Asemanari Si Deosebiri Intre Hamlet Si Oedip Rege

Asemănări și deosebiri între Hamlet și Oedip Rege

Hamlet și Oedip Rege sunt exemple ale tragediei clasice așadar prezintă asemănări precum dorința de a găsi ucigașul prezent în piese. De aici vine și o deosebire categorică, deoarece în Hamlet există un ucigaș pe care Hamlet îl desconspiră și îl pedepsește, dar în Oedip Rege aflăm că Oedip însuși este ucigașul tatălui său. Soarta lui Oedip este una care pare a fi pusă în mișcare de către zei atunci cand i-a fost prezis viitorul, spre deosebire de Hamlet, a cărui soartă este pusă în mișcare de către acțiunile de Claudius.

Oedip este fiu de rege si regina. Atunci când acesta s-a născut, părinții au dorit să îi știe viitorul asa că au vizitat un oracol, dar profeția pe care au auzit-o, i-a îngrozit. Pentru a-l împiedica pe Oedip să își ucidă tatăl și se căsătorească cu mama sa, ei au trimis copilul departe, în loc să îl ucidă pentru a evita împlinirea profeției. Când Oedip aude profeția de la noii săi părinți, acesta pleacă de acasă, deoarece el crede ca așa poate evita împlinirea profeției. Însă acest gest este de fapt începutul derulării profeției, deoarece Oedip omoară un om pe drum într-o luptă.

Drumul său duce la un castel, unde acesta se căsătorește cu regina și devine rege. Pentru a salva regatul, Oedip trebuie să îl găsească pe criminalul regelui anterior. Căutările sale scot la suprafața faptul că omul pe care Oedip l-a ucis pe drum era de fapt fostul rege, iar regina pe care a luat-o de soție, este mama sa. Destinul de care a vrut sa fugă a fost îndeplinit. Când acesta merge ca să vorbească cu Jocasta, o găsește moartă. El este alungat din regat și își scoate ochii pentru a nu mai vedea lumina, dar și pentru a se pedepsi deoarece nu a putut să vadă adevărul care a fost în fața lui. O temă principală în piesă este omul contra destinului, iar in Oedip Rege putem vedea că destinul a ieșit învingător din această luptă și și-a urmat cursul.

În cazul lui Hamlet, tragedia are alt curs. Fantoma tatălui său este cea care își face apariția și cere ca moartea să ii fie răzbunată și criminalul pedepsit. Aflând că ucigașul este unchiul său Claudius, acesta încearcă să descopere dacă Claudius este într-adevar cel vinovat. Reușește să facă acest lucru cu ajutorul unei piese puse în scenă. Deoarece piesa interpretată este asemănătoare cu uciderea regelui, Claudius pare deranjat și oprește piesa la jumătate. Hamlet are prima ocazie de a-l ucide când acesta se roagă, dar gândindu-se că dacă îl omoară în timpul rugăciunii Claudius poate merge în Rai, Hamlet decide să mai aștepte.

Hamlet este hotărât să îl ucidă într-un moment în care Claudius să nu își poată confesa păcatele și să își ceară iertare pentru a nu putea ajunge în Rai, deoarece atunci când Claudius l-a ucis pe rege, acesta nu a putut să se confeseze și a ajuns în Iad. Șansa de a-l ucide se ivește din nou spre sfârșitul piesei.

Claudius dorește să îl omoare pe Hamlet așa că pune la cale un plan ca să fie sigur că reușește. Otrăvește vârful sabiei cu care va lupta împotriva lui Hamlet, dar pune otravă și într-un pahar de vin pe care să il ofere lui Hamlet în caz că acesta ar câștiga. Paharul este băut însă de mama lui Hamlet. Hamlet reușește să îl înjunghie mortal pe Claudius, însă este la rândul său rănit, iar otrava îi este fatală și acesta moare și el. Destinul acestuia se sfârșește în tragedie, dar din cauza alegerilor luate, spre deosebire de Oedip al cărui destin îi este decis de zei.

O altă asemănare între cele două opere este incestul, dar și acesta se manifestă diferit. În Oedip rege, acesta nu este conștient de faptul că este căsătorit cu mama sa. În schimb, în cazul lui Hamlet lucrurile stau altfel. Prima formă de incest la care asistăm, nu este incest în adevăratul sens al cuvântului. Fantoma tatălui lui Hamlet consideră că relația dintre soția sa și fratele lui este una incestuoasă.

Altă menționare a incestului face referință la relația între Laertes și Ophelia, dar și aceasta se limitează la unele instanțe în care Laertes vorbește într-un anumit fel cu sora sa și unii termeni sexuali expliciți pe care îi adresează acesteia. Cea mai puternică nuanță a incestului este însă prezența în interesul lui Hamlet în viața sexuală a mamei sale cu Claudius.

Destinele tragice ale celor doi se termină specific tragediei. Cel a lui Oedip este întocmai cel prezis de oracol care i-a fost dat de zei, iar cel a lui Hamlet se datorează alegerilor nu tocmai bune pe care acesta le ia fără să țină cont de consecințe. Avem multe asemănări datorită genului în care se încadrează, dar și deosebiri care face ca fiecare piesă să fie unică. Ambele sunt capodopere ale literaturii, care vor rămâne reprezentative, fiecare în felul ei.