Caracterizare Gheorghita

Caracterizare Gheorghiță

Baltagul,unul din cele mai valoroase romane sadoveniene, inspirat din mediul păstoresc, considerat a fi o urmare a acțiunii baladei „Miorița”, are o acțiune complexă ce reflectă o societate cu tot ceea ce are specific. Alături de „Neamul Șoimăreștilor”, „Frații Jderi”, „Nicoară Potcoavă” și multe altele, „Baltagul” completează seria capodoperelor sadoveniene.

Gheorghița este unul dintre personajele secundare protagoniste ale romanului si este fiul lui Nechifor Lipan si al Vitoriei Lipan.Deși mai avea o soră Vitoria îl iubea mai mult pe el făcând diferențe clare intre cei doi.Ea consideră că acest fapt este compensat de iubirea pe care o are Nechifor față de fată,deoarece Minodora era ‘’fata tati’’.Numele lui este simbolic si reprezintă numele de taină a tatălui său,moștenindu-i numele el moștenește si trăsăturile si însușirile tatălui său.Era un flăcau mândru sprâncenat si avea ochii mamei sale,avea ‘’zâmbet frumos ca de fată‘’ si ‘’începu să I se infireze musăcioara ‘’.Băiatul este descurcăreț si reușeste să îndeplinească sarcina primită si printr-o informeaza pe Vitoria de situația turmelor din bălțile Jijiei dar si despre întârzierea lui Nechifor:’’ Iar oile sunt bine-sanatoase , si noi,din mila lui Dumnezeu asemenea ; si vremea-i inca buna, si mi-i dor de casa.Sarut mana,mama ;sarut mana tata’’.

Hotărâtă sa plece la drum, în căutarea lui Nechifor, Vitoria îi spune băiatului că o va însoți in această călatorie.Băiatul nu este încântat de această idee deoarece el vroia sa meargă la horă si să stea de vorbă cu fetele dar nu îndrăznește să iasă din cuvântul mamei sale.În această călătorie băiatul trece de la stadiul de adolescent la stadiul de băiat matur , transformat prea brusc, întocmai ca Horus cel Tânăr,fiul lui Isis si Osiris care a fost obligat de circumstanțe sa preia tronul.Evoluează de la etapa de neinițiat, trece prin etapa de novice ca in final să ajungă inițiat.Nepriceput la începutul drumului si lipsit de inițiativă Gheorghiță începe să vadă întâmplările la care este supus ca un adult implicat în propria viață.

Tânărul este însoțit la orice pas de mama sa pe care o admiră,ea reprezentând centrul lumii sale fiind aceea care îl ocrotește si protejeză în permanență.Vitoria este un personaj catalizator în evoluția băiatului , ea este cea de la care are de învațat De aceea, văzând că mama îi intuiește gândurile, băiatul rămâne confuz și uimit : “ Mama asta trebuie să fie fermecătoare; cunoaște gândulomului“. Învățând permanent din reacțiile mamei: “femeile îs mai viclene și mai iscusite la vorbe,iar bărbați îs mai proști, dar mai tari în virtute”, Gheorghiță depășește treptat obstacolele necesare în maturizare.Motivul labirintului este cel mai împortat element in evoluția băiatului , pe parcursul drumului el învață lucruri noi si încearcă sa îsi depășească limitele.

Coborârea în prăpastie și descoperirea rămășițelor tatălui său îl marchează profund , pentru el această coborâre semnifică coborârea în infern unde se luptă cu moartea si frica și deși singur scăldat în întuneric reușește sa învingă pentru a deveni in final bărbatul pe care se poate baza mama sa.Transportarea rămășițele lui Nechifor reprezintă intrarea tânărului într-o lume a tenebrelor din care iese întărit.Nu se lasă copleșit de întunericul de afară și găsește resurse pentru a-și depăși limitele si pentru a se achita de sarcina primită.Gheorghiță iese din prăpastie un învingător si pregătit sufletește să îndeplinească actul ritualic,justițiar de la sfârșitul romanului.

La praznic Vitoria îi demască pe cei doi ucigași iar Gheoghiță lovește ucigașul tatălui său cu baltagul lui Nechifor pe care Vitoria ‘’vedea’’ scris sânge.Baltagul sfințit al tânărului rămâne nepătat în timp ce baltagul inițiat al tatălui său înfăptuiește acest act reparator prin care se realizează justiția.Treaba finală o realizează însă Lupu câinele familiei care sare la gâtul lui Calistrat Bogza si îl omoară.Acum inițiat duce moștenirea tatălui său mai departe, preia afacerile familiei și duce cursul vieții mai departe.

De aceea pornind din lumea liniștii pe un drum anevoios, fiind nevoit să infrunte cruda realitate,depășindu-și limitele și învățând din greșeli,trecând proba confruntării cu moartea,Gheoghiță devine un personaj demn de urmat.

Similar Posts

  • Tehnici Narative In Romanele Lui Anton Holban

    TEHNICI NARATIVE ÎN ROMANELE LUI ANTON HOLBAN CUPRINS Introducere I. Anton Holban- figură proeminentă a prozei interbelice românești Specificul romanului interbelic Tehnici narative caracteristice romanului interbelic românesc Modernitatea artistică a creației lui Anton Holban II. Tehnici moderniste în romanele lui Anton Holban Valențele analizei psihologice în romanul O moarte care nu dovedește nimic Rolul ipostazelor…

  • Binele Si Adevarul In Societatea Contemporana

    BINELE ȘI ADEVARUL ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ b#%l!^+a? CUPRINS CAPITOLUL 1. BINELE ÎN FILOSOFIA GRECIEI ANTICE ȘI ÎN RELIGIE………………..5 Ce este Binele…………………………………………………………………………………………………………5 Teorii ale Binelui……………………………………………………………………………………………………7 Binele în religie……………………………………………………………………………………………………12 CAPITOLUL 2. ADEVĂRUL ÎN FILOSOFIEA GREICIEI ANTICE ȘI ÎN RELIGIE….21 2.1. Ce este Adevărul?………………………………………………………………………………………………..21 2.2. Teorii cu privire la Adevăr……………………………………………………………………………………… 2.3. Concepția despre adevărul subiectiv…………………………………………………………………………. CAPITOLUL 3. BINELE…

  • Romanul Modern Maitreyi

    ROMANUL MODERN- MAITREYI Planul lucrării Argument Mircea Eliade , personalitate complexă a culturii române Romancier, Nuvelist Eseist Folclorist Orientalist Istoric al religiilor 3. Teorie si creatie in expresia literara moderna 4. Elemente moderniste in romanele lui Mircea eliade 5. „ Maitreyi” – întruchipare mistică a unei alte lumi Taina Indiei Taina iubirii 6. „ Maitreyi”…

  • . Diaconul Coresi. Rolul Tipariturilor Sale In Cultura Romaneasca

    DIACONUL CORESI. ROLUL TIPĂRITURILOR SALE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ PLANUL LUCRĂRII Capitolul I: Inroducere Capitolul II: Manuscrise și tipărituri înainte de Coresi și influența lor asupra tipăriturilor coresiene. II.1. Primele texte scrise în slavonă pe teritorilul țării noastre. II.2. Primele manuscrise ale Țării Românești. II.3. Manuscrisele moldovenești. II.4. Introducerea tiparului în Țara Românească și Transilvania. II.5….