfect
Dacă aș fi învățat de alții n-aș greși. – diateza pasiva,mod condițional ,prezent
Fata este corectată de părinți. – Predicat verbal,diateza pasiva., „a fi” verb auxiliar
Tema este corectată. – Predicat nominal,diateza activa „a fi” verb copulativ
Complementul de agent
Eforturile depuse de el au fost zadarnice.
Greșelile au fost ușor de remarcat de amândoi.
Întrebări:de cine? de către cine?
Caz: Acuzativ
Exprimat prin: substantiv, pronume, numeral.
Determină: verbe la diateza pasivă, la mod nepersonal (participiu ,supin).
Test
Precizează diateza, conjugarea, modul și timpul verbelor subliniate.
Când eu voi sosi acolo, el va fi plecat deja.
Expoziția a fost vizitată de un număr mare de persoane.
Să fi fost invitat de prietenul său, ar fi venit și el.
Identifică părțile de vorbire determinate de complementul de agent.
A fi criticat de colegi nu e bine.
Cad frunzele bătute de vânt.
E ușor de contestat de participanți.
Precizează felul predicatelor și valoarea verbului „a fi”.
Eu sunt pregătit pentru examen.
Cabana a fost acoperită de zăpadă.
4.Construieste enunturi in care prepozitia simpla „de’’sa introduca pe rand :atribut substantival,complement direct si complement de agent.
PROIECT DIDACTIC
CLASA : a VII-a
OBIECTUL: Limba și literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE:
SUBIECTUL LECȚIEI: Complementul de agent
TIPUL LECȚIEI: dobândirea de noi cunoștințe;
COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare
1.4 – sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
2.3 – utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale proprii
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
4.2 – utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație
Obiective operaționale:
O1:definirea complementului de agent ;
O2:identificarea elementelor regente complementului de agent;
O3:recunoașterea părților de vorbire prin care se exprimă complementul de agent;
O4:stabilerea topicii, punctuației și ortografiei;
O5:identificarea acestuia în diverse texte;
Strategia didactică
RESURSE: capacități normale de învățare a elevilor;
cunoștințele lor anterioare;
timpul de învățare: 50 minute.
Metode și procedee: conversația euristică, observația, problematizarea, învățarea prin descoperire, explicația, exercițiul, lucrul cu textul, jocul didactic;
MIJLOACE DIDACTICE:
Manualul, tabla, creta, caietele elevilor
Fișe pentru activitatea independentă,
Portofoliul elevilor
FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂRII: activitate frontală și activitate individuală;
MODALITĂȚI DE EVALUARE:
Evaluare frontală
Evaluare formativă
BIBLIOGRAFIE:
Limba română, manual pentru clasa a VII-a de Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas, 2003.
Mina – Maria Rusu, Geanina Cotoi, Carmen – Irina Hăilă, Mihaela Timingeriu, Exerciții practice de limba română, competență și performanță în comunicare, Ed. Paralela 45, Pitești, 2009
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii în școală, Ed. Polirom, Iași, 2001
Vistian Goia, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2002
Schema tablei
Complementul de agent
Definiție: Complementul de agent este partea secundară de propoziție care indica autorul actiunii.
Intrebări specifice: De cine?De catre cine?
Exemple:
a) Elevul era laudat de professor pentru efortul depus.
b) Copacii loviti de vant se indoaie.
c) A plecat de la petrecere fiind nebagat in seama de cei doi.
d) Povestea inventata de fiecare a avut success.
e) Problema nu a fost rezolvata de nimeni.
f) Cautat de politisti si tot a scapat .
g) De soarta sa fi fost lovit si nu ar fi renuntat.
Complementul de agent determină:
a)Verb tranzitiv la moduri personale
b)Verb tranzitiv la moduri nepersonale
c)Locuțiune verbală tranzitivă (la moduri personale sau nepersonale)
d)Adjectiv cu sens pasiv
e)Participiu cu valoare adjectivala
Complementul de agent se exprimă prin:
Substantiv (în cazul acuzativ insotit de prepozitia de /de catre) :Ioana a fost sustinuta de parinti.
Pronume (în cazul acuzativ): Melodia aleasa de acela era deosebita.
Numeral cu valoare substantivală (în cazul acuzativ):Tablourile expuse au fost pictate de cele două .
Topică: De obicei complementul de agent stă după cuvântul determinat, dar poate sta și înaintea lui.
Punctuație: Nu se desparte prin virgulă de cuvântul determinat.
JETOANE
PART I DE PROPOZITIE:
PRINCIPALE
SECUNDARE
SUBIECTUL
PREDICATUL
ATRIBUTUL
COMPLEMENTUL
PART I DE VORBIRE:
FLEXIBILE:
SUBSTANTIVUL
ARTICOLUL
ADJECTIVUL
NUMERALUL
PRONUMELE
VERBUL
NEFLEXIBILE:
ADVERBUL
INTERJECTIA
PREPOZITIA
CONJUNCTIA
Fișă de lucru
Complementul de agent
Citește cu atenție enunțurile, subliniază complementele de agent și completează tabelul:
IV.4.1 Analiza .prelucrarea si interpretarea rezultatelor probelor initiale
Am aplicat pprobe initiale pentru determinarea performantelor minimale ale elvilor privind insusirea notiunilor despre complementul de agent, dezvoltarea receptării și elaborării mesajelor orale și scrise. Relevante pentru studiul efectuat sunt rezultatele obținute.
Probele inițiale au fost aplicate în aceeași zi la ambele clase după prima unitate de invatare.
Rezultatele obținute
In urma corectarii testelor initiale la clasa experiment s-au înregistrat mai multe note de 9 și de 10, iar la clasa de control sunt mai multe note de 5 și de 6. La clasa experiment s-a apreciat nivelul elevilor cu note de 5 și de 6 cu 7 %.
Analizând rezultatele am constatat că nu toți elevii stăpânesc bine noțiunile despre complementul de agent,iar unii dintre elevi chiar le-au încurcat. Am observat și faptul că enunțurile formate sunt sărăcăcioase în cuvinte și expresii frumoase, ceea ce arată ca au o exprimare lacunară și nenuanțată.
În continuare am aplicat în cadrul unităților de învățare parcurse atât metode tradiționale de
predare-învățare, cât și metode moderne: brainstorming-ul, metoda cubului, ciorchinele, metoda cadranelor, etc. urmărind prin acestea dezvoltarea, nuanțarea și activizarea
vocabularului clasei experiment.
IV 4.2. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor probelor finale
În luna mai 2015 am aplicat celor două clase testul final pentru confirmarea sau infirmarea
ipotezei.La clasa experiment s-au obtinut 8 note de 9 si 10,marindu-se astfel procentul lor cu 10% fata de proba precedenta ,iar al celor care au obtinut note de 5 si 6 a ramas constant.
La clasa de control nu au existat modificari fata de proba precedent.
Avand in vedere ca cele doua clase au pornit de la un nivel apropiat se poate observa foarte clar ca folosirea metodelor moderne in orele de limba romana pe parcursul anului scolar 2014-2015 a influentat pozitiv vocabularul elevilor.Nivelul de intelegere a teoriei complementului de agent in clasa de control aproape a stagnat,in timp ce la clasa experiment s-a inregistrat o crestere semnificativa.Notiunile teoretice ,dar si exercitiile practice au fost corect asimilate si rezolvate de catre elevii clasei experiment.Clasa de control a reusit sa-si insuseasca doar jumatate din partea de teorie predata.Folosirea metodelor moderne de invatare-predare la clasa experiment a generat o imbunatatire a nivelului de intelegere a teoriei de catre elevii implicati in experiment.Elevii care au facut parte din clasa de control au recunoscut faptul ca au inteles mai greu ceea ce le-am predate folosindu-ma doar de metodele clasice.
IV.5 Concluziile cercetarii
Rezultatele obtinute atât la probele inițiale cât și la cele finale ne permit să afirmăm că în urma desfășurării acestui experiment se confirmă ipoteza formulată: prin utilizarea combinată a metodelor tradiționale și a celor moderne în lecțiile de predare – învățare elevii și-au îmbogățit
cunoștințele dspre adverb mai mult decât dacă am fi utilizat numai metode tradiționale.
Sintetizand datele oferite de cercetare am constatat următoarele:
– utilizarea unor strategii de predare-învățare prin combinarea metodelor tradiționale cu
metodele moderne asigură creșterea eficienței învățării;
– folosirea metodelor moderne de predare-învățare duce la formarea unor deprinderi de
muncă care facilitează atitudinea activă a elevului;
– lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învățării cât și pe planul climatului
psiho-social;
– folosirea metodelor moderne face elevii să folosească cât mai multe surse pentru
promovarea informațiilor, ceea ce duce la dezvoltarea posibilităților de cunoaștere;
– învățarea activ-participativă și învățarea interactivă pun amprenta pe stilul de învățare al
fiecărui elev.
Bibliografie
Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Ed. Academiei, București, 1986.
Avram, Mioara – Probleme ale exprimării corecte, Ed. Academiei Române București,
1987
Bidu –Vrânceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limba română contemporană, 2005.
Bout, Odarca, Adverbul-teste de evaluare pe bază de itemi diferiți pentru elevi și
profesori, Editura Eikon, Cluj-Napoca,2003
Ceghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura didactică și pedagogic, București, 1976.
Cerghit, Ioan (coord.) – Perfecționarea lecțiilor în școala modernă , E.D.P. București,
1983;
Ciompec,G.,Morfosintaxa adverbului romănesc.Sincronie si diacronie,București, Editura
Științifică și Enciclopedică, 1985
Coteanu, Ion, Gramatica, stilistica, compoziție, Editura Științifică, București,1990
Coteanu, I., Gramatica de bază a limbii române, București, Editura Albatros, 1982.
Coteanu, Ion; Sala, Marius – Etimologia și limba română. Principii – probleme, Editura
Academiei, București, 1981;
Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică i Pedagogică,
București, 1998
DEX – București – 2000.
Dicționar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, ediția a II-a, Bucuresti,
Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Dicționar de stiinte ale limbii, Bidu-Vranceanu, Angela, Calarasu, Cristina, Ionescu-
Ruxandoiu, Liliana, Mancas, Mihaela, Pana Dindelegan, Gabriela, Editura Nemira,
Bucuresti, 2005.
Dobridor, C. Gramatica limbii romane, Editura Didactica si pedagogica, București, 2001
Didactic.ro
Dragu, Anca, Cristea, Sorin, Psihologie și pedagogie școlară, Editura Ovidius
University Press, Constanța, 2003
Florea, Nadia, Didactica specialității, Editura Fundației România de Mâine, București,
2005
Goia, Vistian, Drăgătoiu, Ion, Metodica predării limbii și literaturii române,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Gramatica limbii române, vol. I Cuvântul, vol. al II-lea EnunŃul, Bucuresti, Editura
95
Academiei Române, 2005
Graur, Alexandru -Introducere în lingvistică – Mic tratat de ortografie Ed. Știițifică
București, 1974;
Gramatica Limbii Române I-Cuvântul, Editura Academiei Române, Bucuresti,2005
Irimia, D., Gramatica limbii române, București, Editura Polirom, 1997.
Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare-învățare, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1992.
Iordan, Iorgu, Vladimir, Robu, Limba română contemporană, Editura didactică și
pedagogică, București, 1978.
Ivănuș Dumitru, , Metodica predării limbii și literaturii română în gimnaziu și liceu,
Chișinău, nr.2 (44)1999;
Jean, Thomas, Marile probleme ale educației în lume, Editura Didactică i pedagogică,
București, 1977
Gabriela Pană, Dindelegan, Elemente de gramatică…Editura Humanitas, București, 2003
Marinescu, Valeriu, Didactica specialității Limba și literatura română, 2005.
Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2002.
Oprea, Crenguța, Strategii didactice interactive: repere teoretice și practice, ediția
a II a, Editura didactică și pedagogică, București, 2007.
Popescu, Ștefania, Gramatica practică a limbii române, Editura Tezit, Bucuresti, 2004
Popescu, Ion Beldescu, George -„Gramatica limbii române”, manual pentru licee
pedagogice, E.D.P., 1971;
Parfene, C., Metodica studierii limbii române, Editura Polirom, Iași, 1999
Sălăvăstru Constantin – Logică și limbal educațional EDP, București, 1995
Stanciu, Mihai – Didactica postmodernă, Editura Universității Suceava, 1993
Stancu, Iulia – Metodologia fixării noțiunilor de lexic, Ed. Natis, Craiova, 2011
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică/ Influențe /
Creativitate, București, Editura All, 2008.
Șerdean, Ioan – Didactica limbii și literaturii române, Editura Corint, București, 2010
Manuale de limba si literatura română, clasa a V-a, a VI-a, a VII-A, Editura Humanitas,Editura Didactică si Pedagogică.
Bibliografie
Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Ed. Academiei, București, 1986.
Avram, Mioara – Probleme ale exprimării corecte, Ed. Academiei Române București,
1987
Bidu –Vrânceanu, Angela, Forăscu, Narcisa, Limba română contemporană, 2005.
Bout, Odarca, Adverbul-teste de evaluare pe bază de itemi diferiți pentru elevi și
profesori, Editura Eikon, Cluj-Napoca,2003
Ceghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura didactică și pedagogic, București, 1976.
Cerghit, Ioan (coord.) – Perfecționarea lecțiilor în școala modernă , E.D.P. București,
1983;
Ciompec,G.,Morfosintaxa adverbului romănesc.Sincronie si diacronie,București, Editura
Științifică și Enciclopedică, 1985
Coteanu, Ion, Gramatica, stilistica, compoziție, Editura Științifică, București,1990
Coteanu, I., Gramatica de bază a limbii române, București, Editura Albatros, 1982.
Coteanu, Ion; Sala, Marius – Etimologia și limba română. Principii – probleme, Editura
Academiei, București, 1981;
Cristea, Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică i Pedagogică,
București, 1998
DEX – București – 2000.
Dicționar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii române, ediția a II-a, Bucuresti,
Editura Univers Enciclopedic, 2005.
Dicționar de stiinte ale limbii, Bidu-Vranceanu, Angela, Calarasu, Cristina, Ionescu-
Ruxandoiu, Liliana, Mancas, Mihaela, Pana Dindelegan, Gabriela, Editura Nemira,
Bucuresti, 2005.
Dobridor, C. Gramatica limbii romane, Editura Didactica si pedagogica, București, 2001
Didactic.ro
Dragu, Anca, Cristea, Sorin, Psihologie și pedagogie școlară, Editura Ovidius
University Press, Constanța, 2003
Florea, Nadia, Didactica specialității, Editura Fundației România de Mâine, București,
2005
Goia, Vistian, Drăgătoiu, Ion, Metodica predării limbii și literaturii române,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Gramatica limbii române, vol. I Cuvântul, vol. al II-lea EnunŃul, Bucuresti, Editura
95
Academiei Române, 2005
Graur, Alexandru -Introducere în lingvistică – Mic tratat de ortografie Ed. Știițifică
București, 1974;
Gramatica Limbii Române I-Cuvântul, Editura Academiei Române, Bucuresti,2005
Irimia, D., Gramatica limbii române, București, Editura Polirom, 1997.
Ionescu, Miron, Chiș, Vasile, Strategii de predare-învățare, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1992.
Iordan, Iorgu, Vladimir, Robu, Limba română contemporană, Editura didactică și
pedagogică, București, 1978.
Ivănuș Dumitru, , Metodica predării limbii și literaturii română în gimnaziu și liceu,
Chișinău, nr.2 (44)1999;
Jean, Thomas, Marile probleme ale educației în lume, Editura Didactică i pedagogică,
București, 1977
Gabriela Pană, Dindelegan, Elemente de gramatică…Editura Humanitas, București, 2003
Marinescu, Valeriu, Didactica specialității Limba și literatura română, 2005.
Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2002.
Oprea, Crenguța, Strategii didactice interactive: repere teoretice și practice, ediția
a II a, Editura didactică și pedagogică, București, 2007.
Popescu, Ștefania, Gramatica practică a limbii române, Editura Tezit, Bucuresti, 2004
Popescu, Ion Beldescu, George -„Gramatica limbii române”, manual pentru licee
pedagogice, E.D.P., 1971;
Parfene, C., Metodica studierii limbii române, Editura Polirom, Iași, 1999
Sălăvăstru Constantin – Logică și limbal educațional EDP, București, 1995
Stanciu, Mihai – Didactica postmodernă, Editura Universității Suceava, 1993
Stancu, Iulia – Metodologia fixării noțiunilor de lexic, Ed. Natis, Craiova, 2011
Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică/ Influențe /
Creativitate, București, Editura All, 2008.
Șerdean, Ioan – Didactica limbii și literaturii române, Editura Corint, București, 2010
Manuale de limba si literatura română, clasa a V-a, a VI-a, a VII-A, Editura Humanitas,Editura Didactică si Pedagogică.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Complementul de Agent (ID: 153987)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.