Cauze Posibile ale Abaterilor de la Norma Produse de Vorbitori In Ceea Ce Priveste Folosirea G D Substantivelor In Limba Romana

Introducere

Această lucrare a pornit de la două constatări diferite: una venind din faptul că limba română actuală nu se folosește în parametrii și regulile stabilite de specialiști atât în ceea ce privește experiența omului de rând, cât și în ceea ce privește folosirea incorectă de către cei care ar trebui să stăpânească cel mai bine limba română și anume la jurnaliști, televiziune, persoane ce conduc anumite instituții, etc.

Obiectivul nostru este de a atrage atenția atât viitorilor filologi, cât și viitorilor profesori că toate acțiunile și tot ceea ce afirmă sunt exemple pentru toți oamenii, în special pentru copiii pe care aceștia îi indrumă.

Subiectul acestei lucrări este folosirea greșită a substantivelor în cazurile G-D în limba română actuală din perspectiva televiziunii, care din punctul nostru de vedere are o mare influență asupra gândirii și raționalizării omului, omul văzând în televiziune un model de emancipare.

Structura și conținutul capitolelor

Lucrarea de față este strucutrată pe patru capitole. În primul capitol vom aborda un cadru teoretic ce cuprinde generalități legate de noțiunile ce caracterizează substantivele atât din punct de vedere morfologic cât și sintactic. Cel de-al doilea capitol va conține o caracterizare a substantivelor aflate atât în cazul Genitiv, cât și noțiuni ce caracterizează un substantiv în cazul Dativ. Al treilea capitol va analiza un corpus de greșeli făcute zi de zi, în diferite situații. Capitolul acesta, “Corectitudine și greșelă” se bazează pe un corpus preluat în mare parte din statisticile și monitorizările făcute de membrii Consiliului Național al Audiovizualului realizate de-a lungul a câtorva ani, dar și pe baza explorărilor realizate de noiavând tot ca suport mijloacele mass- media. Ultimul capitol, cel de-al patrulea are în structura sa argumente teoretice aduse cu scopul de a corecta și evidențierea normelor ce au fost încălcate în capitolul trei, unde s-au adus exemple de greșeli.

Lucrările unor diverși cercetători dar și lingviști îmi vor îndruma pașii spre a realiza o lucrare cât mai bine preagătită precum Mioara Avram, Valeria Guțu Romalo, Carmen Gruiță, dar și mai cunoscuta “Gramatica limbii române” elaborată de Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din București al Academiei Române.

Capitolul I

Generalități

“Comunicarea este o funcție fundamentală a limbii ce se întemeiază pe utilizarea semnelor lingvistice, care asigură corelarea unor entități fonice cu o informație multiplă și diversă. Cuvintele sunt componentele de bază ale unei limbi, acestea sunt niște unități biplane, compatibile cu diferite modalități de clasificare. Comunicarea reprezintă un proces care se bazează pe existența unui fond comun și relativ stabil de unități lingvistice apte de a fi incluse, în virtutea unor reguli, de asemenea comune și relativ stabile în componența unor semne lingvistice superioare ca întindere și complexitate.”

Cuvintele sunt clasificate lexico- gramatical, adică în părți de vorbire; sunt repartizate în mai multe categorii în funcție de particularitățile lor pentru a permite organizarea comunicării. Gruparea unităților lexicale în părți de vorbire pune în evidență particularitățile gramaticale, care se manifestă la nivel sintactic și morfologic.

Greșelile privesc nu numai analiza unui text, adică identificarea corectă a cazului într-o situație dată, ci pot avea și efecte de construcție, numeroase devieri de la normă în exprimarea de zi cu zi în legătură cu formele de G/D. Acesta este motivul pentru care ne propunem în lucrarea noastră să atragem atenția asupra construcțiilor celor mai frecvente soluțiilor greșite de exprimare.

„Substantivul o parte de vorbire flexibilă, ale cărei forme variază după categoriile gramaticale de număr, caz și determinare, este o clasă lexico – gramaticală deschisă, ce reprezintă aproximativ 50% din totalitatea cuvintelor limbii române, fiind, alături de verb, o clasă fundamentală, implicată în definirea celorlalte clase lexico – gramaticale. Substantivul are următoarele caracteristici :

Morfologic- prezintă gen fix și flexiune în raport cu numărul, cu cazul și cu categoria determinării;

Sintactic– poate forma, împreună cu verbul nucleul unui enunț și este centrul grupului nominal;

Semantico-pragmatic- se caracterizează prin modul specific în care își asociază referentul, numai în combinație cu un determinant; substantivul poate denumi (clase de ) obiecte, în sens larg: ființe, lucruri, fenomene, acțiuni, stări, însușiri, relații.”

Substantivul poate intra în componența structurii diferitelor grupuri, fie ca centru, fie ca termen dependent; ca centru al grupului nominal, se asociază cu diferiți termeni specifici- determinanți, de exemplu: acest oraș, termeni genitivali: casa Mariei, dar și cu termeni nespecifici- adjectivali, prepoziționali, verbali sau propoziționali.

Substantivul poate fi dependent sintactic de verb, de adjectiv, de o interjecție sau chiar și de un substantiv; poate ocupa diverse poziții sintactice într-un enunț: subiect, nume predicativ, atribut, în combinație cu un verb copulativ, complement direct, complement indirect, etc. Diferitele funcții sintactice pe care le poate îndeplini substantivul sunt influențate de modul în care se exprimă forma sa cazuală, marcată sintetic (articole enclitice sau desinențe), fie analitic- prepoziții și prin alte mărci, prin acordul predicatului cu subiectul dar și prin topică.

În flexiunea substantivului, categoria gramaticală a cazului exprimă raporturile și funcțiile substantivului în cadrul enunțului, iar recunoașterea corectă a acestora este mai dificil de realizat. Categoria cazului se caracterizează prin sincretismul sau omonimia unor cazuri, acestea fiind diferențiate prin relațiile și funcțiile lor sintactice.

Categoria gramaticală a cazului în limba română cuprinde: Nominativ (N), Acuzativ (Ac), Genitiv (G), Dativ (D), Vocativ (V).

Cazul Nominativ în care se poate afla substantivul, exprimă prototipic funcția sintactică de subiect:

Elevul citește .

Cazul Acuzativ este cazul ce se impune substantivelor de către verbele tranzitive:

Hrănesc păsările.

Cazul Genitiv este cazul subordonării unui nominal față de alt nominal sau față de un substitut al nominalului:

Elevul școlii/ acela al școlii noastre.

Funcția sintactică predominantă a cazului genitiv este cea de atribut genitival. Cazul genitiv este cazul posesiei, exprimă posesorul unui obiect:

Cartea copilului.

Dativul este cazul subordonat impus nominalului de un agent verbal:

Îi dau copilului cateva mere.

Dativul este cazul ce este subordonat unui regent nominal, fiind impus de un nume de acțiune ce păstrează regimul cazului al verbului din care provin sau nume de rudenie, de funcții realizând in acest timp funcția sintactică de atribut în cazul dativ. Cazul dativ al substantivului poate avea diferite teme de beneficiar, ca de exemplu:

Bunica pregatește copiilor o prăjitură.

sau au o țintă:

I-a trimis prietenei un pachet.

Cazul vocativ este cazul adresării și reprezintă indicarea explicită a alocutorului de către locutor, a destinatarului mesajului fie el imperativ, asertiv, sau interogativ. Cazul vocativ este specific substantivelor animate, fie comune, fie proprii:

Băiete, unde te duci?

„Categoria gramaticală a determinării, specifică substantivului, exprimă, prin opozițiile dintre termenii nedeterminat / determinat nedefinit / determinat definit, gradul de individualizare a referentului din perspectiva locutorului, în sensul extensiunii sau al limitării domeniului de referință a denumirii la o clasă de obiecte, respectiv, la un obiect sau la mai multe obiecte dintr-o clasă.”

Determinarea substantivului se realizează prin asocierea substantivului cu diferitele forme ale articolului nedefinit și ale articolului definit, ceea ce se numește articulare nedefinită, în comparație cu lipsa determinanților de tip articol numită nearticulare sau articulare nulă a substantivului. Categoria gramaticală a determinării la substantive are una dintre caracteristicile articolului nedefinit, dar și pe cele ale articolului definit. De poziția (funcția) sintactică a substantivului, topica în cadrul enunțului în raport cu regentul, condiționările contextuale, etc., depinde asocierea substantivului cu afixele specific determinării nedefinite sau definite.

Capitolul II

Genitiv- Dativul în limba română

Morfologia părților de vorbire :substantiv, pronume, numeral dar și adjectivul, întâmpină dificultăți gramaticale ce este constituită de stabilirea cazului. Acest lucru implică mai mulți factori:

Factori de natură morfo-sintactică;

Există două posibilități de exprimare a cazului în limba română : exprimarea flexionară – cu ajutorul desinenței și / sau al articolului hotarât enclitic; articol care preia și funcția de marcă sintetică de caz, dar și una analitică –utilizarea a două prepoziții specializate pentru acest rol sau a articolelor proclitice. Cele două exprimări fie se anulează una pe alta, fie apar ca posibilități variante, libere, de construcție pentru aceeași relație cazuală;

Factori ce privesc omonimia formelor cazurilor;

Semnificația diferită a cazului la substantiv, primește cazul direct prin funcția sintactică pe care o îndeplinește în propoziție sau ca regim al prepoziției care îl precedă;

substantiv, centru de grup și determinanții lui; o singură dată, în forma primului component al grupului, ultimul sau ultimii rămânând fără mărci de caz.

Un alt factor are în vedere topica relativ liberă din interiorul propoziției, între un termen care cere cazul și termenul care primește cazul putându-se intercala numeroase alte cuvinte ceea ce îngreunează stabilirea corectă a legăturilor sintactice;

Marcarea analitică a relațiilor de G/D nu trebuie văzută în direcția că substantivul se află în cazul G sau D. Grupul prepoziție + substantiv, ocupă o poziție sintactică de G sau de D, poziție în care cazul substantivului este cerut de regimul prepoziției. În construcții precum: contra a douăzeci de candidați; prepoziția a cere acuzativul- cazul fiind impus substantivului candidați, iar prin acord și numeralului douăzeci, dar grupul întreg – prepoziția a + substantivul candidați este echivalentul unui genitiv. De altfel, și în construcția: grație a douăzeci de candidați , prepoziția a impune acuzativul, dar grupul – prepoziție + substantiv: este echivalent cu un dativ.

Exprimarea analitică se poate realiza și cu un alt tip de mărci pe lângă ajutorul prepozițiilor; se poate face apel la ajutorul articolelor proclitice: articolul proclitic lui- cartea lui Ion, articolele genitivale, demonstrative, nehotărâte.

2.1 Particularitățile unui substantiv aflat în cazul G/D

Cazul este caracterizat ca fiind o trăsătură ce se transmite prin acord. Relația exprimată de caz are în vedere un grup nominal, marchează toate cuvintele din grupul nominal ce se acordă cu centrul său; o valoare sau alta a trăsăturii de caz se alege în funcție de raporturile sintactice la care participă grupul nominal, odată ce se stabilește cazul, el se transmite prin acord.

2.1.1 Dificultățile întâlnite în indentificarea cazurilor Genitiv și Dativ

Tipurile de exprimare se găsesc în mai multe construcții complementare. Exprimarea analitică se poate realiza și cu un alt tip de mărci pe lângă ajutorul prepozițiilor, aceasta poate cere ajutorul articolelor proclitice: articolul proclitic lui-, echipamentul lui Marian, articolele genitivale, demonstrative, nehotărâte. Forma genitivului se realizează printr-o marcă sintetică(conține desinența –e), la fel ca în exemplele următoare: acel raft cu cărți al unei eleve , dar și prin mărci analitice (articolul genitival –al și articolul proclitic unei).

Între marcarea genitivului cu ajutorul articolelor antepuse și marcarea prin prepoziție. Articolul precedă o formă de genitiv (lui Cristi, al elevei, unui băiat), în timp ce prepoziția precedă un acuzativ(cinci eleve, aceea ce, a orice, a tot) dar nu numai întreaga construcție prepoziție + acuzativ este echivalentă cu un genitiv sau dativ.

Limba română literară folosește o construcție sintetică, însă limba populară folosește o construcție analitică, spre exemplu:

a) exprimare sintetică- în locul șefei, din cauza medicamentului, te spun doamnei;

b) exprimare analitică- în locu’ la șefă, din cauza la medicament, te spun la doamna.

În română, dativul poate apărea cu multe tipuri de verbe și poate avea mai multe sensuri: țintă, posesor, sursă, experimentator, obiect afectat, cauză, locativ, benefactiv, dativ etic. Pană Dindelegean (1976: 96) spune detaliat că “alegerea între construcția cazuală și cea prepozițională nu depinde de verb, ci de structura G-D: un component invariabil pe prima poziție exclude realizarea flexionară, marcarea prepozițională devenind singura variantă”.

Cornilescu(1987: 218) identifică „două tipare de predicate ditranzitive ce au un constituent în dativ: construcțiile cu țintă, în care dativul se poate realiza flexonar sau prepozițional cu la, iar obiectul indirect să fie dublat prin clitic și construcțiile cu beneficiar, unde dativul este un constituent opțional care se poate realiza și prin grup prepozițional cu pentru sau de la”:

(1) Le-a făcut prăjituri copiilor / la copii

(2) A cerut bani participanților/ la participanți

Avem în următoarele exemple tipuri ale dativului realizate prin mai multe modalități:

Am împărțit elevilor bomboane.-dativ realizat morfologic,fără dublare clitică;

Le-am împărțit colegilor bomboane.- dativ realizat morfologic și dublat prin clitic;

Am dat prăjiturile la copii.- dativ prepozițional nedublat clitic;

Le-am dat de mâncare la păsări.- dativ prepozițional dublat clitic;

A pregătit premii la toți participanții. – dativ prepozițional dublat clitic.

Construcția cu prepoziția se impune atunci când obiectul indirect nu poate fi realizat flexionar din cauza unui determinant invariabil pe prima poziție:

Mihai a trimis teza la trei profesori din comisie;

Statul a retrocedat proprietățile la jumătate din moștenitorii de drept.

Am arătat aici că funcționarea construcției depinde nu doar de disponibilitatea primului component al grupului de a marca dativul flexionar, ci și de profilul semantic al nominalului de pe prima poziție, fiind relevant în acest sens caracterul [±animat], [±uman], [±specific].

Existența dativului analitic în limba română este preluată, moștenită chiar din limba latină. În limba română actual construcția are în continuare o frecvență mare, dar tiparele au grade diferite de acceptabilitate. Dativul cu prepoziția la poate fi considerat o trăsătură arhaică păstrată dialectal și valorifică intens. În studiile recente, autorii așează cele mai multe realizări ale dativului analitic pe același plan cu cel sintetic, fără diferențe de registru de limbă.

În cazul dativului posesiv nu mai este clar dacă avem de-a face cu o corespondență univocă între un anumit tip de marcare și un anumit tip de nominal. Pentru limba română termenul de genitiv se poate folosi cu sensul de morfo-sintactic, nu doar morfologic, pentru că nu există forme flexionare doar ale genitivului.

2.1.2 Nucleele morfologice și sintactice ale G/D

Vom vorbi în următorul capitol despre G/D pentru grupurile nominale care primesc o marcare după o regulă care nu are în vedere decât proprietatea contextului sintactic de a fi adnominal, fiind indiferentă la orice considerente semantice.

Substantivele sunt determinate cu articol nedefinit sau definit în grupurile prepoziționale caracterizate prin regim cauzal de G/D. Apariția substantivelor nearticulate în grupurile prepoziționale cu regim de G/D fac este condiționată de apariția unor determinanți antepuși. Marcarea cazului la substantive se realizează prin mjloace analitice cât și prin mijloace sintetice. Este mai puțin frecventă realizarea prin mijloace analitice la numele comune decât la cele proprii.

Ca mărci specifice avem în cazul G/D următoarele:

Morfemele a, al, ai, ale; acestea marchează genitivul substantivelor comune și prprii în raport cu formele de dativ omonime, în anumite situații( sintactice) nearticularea sau articularea nedefinită a substantivului regent, față de care este postpus

o înfățișare a casei ;

sau antepus; articularea definită a substantivului regent

privirea mieroasă a fetei, dacă se intercalează un alt determinant;

Genitivul este introdus prin determinant cu flexiune cazuală:

prepoziția de – cucerirea de cetăți, achiziționare de cărți de către bibliotecă;

În cazul cliticelor, putem vorbi și despre pronumele clitice care primesc G/D în grupul nominal, este posibil să se cliticizeze în interiorul grupului nominal, ca enclitic atașat articolului definit sufixal, care este o construcție arhaică astăzi, poetică la fel ca în versul lui Eminescu:

Sufletu-mi nemângâiet îndulcind cu dor de moarte. ( Peste vârfuri);

Dativele clitice nu pot apărea împreună cu un alt dativ(complement al verbului):

Ți-am vândut colecția de timbre unui tânăr colecționar;

V-am trimis volumul de versuri unui editor dispus să-l publice.

Cum un dativ care este beneficiar nu apare niciodată împreună cu un dativ complement al verbului, susține ideea că dativul posesiv clitic este rezultatul deplasării dintr-o poziție de bază adnominală.

Prepozițiile a și de reprezintă centre funcționale pentru cazul genitiv, al căror raport cu nominalul pe care îl marchează poate fi descris ca o selecție. Grupul „nume+ genitiv” deși ocupă o altă poziție sintactică decât cea a adnominală, poate avea totuși o trăsătură de genitiv. Există situații în care are o poziție predicativă și una nu de adnominal-numele regent elidat, dar mai ales după anumite prepoziții: asupra unei femei și a unui copil/ a două femei/ noastră; sau Firma este a femeii/ a două femei/ a noastră.

În ambele cazuri există o relație liberă, numai că se aplică între genitivul predicat și subiect. Nu identificăm genitivul cu o anumită funcție sintactică, ci cu o trăsătură formală a grupului nominal, care poate reflecta cazul structural adnominal dar poate apărea și în alte contexte, doar că această trăsătură nu este una flexionară ci una ce se realizează prin mai multe morfeme. Uneori genitivul este apropiat ca sens de complement, atunci când numele desemnează un obiect concret făcut cu un anumit scop sau care este parte a unui artefact: cheile casei. Cazul cel mai simplu este acela în care o marcă sau alta este aleasă în funcție de nominalul marcat prin genitiv. În această situație din limba română mai are si concurența unor mărci,marca flexionară fiind însoțită de cele mai multe contexte sintactice de o marcă ad- pozițională:al, acordată cu numele regent, numită în gramatica tradițională “articol posesiv-genitival”.

Trei fapte îl disting pe acesta de o marcă obișnuită de caz

Al nu poate apărea când genitivul sau posesivul urmează imediat articolul definit sufixal- acesta fiind singurul caz în care un posesiv sau genitiv poate apărea fără al;

Al+ genitiv/ posesiv poate apărea la inițiala G-D, iar G-D este interpretat, ca definit în acest caz;

În alte condiții: Au venit ai mei- G-D[ D+ def] [N+uman], această topică este în limba română modern limitată la registrul poetic, la fel ca un arhaism ( “Lună tu, stăpân’ a mării / Pe a lumii boltă luneci”/ Eminescu, Scrisoarea I )

Analiza morfologică a genitivului fără al mai are un avantaj în fața unei analize sintactice: ea prezice că genitivele fără al ocupă același loc ca și cele cu al în ordinea generală a constituenților G-D, cu excepția articolului definit. Dacă genitivele ar ocupa o poziție sintactică specială, ne-am aștepta să găsim diferențe de topică între grupurile cu articol definit urmat de genitiv și cele în care este folosit al .

Atât M.Avram, cât și G. Gruiță semnalează un caz dificil de utilizare a articolului posesiv. Dacă două sau mai multe atribute genitivale sunt coordonate sau solicitate de o prepoziție, este obligatorie amplasarea articolului posesiv înaintea fiecărui termen, începând cu cel de-al doilea.

G. Gruiță confirmă că tendința de extindere a acordului gramatical e destul de puternică în limba actuală, când există un regent multiplu, fiind în defavoarea celui prin atracție. Noul acord(cel gramatical) devine tot mai relevant, fiind că se intensifică gramaticalitatea și calitatea relațională a unei structuri sintactice. Ambele funcționează, singularul și pluralul se află în raport de variație liberă; cel care posedă o exprimare exactă utilizează forma de plural, contează particularitățile semantico- gramaticale ale termenilor coordonați, mai ales, în redarea și în conturarea ideii de pluralitate. Substantivele abstracte, defective de plural, infinitivele lungi, fostele supine etc., ele acceptă mai greu pluralitatea, fiind admisă în mod justificat norma veche(singularul).

În concepția M. Avram, articolul posesiv nu e necesar dacă genitivele coordonate constituie o unitate, substantivele date exprimând noțiuni identice sau strâns legate.

Dar și G. Gruiță spune că acele dificultăți pe care le întâlnim la utilizarea articolului posesiv în exprimarea orală, dar mai ales cea scrisă sunt cauzate de insuficienta cunoaștere a regulilor gramaticale. Mai spune G. Gruiță că o dovadă concludentă de stăpânire a limbii române este și acordul corect al acestui cuvânt scurt, a cărui morfologie depinde permanent de alți termeni.

2.1.3. Dativul prepozițional cu “la”

În gramatica limbii române, dativul cu prepoziția la a fost semnalat încă din limba veche. În abordările tradiționale, fenomenul este asociat limbii populare sau registrului nonstandard, atunci când nu este impus din rațiuni morfologice( imposibilitatea primului component al grupului de a primi mărcile flexionare de dativ). În latină, sistemul sintetic și cel analitic de exprimare a cazurilor au coexistat vreme de mai multe secole. Pentru dativ, româna a păstrat ambele tipuri de declinare, sintetică și analitică, încă din limba veche, fapt care o deosebește ca profil de evoluția sistemului cazual din celelalte limbi romanice și o apropie de etapă în care latina a menținut cele două sisteme paralele de realizare a cazului. Din punct de vedere morfologic, dativul este un caz regizat, atribuit numelui de către un regent verbal sau adjectival. Limbile cu flexiune cazuală redusă pot manifesta un sincretism al formei de dativ mai ales că se poate vorbi despre omonimia cu un alt caz, un grad mai înalt de ambiguitate a acesteia, ce este reprezentat de disponibilitatea acestui caz de a exprima valori semantice diferite. Dativul se poate marca prin diverse moduri în limba română:

Desinențe: desinențe de G-D pentru substantivele și adjectivele feminine la singular, o desinență pronominală pentru G-D singular și plural:

Dau acestei fete inteligente caietul;

Forma articolului:

Dau copilului/ unui copil;

Prepoziție:

Dau la nepoți, grație a prieteni.

Capitolul III

3.1 Corectitudine și greșeală

În ziua de azi, din păcate, tot mai multe persoane încă nu sunt familiarizate cu noile norme în vigoare în limba română. Cu toate că am menționat și la începutul lucrării, resimțim simt nevoia de a remarca din nou nepăsarea și lipsa de învățare de care dă dovadă poporul român în legătură cu limba noastră națională, ce ar trebui păstrată și prețuită cu sfințenie. Din păcate, omul nu se emancipează o dată cu avansarea în tehnologie, în gândire, cu respectarea unor reguli esențiale de limbă ce au fost transformate pe parcursul evoluției acesteia. Cu toate că o parte din tinerii ce merg la facultate, cu studii superioare, cei care lucrează în mass-media, în televiziune, ar trebui să fie cei care dau un exemplu prin conduita și comportamentul lor, ei sunt cei care gafează în vocabular, în modul de exprimare. Greșesc poate din simplul motiv că așa au fost învățați să vorbească, însă educația ar trebui să îi facă să se îndrepte. Ca să nu mai vorbim despre oamenii ce nuau un înalt nivel de educație, fie ei oameni simpli de la țară, fie copiii ce preiau din ceea ce aud și văd la părinți, iau de bună ceea ce fac aceștia. În cazul acesta putem pune pe seama neștiinței, însă cei care lucrează în domeniile publice ar trebui să fie un exemplu demn de urmat.

Vorbirea corectă a unui popor spune multe despre el. Dacă poporul însuși nu se exprimă corect în propria limbă, ce pretenții să mai aibă acei străini care vor să o învețe?

În următorul capitol o să aducem în prim plan faptul că limba română nu este folosită după normele acceptate de lingviști și de cercetători, cu precădere în exprimarea corectă a substantivelor în cazul G/D. Vom avea un corpus cu exemple preluate din rapoartele redactate de către specialiștii CNA, ca urmare a perioadelor de supraveghere din punctul de vedere al corectitudinii limbii române folosite în cadrul emisiunilor unor posturi de televiziune, pe anumite perioade de timp.

3.1.1. Abateri de la normă ale substantivelor din categoria morfologică aflate în cazul G/D

3.1..1.2. Abateri de la normă în cazul substantivelor de genul feminin, sg. și pl. aflate în cazul G/D

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- Nadal este regele zgurei

Forma corectă- Nadal este regele zgurii

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ – acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

Antena1

Abaterea de la normă- a dat foc plapumei

Forma corectă- a dat foc plăpumii

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- mulțumesc și mașinei

Forma corectă- multumesc și mașinii

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de radio

Kiss FM

Abaterea de la normă- împotriva pâinei albe

Forma corectă-împotriva pâinii albe

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

Digi 24

Abaterea de la normă-dedicată zilei naționale a sorei noastre mai mari

Forma corectă-dedicată zilei naționale a surorii noastre mai mari

Explicația- Forma corectă de G/D singular a substantivului este surorii; la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă-în turul trei a Cupei Spaniei

Forma corectă-în turul trei al Cupei Spaniei

Explicația- Dezacordul articolului genitival cu alt termen din frază decât antecedentul său, prin atracție substantivul turul

Postul de televiziune

Pro TV

Abaterea de la normă- anii bătrâneței

Forma corectă-anii bătrâneții

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

Antena1

Abaterea de la normă- Mama asistentei arestată din cauza tragediei de la Giulești

Forma corectă- Mama asistentei arestate din cauza tragediei de la Giulești

Explicația- Dezacord. Adjectivul participial trebuie acordat în caz cu substantivul asistentei, deci trebuie să aibă formă de genitiv

Postul de televiziune

TVR 2

Abaterea de la normă- din cauza ceței

Forma corectă-din cauza ceții

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

Realitatea TV

Abaterea de la normă- Care a jucat rolul maicei starețe

Forma corectă-Care a jucat rolul maicii starețe

Explicația- Forma de genitiv-dativ a substantivului este la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă- să fii soțul Ana Mariei

Forma corectă-să fii soțul Anei Maria

Explicația-: Marcarea genitivului se face greșit pe al doilea nominal din substantivul compus, în construcții de genul acestuia articularea se face primului termen din construcție.

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă- stimularea păturei de mijloc

Forma corectă- stimularea păturii de mijloc

Explicația- Forma de genitiv-dativ a substantivului este la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă-din cauza îmbulzelei s-a produs acest incident

Forma corectă-din cauza îmbulzelii s-a produs acest incident

Explicația- Forma de genitiv-dativ a substantivului este la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă-Gabriela Botezat, lu’ care i-a luat hainele

Forma corectă-Gabriela Botezat, căreia i-a luat hainele

Explicația-Folosirea dativului cu lui a variantei flexionare in locul pronumelui relativ care, forma de feminin singular.

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- împotriva lu’ Monica

Forma corectă- împotriva Monicăi

Explicația- Genitivul cu lui nu este acceptat la nume feminine terminate în vocală. Articularea trebuie să se realizeze cu ajutorul desinenței de feminin pentru cazul G -i

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- la marginea mărginii

Forma corectă- la marginea marginei

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

Prima TV

Abaterea de la normă- un campion al vioarei

Forma corectă- un campion al viorii

Explicația- la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

PRO TV

Abaterea de la normă- împotriva rubeolei, rujeolei și oreion

Forma corectă- împotriva rubeolei, a rujeolei și a oreionului

Explicația-Folosirea formei de nominativ-acuzativ a substantivului oreion, în locul celei de genitiv. Marca de genitiv a trebuie repetată înaintea fiecărui termen al enumerării de genitiv

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă- prețul la energie s-a scumpit dramatic

Forma corectă- prețul energiei a crescut dramatic

Explicația-Au fost folosite formele prepoziționale în locul formelor flexionare de genitiv – utilizare specifică limbajului popular. Această utilizare ar trebui evitată.

Avem Produsele se scumpesc sau ieftinesc, însă prețul crește sau scade. De aici putem deduce că în momentul în care produsele se scumpesc, prețul crește, astfel se face raționamentul în aceste cazuri.

Postul de televiziune

Mesajul trimis de Victor Ponta cu ocazia sărbătorii” Zilei Limbii Române”

Abaterea de la normă- Limba română reprezintă elementul de unitate al românilor de pretutindeni[…].

Forma corectă- Limba română reprezintă elementul de unitate a românilor de pretutindeni[…].

Explicația- Reluarea articolului genitival se impune în cazul mai multor substantive în genitiv, coordonate.

Postul de televiziune

PRO TV

Abaterea de la normă- în cursul după-amiezelor

Forma corectă-în cursul după-amiezilor

Explicația- Desinența de genitiv plural a substantivului amiază este -i, la care se atașează articolul hotărât -lor.standard

Postul de televiziune

Constituție,art.28

Abaterea de la normă- Interceptarea convorbirilor și comunicărilor

Forma corectă- Interceptarea convorbirilor și a comunicărilor

Explicația- Reluarea articolului genitival se impune în cazul mai multor substantive în genitiv, coordonate.

3.1.4. Abateri de la normă în cazul substantivelor de genul masculin singular și plural, respectiv neutru în G/D

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- o să vă spună un maestru al cântecii populare și a multor șlagăre

Forma corectă- o să vă spună un maestru al cântecului popular/cântecelor populare și al șlagărelor

Explicația- Forma cântecii este insolită. Dezacord al articolului genitival cântecii-cântecului, al șlagărelor

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- bă, firma asta, spune la patronu’ tău

Forma corectă- firma asta, spune patronului tău

Explicația- Folosirea construcției prepoziționale cu la în locul dativului este un fenomen popular, neacceptat în limbă, trebuia articulat altfel substantivul patron pentru a se afla în cazul D, cu ajutorul articolului hotărât enclitic -lui

Postul de televiziune

Pro TV

Abaterea de la normă-ce le-a dat la oamenii ăștia prin minte

Forma corectă- Ce le-a dat oamenilor ăstora prin minte

Explicația– Folosirea construcției prepoziționale cu la în locul dativului este un fenomen popular, neacceptat în limbă, acordul la D se face în interiorul unui GN cu centrul în D substantivului

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă- Trebuie să obțină acordul personal al prim-ministrului

Forma corectă- Trebuie să obțină acordul personal al primului-ministru

Explicația-Segmentul prim din structura substantivului prim-ministru trebuie articulat cu articolul genitival, se articulează și își schimbă forma numai primul termen al construcției

Postul de televiziune

PV TV

Abaterea de la normă- Acum vom realiza eliberarea capturei

Forma corectă- Acum vom realiza eliberarea capturii

Explicația- Desinența de genitiv plural a substantivului captură este –i, corect se spune capturii, deoarece la substantivele feminine, forma de genitiv-dativ singular pleacă de la forma de nominativ-acuzativ plural, la care se adaugă un –i

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- să le spun la telespectatori

Forma corectă- să le spun telespectatorilor

Explicația- Exprimarea cu prepoziția la în locul formei morfologice de dativ este neliterară.

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă- să dau voie oricărei derbedeu din presă

Forma corectă- să dau voie oricărui derbedeu din presă

Explicația-dezacord în interiorul GN cu centrul substantival derbedeu(masculin) –GN- oricărui(masculin), oricărei(feminin)

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- nu deschideți ușa la necunoscuți

Forma corectă- Nu deschideți ușa necunoscuților

Explicația- forma de D cu prepoziția la este greșită, forma corectă este aceea în care substantivul este articulat cu articolul ce evidențiază cazul D.

Postul de televiziune

Spot publicitar

Abaterea de la normă – Aroxol descoperă cele mai bine ascunse cuiburi de molii

Forma corectă – Aroxol descoperă cuiburile de molii ascunse cel mai bine

Explicația- nu s-a realizat corect acordul între cele două părți de vorbire, cel mai bine este superlativul adjectivului, iar transformarea să se realizează prin adverb relativ, cu cel invariabil.

3.1.5 Abateri de la normă în categoria sintaxă a substantivelor din limba română actuală în G/D

3.1.5.1 Abateri de la normă în cazul substantivelor de gen feminin, număr singular în G/D

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă- majoritatea nu le place să meargă la stomatolog

Forma corectă- majorității oamenilor nu le place să meargă la stomatolog

Explicația- Anacolut; se începe cu o formă de nominativ-acuzativ, în locul uneia de dativ.

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă- a înăsprit condițiile pensionării de invaliditate și a celei anticipate

Forma corectă-a înăsprit condițiile pensionării de invaliditate și ale celei anticipate

Explicația- Dezacordul articolului genitival cu alt termen din frază decât antecedentul său, prin atracție.

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- un restaurant-muzeu, al cărei manager este doamna…

Forma corectă-un restaurant-muzeu, al cărui manager este doamna…

Explicația- Pronumele relativ nu este acordat cu antecedentul său, ci cu un alt substantiv aflat în apropiere (acord prin atracție)

Postul de televiziune

Kanal D

Abaterea de la normă- Nenorocirea s-a produs din cauza unei scântei sărită de la o centrală care funcționa pe bază de lemne

Forma corectă- Nenorocirea s-a produs din cauza unei scântei sărite de la o centrală care funcționa pe bază de lemne

Explicația- Dezacord în caz al adjectivului, care trebuie să fie marcat pentru cazul genitiv, ca și substantivul unei scântei.

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- În urma unei plângeri depusă de parlamentarii PSD + PC

Forma corectă- În urma unei plângeri depuse de parlamentarii PSD + PC

Explicația- Dezacord. Adjectivul participial trebuie acordat în caz cu substantivul (unei) plângeri, deci trebuie să aibă formă de genitiv.

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- membrii familiei regale ai României

Forma corectă- membrii familiei regale a României

Explicația- Marca de genitiv trebuia să se acorde în gen și număr cu antecedentul familiei, pe care îl substituie, nu cu membrii.

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- Fiica lui Dan și Cameliei Șucu

Forma corectă- Fiica lui Dan și a Cameliei Șucu

Explicația-Articolul genitival trebuie să fie reluat în cazul fiecărui membru al coordonării.

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- Mama asistentei arestată din cauza tragediei de la Giulești

Forma corectă- Mama asistentei arestate din cauza tragediei de la Giulești

Explicația-Dezacord. Adjectivul participial trebuie acordat în caz cu substantivul asistentei, deci trebuie să aibă formă de genitiv.

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- care este opinia mea legat de exprimarea lu’ Oana

Forma corectă- care este opinia mea legată de exprimarea Oanei

Explicația- Lipsa acordului participiului legat.

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- o importantă directoare de televiziune îi venea să plângă mereu

Forma corectă- unei importante directoare de televiziune îi venea să plângă mereu

Explicația- Anacolut − se începe cu o formă de nominativ-acuzativ, în locul unei forme de dativ

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- miliția din Giurgiu o să i să ia capul

Forma corectă- miliției din Giurgiu o să i se ia capul

Explicația- Anacolut − se începe cu forma de nominativ-acuzativ a substantivului și se continuă cu un context de dativ.

Postul de televiziune

Spot publicitar

Abaterea de la normă – Promoția :Parfumul celor mai frumoși ani

Forma corectă- Parfumul anilor cei mai frumoși

Explicația – în cazul acesta se articulează greșit partea de vorbire, trebuie să se articuleze cu articol specific dativului substantivul ani

3.1.5.2Abateri de la normă în cazul substantivelor de genul masculin și neutru, numărul singular și plural aflate în G/D

Postul de televiziune

Antena 3

Abatere de la normă- selecționer Halia

Forma corectă- selecționerul echipei Halia

Explicație- Nemarcarea relațiilor sintactice dintre cuvinte, substantivul regent este determinantul său adică atributul substantival genitival

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă- președinte Comisia Juridică

Forma corectă- președintele Comisiei Juridice

Explicație- Nemarcarea relațiilor sintactice, nu se articulează corect partea de vorbire, trebuie articulate Subiectul, nu atributul substantival genitival.

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă- cei doi președinți a celor două camere

Forma corectă- cei doi președinți ai celor două camere

Explicație- Formantul de genitiv al trebuie să fie acordat (cu președinți, m.pl.)

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă- din punct de vedere a dotării

Forma corectă-din punctul de vedere al dotării

Explicația- utilizarea invariabilă a formei de genitiv a, în orice context.

Postul de televiziune

Antena 3

Abaterea de la normă-cu reprezentanții Statelor Unite, a Franței și a Canadei

Forma corectă- cu reprezentanții Statelor Unite, ai Franței și ai Canadei

Explicația-utilizarea invariabilă a formei de genitiv a, în context

Postul de televiziune

B1 TV

Abaterea de la normă- din punct de vedere al consumului cinematografic

Forma corectă- din punctul de vedere al consumului cinematografic

Explicația- Substantivul „punct” din locuțiunea prepozițională în discuție trebuie articulat atunci când urmează un substantiv în genitiv

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- a fost nevoie de un efort comun al polițiștilor români și ai celor spanioli

Forma corectă- a fost nevoie de un efort comun al polițiștilor români și al celor spanioli

Explicația- Dezacordul articolului genitival al este destul de frecvent. De multe ori, acesta

este acordat greșit, cu alt termen din frază decât antecedentul său, prin atracție.

Postul de televiziune

DIGI 24

Abaterea de la normă- angajați ale acestor firme

Forma corectă- angajați ai acestor firme

Explicația-: Dezacordul gramatical în gen al articolului genitival (ar fi trebuit să fie ai m.pl. ← angajați m.pl.)

Postul de televiziune

DIGI 24

Abaterea de la normă- în rândul subofițerilor sau ai ofițerilor

Forma corectă- în rândul subofițerilor sau al ofițerilor

Explicația- Dezacordul gramatical în număr al articolului genitival (ar fi trebuit să fie al n.sg. ←rând n.sg.).

Postul de televiziune

DIGI 24

Abaterea de la normă- întreținerea drumurilor și canalelor

Forma corectă- întreținerea drumurilor și a canalelor

Explicația- Articolul genitival trebuie să se reia în coordonare

Postul de televiziune

Kanal D

Abaterea de la normă- micuții a căror destine le-au fost frânte din fașă

Forma corectă- micuții ale căror destine le-au fost frânte din fașă

Explicația- Dezacordul articolului genitival din construcția relativă: ale ← destine (n.pl)

Postul de radio

Radio România Actualități

Abaterea de la normă- după formule recomandate și intelectualilor, deci a profesorilor

Forma corectă- după formule recomandate și intelectualilor, deci profesorilor

Explicația-utilizarea formei de genitiv în locul celei de dativ

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă- și băieții care le spun frumoșii de la sunet

Forma corectă- și băieții cărora le spun frumoșii de la sunet

Explicația- Anacolut. Pronumele relativ trebuie să aibă formă de dativ

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă-„care sunt modalitățile de achiziționare ale unui apartament?

Forma corectă-care sunt modalitățile de achiziționare a unui apartament?

Explicația- Dezacord al articolului genitival, trebuie să se țină cont de forma pe care o are substantivul ce urmează a fi articulate și folosirea corectă a articolului.

Postul de radio

TVR Cultural

Abaterea de la normă- ție însăți

Forma corectă- ție înseți

Explicația- La genitiv-dativ feminin singular, adjectival pronominal de întărire este marcat cazual prin alternanța -ă- / -e-.

Postul de televiziune

TVR INFO+

Abaterea de la normă- vicepreședintele din acea perioadă a Rompetrol Olanda

Forma corectă- vicepreședintele din acea perioadă al Rompetrol Olanda

Explicația- Acord greșit al articolului posesiv, trebuie să se țină cont de forma pe care o are substantivul ce urmează a fi articulate și folosirea corectă a articolului

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- a fost permis accesul în sală a câtorva sindicaliști

Forma corectă- a fost permis accesul în sală al câtorva sindicaliști

Explicația- Dezacord al mărcii de genitiv al cu substantivul antecedent accesul

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- declarațiile tuturor liderilor politici, a finanțiștilor, a analiștilor

Forma corectă- declarațiile tuturor liderilor politici, ale finanțiștilor, ale analiștilor

Explicația- Dezacord al articolului genitival, trebuie să se țină cont de forma pe care o are substantivul ce urmează a fi articulate și folosirea corectă a articolului

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- și oameni care au oricum foarte puțini bani să li se ia și din aceștia

Forma corectă- și oamenilor care au oricum foarte puțini bani să li se ia și din aceștia

Explicația- Anacolut ,se începe cu o formă de nominativ-acuzativ și se continuă cu una de dativ

Postul de televiziune

B1

Abaterea de la normă- să apară în fața națiunii ca un bolnav care, iată, de milă, tre’ să-i dăm drumul

Forma corectă- să apară în fața națiunii ca un bolnav căruia, iată, de milă, tre’ să-i dăm drumul

Explicația-: Anacolut relativul care ar fi trebuit să aibă formă de dativ, nu de nominativ-acuzativ

Postul de televiziune

Kanal D

Abaterea de la normă- religia scientologică a cărei adept este actorul

Forma corectă- religia scientologică al cărei adept este actorul

Explicația- Dezacordul articolului genitival din construcția relativă: al ← actor(m.sg.), trebuie făcut acordul în ambele sensuri, atât enclitic cât și adăugarea articolului genitival, dar și acesta trebuie adăugat cu aceeași formă ca și cel enclitic.

Postul de televiziune

Ion Creangă

Abaterea de la normă- Moșneagul, când a vazut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi

Forma corectă- Moșneagului, când a vazut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi

Explicația-Dezacord in cazul articularii substantivului,care trebuie marcat pentru cazul dativ.

Ambalajele unor produse

Pachetele de țigări

Abaterea de la normă- Tutunul dăunează grav sănătății tale și a celor din jur!

Forma corectă-Tutunul dăunează grav sănătății tale și celor din jur!

Explicația-In cazul unei articulări cu un articol genitival nu este nevoie în cazul de față de încă o evidențiere a cazului Genitiv.

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- angajții ai doua firme

Forma corectă- angajații a doua firme

Explicația- relația de genitiv trebuia marcată prin acest context prin prepoziția a ,pentru că numeralul din construcție este invariabil sub aspectul cazului (marca de genitiv a ar fi fost corect utilizată într-o construcție ca niște angajati ai firmelor)

Postul de televiziune

OTV

Abaterea de la normă -Îi voi fi mereu recunoscător profesorului de matematică, domnul Ionescu.

Forma corectă- Îi voi fi mereu recunoscător profesorului de matematică, domnului Ionescu.

Explicația – Acordul se face la fel ca în cazul substantivului profesorului și este o apoziție. Vom avea 3 situații în care se poate evidenția apoziția:

Îi voi fi mereu recunoscător profesorului de matematică.

Îi voi fi mereu recunoscător domnului Ionescu.

*Îi voi fi mereu recunoscător profesorului de matematică, domnul Ionescu.

Postul de televiziune

Antena 1

Abaterea de la normă- Este o manifestare contrar normelor actuale.

Forma corectă -Este o manifestare contrară normelor actuale.

Explicația- acordul trebuie să se facă cu ajutorul prepoziției specifice cazului dativ.

Postul de televiziune

Afiș în localuri

Abaterea de la normă- NU droguri!

Forma corectă- Nu drogurilor!

Explicația- trebuie să fie articulat cuvântul droguri pentru a se afla în cazul dativ

Capitolul IV

Cauze posibile ale abaterilor de la normă produse de vorbitori în ceea ce privește folosirea G/D substantivelor în limba română

Se pot lua în considerare anumite diferențe în înțelegerea și însușirea genitivului în limba română. Articolul posesiv: genul feminin- a, ale; genul masculin- al, ai; genul neutru: al, ale; articolul posesiv se acordă în gen și număr cu obiectul.

În limba română obiectul posedat se află în fața posesorului (aici nu intră și pronumele interogativ ). Sunt multe exemple care să arate că articolul posesiv se acordă cu obiectul posedat nu cu posesorul. Se folosesc două tipuri de exemple:

Primul tip arată că se poate face schimbul obiectului posedat cu articolul posesiv: cartea este a copilului, cărțile sunt ale profesorului, copilul este al mătușii, copiii sunt ai vecinei.

Al doilea tip arată că obiectul posedat nu se schimbă, dar nici articolul nu se schimbă: cartea este a elevului, cartea este a elevilor, cartea este a elevei, cartea este a elevelor.

“La substantivele de genul feminin cu pluralul în –uri, genitiv- dativul singular nu corespunde formei de plural: trebi față de treburi. Unele substantive feminine sunt omonime la nominativ- acuzativ singular au cazul genitiv-dativ singular diferit: maică cu sensul de călugăriță, maicii, maică- mamă, g-d maicei / maicii / maichii; soră –ca grad de rudenie, g-d surorii, soră( infirmieră ), g-d sorei, G-D diferă în funcție de sens: la substantivul piele – pielii, iar la animale- pieii.

Substantivele feminine ce se termină în hiat –ie la N-Ac singular nearticulat precum: vie, pustie; G-D nearticulat este de asemenea identic cu pluralul, însă cel articulate se formează adăugând articolul hotărât –i la N-Ac singular nearticulat: viei, pustiei, câmpiei;

Substantivele feminine ce se termină în cazurile N-Ac singular în –e sau -ee au aceeași formă și la G-D singular nearticulat: justețe, onomatopee.

Substantivele feminine ce semnifică nume de rudenie ce au ca terminație –ică, precum și la substantivele masculine de genul vlădică, se aseamănă între ele, sunt admise mai multe forme de genul G-D singular: mămicăi, mămicii, mămichii, vlădicăi, vlădicii, vlădichii.

Pentru substantivele de genul masculine sau neutru articolul se așează la sfârșitul substantivului la fel ca în exemplele următoare:

Substantivele care se termină în consoană sau –i:

sg- pl- elev: elevului, elevi, elevilor

Substantivele care au terminația cu –e, -u: sg- pl- frate, fratelui, frați, fraților

Fac excepție substantivele proprii iau articolul lui în față ca în exemplul următor:

Lui Nicolae, lui Alexandru, lui Matei.

Substantive de genul feminin, numărul singular și numărul plural în cazul G-D

Categoria gramaticală a determinării se exprimă atât sintetic, prin afixe enclitice, cât și analitic, prin afixe proclitice, acestea sunt:

Două forme de G-D de feminin singular: unei- unei fete, unei curți.

O formă de G-D, la numărul plural, pentru masculin, feminin și neutru: unor –unor copii, unor pui, unor fete, unor teatre).

Pentru afixe enclitice avem ca exemple următoarele:

feminin: -i: fetei, învățătoarei, curții, etc.

Substantive de genul masculin, numărul singular și numărul plural în cazul G-D

Afixele enclitice cunosc următoarele realizări:

-două forme de G-D la numărul singular, una de masculin / neutru:

-lui- copilului, codrului;

-o formă de G-D la numărul plural, pentru masculin, feminin și neutru:

-lor: copiilor, codrilor, fetelor, teatrelor.

Afixele enclitice ale determinării au funcția suplimentară de indice al categoriilor de număr și caz. Comportamentul lor de desinență are în vedere posibiltatea marcării exclusive a categoriilor gramaticale ale substantivelor invariabile sub raportul realizării numărului și/sau a cazului: N-Ac fratele / G-D fratelui sau a mărcii redundante a categoriei de caz: G-D fetei. Caracterul variabil al afixelor determinării permite rezolvarea unor omonimii substantivale creatoare de ambiguitate: o vrăjitoare /niște vrăjitoare, vrăjitoarea /vrăjitoarele. Omonimia totală a cazurilor în flexiunea substantivelor masculine și neutre la singular și plural este parțial soluționată prin folosirea afixelor proclitice și enclitice ale determinării: N-Ac-G-D om, N-Ac un om, G-D unui om, omului. În același fel se soluționează, la substantivele feminine nedeterminate sau determinate cu afixe proclitice, omonimia cazurilor G și D la singular, N, Ac, G și D, la plural:

Sg: G-D acestei, unei mori, cărți;

Pl: N-Ac-G-D niște, unor mori, cărți / aestor, unor mori, cărți

Sg: G-D morii, cărții

Pl: N-Ac morile, cărțile, G-D morilor, cărților.

În cazul substantivelor invariabile, afixele de determinare dezambiguizează sincretismele de număr și caz:

Sg: N-Ac-G-D ardei / un ardei, ardeiul; G-D unui ardei, ardeiului;

Pl: N-Ac-G-D ardei / niște ardei, ardeii; G-D unor ardei, ardeilor

Neregulatitatea substantivelor poate consta în perturbarea sistemului de omonimii, depinzând de caracterul definit sau indefinit al afixului de determinare, precum și de forma masculină sau feminină a afixului definit. Sub acest aspect, substantivul tată, în forma nedeterminată, precum și în forma determinată cu afix nedefinit, are o paradigmă cu o formă unică de singular: un tată, unui tată, în timp ce, în forma determinată definit, cu afix enclitic, paradigma sa are două forme distincte de singular: N-Ac tata și G-D tatei, asemenea substantivelor feminine. Același sistem de omonimii caracterizează și variantele substantivelor papă, pașă, care prezintă desinența –e ca a doua desinență de singular: papei, pașei. Sistemul de omonimii din paradigma substantivului tată se diferențiază și după forma de masculin sau feminin a afixului de determinare: tatăl, tatălui, tata, tatei.

Substantivul feminin piele are forme de G-D diferite, atât ca radical, cât și ca desinențe, după cum este însoțit sau nu de afixul enclitic de determinare:

o piele / unei piei, pielea / pielii.

Numai forma de G-D determinată nedefinit realizează omonimia cu forma de N pl:

unei piei / niște piei, dar pieli(i) piei(le).

Substantive ce au o flexiune neregulată

Câteva substantive au o flexiune neregulată prin variații de accentuare ale formelor paradigmei:

Substantivele feminine soră și noră, accentuate pe prima silabă, la N-Ac, au forme de G-D singular și N-Ac pl accentuate pe ultima silabă: surori (nume de rudenie, forma sore(i) – infirmieră se extinde în uzul actual, indiferent de sensul lexical exprimat), nurori.

Substantivele neutre terminate în –o neaccentuat la singular: radio, zero au forme de plural cu accentuarea vocalei o: radiouri, zerouri. Unele substantive neologice cu aceeași terminație manifestă tendința de regularizare a flexiunii: logo-logouri.

La substantivele masculine, cazul genitiv și dativ sunt marcate proclitic prin lui:

lui bunicu-meu, lui socru-său.

Mărcile de flexiune ale substantivelor feminine, în cazurile genitiv, dativ sau vocativ, cu articol enclitic, se atașează, de obicei, elementului final al grupării, adică adjectivului posesiv conjunct. Gruparea în ansamblu se comportă astfel ca o unitate substantivală. Formele speciale ale adjectivului posesiv genitiv-dativ

– mei / -mii, -tei / -tii, -sei / -sii; vocativ –meo, rezultate din combinația cu mărcile substantivale, sunt ocurente numai în structurile de acest tip:

casa cumnată-mii, soacră-tei, mătușă-tii.

Mărcile cazurilor genitiv și dativ se atașează, în anumite combinații, atât substantivului feminin, cât si adjectivului posesiv conjunct:

casa nevesti-sii.

Absența mărcilor cazuale de genitiv-dativ la ambii termeni ai îmbinărilor de genul feminin: casa maică-sa sau numai la adjectivul posesiv casa (mu)mâni-sa și absența mărcii proclitice lui de genitiv-dativ, la masculine casa frate.său, sunt fenomene regionale. Substantivele noră , soră se utilizează și cu variantele vechi noru, soru, în structurile cu adjectiv posesiv conjunct: noru-mea, soru-mea.

Dacă substantivul determinat definit este precedat de un adjectiv articulabil, de obicei articolul se atașează formal adjectivului. Adjectivul este nearticulabil, articolul se atașează substantivului:

tot poporul, amândoi / tustrei frații, cogeamite / ditamai omul.

Substantivul regent al unui clitic pronominal în dativ cu valoare posesivă este, de obicei, articulat definit, articolul fiind atașat substantivului sau determinantului adjectival antepus. Substantivele feminine cu finala –ea, -a și substantivul și sunt totdeauna articulate enclitic ( steaua-i ); cele terminate în –ă, -e apar la singular și nearticulate (în casă-mi, dar și în casa-mi). În asociere cu cliticul, componentul final –l din forma articulată definită a substantivelor și a adjectivelor nu este actualizat (locu-ți, zbuciumatu-i fiu). Regentul adjunctului în dativ cu rolul semantic Posesor este totdeauna nearticulat (nepot Mariei).

Dativul substantival, cel pronominal nonclitic sau numeralul cu rolul Posesor apar ca adjuncți numai în relație cu un substantiv comun, regentul fiind, de regulă, la cazul nominativ, în poziție de nume predicativ (Este frate vecinului nostru) sau apozitivă (Acesta-I Ochilă …, nepot de soră lui Pândilă).”

Concluzii

Această lucrare a avut ca obiect mai frecvente și mai grave greșeli de exprimare în folosirea cazurilor G/D în limba română, făcute de-a lungul a câtorva ani de cele mai multe ori deprograme ale unor posturi de televiziune. Am arătat și faptul că utilizarea corectă a limbii române nu depinde de nivelul educației. Însă, principalul nostru obiectiv a fost și este acela de a atrage atenția asupra acestor greșeli actualilor dar și viitorilor filologi, viitorilor profesori de limba și literatura română în special, pentru a avea în viitor grijă la modul în care se exprimă.

Se spune că oglinda profesorilor sunt elevii ce cândva vor deveni oameni maturi. Un profesor este un model pentru cei care trec prin mâna acestora. Viitorul limbii române depinde foarte mult de ceea ce profesorii transmit mai departe elevilor lor.

După o scurtă abordare a câtorva particularități legate de natura cazurilor G/D în limba română, am realizat un corpus cu cele mai frecvente dar și neobișnuite greșeli făcute în folosirea cazurilor G/D, având ca sursă rapoartele realizate de către lingviștii Consiliului Național al Audiovizualului pe baza greșelilor de exprimare apărute în emisiuni realizate de cunoscute televiziuni din România.

Într-o descriere de ansamblu putem observa că cele mai frecvente greșeli sunt acelea de natură morfologică, așa cum întâlnim în exemple de genul: împotriva pâinei, articularea greșită a substantivului în cazul D ce are ca formă corectă împotriva pâinii, unde la substantivele feminine forma de G/D Sg. pleacă de la forma de N-Ac. Pl, căreia i se adaugă desinența –i. Astfel de exemple mai sunt și cazurile: sorei-surorii, bătrâneței- bătrâneții, ceței- ceții, maicei- maicii, păturei- păturii etc. Explicația ar fi aceea că vorbitorului de limbă română i se pare probabil și că sunetul cuvântului pe care îl folosește este mai plăcut urechii și faptul că nu își dă seama că forma pe care o folosește este eronată. O altă cauză ar fi și folosirea greșită a acestor forme de către cei care a trebui să cunoască normele limbii române, aici drept exemplu avem televiziunea și preluarea formei greșite de către telespectatori.

Un alt exemplu de folosire greșită a G/D este constituit și de expresii de genul: opinia mea legat de exprimarea […], în locul formei corecte opinia mea legată de exprimarea[…], o importantă directoare de televiziune îi venea mereu să plângă- unei importante directoare […], mama asistentei arestată din cauza[…], în locul formei corecte mama asistentei arestate din cauza[…].

Încă o formă greșită pe care am întâlnit-o foarte des este și aceea a folosirii incorecte a formelor: angajați ale acestor firme, în rândul subofițerilor sau ai ofițerilor, micuții a căror destine le-au fost frânte din fașă, a fost permis accesul în sală a câtorva sindicaliști,angajații ai două firme în locul formelor –angajați ai acestor firme, în rândul subofițerilor sau al ofițerilor, micuții ale căror destine le-au fost frânte din fașă, a fost permis accesul în sală al câtorva sindicaliști, angajații a două firme.

O altă formă greșită des întâlnită mai este forma- tratament împotriva la oreion, să le spun la telespectatori, din punct de vedere a dotării, nu droguri în locul formei corecte- tratament împotriva oreionului, să le spun telespectatorilor, din punctul de vedere al dotării, Nu drogurilor!.

Explicațiile în aceste cazuri ar fi că persoanele ce au făcut aceste greșeli nu au ținut cont de regulile de realizare corectă a cazurilor G/D acestea rezultând în: folosirea greșită a morfemelor ce marchează cazul genitiv,respectiv morfemele a, al, ai, ale; articularea greșită a substantivelor cu ajutorul desinențelor –i, -e, dar și a adjectivelor( arestate, importante). Folosirea greșită a formei dativului cu prepoziția „la” în locul articolelor hotărâte –l, -lui,- lor ceea ce duce la formarea unei formule greșite de D ce nu respectă norma de alcătuire a acestuia.

Considerăm că această lucrare, fără a constitui o noutate în domeniu, este una necesară, fiind utilă atât vorbitorilor nativi și non-nativi ai limbii române cât și cadrelor didactice care predau limba română în învățământul preuniversitar, precum și studenților.

Anexe

Bibliografie

Academia Română „Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan- AL.Rosetti”- Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române , Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2010

Academia Română „Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Al. Rosetti”- Gramatica Limbii Române, vol I, Editura Academiei Române, București, 2008

Avram, Mioara- “Gramatica pentru toți”, Humanitas, București, 1997;

Gruiță, G- „Moda lingvistică 2007: norma, uzul și abuzul”, Paralela 45, Pitești, 2006;

Gruiță, G-„ Gramatica normativă: 77 de întrebări – 77 de răspunsuri. Cum este corect?”, ediția a IV-a revizută și adăugită, Paralela 45, Pitești 2007;

Guțu Romalo, Valeria- „Corectitudine și greșeală. Limba română de azi”, ediția a III-a, revăzută și adăugită, Humanitas, București, 2008;

www.cna.ro