Aspecte ale Influetei Engleze In Romana Actuala

Aspecte ale influeței engleze în româna actuală

Cuprins 1pag

Cuvinte cheie

Introducere 3pag

Capitolul I. Influența engleză-fenomen internațional 3 pag

Domeniile preponderente terminologiei engleze

Limbajul informatic și al mediilor electronice

Economie

Arta

Sport

Distracție

Capitolul II. Procesul de adaptare a aglicismelor la sistemul limbii române 2pag

2.1 Aspecte ale pseudoprefixării vs. îmbogățirea vocabularului limbii din perspective anglicismelor

2.2 Principiile de adaptare a neologismelor

Capitolul III. Scheme grafice 4 pagini

Concluzie 1 pag

Bibliografie 3 pag

Cuvinte cheie

Anglicisme/englezisme (Anglicisms), polisemie (polysemy), omonimie (homonymy), neologism (neologism), argou (slang), pseudoprefixare(pseudoprefixing), interferență lingvistică(linguistic interference)

Introducere

Una din trăsăturile caracateristice ale limbii române actuale o constituie diversitatea ei stilistică, determinată de multitudinea situațiilor comunicative. S-a afirmat adesea că liniile firești de dezvoltare alimbilor în spațiul social și cultural modern sînt complementare: reducerea diferențelor regionale sub presiunea urbanizării, a contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării. Urmărind procesele actuale în limbă, privind neologismele recent atestate, vom releva principalele carcateristici ale unor imagini lingvistice: limbaje speciale, argouri. Aceste fenomene denotă rolul creator al locutorilor care implică diverse strategii și modalități de interpretare lexicografică. Accentul de bază în lucrare se pune pe neologismele de origine engleză, care sunt recent atestate în limba română. Ele mai sunt numite anglicisme sau englezisme; cauzele social-lingvistice privind schimbarea structurii lor semantice, polisemia, formarea omonimiei pe teren propriu de către vorbitorul nativ basarabean.

Insistăm să familiarizăm cu terminologia neologică mai multe categorii de vorbitori (elevi, studenți, profesori, persoae ce activează în diferite domenii). Termenii neologici pătrunși în lexicul limbii române, care nu au echivalență în limba care împrumutată, vor contribui la îmbogățirea vocabularului subiecților (studenți, profesori, elevi), a vorbitorilor de limbă română, dornici a se adapta condițiilor noi de viață, contribuind astfel la facilitarea accesului de comunicare în activitățile ulterioare ale acestora în diverse domenii ale vieții sociale.

Cercetările făcute în lucrarea dată pot fi utile studenților de la facultățile cu profil socio-umanistic, care elaborează teze de an și de licență azate pe fenomenele linvistice vizate, precum și tuturor acelor care doresc să se axprime într-o formă verbală corectă, dar, în același timp, originașă și adecvată diverselor situașii de comunicare.

Cu toate că unii lingviști nu accept această invazie, cei mai mulți oferă o premisă de folosire a lor Mioara Avram, Ștefania Isaac, Georgeta Ciobanu, Adriana Stoichițoiu-Ichim ș.a. care optează pentru folosirea lor însă cu anumite restricții ortografice.

Scopul și obiectivele cercetării. Importat în lucrarea propusă este că anglicismele care au pătruns recet sau anterior necesită o studoere minuțioasă la toate nivelele limbii. Realizarea acestui scop va dezvălui situația întregii interpătrunderi de lexic englezesc în limba română. Obiectul de studiu se prezintă relațiile sociale și relațiile comunităților lingvistice. În vederea atingerii scopului dat au fost preconizate următoarele obiective:

O1: De a se cerceta influența englezească ca fenomen internațional

O2: De a determina cele mai afectate domenii sociale

O3: De a exemplifica prin termenologia respectivă caracteristică fiecărui domeniu

O4: De analizare a procesului de adaptare a anglicismelor la sistemul limbii române

O5: De a reprezenta procesul de pseudoprefixare contra procesului de îmbogățire din perspectiva anglicismelor

Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării. Pe parcursul elaborării acestei lucrări au fost aplicate metode generale științifice: abordarea dialectică, principiul logicii și analizei sistemice și de sinteză, metode de analiză comparată. Au fost explorate lucrările celor mai mari lingviști cît și dicționarele respective pentru abordarea unui studiu comparat și de similitudini: publicații și lucrările Mioarei Avram și Adrianei Stoichitoiu Ichim, Ștefania Isac,Trăistariu Laura,  Th.   Hristea,  Rodica Zafìu ș.a.

Volumul și structura lucrării. Această lucrare se rezumă la două capitole.

Capitolul I prevede Influența engleză-fenomen internațional ceea ce ne va introduce de la un conținut mai general la unul mai specific prin limitarea unor etape in procesul influenței. Aici vom include unele domenii de manifestare a lexicului englezesc prin denumirea obiectelor și studierea apariției lor în limbă

Capitolul II include informații și analize prevăzute în urma exemplelor acostate în primul capitol însă, descompunînd nivelul lexical în nivelul morfemic sau fonemic. Datorită acestei analize vom evidenția procesele de îmbogățire sau de pseudoprefixare.

Capitolul III reprezintă partea teoretică a tezei în care sunt prezentate schemegrafice si tabelul procentajului cuvintelor întrebuințate.

Influența engleză-fenomen internațional

Perioada actuală cuprinde numeroase schimbări și colaborări dintre comunitățile sociale. Prin aceste colaborări se include situațiile de adaptare la un mediu mai avantajos dar și de încorporare a unor noi metode și mijloace de îmbunătățire. Vorbind despre nivelul cultural și lingvistic în societate s-a atestat o explozie de idei, de noi noțiuni aparținînd domeniului tehnic și informațional. Inovațiile lexicale devin unițăți veritabile structurale și funcționale dar englezismele nu se supun normelor fonetice și morfologice ci rămân neadaptate. Titu Maiorescu spunea “Limba e un organism viu, care nu poate fi influențaăt din afară, iar aceea ce o strică nu sînt neologisme care ne invadează acum, multe dintre ele ridicole, ci noi înșine, care nu știm să o folosim”.

După cum constată Mioara Avram, această inflență nu este un fenomen în sine negativ, el nu este mai puțin periculos decît alte influențe străine care se exercită asupra limbii române. Anlgicismele necesită o studiere particulară în toată complexitatea lor ca orice alte categorii de cuvinte , măcar ca toate cele împrumutate mai mult sau mai puțin recent. Cultivarea limbii nu se face cu prejudecăți și intoleranță, cu purism și discriminări [M. Avram, 1997 (a), p.29].

Welfelmeyer în teza caracterul exemplar al învățării constată că învățămîntul trebuie să dea elevului posibilitatea de a se familiariza cu cultura străină astfel, încît să fie stimulate capacitățile practice de acțiune atît în cultura străină, cît și în cea proprie. Filologia clasică și neoumanismul sec. al XIX-lea au cultivat ideea că prin familiarizarea cu literaturi, respectiv cu culturi străine care au produs aceste literaturi, am putea ajunge la o conștientizare crescîndî a propriei noastre culturi și la o mai mare capacitate de a acționa în cadrul ei.

Prezența în limbă a cuvintelor polisemantice, cu preponderență a cuvintelor des folosite în căutarea echivalentului pentru cuvîntul recent împrumutat, nu cauzează, de regulă, dificultăți pentru utilizarea lor eficietă ca mijloc de comunicare. Comunicarea se acomodează la polisemie, deoarece în discurs cuvîntul se găsește întotdeauna plasat într-un context care îi apreciazî sensul. În cadrul cercetărilor s-au semnalat cazuri cînd indicațiile contextuale nu sînt suficiente și, în consecință, constatăm situații de ambiguitate, adică o nedeterminare a sensului care se realizează.

E cert faptul că anume presa a jucat un rol deosebit în îmbogățirea și modernizarea vocabularului. Aflați permanent în cautarea expresiei inedite, ziariștii au apelat fie la împrumuturile din alte limbi, fie la creații interne, noii termeni trecînd rapid în limba română comună.

Limbajul publicitar funcționează ca un subcod special al codului publicistic, ajungînd la treapta determinată în expresia” pragmatica să se substitute treptat semanticii”: termenii cu sensuri distinctive devin sinonimi prin semnificația lor pragmatic,convențională. Aici apare problema pleonasmelor apărute în urma alăturarii unui cuvînt din limba română și a unui cuvînt din limba engleză, care au înțeles greșit: bani cash, hobby preferat, povestește o story, permis de driving car.

Aceste împrumuturi sunt dovadă a creativității lingvistice însă nu corespund unor reguli stricte, și anume aceste utilizări necontrolate pot duce la petrificarea limbii.

Influența limbii engleze asupra lexicului limbii române este astăzi atît de activă, încît s-au redus simțitor atît împrumuturile prin filiera indirectă, cît și adaptările noilor împrumuturi englezești, accentuîndu-se îndeosebi asupra aspectului pronunțării. Dacă un termen venit nu se adaptează normelor limii române, else încadrează în categoria cuvintelor străine sau neadaptate. În legătură cu cele menționate mai sus,toate împrumuturile sînt ”de origine externă”. În cazul că etimoanele externe sint re-create pe teren lingvistic intern, avem a face cu fenomenul reîmprumutării.

Reîmprumutările sînt nu numai semen ale mișcării permanente a cuvintelor între limbile învecinate, ci și dovezi ale presiunii sistemului lingvistic asupra elementelor străine: etimonul din limba A este atît de modelat fonetic sau semantic de limba B, încît limba A nul mai recunoaște și îl apreciază ca un nou element. Nu intenționăm să ne pronunțăm împotriva anglicismelor insă respingerea acestei influențe este de asemenea un fenomen internațional, cel puțin la nivel European. Sextil Pușcariu constată că neologismul e necesar epocii de mari prefaceri, dar pentru ca împrumutul să fie folositor, el trebuie să fie întrebuințat spre punerea în valoare a bogăției naționale. Cei ce întrebuințează neologismul în comoditate sau din snobism fac să se atrofieze puterea creatoare a limbii. Ideea este că forma originară a cuvîntului trebuie privită ca o garanție a corectitudinii conceptual și ca un fenomen al internaționalizării vocabularului românesc. Nu toate din anglicismele neadaptate trebuie concepute ca un străinism neobișnuit. În multe cazuri forma engleză este păstrată neschimbată pentru că acesta este considerat un necesat ethnic, la modă ori de circulație internațională.

În conformitate remarcăm ca varintele neologismelor despre care ținem să vorbim ulterior sînt de mare interes pentru specialiști în perioada actual. Pe de o parte terminologiile tehnice, în mare dezvoltare, aduc un număr din ce în ce mai mare de neologisme, iar pe de altă parte, aceste neologisme sint folosite de un număr în continuă creștere de vorbitori care au o cultură umanistă, un grad de cunoaștere a limbilor străine, din ce în ce mai avansat.

De obicei, itemul lexiului intră în altă limbă în situații reale de viață cu unul din sensurile sale. Prin urmare, variata derivare semantic poate fi ușor recunoscută în rezultatele ce include specializarea-îngustare, ori generalizare-extindere. Prioritatea cuvintelor împrumutate constă în meținerea sensurilor originare, mai ales după integrarea lor în română, prin urmare, nu sînt supuse alternanțe semantic.

De exemplu: gangster, pulover, rugby, disc,laser, radar, business, manager, sens, logic, act, animal, capital, centre, consider, continent, direct, doctor, element, game, insect, instant, job, lot, magnet, material, metal, mile, minute, molecule, moment, natural, numeral, ocean, organ, original, particular, plural, post, radio, real, similar, student, verb, etc. Unele cuvinte împrumutate ce aparțin unor limbaje specializate, nu-și schimbă sensul, precum: termenii tehnici, științifici, termenii sportivi sau cei juridici etc. Adriana Stoichițoiu Ichim realizează o delimitare precisă între anglicisme: cuvinte în curs de asimilare, cuvinte neadaptate, numite și barbarism. Ea admite că calificarea lor este nepotrivită în cazul unor împrumuturi déjà asimilare și frecvent utilizate.

Sub acest aspect de analiză a sensurilor cuvintelr împrumutate, rezultatele experimentului confirm că pentru multe din cuvintele din inventor (60%), n-au fost schimbări la nivel semantic, adică punctual de extensiune semantic este zero. Așadar, analiza procesului de împrumut sau adaptare a neologismului de origine engleză ne permite să conchidem asupra faptului că, deși sînt multe particularități de diferențiere între română și engleză, o mare parte dintre cuvintele împrumutate și-au găsit calea de pătrundere în limbă. Însă sunt atestate și niște abateri lexicosemantice în procesul traducerii, process în care Roman Jakobson pune pe primul loc reformularea, adică stabilirea echivalențelor semantic în cadrul unui singur idiom. În problema echivalențelor semantic o remarcabilă contribuție adus-o academicianul Silviu Berejan .

Împrumutul semantic se poate produce atît din idiomuri înrudite genealogic, cît și din cele neînrudite genealogic. Rezultatul acestui process este funcționarea neomogenă a cuvintelor în spațiu. Întrucît procesul interferenței semantic poate fi ușor confundat cu cel al derivării semantic, apare problema delimitării sensurilor împrumutate de sensurile derivate. Rezultatele concrete ale acestor experimente au întrepătruns toate ramurile sferei economice și industrial arătînd un limbaj cît mai monden la toate nivelurile limbii. Domeniile se extend împreună cu noi imprumuturi care duc la pierderea vechiului lexicon specific roman. Inconștiența utilizării anglicismelor, ne pune piedici în păstrarea lui. Atitudinea vorbitorilor este evidentă prin faptul cum înterbuințează aceste cuvinte, în ce condiții, cu ce scop, din ce cauză și în ce situație. Însă cel mai remarcabil moment este faptul că situația nu stopează dar inaintează mereu cu noi rezultate.

1.1 Domeniile preponderente terminologiei engleze

Bibliografie

Avram M. Greșeli curente în limbajul administrativ // LLR, nr. 2, 1985, p. 3-6

Avram M. Probleme ale exprimării corecte. Editura Academiei, București, 1987.

Avram M. Anglicismele în limba română actuală. București, 1997

Avram M. Cubintele Limbii române între corect și incorect. Chișinău, 2001

Avram M. Desinențe pentru cuvinte străine în limba română contemporană // SCL, – 26. – Nr.4 – 1957. –P.246-248

Babără E. Limba română și engleză: lexicul și dialectic // Făclia. -1993. -18 iunie.- P.5.

Bantaș A. Mass-media //LR-XLI.-Nr.3. -1992.-P.29-31.

Bantaș A., Constantinescu I., Șendrea P. Observații pe marginea înregistrării cuvintelor de origine engleză în lucrări lexicografice românești // SCL –XXXIV. –Nr. 6-1983. -. 423-426

Ciobanu G. Anglicismele în limba română. Timișoara, 1996.-P.148

Ciobanu G. Adaptation of the English Element in Romanian. Timișoara: editura Mitron, 1997

Condrea I. Tipuri de echivalență î traduceri //RLȘL. –Nr.3. -1997.

Constantinescu S.Cuvinte și sintagme în vocabularul activ //(I). LLR XXII.–Nr.-1.-1993; (II).- Nr.2

Corlăteanu N.G. Aspecte ale dezvoltării vocabularului moldovenesc contemporan. Chișinău, 1988.

Dimitrescu Fl. Cuvinte și sensuri noi în presa actuală. // LR. – IV.-Nr. 3-4. -1996

Dimitrescu Fl. Observații asupra pseudofixului “mini-” //SMFC. –IC. -1972

Dominte C. Limba română actuală în dezbatere // Literatorul II. –Nr. 25. -1992. –Nr. 8-9. -1991. – Nr.6. -1991

Trăistariu Laura- Moda anglicismelor în limba română

http://www.wattpad.com/112864-cele-mai-folosite-1000-cuvinte-in-engleza/page/16