Evaluarea Impactului Produs Asupra Mediului Inconjurator de Exploatarile la Zi din Bazinul Minier Motru
BIBLIOGRAFIE
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (2006), Impactul antropic asupra mediului, Ed. Universitas, Petroșani.
[NUME_REDACTAT]., [NUME_REDACTAT] (2010), [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].
Barrow, C.J., (1997), Environmental and [NUME_REDACTAT] Assessment. [NUME_REDACTAT], Arnold, [NUME_REDACTAT]-Sydney-Auckland.
Glasson, J., Therivel, R., Chadwick, A., (1994), Introduction to [NUME_REDACTAT] Assessment, UCL Press, London.
Goudie, A., (1993), [NUME_REDACTAT] Impact on the [NUME_REDACTAT], ([NUME_REDACTAT]), Blackwell, Oxford (U.K.)-Cambridge (U.S.A.).
Mac, I., (2003), [NUME_REDACTAT], Ed. Europontic, Cluj-Napoca.
Meyer, W.B., (1996), [NUME_REDACTAT] on the Earth, [NUME_REDACTAT] Press, U.S.A.
Morris, P., Therivel, R., (1995), Methods of [NUME_REDACTAT] Assessment, UCL Press, London
O’Riordan, T., (2000), [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT], 2nd Edition, [NUME_REDACTAT], Harlow.
Rojanschi, Vl., Bran, Florina., Diaconu, Gheorghița., (1997, 2002), Protecția și ingineria mediului, Ed.Economică, București.
Tivy, J., O’Hare, Gr., (1993), [NUME_REDACTAT] on the Ecosystem, Oliver and Boyd, [NUME_REDACTAT].
Westman, W., E., (1985), Ecology, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], J. Wiley & Sons, [NUME_REDACTAT]-Chichester-Brisbane-Toronto-Singapore.
***, (1997), Elaborarea studiilor de impact asupra mediului, Infoterra, UNEP România.
***, (1999), Managementul mediului, Infoterra, UNEP România.
***, (1999) Studiul de Impact asupra Mediului pentru perimetrul minier Roșiuța -Carieră, NHN Ecoinvest, România .
[NUME_REDACTAT] – Note de curs “Monitorizarea mediului“.
[NUME_REDACTAT], I. Vulpe, M. Lazăr – Reabilitarea tehnică și tehnologică a carierelor de lignit.
I.C.S.I.T.P.M.L. – Craiova, Bilanț de mediu de nivel II – [NUME_REDACTAT].
I.C.S.I.T.P.M.L. – Craiova, Planul de dezvoltare al exploatării miniere Roșiuța.
Documentația pentru obținerea licenței de exploatare.
I.C.S.I.T.P.M.L. – Craiova, Studiu de soluții asupra lucrărilor de reducere a nivelului de emisii, suspensii solide și zgomote în zona de vest a depozitului de cărbune, cariera Roșiuța.
[NUME_REDACTAT] – Protecția mediului înconjurător și ind. minieră.
Legea protecției mediului nr. 137/95, republicată.
[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Protecție a Muncii pentru extragerea substanțelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate – Partea I – Lignit.
S.T.E privind activitatea carierei Roșiuța pe perioada 2003-2010.
Situații de mediu elaborate în cadrul EMC Motru.
CUPRINS
1. CARACTERISTICI SPECIFICE EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTR
1.1. SCURT ISTORIC AL EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTRU
1.2. CARACTERISTICI GEO-MINIERE-MECANICE ALE LIGNITULUI EXPLOATAT
1.2.1. Considerații generale
1.2.2. Caracteristicile geologice miniere
1.2.2.1. Stratigrafia și caracteristicile geometrice ale s.m.u și ale rocilor înconjurătoare
1.2.2.2. Hidrogeologia regiunii
1.3 CARACTERISTICI ECONOMICE
1.3.1. Importanța activității miniere
1.3.2. Beneficiari
2. TEHNOLOGII ACTUALE DE EXTRAGERE ȘI VALORIFICARE A LIGNITULUI ALE EXPLOATĂRII M INIERE DE CARIERE MOTRU
2.1. GENERALITĂȚI
2.2. DESCRIEREA CARIEREI LUPOAIA
2.2.1. [NUME_REDACTAT] Lupoaia
2.2.2. Date tehnice ale [NUME_REDACTAT]
2.3 DESCRIEREA CARIEREI ROȘIUȚA
2.3.1. [NUME_REDACTAT] Roșiuța
2.3.2. Date tehnice ale [NUME_REDACTAT]
3. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU AFECTAȚI. SURSE DE POLUANȚI
3.1 SOLUL
3.2 APA
3.3 AERUL
3.4 VEGETAȚIA
3.5 FAUNA
3.6 AȘEZĂRI UMANE AFECTATE ȘI ALTE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR DE EXPLOATAREA CĂRBUNlLOR
4.1. IMPACTUL PRODUS ASUPRA SOLULUI ȘI SUBSOLULUI.
4.2. IMPACTUL PRODUS ASUPRA GEOMORFOLOGIEI ȘI PEISAJULUI
4.3. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ZĂCĂMÂNTULUI DE EXPLOATAREA CĂRBUNILOR
4.4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ZĂCĂMÂNTULUI DE ACTIVITĂȚILE UMANE DESFĂȘURATE IN PERIMETRUL MINIER DE EXPLOATARE
4.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA APELOR DE ACTIVITATEA DE EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI
4.5.1. Apele de suprafață
4.5.2. Apele subterane
4.6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI
4.7. IMPACTUL PRODUS ASUPRA CLIMEI
4.8. IMPACTUL PRODUS ASUPRA VEGETAȚIEI ȘI FAUNEI
4.8.1. Vegetația
4.8.2. Fauna
4.9. IMPACTUL PRODUS ASUPRA COLECTIVITĂȚILOR UMANE
4.10. EVALUAREA RISCULUI DECLANȘĂRII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI
5. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU LA EXPLOATAREA MINIERĂ DE CARIERE MOTRU ȘI MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
5.1 PREVEDERI ALE AUTORIZAȚIEI DE MEDIU ȘI ALE PROGRAMULUI DE CONFORMARE
5.2 ACTIVITATEA ACTUALĂ DE PROTECȚIE A MEDIULUI
5.2.1 Măsuri de protecție a zăcământului și suprafeței
5.2.2 Măsuri de protecție a mediului
5.3 MĂSURI DE PROTECȚIE A ZĂCĂMÂNTULUI ȘI A MEDIULUI CUPRINSE IN PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PE PERIOADA 2009-2040
5.3.1 Măsurile de protecție a zăcământului și a lucrărilor miniere
5.3.2 Măsuri de protecție a mediului
5.3.2.1 Protecția solului
5.3.2.2 Protecția apei
5.3.2.3 Protecția, aerului
5.3.2.4 Protecția, așezărilor umane
5.4 EVALUAREA GLOBALĂ A IMPACTULUI DE MEDIU PRODUS DE EXPLOATAREA CĂRBUNILOR ÎN CÂMPUL MINIER ROȘIUȚA ȘI LUPOAIA
5.5 CONSTATĂRI CU PRIVIRE LA GESTIUNEA DEȘEURILOR, EVIDENȚA ȘI GESTIUNEA CANALELOR DE GARDĂ ȘI LA INSTALAȚIILE PENTRU EPURAREA APELOR UZATE EVACUATE
5.5.1 Constatări cu privire la gestiunea deșeurilor, evidența și gestiunea canalelor de gardă și la instalațiile pentru epurarea apelor uzate evacuate la [NUME_REDACTAT]
5.5.2 Constatări cu privire la gestiunea deșeurilor, evidența și gestiunea canalelor de gardă și la instalațiile pentru epurarea apelor uzate evacuate la [NUME_REDACTAT]
6.CONCLUZII EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
BIBLIOGRAFIE
CUPRINS
1. CARACTERISTICI SPECIFICE EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTR
1.1. SCURT ISTORIC AL EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTRU
1.2. CARACTERISTICI GEO-MINIERE-MECANICE ALE LIGNITULUI EXPLOATAT
1.2.1. Considerații generale
1.2.2. Caracteristicile geologice miniere
1.2.2.1. Stratigrafia și caracteristicile geometrice ale s.m.u și ale rocilor înconjurătoare
1.2.2.2. Hidrogeologia regiunii
1.3 CARACTERISTICI ECONOMICE
1.3.1. Importanța activității miniere
1.3.2. Beneficiari
2. TEHNOLOGII ACTUALE DE EXTRAGERE ȘI VALORIFICARE A LIGNITULUI ALE EXPLOATĂRII M INIERE DE CARIERE MOTRU
2.1. GENERALITĂȚI
2.2. DESCRIEREA CARIEREI LUPOAIA
2.2.1. [NUME_REDACTAT] Lupoaia
2.2.2. Date tehnice ale [NUME_REDACTAT]
2.3 DESCRIEREA CARIEREI ROȘIUȚA
2.3.1. [NUME_REDACTAT] Roșiuța
2.3.2. Date tehnice ale [NUME_REDACTAT]
3. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU AFECTAȚI. SURSE DE POLUANȚI
3.1 SOLUL
3.2 APA
3.3 AERUL
3.4 VEGETAȚIA
3.5 FAUNA
3.6 AȘEZĂRI UMANE AFECTATE ȘI ALTE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR DE EXPLOATAREA CĂRBUNlLOR
4.1. IMPACTUL PRODUS ASUPRA SOLULUI ȘI SUBSOLULUI.
4.2. IMPACTUL PRODUS ASUPRA GEOMORFOLOGIEI ȘI PEISAJULUI
4.3. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ZĂCĂMÂNTULUI DE EXPLOATAREA CĂRBUNILOR
4.4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ZĂCĂMÂNTULUI DE ACTIVITĂȚILE UMANE DESFĂȘURATE IN PERIMETRUL MINIER DE EXPLOATARE
4.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA APELOR DE ACTIVITATEA DE EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI
4.5.1. Apele de suprafață
4.5.2. Apele subterane
4.6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI
4.7. IMPACTUL PRODUS ASUPRA CLIMEI
4.8. IMPACTUL PRODUS ASUPRA VEGETAȚIEI ȘI FAUNEI
4.8.1. Vegetația
4.8.2. Fauna
4.9. IMPACTUL PRODUS ASUPRA COLECTIVITĂȚILOR UMANE
4.10. EVALUAREA RISCULUI DECLANȘĂRII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI
5. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU LA EXPLOATAREA MINIERĂ DE CARIERE MOTRU ȘI MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
5.1 PREVEDERI ALE AUTORIZAȚIEI DE MEDIU ȘI ALE PROGRAMULUI DE CONFORMARE
5.2 ACTIVITATEA ACTUALĂ DE PROTECȚIE A MEDIULUI
5.2.1 Măsuri de protecție a zăcământului și suprafeței
5.2.2 Măsuri de protecție a mediului
5.3 MĂSURI DE PROTECȚIE A ZĂCĂMÂNTULUI ȘI A MEDIULUI CUPRINSE IN PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PE PERIOADA 2009-2040
5.3.1 Măsurile de protecție a zăcământului și a lucrărilor miniere
5.3.2 Măsuri de protecție a mediului
5.3.2.1 Protecția solului
5.3.2.2 Protecția apei
5.3.2.3 Protecția, aerului
5.3.2.4 Protecția, așezărilor umane
5.4 EVALUAREA GLOBALĂ A IMPACTULUI DE MEDIU PRODUS DE EXPLOATAREA CĂRBUNILOR ÎN CÂMPUL MINIER ROȘIUȚA ȘI LUPOAIA
5.5 CONSTATĂRI CU PRIVIRE LA GESTIUNEA DEȘEURILOR, EVIDENȚA ȘI GESTIUNEA CANALELOR DE GARDĂ ȘI LA INSTALAȚIILE PENTRU EPURAREA APELOR UZATE EVACUATE
5.5.1 Constatări cu privire la gestiunea deșeurilor, evidența și gestiunea canalelor de gardă și la instalațiile pentru epurarea apelor uzate evacuate la [NUME_REDACTAT]
5.5.2 Constatări cu privire la gestiunea deșeurilor, evidența și gestiunea canalelor de gardă și la instalațiile pentru epurarea apelor uzate evacuate la [NUME_REDACTAT]
6.CONCLUZII EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
BIBLIOGRAFIE
1. CARACTERISTICI SPECIFICE EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTRU
1.1. SCURT ISTORIC AL EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTRU
Cercetările geologice întreprinse în perioada 1956 – 1960 și în următorii ani au localizat o rezervă exploatabilă de lignit de aproximativ 3 miliarde tone, în 3 mari bazine: bazinul Jiului – Rovinari, bazinul Motrului și bazinul Jilț.
Anul 1960 a marcat începutul lucrărilor de investiții în [NUME_REDACTAT]. În prima etapă au fost deschise în acest bazin carbonifer minele de subteran: Horăști, Leurda și Ploștina cu o capacitate de aproximativ 3 milioane de tone pe an, apoi numărul lor a crescut prin intrarea în funcțiune a minelor Lupoaia, Roșiuța și Motru-Vest și ulterior au fost deschise carierele Lupoaia și Roșiuța.
În anul 1965, la mina Horăști, a fost pus în funcțiune primul complex mecanizat de abataj importat din fosta U.R.S.S.
După 1970 s-au proiectat, de altfel, multe din carierele existente în bazinele miniere ale Olteniei: Roșia de Jiu (1973 – montajul primului excavator de tip SRs (2000), [NUME_REDACTAT] (1977), [NUME_REDACTAT] (1980), Tismana II (1980), [NUME_REDACTAT] (1980), Roșiuța (1984), Husnicioara (Mehedinți – 1985), Oltețul și Panga (1986), Pinoasa (1987), [NUME_REDACTAT] (1984), Urdari (1985).
S-au dezvoltat noi centre orășenești în zonele miniere. Au apărut orașele Motru, Rovinari, Mătăsari formate din populația venită de la satele din împrejurimi sau din alte județe ale țării pentru a lucra în minerit. În vederea recrutării și calificării forței de muncă au fost înființate [NUME_REDACTAT] Miniere – primul de acest fel ființând în orașul Motru din 1967. De altfel, în noile centre industriale au fost ridicate blocuri, cinematografe, case de cultură, cluburi muncitorești. Motru a devenit în scurt timp cel de al doilea oraș ca mărime al Gorjului.
Începând din 1991 [NUME_REDACTAT] a fost organizată pe trei nivele ierarhice: Regie – Sucursale –[NUME_REDACTAT] și unități prestatoare. În directa subordonare a regiei, zonal erau organizate 5 sucursale miniere în Oltenia: Rovinari, Motru, Jilt în județul Gorj, Berbești în Vâlcea, E.M. Mehedinți în Mehedinți, acestora adăugându-li-se [NUME_REDACTAT] Ploiești.
Se înființează, prin transformarea [NUME_REDACTAT] a Lignitului, [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Tg-jiu și funcționează astfel până în anul 2004 când în urma negocierilor de aderare a României la structurile europene se hotărăște divizarea acesteia în complexe energetice. [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] cu sediul în Tg-Jiu a luat ființă ca urmare a Legii nr. 31/1990 privind înființarea societăților comerciale publicată în monitorul oficial 126-127/1990 și a H.G. 576/1997 privind înființarea societății comerciale [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] Tg-Jiu.
Prin HOTĂRÂRE nr. 103 din 29 ianuarie 2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activității de producere a energiei electrice și termice pe bază de lignit, [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] se divizează înființându-se [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT] Rovinari" – SA, [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT] Turceni" – S.A. și [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT] Craiova" – S.A. prin reorganizarea [NUME_REDACTAT] de Producere a [NUME_REDACTAT] și Termice "Termoelectrica" – S.A. și a [NUME_REDACTAT] a Lignitului "Oltenia" – S.A. [NUME_REDACTAT].
Conform art. 1 și 2 din hotărârea de mai sus, societățile comerciale înființate au fiecare ca obiect principal de activitate producerea energiei electrice și termice pe bază de lignit și exploatarea minelor și carierelor de lignit, de la această dată, devenind persoane juridice române care se organizează ca societăți comerciale pe acțiuni și funcționează potrivit legii și statutelor proprii.
Conform art. 6 din hotărârea de mai sus: „Se înființează [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT] – S.A. prin reorganizarea parțială a [NUME_REDACTAT] a Lignitului "Oltenia" – S.A. [NUME_REDACTAT] prin preluarea capitalului social aferent exploatării miniere de carieră Motru, exploatării miniere de subteran Motru, exploatării miniere Mehedinți, exploatării miniere de carieră Roșia, exploatării miniere de carieră Berbești, astfel cum a rămas după transmiterea carierei Ruget-Seciurile în condițiile art. 5 alin. (1), precum și mina Albeni, BATS Rovinari și BATS Motru.”
1.2. CARACTERISTICI GEO-MINIERE-MECANICE ALE LIGNITULUI EXPLOATAT
1.2.1. Considerații generale
Lignitul este o varietate de cărbune inferior brun în care se conservă bine structura lemnoasă, fapt pentru care mai este denumit și cărbune brun lemnos. Prezintă o culoare ce variază de la brun la brun negru, lasă urmă brun deschisă pe plăcuța de porțelan și are o spărtură așchioasă, neregulată și clivaj paralel sau perpendicular pe stratificație.
În alcătuirea lor intră xilit, metaxilit, xilo-vitat și cantități mari de clarit, vitrit și fuzit. Are o putere calorifică 10.500÷17.200 KJ/Kg, umiditatea variază 30÷65%, cenușa poate atinge câteva zeci de procente.
Din acest motiv puterea calorifică a lignitului brut este mult mai mică, de 4.000 – 11.000 KJ/Kg.
1.2.2. Caracteristicile geologice miniere
1.2.2.1. Stratigrafia și caracteristicile geometrice ale s.m.u și ale rocilor înconjurătoare
Din punct de vedere geologic fac parte din marea unitate structurală a depresiunii precarpatice, respectiv din ramura nordică cunoscută sub numele de depresiunea getică a bazinului carbonifer Motru.
Formațiunile geologice aparțin ultimelor două etape ale seriei pliocene: Romanian și Dacian, peste aceste depozite urmează depozitele cu alternare care au o răspândire mai mare pe văi. Zăcământul de lignit din Motru este un monoclin cu direcția N-20°-V și căderi de 2°-10° spre S-E. Din interpretarea datelor obținute prin lucrări de prospecțiuni și de exploatare, nu au fost semnalate deranjamente tectonice importante. Se cunosc în sectorul Motru 19 strate:
9 – în Dacian;
10 – în Romanian.
Stratele de lignit aproape orizontale, sunt intercalate în argile, nisipuri, pietrișuri, adesea acvifere.
Stratul V – este primul strat exploatabil în scara stratigrafică și se prezintă sub forma unui singur strat, în zona centrală având grosimi cuprinse între 0,6÷7,2 m spre S și SE, digitându-se spre NV în două bancuri – stratul V superior și stratul V inferior.
Stratul VI – situat la circa 15 m, în acoperișul stratului V este un strat de cărbune uniform, grosimea lui fiind cuprinsă între 1,47 ÷ 10,3 m având o grosime medie exploatabilă de 6,2 m.
Stratul VII – în zona în care se individualizează, se prezintă ca al treilea strat principal din regiune. Grosimea lui variază între 0,55 m spre afloriment și 4,85 m în rest.
Grosimea medie și exploatabilă este de 3,5 m.
Stratele VIII, IX, X – sunt reprezentate în cadrul perimetrului, însă au grosimi neexploatabile.
1.2.2.2. Hidrogeologia regiunii
În cadrul bazinului acvifer se întâlnesc:
acvifere de mare adâncime, aflate sub presiune cu nivel ascensional sau artezian;
acvifere de medie adâncime, cu nivel liber, subpresiune subarteziene și subpresiuni arteziene;
acvifere freatice.
Acviferele de adâncime din zonă aparțin următoarelor structuri hidrogeologice majore:
bazinul subartezian-artezian corespunzător [NUME_REDACTAT], din care face parte [NUME_REDACTAT];
bazinul subartezian–artezian corespunzător sectorului vestic al [NUME_REDACTAT] suprapusă din punct de vedere structural [NUME_REDACTAT].
În cadrul bazinului acvifer al [NUME_REDACTAT] au fost individualizate mai multe sisteme acvifere sau unități hidrostructurale, care sunt alimentate prin infiltrații din precipitațiile atmosferice, din rețeaua hidrografică care traversează suprafețele de aflorare ale nisipurilor și pietrișurilor daciene precum și din drenarea acviferelor freatice aluvionare cuaternare.
Complexul acvifer din intervalul inferior al Dacianului – mai este cunoscut și sub numele de acviferul din culcușul Stratului de lignit I și poate fi separat convențional ca sursă de alimentare cu apă în următoarele acvifere:
acviferul monostrat cuprins între stratele de lignit A-I, alcătuit din nisipuri fine și medii, cenușii, micacee cu trecere la nisipuri grosiere spre partea superioară, cu grosimi între 15-19 m;
acviferul multistrat cuprins între stratul de lignit și Ponțianul superior, alcătuit din roci psamito-psefitice între care sunt intercalate strate subțiri, lentiforme de lignit, cu o grosime medie de circa 130 m.
Adâncimea acoperișului complexului acvifer este variabilă, de la 0 m în zonele de aflorare din lungul văilor și crescând spre zona axială a [NUME_REDACTAT] până la 300-400 m.
Complexul acvifer din intervalul superior al Dacianului – este cuprins între stratele de lignit I÷IV și conține 2 sau 3 acvifere cu grosimi de 24÷37 m separate între ele prin argile, marne, argile nisipoase și stratele de lignit II și III.
Acvifere freatice – cuprind ape subterane situate deasupra primului strat impermeabil.
În bazinul minier Motru sunt prezente mai multe tipuri de acvifere freatice:
ape freatice aluvionare localizate în cele mai noi depozite cuaternare – aluviunile recente ale luncilor râurilor (Holocen), în depozitele teraselor joase (Pleistocen superior) și depozitele teraselor înalte (Pleistocen mediu și inferior);
ape freatice localizate în depozitele deluvio-proluviale de pantă și la baza alunecărilor de terasă de pe versanții dealurilor;
izvoare din depozitele pliocene superioare traversate de văi adânci sau din depozitele deluviale și de terasă ce apar la contactele morfostructurale.
Acviferele freatice aluvionare ale luncilor și teraselor joase – este drenat de către depozitele poroase-permeabile ale [NUME_REDACTAT] Motru. Gradienții hidraulici ai scurgerii subterane variază între 0,08 în zona localității [NUME_REDACTAT] și 0,12 în localitatea Steic.
Adâncimea apei subterane variază între circa 1m în fântânile situate în [NUME_REDACTAT] Motru, și mai mult de 10 m în puțurile aflate pe versant.
Alcătuirea litologică a acestor depozite cuprinde întreaga gamă de sedimente detritice pornind de la nisipuri fine la partea superioară, cu treceri la nisipuri medii și grosiere până la pietrișuri și bolovănișuri prinse într-o matrice nisipoasă. Acestea din urmă aparțin teraselor îngropate cu dezvoltare locală.
Între nivelul acviferului freatic și nivelul hidrostatic al râului Motru există o strânsă legătură hidraulică. Nivelul hidrostatic al acviferului crește în perioadele cu precipitații abundente (mai-iunie și octombrie-noiembrie) ca și în perioada viiturilor de primăvară putând produce înmlăștinarea anumitor zone. Nivelul hidrostatic scade simțitor în celelalte perioade, când râul Motru drenează apele freatice din luncă și terasele joase.
Acviferele freatice aluvionare ale teraselor înalte – sunt caracterizate de grosimi mari ale depozitelor detritice. Ținând cont și de adâncimea mare a văilor atunci se explică adâncimea mare (peste 20 m) la care se întâlnesc acviferele freatice, dezvoltate doar în baza depozitelor de terasă.
Acviferele freatice localizate în depozitele deluvio-proluviale – se află localizate la baza alunecărilor de teren și în materialele fine aparținând conurilor coluvio-proluviale se găsesc în zona de contact a teraselor cu luncile majore ale cursurilor, precum și de-a lungul liniilor de racord ale teraselor. Regimul lor este puternic influențat de precipitațiile atmosferice și de lucrările miniere.
1.3 CARACTERISTICI ECONOMICE
1.3.1. Importanța activității miniere
Din punct de vedere administrativ, cariera Roșiuța face parte din E.M.C. Motru, care la rândul ei face parte din S.N.L.”Oltenia” Târgu-Jiu. Titularul activității, S.N.L.”Oltenia” Târgu-Jiu prin E.M.C. Motru va dezvolta activitatea de exploatare a lignitului în perimetrul actual, până în anul 2040.
1.3.2. [NUME_REDACTAT] de cărbune obținută, va fi afectată doar de cererea de pe piața energetică, căci principalul beneficiar al lignitului din această exploatare, este Conel SC Termoelectrica SA București prin : S.E. Ișalnița, S.E. Turceni, S.E. Craiova II și S.[NUME_REDACTAT] Dr. Tr. Severin, S.C. Termocet 2002 SA Timișoara.
2. TEHNOLOGII ACTUALE DE EXTRAGERE ȘI VALORIFICARE A LIGNITULUI ALE EXPLOATĂRII MINIERE DE CARIERE MOTRU
2.1. GENERALITĂȚI
[NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] face parte din [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT], exploatează straturile de lignit din partea sud-vestică a [NUME_REDACTAT] prin cele doua cariere: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].
Deschiderea carierei Lupoaia a început în anul 1972, cu excavații preliminare cu excavatoare clasice cu cupă dreaptă și inversă și transport auto, iar din 31 iulie anul 1976 a fost introdus în front primul excavator cu rotor de mare capacitate cu acționare continuă de tip SRs 1300 (27/3,5) codificat în front E01.
[NUME_REDACTAT] a fost deschisă începând cu anul 1980 prin excavații preliminare cu excavatoare clasice cu cupă dreaptă și inversă și transport auto iar din 10 mai 1983 a fost introdus în front primul excavator de tip ERc 470 de construcție românească fabricat la UM Timișoara codificat în front E03.
2.2. DESCRIEREA CARIEREI LUPOAIA
2.2.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Lupoaia a fost prima carieră deschisă în zona colinară, fiind primul experiment de acest gen din România.
Tehnologia de exploatare din cariera Lupoaia constă în utilizarea de excavatoare cu rotor și instalații de haldat din Germania. Alegerea excavatoarelor cu rotor SRs 1300 a fost o soluție optimă a celor ce au proiectat și au luat decizii în anii 1970 deoarece s-a dovedit că acest utilaj are cele mai favorabile raporturi ale randamentului orar, masa utilajului și puterea instalată față de celelalte utilaje.
Cu aceste excavatoare cu funcționare continuă au fost deschise și exploatate straturile V-XII de cărbuni.
Primul excavator cu rotor s-a pus în funcțiune în anul 1976 și apoi în mod eșalonat până în anul 1993 au intrat în funcțiune 8 excavatoare cu rotor de tipul SRs 1300 (5 buc.), ERc 470 (2 buc.), EsRc –1400 (1 buc.).
Pentru a sprijini îndeplinirea indicatorilor de plan în anumite perioade, s-a mai folosit și tehnologia discontinuă denumită și clasică, de excavare a sterilului și a cărbunelui cu excavatoare cu lopata mecanică și transportul maselor cu autobasculante.
S-au extras și livrat beneficiarilor ( Ișalnița , Craiova II , Halînga , Turceni, Timișoara) peste 72 milioane tone lignit și s-au excavat și transportat în halde peste 365 milioane m3 steril.
Începând cu anul 1981, producția fizică a avut o evoluție crescătoare, de la 1,707 mil. tone la 5,214 mil. tone în anul 1988 și 5,606 mil. tone în anul 1989, nivelul maxim atins la această carieră depășind cu 1,406 mii tone capacitatea de producție proiectată de 4,2 mil. tone/an lignit.
După anul 1989 s-a produs un declin pronunțat al producției prin scăderea bruscă la 3,041 mil. tone în anul 1990 și 2,015 mil. tone în anul 1991, condițiile de zăcământ și dotarea carierei rămânând aceleași.
Din anul 1992 a început redresarea activității, nivelul producției înregistrând creștere până la 3,774 mil. tone în anul 1995, după care a urmat un alt declin. Din anul 2009 a început iar să crească nivelul producției, de la 1,815 mil. tone, atingându-se în anul 2013 producția de 3,090 milioane tone.
Volumul excavațiilor pentru descopertarea cărbunelui a avut un vârf de 17,146 mil. mc în anul 1989 și un declin până în anul 1992. După intrarea în funcțiune în anul 1993 a celei de-a opta linie tehnologică dotată cu excavatorul EsRc 1400 –E08, MH 1800 și circuitele aferente, volumul excavațiilor la descopertarea cărbunelui a crescut începând cu anul 1993, atingând nivelul de 20,836 mil. mc în anul 1997.
Creșterea nivelului realizărilor fizice a fost posibilă și datorită sprijinului financiar acordat acestei cariere prin contractarea unui credit de 8,2 milioane $ cu [NUME_REDACTAT], care a permis finanțarea lucrărilor de modernizare a două excavatoare tip SRs 1300 și a unei linii de haldă exterioară.
Lucrările de modernizare ale utilajelor din cariera Lupoaia au continuat și în următori anii, prin modernizarea a alte două excavatoare SRs 1300 și a liniilor de front aferente. Asistența tehnică și echipamentul necesar pentru modernizare au fost asigurate de firma MAN – TAKRAF din Germania, iar finanțarea din sursele proprii.
La începutul anului 2005, raportul de descopertă realizat a fost de 5,05 m3/t iar rezerva de exploatare de 41 milioane tone, cu un grad de asigurare de 13 ani, la o producție anuală de 3,2 milioane tone lignit.
Actualmente în [NUME_REDACTAT] funcționează 6 excavatoare (din care 5 de tip SRs 1300, iar unul de tipul EsRc –1400), 3 instalații de haldat (două de tipul A2RS 6300-95 al treilea de tip A2RS 4400-170). Lungimea totala a circuitelor de transport este de 16.7 Km, din care la excavații 10.5 Km iar la haldă 4.6 Km.
2.2.2. Date tehnice ale [NUME_REDACTAT]
An PIF: 1976.
Rezerva industrială:
la PIF = 105.954 mii tone;
la 01.01.2005 = 41.016 mii tone.
Calitatea:
la rezerva industrială =1775 Kcal/Kg;
realizată în anul 2004 =1956 Kcal/Kg.
Capacitatea proiectată conform licenței = 2.300 mii tone/an.
Suprafața totală =14,231 Km2, din care:
ocupată =10,33 Km2;
redată = 0,97 Km2;
de amenajat =2,79 Km2.
Raport de descopertă:
Realizat de la PIF până în prezent = 1/5 t/m3;
Proiectat = 1/4,6 t/m3.
Volum excavat de la PIF până în prezent:
Cărbune = 72,956 mil. tone;
Steril = 369,780 mil. m3;
Masa minieră = 442,736 mil. (m3+ tone).
Volum depus la halda de la PIF până în prezent = 365 mil. m3, din care:
Halda exterioară =218 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] Mănăstirii 1 = 92 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] Mănăstirii 2 = 104 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] Lupoița = 14,5 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] Cerveniei = 7,5 mil. m3;
Halda interioară = 147 mil. m3.
Durata de viață la capacitatea de 2,3 mil. tone /an = 17,8 an (conform licenței de exploatare);
Dotare tehnică:
Excavatoare:
5 excavatoare SRs 1300;
1 excavator EsRC 1400;
Mașini de haldat:
2 abzețere A2RS 6300-95;
1 abzețer A2RS 4400-170;
Lungime benzi transportoare L= 16,7 Km;
Excavații L= 10,5 Km;
Halda L= 4,6 Km;
Concasare L= 1.5 Km;
Capacitate de excavare = 21.305 mii (m3+ tone)/an;
Capacitate de haldare =16.900 mii m3/an;
Adâncime totală = 160 m (cota min.= +185, cota max. = +345 m).
2.3 DESCRIEREA CARIEREI ROȘIUȚA
2.3.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Roșiuța a fost deschisă în perimetrul de exploatare al [NUME_REDACTAT] I prin lucrări de excavare cu utilaje clasice și transport auto, între anii 1980 și 1982.
Primul excavator cu rotor (ERc – 470) a fost pus în funcțiune pe data de 10 mai 1983. Toate utilajele de excavare din [NUME_REDACTAT] sunt de producție românească de tip EsRc – 1400 (5 buc.) si ERc – 470 (1 buc.), ca de altfel și cele trei mașini de haldat de tipul IMH, amplasate în haldele exterioare: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Mic. Cele 5 excavatoare cu rotor de tip EsRc – 1400 au intrat în funcțiune, treptat în perioada 1984 – 1990.
De la punerea în exploatare a carierei și până în prezent s-au extras și livrat termocentralelor (Ișalnița, Craiova II, Halânga, Turceni, Timișoara) peste 24,5 milioane tone lignit și s-au excavat și transportat în halde circa 190 milioane m3 de steril.
Producția a fluctuat de-a lungul timpului, atingând un maxim în anul 1989 (1,42 milioane tone), scăzând apoi până la 0,59 milioane tone în 1991, după care a crescut din nou, ajungând la 2 milioane tone în anul 2003. Volumul excavațiilor pentru descopertarea cărbunelui a avut un prim vârf în anul 1996, atingând 13,74 milioane m3 și a ajuns în anul 2003 la 17,83 milioane m3.
Lucrări de modernizare au fost realizate numai la excavatorul E01 ( EsRc – 1400 ).
Raportul de descopertă realizat pe întreaga perioadă este de 7,7 m3/t.
Rezerva industrială la începutul anului 2005 a fost de 46.5 mil. tone, cu un grad de asigurare de 17,9 ani (în perimetrul de licență) la o producție de 2,5 milioane t/an lignit. Dacă ne referim la întreg perimetrul, atunci gradul de asigurare crește la 41 ani.
Actualmente, în [NUME_REDACTAT], funcționează 6 excavatoare, de tip EsRc – 1400, 4 instalații de haldat de tip IMH 6500 – 90.
Lungimea totală a circuitelor de transport este de 23,7 km, din care 9,9 km la excavații, 9,6 km la haldare și 4,1 km la depozitare – expediere cărbune.
2.3.2. Date tehnice ale [NUME_REDACTAT]
An PIF: 1983
Rezerva industrială:
În perimetrul extins:
la 01.01.1983 = 125,196 mil. tone;
la 01.01.2005 = 102,773 mil. tone.
În perimetrul de licență:
la 01.01.2001 = 51,085 mil. tone;
la 01.01.2005 = 46,526 mil. tone.
Calitatea :
la rezerva industrială =1792 Kcal/Kg;
realizată în anul 2004 =1942 Kcal/Kg.
Capacitatea proiectată conform licenței =2,5 mil. tone/an;
Suprafața totală =12,888 Km2;
ocupată = 6,05 Km2;
redată =1,05 Km2.
Raport de descopertă:
Realizat de la PIF până în prezent = 1/7,8 t/m3;
Proiectat = 1/6,7 t/m3.
Volum excavat de la PIF până în prezent:
Cărbune = 24,503 mil. tone;
Steril = 189,427 mil. m3;
Masa minieră = 213,930 mil. (m3+ tone).
Volum depus la halda de la PIF până în prezent =176,4 mil. m3, din care:
[NUME_REDACTAT] Știucani = 62 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] Rogoazelor = 61 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] = 38 mil. m3;
Halda interioară Lupoaia = 7 mil. m3;
Halda interioară Roșiuța = 0.4 mil. m3;
[NUME_REDACTAT] = 8 mil. m3.
Durata de viață la capacitatea de 2,5 mil. tone /an = 17,9 ani (conform licenței de exploatare).
Dotare tehnică
Excavatoare
6 excavatoare EsRc 1400.
Mașini de haldat:
4 abzețere MH 6500-90;
Lungime benzi transportoare L= 23,7 Km;
Excavații L = 9,9 Km;
Halda L = 9,7 Km;
Concasare L = 4,1 Km.
Capacitate de excavare = 20.290 mii (m3+ tone)/an;
Capacitate de haldare =19.500 mii m3/an;
Adâncime totală = 210 m (cota min. = +180, cota max. = +370 m).
3. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU AFECTAȚI. SURSE DE POLUANȚI
3.1 SOLUL
În zona amplasamentului, înainte de începerea exploatării, solul prezent în regiune făcea parte din categoria solurilor brune de pădure puternic podzolice, cu orizontul superior având o alcătuire lutoasă și luto-nisipoasă.
În prezent, solul din carieră și halde nu mai poate fii încadrat într-un subtip de sol anume. Acesta se prezintă ca un amestec heterogen de materiale, predominante fiind argila și argila nisipoasă.
Principalul mod prin care activitatea de la carierele Roșiuța și Lupoaia reprezintă o sursă de poluare și degradare a solului, este activitatea de descopertă și de punere a sterilului în halde. Prin activitatea de descopertă se înlătură stratele de rocă de deasupra stratelor de cărbuni, deci, implicit, și stratul de sol vegetal. Regenerarea solului are loc într-o perioada lungă de timp si presupune o mare diversitate de lucrări și cheltuieli.
O altă cauză a degradării solului este alunecarea haldelor de steril. Împotriva acestor evenimente se iau măsuri de stabilizare a taluzelor.
Un alt mod de afectare a solului este acoperirea lui cu sterilul rezultat din activitatea de excavare.
3.2 APA
Resursele de apă care se găsesc în perimetrul carierelor Roșiuța și Lupoaia sunt reprezentate de apele de suprafață și apele subterane cantonate în acviferele din stratele de cărbuni.
Apele de suprafață ce le găsim în perimetrul minier Roșiuța sunt: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], precum și ape ce dreneză văile cantonate în zonă ([NUME_REDACTAT] Mic, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mic etc). Cea mai mare parte din aceste cursuri de ape aparțin bazinului hidrografic Motru, drenarea lor făcându-se în pârâul Roșiuța care este afluent al râului Motru.
De regulă, cursurile acestor ape au suferit modificări parțiale față de situația naturală. Ele au fost regularizate, deviate și sunt folosite pentru evacuarea apelor rezultate din asecări și a apelor menajere.
În ceea ce privește situația prezentă, putem vorbi de poluarea directă a două cursuri de apă:
matca Roșiuța, prin deversările de apă rezultată din asecări (în cea mai mare parte pluvială);
pârâul Știrbeț, prin deversările de apă menajeră rezultată de la cantină, sediul administrativ, băi, dușuri etc.
În ceea ce privește debitul văilor din zona carierei, acesta este variabil ( mai mare în perioadele ploioase ), de regulă scăzut și intermitent .
Principalele emisii de poluanți în aceste ape provin din interiorul carierei, de pe haldele de steril, de la incinta carierei și constau în ape uzate cu diverse încărcături de materii totale în suspensie și substanțe organice.
Cercetările hidrologice au arătat existența unor acvifere freatice de adâncime înmagazinate în depozite pliocene și cuaternare care se găsesc cantonate între stratele IV-V,V-VI,VII-VIII,VIII-IX, X-XII și în acoperișul stratului XII.
Perimetrul prezintă zone largi de aflorare a stratelor de nisip și deci, posibilități de alimentare a orizonturilor acvifere din precipitațiile care se infiltrează. Această apă spală suprafețe poluate din perimetrul minier afectând calitativ orizonturile acvifere.
Apa subterană este afectată și din punct de vedere cantitativ, fiind evacuată prin lucrări de asecare în scopul efectuării în condiții optime a lucrărilor de excavare.
Principalele moduri de poluare a apelor subterane se datorează lucrărilor de excavare și haldare și au ca efecte modificări brutale și de durată asupra pânzelor subterane și mai ales asupra freaticului.
3.3 AERUL
Dintre toți factorii de mediu, aerul este factorul cel mai mobil, purtătorul multor agenți poluanți pe care îi împrăștie cu ușurință la distanțe mari si pe suprafețe întinse.
Referitor la sursele de poluare atmosferică în perimetrul carierei Roșiuța delimităm două aspecte majore de interes care prin natura lor generează emisii atmosferice în mod diferit (atât calitativ cât și cantitativ), și anume: emisii atmosferice generate de activitatea de exploatare a lignitului și descopertarea, transportul și haldarea sterilului, respectiv de emisiile atmosferice generate de activitatea desfășurată în zona depozitului de cărbune.
Activățiile de excavare, transport și haldare se manifestă ca o sursă de poluare în special cu ”pulberi sedimentabile”, particule solide fin măsurabile, cu dimensiuni mai mici de 0,02 mm, care se depun gravitațional nedifuzând în atmosferă (particule în suspensie).
Punctele cele mai importante în care se produc modificări ale calității aerului sunt: zonele de excavare a sterilului și de depunere în halde, punctele de deversare ale benzilor de front, la nodul de distrbuție, pe căile de acces.
3.4 VEGETAȚIA
Exploatarea minieră de [NUME_REDACTAT] se află situată la o altitudine de 150-200 m, fiind încadrată de dealuri a căror înălțime nu depășește 500 m. Vegetația este prezentată de ierburi anuale, dominate de specia Agrostis termis, care se găsește în etajul gorunetelor și făgetelor. În zona carierei sau pe halde , unde se adună apa care poate forma bălți vreme îndelungată, pot apărea plantele palustre. În ceea ce privește speciile lemnoase, zona se încadrează în subetajul gorunelor și al făgetelor. Cele mai frecvente specii de arbori prezente sunt cerul, gârnița și gorunul. În interiorul acestor păduri se dezvoltă unele elemente termofile printre care mojdreanul (Fraxinus ornus), carpenul de pădure (Clematis vitalba) sau iedera (Hedera helix).
În zona carierei Roșiuța , ca urmare a lucrărilor de descopertare, vegetația naturală a fost distrusă în totalitate de pe suprafețele de lucru. Pe alocuri, în special pe halde, se observă o tendință de refacere a vegetației ierboase, cu specii comune lipsite de valoare botanică, dar cu importanță în procesul de îmbunătățire a solului cu substanțe organice. Procesul de refacere a vegetației pe locurile lipsite de sarcini miniere este rapid, dar aceasta nu mai păstrează speciile existente aici înainte de începerea exploatării.
În procesul de amenajare a exploatării, vegetația acvatică și cea palustră au avut, de asemenea, mult de suferit. Astfel au fost desecate terenurile mlăștinoase sau cu umiditate crescută. Din acest motiv vegetația caracteristică acestor zone a dispărut în totalitate.
Varietatea speciilor de plante a făcut posibilă viața diferitelor animale care împreună alcătuiesc asociații complexe.
3.5 FAUNA
De-a lungul timpului societatea, prin activitățile sale, a exercitat o puternică acțiune negativă asupra faunei, care a avut ca urmare schimbarea condițiilor naturale ale acesteia pe suprafețe întinse. Canalizările și desecările terenurilor mlăștinoase au dus la dispariția faunei de nevertebrate și de vertebrate adaptate acestui mediu de viață.
Defrișarea pădurilor, distrugerea covorului vegetal au avut ca rezultat dispariția unor specii sau migrarea altora către zone care să asigure condițiile de viață și climatul caracteristic speciilor respective. Astfel, au fost modificate atât condițiile de viață cât și vechea componență și răspândirea faunei. Fauna din zonele de pădure este mult mai bogată și mai diversificată decât în alte zone. De esențele lemnoase este legată viața numeroaselor insecte, cu care se hrănesc diferite specii de păsări și mamifere. De asemenea, arborii oferă adăpost pentru diferite păsări care își au cuibul în scorburile lor.
Multe specii de nevertebrate se hrănesc cu frunze, lăstari sau ramuri. Frunzarul, format din masa frunzelor moarte căzute pe sol are o faună proprie numită fauna frunzarului din care fac parte specii de viermi hidrofili, moluște, miriapode și insecte. Fauna pădurii prezintă particularități condiționate de marele număr de strate de viață animală, începând cu solul și frunzarul mort de pe acesta și terminând cu ramurile cele mai de sus ale arborilor. Aceste strate se deosebesc prin compoziția calitativă și cantitativă a faunei cu care sunt populate, ducând la o structură complexă a biocenozelor pădurii.
Zonele forestiere se caracterizează prin prezența veveriței, tipică pentru pădurile de fag și, pe alocuri, de gorun. De asemenea, se pot întâlni rozătoare de pădure, păsări răpitoare nocturne sau diurne ca ciuful de pădure (Asio otus), striga, huhurezul de pădure, șoricarul comun, uliul găinilor (Accipfter gentilis). Tot din această biocenoză fac parte păsări tipice de pădure ca: ciocănitoarea pestriță (Dryobates major pinetorum), ciocănitoarea pestriță mijlocie (Dryobates martius), vardarea (Gecius viridis), pițigoiul, scorțarul, cocoaica, miscarul, cinteza, gaița, cucul etc.
Dintre speciile de interes cinegetic se pot menționa: porumbelul gulerat, sitarul. De asemenea se întâlnesc și diverse specii de animale cum sunt ariciul, nevăstuica comună, dihorul comun, viezurele, vulpea, căpriorul, mistrețul, lupul, pisica sălbatică și iepurele.
Fauna terestră de nevertebrate este reprezentată de specii de lumbricide, enchitreide, colembole, nematode, acarieni, anelide, artropode. Aceste specii, cu excepția nematodelor și acarienilor au o densitate foarte scăzută în zona haldelor și a carierei, datorită condițiilor pedologice precare și a lipsei hranei. Acarienii prezintă un număr de 21 de specii (din grupa oribatide), fiind prezenți în special în ecosistemele forestiere. Pe halde numărul acestora a scăzut, fiind determinat de mai mulți factori (umiditatea aerului, vegetația pH-ul, substanța organică).
Anelidele și artropodele sunt mai abundente, iar în clasa artropodelor cele mai numeroase sunt arahnidele și insectele. Deoarece viața insectelor este condiționată de factori abiotici (temperatura și umiditatea) și biotici (vegetație, hrană), modificarea severă a ecosistemelor naturale a determinat micșorarea drastică a genofondului. Pe de altă parte, nu întotdeauna dispariția sau reducerea numărului unei specii este urmată de reducerea numărului altor specii. Astfel, speciile de arahnide s-au înmulțit foarte mult, ca urmare a dispariției altor specii în ecosistemele afectate, care controlau numărul de arahnide.
Fauna de coleoptere, care, în condiții de neintervenție antropică, reprezintă circa 25% din totalul speciilor de nevertebrate terestre, a sărăcit, ceea ce indică faptul că grupul nu a putut suporta oscilația factorilor de mediu peste anumite limite.
Nevertebratele acvatice, reprezentate în primul rând de speciile de insecte din ordinele tricoptera și efemeroptera, sunt extrem de reduse ca număr datorită condițiilor de biotop.
Speciile de vertebrate terestre (amfibieni, reptile, păsări, mamifere) și-au redus drastic numărul în zona Roșiuța datorită, pe de o parte migrării în alte zone, iar pe de altă parte datorită dispariției lor. În prezent, în zona exploatării se găsesc specii de anure, urodele, precum și specii de reptile termofile.
Păsările au avut mult de suferit de pe urma exploatării miniere. Prin defrișarea pădurilor a fost afectat habitatul acestora, ceea ce a avut ca efect dispariția lor din zonă. Cel mai puțin afectate au fost păsările care trăiesc în preajma localităților (vrăbii, guguștiuci, rândunici, ciori etc.).
Mamiferele din împrejurimile carierei Roșiuța au dispărut, retrăgându-se în alte zone cu aceleași valențe ale nișei ecologice. Principalele specii prezente în zonă sunt mistrețul, iepurele și vulpea.
3.6 AȘEZĂRI UMANE AFECTATE ȘI ALTE OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
Activitatea de exploatare a lignitului la cariere, afectează parțial sau total suprafața terenului și implicit construcțiile din perimetrul supus exploatării, și cele din perimetrul necesar pentru amplasarea haldelor și a lucrărilor de infrastructură necesare.
Aceste lucrări au impus dezafectarea parțială sau totală a unor zone locuibile ( ex.: sat Știucani, sat Roșiuța ), lăcașuri de cult, s-au afectat sursele de alimentare cu apă și s-au produs efecte psihologice asupra locuitorilor din zonele mai sus menționate.
Instabilitatea unor zone, favorizarea de alunecări de teren în zona benzilor transportoare, care au afectat drumuri locale și gospodării particulare, determinând strămutarea acestora din urmă.
Până în anul 2009 au fost strămutate 32 de gospodării în satele Știucani și Roșiuța. În perioada 2010-2011 au mai fost afectate 3 case în Roșiuța și 8 case în satul Știucani in perioada 2010 – 2011. Strămutarea locuitorilor având efecte psihologice asupra oamenilor, de dezrădăcinare, cu toate că noile vetre de sat și noile locuințe au rețele de utilități cu grad ridicat de confort.
Pe lângă efectele negative asupra așezărilor umane, au apărut și unele efecte pozitive, concretizate în :
construirea de cartiere de locuințe (blocuri), unități de învățământ, primărie, cămin cultural, unități de asistență sanitară, spații comerciale, servicii și mica industrie locală,
construirea de rețele tehnico-edilitare,
rețea de drumuri județene asfaltate, drumuri locale, comunale și cale ferată,
asigurarea de locuri de muncă pentru populația locală și navetistă.
4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR DE EXPLOATAREA CĂRBUNlLOR
Activitatea de exploatare la zi a cărbunilor este de o complexitate deosebită și are o acțiune directă cu efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu. vegetație. faună, sol, subsol, ape subterane și de suprafață, dar și asupra comunității locale. Desfășurându-se, pe suprafețe mari și pe intervale de timp de ordinul zecilor de ani,impactul produs asupra mediului,la rândul lui are o complexitate mare cu efecte locale sau zonale,pe termen scurt dar mai ales pe termen lung, cumulative, pe parcursul întregii perioade de exploatare dar și după încheierea acesteia.
4.1. IMPACTUL PRODUS ASUPRA SOLULUI ȘI SUBSOLULUI.
Impactul produs de activitățile de exploatare la zi a cărbunelui asupra solului și subsolului este un impact local și zonal în suprafață și volum, de lungă durată și se referă la :
deranjarea echilibrului fizico-chimic al mediului geologic, produs de prospecțiunile geologice, hidrogeologice și geotehnice prin foraje, cu efecte nesemnificative, inevitabile și ireversibile, asupra solului și sistemelor acvatice subterane, pe suprafețe și volume mici și în interval de timp limitat;
afectarea solului și subsolului prin activitatea de construcție de clădiri,
drumuri, infrastructură și de transport masă minieră etc.;
distrugerea mediului geologic natural
stratul de sol este recuperat de pe terenuri agricole dar imposibil de recuperat de pe terenurile forestiere defrișate. și ca urmare acesta este distrus;
stratele de roci sunt dislocate. excavate, transportate și depozitate pe amplasamente pe adâncimi de ordinul zecilor și chiar sutelor de metri;
masele miniere rezultate, steril și util. dobândesc caracteristici geotehnice diferite de roca de bază;
sterilul depozitat creează efecte noi de tasare și stabilitate pe noile amplasamente;
dezechilibrul fizico-chimic în subsol produs de excavări și haldări se extinde și în zonele limitrofe perimetrului minier.
Degradarea solurilor și scăderea clasei de fertilitate a acestora pe suprafețe întinse prin schimbarea destinației inițiale a terenurilor agricole sau silvice și organizarea de activități conexe exploatării.
Calitatea factorului de mediu sol din perimetrul minier de exploatare și haldare este în totalitate modificată negativ, de activitățile directe și conexe de exploatare a cărbunilor. Aceeași situație se regăsește în ceea ce privește subsolu1, unde activitatea de exploatare distruge efectiv mediul geologic natural.
Impactul potențial de mediu asupra solului și subsolului este legat de risc de accidente sau catastrofe care se referă la :
riscul unor accidente de mediu care să producă autoaprinderea cărbunelui din strat sau din depozitele de suprafață;
accidente sau catastrofe care să ducă la perturbări majore ale mediului geologic. amestecuri de acvifere, pătrunderi de poluanți proveniți de la suprafață;
adoptarea unor măsuri organizatorice și tehnologii de exploatare, care să nu limiteze acțiunea efectivă ”în situ" la strictul necesar și să nu fie adaptate la specificul structurii geologice locale, poate genera o amplificare și o diversificare a complexității efectelor activității de exploatare/haldare a cărbunilor asupra solului și subsolului;
accentuarea locală a instabilității stratelor geologice și favorizarea alunecărilor de teren și a tasărilor.
Un impact pozitiv asupra solului și a zonelor de excavare/haldare, îl au acțiunile de refacere ecologică a solurilor pe suprafețele eliberate treptat de sarcinile tehnologice și redarea lor în circuitul agricol sau silvic (haldele exterioare, halda interioară, zonele cu activități industriale sau administrative, treptele de carieră), activități care se vor desfășura până la închiderea exploatării și redarea perimetrului minier unor alte utilități.
În cazul carierei Roșiuța, modificările aduse structurii litologice a solului/subsolului se resimt pe o adâncime de până la 120 m. Astfel, s-a distrus stratul de sol fertil, s-a modificat morfologia teritoriului prin apariția unor forme de relief amplasate diferit față de poziția inițială.
În prezent, cariera ocupă o suprafață de 806,76 ha, iar în perioada 2009-2040 va ocupa o suprafață de 1.489,15 ha, cu mod de folosință predominant silvic. Haldele de steril se găsesc amplasate pe trei văi și ocupă suprafețe cuprinse între 16 ha și 132 ha, urmând ca până la sfârșitul perioadei de exploatare suprafețele lor să crească.
4.2. IMPACTUL PRODUS ASUPRA GEOMORFOLOGIEI ȘI PEISAJULUI
Impactul produs de activitățile de exploatare a cărbunilor în câmpul minier Lupoaia asupra geomorfologiei și peisajului este un impact zonal, în suprafață și volum, de lungă durată și se referă la:
modificarea reliefului datorită activității de excavare și haldare (activități de distrugere), creând astfel cazuri de inversiune de relief antropic;
modificarea peisajului natural în peisaj industrial de tip "selenar".
4.3. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ZĂCĂMÂNTULUI DE EXPLOATAREA CĂRBUNILOR
Rezervele și resursele de exploatare a zăcământului de cărbuni sunt limitate în timp. O exploatare necontrolată pe o perioadă scurtă de timp poate conduce la o epuizare rapidă a zăcământului, cu atât mai mult cu cât cărbunele nu este un bun natural regenerabil.
Condițiile de exploatare, însemnând alegerea metodei de exploatare, buna funcționare a utilajelor, calitatea, starea fizică. performanțele, specificitatea echipamentelor și instalațiilor de exploatare la condițiile de zăcământ, sunt factori care pot influența în mod pozitiv sau negativ și pot determina condițiile de echilibru de mediu ale zăcământului.
Menționăm că exploatarea zăcământului s-a făcut și se va face în baza avizelor organismelor de specialitate. în prezent ANRM. Apreciem că problematicile amintite anterior sunt cunoscute, urmărite și evaluate. ele regăsindu-se în autorizațiile de exploatare acordate atât în privința consumului rezervelor cât și a condițiilor de exploatare, ca modalitate de valorificare a zăcământului dar și pentru protejarea distrugerii nejustificate a rezervei naturale.
În baza analizei existente, apreciem că impactul de mediu produs de activitatea de exploatare asupra zăcământului de cărbuni situat în perimetrul minier Lupoaia, este un impact negativ total, inevitabil. Ireversibil, producând consumul resursei naturale neregenerabile. cu efecte și asupra sistemelor acvatice, a calității apei, a stratelor care cantonează zăcământul, a seismicității locale naturale, a ecosistemelor, a climei, calității aerului, a utilizării pământului, a dezvoltării rurale și urbane locale, a activităților industriale conexe.
4.4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA ZĂCĂMÂNTULUI DE ACTIVITĂȚILE UMANE DESFĂȘURATE IN PERIMETRUL MINIER DE EXPLOATARE
Cu toate că sunt semnalate variații naturale ale factorilor fizico-chimici ai cărbunilor, nu există surse de contaminare a cărbunilor, produse de activități umane desfășurate la suprafață, în perimetrul de exploatare.
Menționăm de altfel, faptul că în perimetrul de exploatare nu se execută alte activități umane, decât cele aferente direct sau indirect exploatării.
Fac excepție de la aceasta, activități agricole pe zone eliberate de sarcini tehnologice și reconstruite ecologic, care însă nu au impact asupra zăcământului.
4.5. IMPACTUL PRODUS ASUPRA APELOR DE ACTIVITATEA DE EXPLOATARE A ZĂCĂMÂNTULUI
Impactul produs de activitățile de exploatare a cărbunilor în câmpul minier Lupoaia asupra apelor este un impact local dar și zonal, temporar dar și de lungă durată și se referă la:
4.5.1. Apele de suprafață
modificări ale văilor naturale, ale râurilor și pârâurilor;
dispariția unor pârâuri prin acțiunile de exploatare sau haldare;
remodelarea cursurilor apelor permanente sau torențiale, prin regularizări;
canalizări, îndiguiri, consolidări, devieri de curs;
modificări ale regimului cantitativ al apelor de suprafață;
mărirea debitelor pârâului Lupoița, prin aportul evacuărilor din carieră, provenite din precipitații și înfiltrații de strat, inclusiv din asecări,
creșterea gradului de diluție a apelor de suprafață în urma evacuărilor de ape din carieră,
modificări ale calității apelor de suprafață prin evacuarea în râul Motru (emisar final) de ape încărcate cu poluanți proveniți din activitățile miniere de exploatare;
modificări ale calității apelor pârâului Lupoița prin deversarea apelor uzate provenite din sediile administrative;
modificări ale calității apelor pârâului valea Lupoaia prin evacuarea apelor pluviale de pe suprafețele amplasamentelor unităților industriale și administrative (depozite deschise de cărbune, deșeuri, utilaje, materiale, parcări, căi de comunicație, ș.a.);
modificări ale calității apelor de suprafață prin scurgeri accidentale de combustibili (uleiuri, motorină, benzină) de la motoare sau prin manipularea acestora.
4.5.2. Apele subterane
modificarea echilibrului fizico-chimic al apelor, produs de activități de forare și pompare la executarea forajelor de alimentare cu apă, foraje hidrogeologice. geologice, puțuri sau alte lucrări de captare:
procesul de săpare a sondelor este o sursă posibilă de poluare accidentală a apelor subterane, în faza de traversare a stratelor poros permeabile, cu fluid de foraj. Menționăm că acțiunea sapei de foraj în acvifer are un efect strict local, efect ce dispare la câțiva metri de locație;
acțiunea de spălare-pompare după echiparea sondelor, creează în acvifer un nou echilibru dinamic, diferit de cel inițial al stratului de apă, echilibru care va trebui controlat și păstrat la parametrii optimi pe parcursul exploatării rezervei de apă subterană, inclusiv în acțiunile de asecare, fără a pune în comunicare acviferele învecinate;
modificarea relațiilor dintre acvifere prin schimbarea regimului de curgere a apelor subterane (creșterea vitezelor de filtrare; reducerea debitelor) sau apariția unor alimentări sau drenuri noi (în zone cu prăbușiri sau excavări);
dispariția unor acvifere existente și apariția unor acvifere noi, datorită cotelor de lucru coborâte:
se produce prin asecarea freaticului și a acviferelor de adâncime în zona carierei;
se produce prin distrugerea și modificarea continuității freaticului și a acviferelor în zonele de asecare și haldare;
coborârea nivelelor piezometrice inițiale, efect manifestat prin scăderea nivelului apei în fântâni, secarea unor izvoare, reducerea debitelor din captări subterane apropiate de suprafață;
apariția unor relații noi de interdependență între apele de suprafață și cele subterane prin izolarea rețelei hidrografice în zonele cu lucrări de regularizare, prin obturarea alimentărilor de cap de strat și apariția de fenomene noi de dinamică hidrică și hidrochimică a proceselor de eroziune/ subsidență;
modificarea echilibrului fizico-chimic al apelor subterane produs de activitățile de excavare, transport, activități conexe de suprafață, activități administrative, etc. (scădere pH, creșteri ale cantităților de materie organică, NH4+ Ni, Fe ș.a.).
Subliniem faptul că activitățile de cercetare geologică, foraje și deschideri ale exploatării au un impact local, temporar, limitat în suprafață, volum, efecte și timp, asupra factorului de mediu apă, pe când exploatarea propriu zisă și activitățile conexe creează un impact zonal, pe termen lung, cu efecte negative multiple și majore.
Întrepătrunderea activităților în perimetrul minier conduce la sinergisme ale efectelor în timp și spațiu cu posibile accentuări sau dimpotrivă scăderi ale impactului de mediu.
Calitatea factorului de mediu apă de suprafață și subterană, este în general afectată negativ de activitățile din cadrul perimetrului de exploatare minieră.
Un efect pozitiv asupra mediului îl au lucrările de regularizare și canalizare, cu rol de apărare împotriva inundațiilor.
Impactul potențial de mediu se menține pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului, manifestându-se printr-o creștere permanentă a vulnerabilității apelor subterane și de suprafață, la modificarea echilibrului stării fizico-chimice naturale și la pericolul de poluare.
4.6. IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI
Impactul produs asupra aerului de activitățile de exploatare a cărbunelui în câmpul minier Lupoaia este un impact local, temporar și se referă la:
emisii de particule în suspensie – pulberi sedimentabile în fazele de activitate excavare, transport pe bandă, haldare steril, haldare și manipulare cărbune,
cu efecte strict locale, în jurul punctelor de activitate și limitat în timp la perioadele de activitate efectivă;
emisii de gaze de ardere și pulberi sedimentabile în aer, datorate funcționării în perimetrul minier a utilajelor și mijloacelor de transport cu ardere internă, proprii sau închiriate;
emisii de hidrocarburi volatile, prin respirație naturală la depozitul de combustibili, sau evaporări la manipularea combustibililor;
emisii acustice de origini diferite, fixe sau mobile, produse de utilajele tehnologice sau mijloacele de transport, cu efecte locale, limitate la distanțe de ordinul câtorva sute de metri de surse, iar în timp limitate la perioada de funcționare a acestora.
Calitatea factorului de mediu aer este afectată în principal de pulberile în suspensie și pulberile sedimentabile evacuate local de activitățile din cadrul perimetrului de exploatare minieră.
Impactul potențial de mediu se menține pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului, manifestându-se printr-o posibilă poluare zonală cu pulberi sedimentabile (îndeosebi praf de cărbune) în situații meteorologice extreme, cum sunt perioade secetoase și vânturi puternice, când pot fi antrenate și transportate pe distanțe mari particulele solide din carieră, haldă, depozit de cărbune, teren deschis, putând afecta comunitățile locale învecinate, producând disconfort populației.
Activitatea desfășurată în cadrul exploatării miniere Roșiuța, de exploatare la suprafață a lignitului, reprezintă o sursă de poluare a atmosferei în principal (și aproape exclusiv) cu particule în suspensie.
Cele mai mari emisii de particule în suspensie au loc în fazele de excavare, haldare și încărcare în vagoane a cărbunelui.
Emisiile au fost evaluate ținând cont de capacitatea maximă de producție, estimată, pentru 2009, la 1.300.000 t cărbune și 2.170.000 t steril.
În aceste condiții, emisiile de particule în suspensie au următoarele valori:
Cele mai mari emisii de particule în suspensie au loc în fazele de excavare, haldare și încărcare în vagoane a cărbunelui.
Emisiile au fost evaluate ținând cont de capacitatea maximă de producție, estimată, pentru 2009, la 1.300.000 t cărbune și 2.170.000 t steril.
În aceste condiții, emisiile de particule în suspensie au următoarele valori:
excavare (cărbune și steril) – 108 t/an;
transport pe bandă – 1.229 t/an;
haldare și manipulare steril și cărbune – 108 t/an.
În afara acestora, mai pot fi amintite emisiile datorate funcționării în carieră a utilajelor și mijloacelor de transport proprii. Pentru utilajele și mijloacele de transport proprii se cunoaște consumul anual de combustibili (~237 t).
În acest caz, emisiile de noxe în atmosferă prin gaze de eșapament și antrenarea de particule, în special de pe drumurile de pământ din carieră și de pe halde sunt următoarele:
– particule în suspensie – 2.880 kg/an ~ 0,333 g/s;
– S02 – 1.034 kg/an ~0,119 g/s;
– NOx – 288 kg/an ~0,033 g/s;
– CO – 72 kg/an ~ 0,008 g/s;
COVnm – 7,9 kg/an ~ 0,0009 g/s.
Emisiile sunt extrem de mici, cu efect strict local (în interiorul carierei, unde nu se aplică prevederile STAS 12574/87 "Aer din zonele protejate"), și deci impactul lor poate fi cu ușurință neglijat față impactul activității productive propriu-zise.
O altă sursă care trebuie amintită, deși impactul ei asupra mediului este practic nul, este existența unei cantine, al cărei aport la poluarea aerului este însă mult prea mic pentru a avea impact cât de cât semnificativ asupra mediului.
Trebuie, de asemenea, amintită existența unei centrale termice, pe cărbune, cu un consum anual de 4.500 t (consum maxim de 500 kg/h), al cărei impact asupra mediului este de asemenea local. Considerând procesul de ardere ca un proces de reacție între componentele combustibilului și oxigenul din aerul atmosferic în instalațiile de ardere, emisiile de noxe calculate sunt următoarele:
Emisia de particule:
Qpart = 0,9 kg/h = 0,24 g/s = 46,2 mg/Nm3
Emisia de bioxid de sulf:
QSO2 = 4,8 kg/h = 1,34 g/s = 1222 mg/Nm3
Emisia de oxizi de azot:
QNO2 = 2,2 kg/h = 0,305 g/s =278 mg/Nm3
Emisia de oxid de carbon:
QCO = 0,3 kg/h = 0,08 g/s = 46,92 mg/ Nm3
Emisia de compuși organici volatili totali (COVtot):
QCOVtot = 0,077 kg/h = 0,021 g/s = 19,5 mg/ Nm3
Evaluarea impactului poluantului principal – pulberile sedimentabile – asupra calității aerului în perimetrul minier Roșiuța s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei.
Rezultatele obținute sunt prezentate sintetic în tabelul următor:
Din datele de mai sus rezultă că prevederile STAS 12574/87 sunt respectate în totalitate în zonele aflate în afara carierei și a haldelor exterioare.
4.7. IMPACTUL PRODUS ASUPRA CLIMEI
Studii climatologice de detaliu, efectuate anterior, au evidențiat un impact al exploatării de cărbune la zi, asupra condițiilor climatice locale ale zonei, manifestat prin apariția unui topoclimat de carieră, caracterizat iarna prin răciri radiative însoțite de mici inversiuni termice iar vara prin opacizarea maselor de aer din jur, cu efect al măririi radiației indirecte în detrimentul filtrării celei directe.
4.8. IMPACTUL PRODUS ASUPRA VEGETAȚIEI ȘI FAUNEI
Impactul produs de activitățile de exploatare a cărbunilor în câmpul minier Lupoaia asupra vegetației și faunei este un impact local dar și zonal, temporar dar mai ales de lungă durată, și se referă la:
4.8.1. Vegetația
distrugerea florei și faunei naturale ca urmare a activităților de descopertare a solului;
diminuarea fondului forestier prin defrișarea pădurilor în sectoarele de organizare a carierei și a haldei exterioare și dispariția în totalitate a ecosistemelor forestiere pe aceste suprafețe;
diminuarea masei lemnoase exploatabile în fondul forestier, chiar și după reconstrucția ecologică a zonelor;
diminuarea echilibrului ecosistemelor predominante în zonă, a productivității sistemelor ecologice sau chiar dispariția unor asociații;
reinstalarea vegetației pe halde în sistem rapid, de câțiva ani, dar cu structură modificată;
refacerea vegetației naturale cu asociațiile de specii caracteristice zonei în perioade lungi de timp.
4.8.2. Fauna
lipsa bogăției de specii și indivizi, a faunei de nevertebrate;
dezechilibre ale ecosistemelor prin dispariția unor grupuri faunistice cheie, a unor specii, reducere numerică a indivizilor datorită factorilor de stres;
migrarea reptilelor și amfibienilor tereștri în zone vecine exploatării;
modificarea arealului păsărilor tipice, în special cele clocitoare, îndepărtate de zona de exploatare; .
reducerea efectivelor populației de mamifere până la zero în zonă, prin îndepărtarea lor spre zone limitrofe câmpului minier, cu aceleași caracteristici ale nișei ecologice.
Calitatea factorilor de mediu vegetație și faună este afectată în primul rând printr-un dezechilibru accentuat al ecosistemelor, cauzat de dispariția totală, migrarea sau micșorarea numărului de indivizi ai marii majorități a speciilor în perimetrul minier aflat în exploatare.
Impactul potențial de mediu se menține pe întreaga durată a exploatării zăcământului, manifestându-se printr-o creștere permanentă a vulnerabilității speciilor vegetale și animale față de activitățile din câmpul minier de exploatare.
4.9. IMPACTUL PRODUS ASUPRA COLECTIVITĂȚILOR UMANE
Impactul produs de activitățile de exploatare a cărbunilor în perimetrul minier Lupoaia, asupra colectivităților umane; are un aspect complex cu efecte negative dar și pozitive, locale și zonale, de scurtă și lungă durată și se referă la :
modificarea folosințelor și regimului proprietății terenurilor, prin acțiunile de ocupare a terenurilor de către SNLO;
dezafectarea parțială a satelor pe amplasamentele carierei, haldei sau al construcțiilor industriale (gospodării particulare, construcții sociale, biserici, cimitire);
strămutarea locuitorilor, cu efecte psihologice asupra oamenilor, de dezrădăcinare, cu toate că noile vetre de sat și noile locuințe au rețele de utilități cu grad ridicat de confort;
afectarea surselor de apă ale localităților (pânza freatică sau izvoare) care au avut în general fântâni individuale;
afectarea temporară și locală a comunității locale cu pulberi de cărbune și praf, în condiții meteo care favorizează împrăștierea acestora;
zgomote și vibrații datorită transportului auto greu și pe benzi;
îndepărtarea locuitorilor strămutați, față de terenurile cu folosință agricolă silvică rămase în vechea vatră a satului;
peisaje industriale specifice excavării și haldării pe perioade mari de timp, de ordinul zecilor de ani, în locul celor naturale (dealuri, păduri,pășuni, văi ș.a.);
instabilitatea unor zone, favorizarea de alunecări de teren în zona benzilor transportoare, care au afectat drumuri locale și gospodării particulare, determinând strămutarea acestora din urmă;
favorizarea apariției unor boli profesionale și neprofesionale în rândul populației;
un efect pozitiv îl reprezintă dezvoltarea economică socială a localităților învecinate,
construirea de cartiere de locuințe (blocuri), unități de învățământ, primărie, cămin cultural, unități de asistență sanitară, spații comerciale, servicii și mica industrie locală,
construirea de rețele tehnico-edilitare,
rețea de drumuri județene asfaltate, drumuri locale, comunale și cale ferată,
asigurarea de locuri de muncă pentru populația locală și navetistă.
Calitatea vieții populației din zona înconjurătoare carierei Lupoaia poate fi apreciată ca satisfăcătoare.
Impactul potențial de mediu se menține pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului și este legat de riscul de accidente sau catastrofe de mediu care ar putea afecta localitățile (alunecări de teren, incendii ș.a.).
Există în prezent și se menține, o sensibilitate a populației atât cu privire la efectele globale ale exploatării cărbunelui asupra mediului și condițiilor de viață, cât și asupra perspectivei zonei la încetarea activităților miniere.
De la darea în funcțiune a exploatării, în anul 1983, și până în prezent a fost ocupată o suprafață de 806,76 ha. Cel mai afectat sat a fost satul Știucani, de unde au fost strămutate 22 de gospodării, apoi satul Roșiuța, unde au fost distruse 8 gospodării particulare. Impactul produs asupra oamenilor se manifestă mai ales prin faptul că ei sunt rupți, în mod independent de voința lor, de locurile natale, creând un sentiment de neputință și inutilitate privind scopul existenței lor. Chiar dacă li se oferă locuințe cu nivel crescut de confort, se resimte pierderea legăturii cu locul obișnuit.
4.10. EVALUAREA RISCULUI DECLANȘĂRII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI
Un impact potențial de mediu, local, este legat de riscul de accidente, incendii, avarii în activitatea de extracție și haldare, cu efecte și asupra mediului. Putem aminti în acest sens incendiile. Planurile de intervenție pentru astfel de situații sunt elaborate în cadrul E.M.C. Motru.
Există un risc geologic, determinat în principal de aprinderea stratelor de cărbuni în situ, pierdere a stabilității terenurilor și generarea de alunecări majore de teren care să antreneze halda exterioară sau versanții carierei, afectarea majoră a regimului apelor subterane.
Complexitatea activității și a situației existente conduc, în fapt, la aprecierea că o evaluare de risc cu impact major de mediu trebuie să facă obiectul unor studii de specialitate.
5. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU LA EXPLOATAREA MINIERĂ DE CARIERE MOTRU ȘI MĂSURI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI
Influența ( impactul ) activității de exploatare al zăcământului de lignit din perimetrul minier Roșiuța, asupra componentelor de mediu este de lungă durată și se resimte prin modificările aduse solului, subsolului, apa, aer, flora și fauna, așezări umane, etc.
Impactul generat de activitatea minieră asupra mediului și principalele măsuri de protecție a componentelor de mediu sunt :
5.1. PREVEDERI ALE AUTORIZAȚIEI DE MEDIU ȘI ALE PROGRAMULUI DE CONFORMARE
EMC Motru – cariera Roșiuța deține autorizația de mediu nr. 247 din 08.06.1998. Activitățile efective de protecție a mediului ale unității se conformează prevederilor conținute de acestea.
Pe lângă obligațiile de ordin tehnic privind întreținerea și exploatarea instalațiilor la parametrii proiectați, EMC – cariera Roșiuța trebuie să convoace reprezentanții APM Tg. Jiu la recepția terenurilor care se redau în circuitul agricol.
Programul de conformare stabilit pentru anul 2009 a cuprins următoarele măsuri:
Măsuri cu caracter general:
obținerea autorizației de mediu;
asigurarea surselor de finanțare privind toate categoriile de cheltuieli de mediu.
Măsuri pentru protecția solului:
urmărirea dinamicii suprafețelor de teren afectate de activitatea de descopertă din carieră și de depozitarea sterilului în haldele exterioare Rogoazelor, [NUME_REDACTAT] și Știucani;
urmărirea dinamicii suprafețelor eliberate de sarcini tehnologice și care se află în diferite faze de redare;
excavarea solului fertil planificat pe anul 2009 se face pe 15 ha câte 5 ha pentru fiecare haldă;
gospodărirea deșeurilor de la centrala termică.
Măsuri pentru protecția apelor:
urmărirea încadrării în parametrii STAS de calitate a apei extrase din puțuri destinate consumului industrial, prin buletine de analiză efectuate la IPS Tg. Jiu;
procurarea de echipamente de măsură pentru determinarea consumului de apă și a apelor uzate și evidențierea strictă a cantităților de apă consumată și evacuată;
interzicerea depozitarii deșeurilor de orice natură în albia pârâului Stirbeț pentru menținerea calităților apelor curgătoare și evitarea inundațiilor se vor lua măsuri de și urmărirea cantităților de apă provenite din precipitații;
curățirea și decolmatarea periodică a canalelor de gardă și a canalelor din incinta carierei;
dezinfecția periodică a grupurilor sociale și sanitare;
amenajarea corespunzătoare a punctului de depozitare și distribuție a carburanților și a lubrefianților, astfel încât să se elimine orice scurgere în apă sau pe sol;
cercetarea circulației apelor în halde și a problemelor de stabilitate acestora.
Măsuri pentru protecția, aerului:
organizarea stropirii căilor de acces;
interzicerea arderii deșeurilor de cauciuc
colectarea și depozitarea corespunzătoare sau rearderea prin instituții specializate a tuturor tipurilor de deșeuri;
urmărirea calității aerului prin laboratorul APM județean pentru pulberi în suspensie și sedimentabile;
măsuri curente de evitare a autoaprinderii stocurilor de cărbune.
5.2. ACTIVITATEA ACTUALĂ DE PROTECȚIE A MEDIULUI
5.2.1. Măsuri de protecție a zăcământului și suprafeței
Principalele măsuri de protecție a zăcământului și suprafeței se referă la următoarele:
respectarea limitei la vatra carierei;
realizarea și respectarea geometriei carierei și a haldelor;
corelarea lucrărilor de excavare și haldare;
urmărirea permanentă a taluzului de margine prin verificarea continuă a parametrilor geotehnici;
realizarea lucrărilor hidrotehnice și de gospodărire a apelor;
urmărirea în permanentă a stării construcțiilor miniere:
plane înclinate;
drumuri de acces;
drumuri de întreținere;
jompuri și canale de gardă;
urmărirea conducerii corespunzătoare a carierei în vederea evitării surpării terenurilor la pătrunderea infiltrațiilor de apă;
urmărirea bilanțului apelor provenite din precipitații și infiltrații în corelare cu bilanțul apelor evacuate din carieră;
urmărirea tehnologiei de lucru în funcție de măsurile de securitate prevăzute;
asigurarea controlului și urmărirea în timp a haldelor de steril atât în perioada de execuție cât și după terminarea procesului de haldare conform instrucțiunilor privind formarea și conservarea haldelor de steril;
luarea măsurilor necesare de redare în circuitul productiv a suprafețelor libere de sarcini tehnologice.
5.2.2. Măsuri de protecție a mediului
Sunt prezente în unitate următoarele măsuri de protecție a mediului, multe dintre ele regăsindu-se în programul de conformare:
urmărirea dinamicii suprafețelor ocupate de carieră și de halde;
recuperarea solului fertil;
executarea lucrărilor de redare în circuitul agricol sau silvic;
stropirea drumurilor de acces;
interzicerea arderii deșeurilor de cauciuc;
decolmatarea canalelor de gardă;
supravegherea și întreținerea pilierilor de protecție.
S-au executat lucrări de protecție împotriva afluxului de ape meteorice din afara perimetrului, prin regularizarea pârâului Roșiuța și executarea canalelor de gardă pentru protejarea depozitului de cărbuni.
În tabelul următor este prezentată eșalonarea ocupării de terenuri pentru activitatea în perimetrul minier Roșiuța în anul 2008, în conformitate cu datele EMC Motru.
Eșalonarea ocupării terenurilor pentru anul 2009 este prezentată în tabelul următor, conform datelor ICSITPML Craiova.
Un mod de protecție a solului, în special a solului fertil, este decaparea lui separat și depozitarea într-un depozit de sol fertil, pentru a putea fi ulterior folosit la reconstrucția ecologică a zonei și redarea ei în circuitul agricol sau silvic.
În anul 2008 cariera Roșiuța a fost amendată cu suma de 20.000.000 lei pentru că nu a decapat stratul de sol fertil înaintea depozitării sterilului în halda exterioară [NUME_REDACTAT].
Lucrările de descopertă sol fertil s-au demarat de la deschiderea carierei și se derulează și în prezent. Solul este depozitat în halde special amenajate, amplasate în apropierea terenurilor ocupate. El s-a întins în straturi uniforme, pentru ameliorarea terenurilor slab productive din zonă.
În anul 2008 au fost amenajate și redate în circuitul agricol 14,2 ha din 30 ha propuse, iar în primul trimestru al anului curent au fost redate 15 ha din 19 ha propuse.
Programul de conformare excavare sol fertil este redat în tabelul următor.
În ceea ce privește gospodăriile strămutate și reconstruite, în perioada 2001-2008, au fost demolate 29 de gospodării și s-au construit 26, cele trei care au mai rămas fiind aproape terminate și urmând a fi predate până la sfârșitul anului.
5.3. MĂSURI DE PROTECȚIE A ZĂCĂMÂNTULUI ȘI A MEDIULUI CUPRINSE IN PROGRAMUL DE DEZVOLTARE PE PERIOADA 2009-2040
5.3.1. Măsurile de protecție a zăcământului și a lucrărilor miniere
Măsurile de protecție a zăcământului și a lucrărilor miniere au în vedere protejarea carierei și a haldelor exterioare din [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Mic, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] Mic și se referă la:
asigurarea stabilității taluzelor marginale în carieră, prin respectarea înclinării treptelor, lățimii minime de bernă, înălțimii de treaptă, unghiurilor de taluz general calculate;
executarea drenurilor la nivelul fiecărei trepte, cu jompuri echipate cu pompe pentru evacuarea apei în afara carierei,
drenaj pe patul haldei pentru evitarea acumulării apei,
panta de avansare la platforme cu înclinare care să permită scurgerea apei;
înlăturarea solului vegetal, la fundamentul haldelor;
scarificarea fundamentului haldelor pentru îmbunătățirea geometriei;
respectarea procesului de haldare continuă uniforma;
înfrățirea haldelor cu versanții, pentru evitarea infiltrării apelor în corpul haldelor;
supravegherea taluzelor din carieră și halde și menționarea în registrul de control:
probleme geologice și hidrogeologice;
alunecări de taluze;
apariții de izvoare;
măsurători de nivel piezometric în corpul carierei și haldelor;
măsurători topografice privind tasări și mișcări de taluze;
supravegherea construcțiilor limitrofe;
supravegherea lucrărilor hidrotehnice;
urmărirea pilierilor de protecție:
respectarea limitei la vatra carierei;
realizarea și respectarea geometriei carierei și haldelor; corelarea lucrărilor de excavare – haldare;
realizarea lucrărilor hidrotehnice, de gospodărire și evacuare a apelor;
urmărirea taluzelor de margine prin verificarea parametrilor geotehnici;
urmărirea stării construcțiilor miniere:
plane înclinate;
drumuri de acces;
drumuri de întreținere;
jompuri și canale de gardă;
urmărirea evoluției carierei pentru evitarea surpării necontrolate a terenului la pătrunderea infiltrațiilor de apă;
urmărirea bilanțului apelor pluviale și din infiltrații de strat în corelare cu bilanțul apelor evacuate din carieră;
urmărirea măsurilor de securitate la tehnologiile de lucru, asigurarea unui sistem de alarmă și evacuarea personalului în caz de pericol;
executarea de lucrări de drenare și evacuare a apelor pluviale și de infiltrații;
controlul și urmărirea în timp a haldelor de steril în perioada de execuție și după terminarea haldării;
redarea în circuitul productiv a suprafețelor libere de sarcini tehnologice;
măsuri de protecție a terenurilor agricole și silvice, conform legislației de mediu.
O mențiune specială este cea referitoare la stratul X, exploatat anterior prin lucrări în subteran, în prezent și în etapa următoare în carieră, care s-a autoaprins în urmă cu 2 ani.
Se au în vedere o serie de măsuri speciale pentru prevenirea unor accidente de mediu similare:
împrejmuirea zonei afectate;
interzicerea accesului persoanelor neautorizate;
devierea rețelelor de utilități din zona de avarie;
elaborarea unui program de prevenire și lichidare a avariei;
foraje laterale în culcuș și pe laturile zonei afectate, în care se vor injecta amestecuri de nămoluri inerte și substanțe autoincendiare pentru izolarea focarului de ardere de restul treptelor;
evacuarea zonei inactive a avariei pe măsura stingerii focului, cu excavatoare cu lingură, transport cu autobasculante la o haldă intermediară, unde roca va fi neutralizată cu substanțe antoincendiare și apoi depusă pe o treaptă de haldă interioară, cu depunere imediată peste ea a sterilului comun rezultat din carieră.
Se vor executa lucrări de drenare a apelor pentru evitarea acumulării acestora în interiorul hălzilor sau la baza lor, fenomen ce ar favoriza producerea alunecărilor de teren. înălțimea treptelor de haldă nu va depăși 20 m, unghiul general de taluz nu va depăși 10°-12°. Se recomandă ca haldele să se înierbeze, pentru o mai bună stabilizare a lor.
Subliniind importanța măsurilor geotehnice pentru prevenirea efectelor de instabilitate a terenurilor, menționăm că starea taluzelor se va urmări permanent pentru ca, în cazul producerii unui dezechilibru, să se poată interveni prin soluții constructive speciale, imediate, de redresare. în ceea ce privește înălțimea maximă de haldare și unghiul general al taluzului, acestea sunt determinate prin studii geotehnice. în cazul depunerii haldei interioare, trebuie respectată distanța minimă față de piciorul treptei de exploatare pentru a se asigura stabilitatea vetrei carierei.
5.3.2 Măsuri de protecție a mediului
Măsurile de protecție a mediului avute în vedere sunt în corelație cu etapele programului de dezvoltare.
5.3.2.1. Protecția solului
În perioada 2009 – 2040 urmează să se ocupe o suprafață de 1.489,15 ha, din care 761,32 ha teren agricol, 725,52 ha păduri și 2,31 ha teren neproductiv. Din suprafața totală menționată, cariera va ocupa 85,51 ha, halda Știucani 68,11 ha, halda Rogoazelor 86,92 ha, halda [NUME_REDACTAT] 61,31 ha, halda Rogojelu-Verzilor 308 ha, halda [NUME_REDACTAT] 48,89 ha și utilitățile carierei 23,62 ha.
Protecția solurilor prevede 2 etape:
Salvarea părții fertile a solurilor de pe suprafețele ocupate de halde și carieră:
în perioada 2009 – 2024 activitatea generală se va desfășura în zona colinară, ocupată în proporție de aproape jumătate, de păduri;
în această perioadă se ocupă noi suprafețe de teren pentru depozitare steril în cele 5 halde externe: Știucani, Rogoazelor, [NUME_REDACTAT], Rogojelu-Verzilor și [NUME_REDACTAT], însumând 891,06 ha. Haldele au ocupat și vor ocupa terenuri cu mod de folosință silvic.
tehnologiile de decopertare și adâncimile vor fi indicate de studii pedologice, cu transport și depozitare la haldă specială sau așternut direct pe suprafețe ce se redau circuitului productiv.
Cantitatea de sol estimată a fi recuperată va fi mai mică decât necesarul propus pentru ameliorare și refacere ecologică.
Redarea în circuitul productiv a terenurilor rămase libere de sarcini tehnologice:
procesul tehnologic complex se desfășoară pe perioade lungi de timp și cuprinde modelarea și nivelarea suprafețelor, amenajarea terenurilor, căilor de acces, gospodărire de ape, copertare de sol, fertilizare organică sau chimică.
Menționăm faptul că pentru reducerea efectelor provocate de alunecări de teren și eroziune s-au prevăzut lucrări de consolidare a terenurilor (versanților) și combatere a eroziunii solului în faza finală a exploatării miniere.
5.3.2.2. Protecția apei
alimentarea centralizată cu apă a locuințelor din zona afectată;
construirea unei stații de clorinare pentru dezinfectarea apei potabile;
decolmatarea canalelor de gardă;
acoperirea versanților de haldă cu vegetație pentru reducerea cantității de apă scursă în timpul precipitațiilor;
alimentarea centralizată cu apă a locuințelor din zonele afectate de dezvoltarea perimetrului minier pentru reducerea influențelor calitative asupra apelor freatice;
construirea unor stații de clorinare pentru dezinfectarea apei potabile, îmbunătățirea calității acesteia și încadrarea în limitele standardului de potabilitate;
construirea unei stații de epurare tip decantor longitudinal pentru micșorarea conținutului în suspensii solide al apelor din carieră;
construirea de lucrări hidrotehnice (canale) pentru devierea văilor naturale, unde va fi necesar;
decolmatarea periodică și la încheierea lucrărilor miniere a canalelor invadate de vegetație și depuneri sedimentabile, îndeosebi a zonei regularizate Roșiuța, pe lungimea aferentă carierei;
realizarea de acoperiri vegetale bogate ale haldelor și versanților pentru reducerea eroziunii hidraulice, a concentrațiilor de suspensii în apele de șiroire;
realizarea de canale de treaptă pentru preluarea și conducerea apelor meteorice și de strat în afara carierei;
lucrări pentru decolmatarea și curățirea văilor naturale în aval de haldele exterioare de steril;
lucrări de consolidare a zonelor instabile din halde și de pe traseele magistralelor de transport în zonele cu exces de umiditate, care generează sau întrețin această instabilitate.
5.3.2.3. Protecția, aerului
schimbarea utilajelor centralei termice cu cazane încălzite electric;
redarea în circuit agricol va stopa eroziunea eoliană din carieră și de pe halde;
in perioadele secetoase se vor stropi drumurile de acces;
instalații de desprăfuire la ieșirea din depozitul de cărbune.
5.3.2.4. Protecția, așezărilor umane
În perioada 2009 -2015 vor fi afectate de dezvoltarea perimetrului minier un număr de 8 gospodării particulare în satul Roșiuța, datorită dezvoltării carierei și 22 gospodării în satul Știucani, datorită evoluției haldei Știucani.
Pentru protecția persoanelor strămutate s-au avut în vedere:
asigurarea terenurilor necesare noilor construcții;
amenajările terenului pentru noile locuințe;
demolarea și strămutarea gospodăriilor;
construirea caselor pe noul amplasament;
asigurarea de căi de acces, drumuri interioare, racorduri la drumuri județene sau naționale;
asigurarea utilităților – apă, canalizare, gaze, energie electrică, telefon.
5.4. EVALUAREA GLOBALĂ A IMPACTULUI DE MEDIU PRODUS DE EXPLOATAREA CĂRBUNILOR ÎN CÂMPUL MINIER ROȘIUȚA ȘI LUPOAIA
În scopul aprecierii impactului unor activități umane , în cazul prezentei lucrări,a exploatării miniere la zi asupra mediului înconjurător cât și pentru evoluția în timp a fenomenului de poluare, este nevoie de o evaluare globală a gradului de poluare a mediului la un moment dat.0 metodă simplă în acest sens o reprezintă indicele global de poluare.
În general, se considera că este posibilă aprecierea mediului dintr-o zonă (în cazul de față cariera Roșiuța și Lupoaia) și la un moment dat, prin:
-Calitatea aerului;
-Calitatea apei;
-Calitatea solului;
-Deficitul de specii de plante înregistrat.
În tabelele 5.4.1, 5.4.2, 5.4.3, 5.4.4, 5.4.5 sunt prezentate scările de bonitate pentru primii patru factori de mediu enumerați anterior.
Notele de bonitate obținute pentru fiecare factor de mediu , în perimetrul analizat, servesc la analizarea grafică a unei diagrame , ca o metodă de simulare a efectului sinergic produs de poluanți .
Starea ideală este reprezentată de o figură geometrică regulată în care raza cercului circumscris care trece prin vârfurile poligonului , se împarte în zece unități de bonitate, numărătoarea începând de la centrul cercului.
Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală, se obține o figură geometrică neregulată cu o suprafață mai mică înscrisă în figura geometrică regulată a stării ideale .
Indicele de poluare globală a unui ecosistem (IPG ) rezultă din raportul dintre suprafața reprezentând starea ideală (Si) și suprafața reprezentând starea reală (Sr).
Când nu există modificări ale calității factorilor de mediu, deci când nu există poluare, acest indice este egal cu 1 .
Convențional s-a stabilit o scară de la 1 la 6 pentru indicele poluării globale după cum urmează:
IPG =1 – mediu natural neafectat de activitatea umană;
1<IPG<2 – mediu supus efectului activității umane în limite admisibile ;
2<IPG<3 – mediu supus efectului activității umane provocând stare de disconfort formelor de viață;
3<IPG<4 – mediu afectat de activitatea umană provocând tulburări formelor de viață.
Scară de bonitate funcție de conținut în metale grele din sol
Tabelul nr. 5.4.1
Notă de bonitate funcție de conținutul de flour,fenoli,reziduuri
Petroliere,pesticide organo-clorurate și hidrocarburi aromatice policiclice
Tabelul nr. 5.4.2
Pentru factorul de mediu aer,dat fiind emisiile de pulberi sedimentabile produse atât la manipularea materialului excavat,nota de bonitate este, (Tabelul nr. 5.4.2).
Note de bonitate pentru ocuparea terenurilor
Tabelul nr. 5.4.3
Notă de bonitate pentru sol în funcție de rezultatele chimice.
Cd 10
Zn 10
Cu 10
Mn 10
Ni 10
Pb 9
Cr 6
Nbch=9,2
Notă de bonitate în funcție de gradul de ocupare al terenului.
Nboc=7,2
Notă de bonitate în funcție de gradul de degradarea solului
Nbdegr=4,42
Notă bonitate sol
Nbsol= (9,2+7,2+4,42)/3=6,94
Scară de bonitate pentru aer
Tabelul nr. 5.4.4
Conform notelor de bonitate prezentate în tabelul 5.4.5 pentru ape de categoria a III – a rezultă nota.
În sfârșit un factor de mediu deloc neglijabil este sănătatea populației care vine în contact direct sau indirect cu poluanții emiși în cadrul secției de acoperiri ceramice.
În acest sens s-a considerat că principalul poluant cu impact asupra stării de sănătate este reprezentat de conținutul de pulberi sedimentabile și în aceste condiții conform tabel număr 5.4.5,nota de bonitate atribuită este de 9,11.
Evaluarea impactului asupra ecosistemului studiat.
Pentru evaluarea globală teoretica a impactului la care va fi supus mediul înconjurător s-a apelat la metoda de similare grafică a efectului sinergic realizată pe baza notelor de bonitate acordate pentru fiecare factor de mediu din zona analizată.
Pentru factorul de mediu sol s-a acordat nota 6,94 întrucât efectele generate sunt în exclusivitate de natură mecanică, fără a se interveni în compoziția chimică, cu posibilitatea de a reda, la încetarea exploatării, suprafețele afectate în circuitul productiv la parametri cât mai apropiați de cei anteriori exploatării.
Pentru aer s-a acordat nota 9,11 în relație cu emisii de noxe gazoase relativ reduse, cu posibilități mari de dispersie și auto-epurare precum și a amplasamentului izolat încadrat de zone împădurite.
Pentru apă s-a acordat nota 6,66 datorită faptului că apele evacuate din mina nu sunt influențate calitativ de activitatea de exploatare cu excepția conținutului ridicat în suspensii.
Pentru factorul biotic se acordă nota 8 întrucât în zona învecinată exploatării, vegetația va avea de suferit numai prin prisma pulberilor sedimentabile, îndepărtate repetat de precipitații.
Pe baza acestor note diagrama de evaluare a impactului se prezintă astfel:
Indicele de poluare globală, Ipg, obținut prin raportarea stării ideale cu starea reala, este de 2,62, ceea ce indică un mediu supus efectului activității umane cu posibilitate de apariție a disconfortului..
La încetarea activității, se va elabora un program de reconstrucție ecologică, care va cuprindeobligatoriu următoarele elemente:
– dezafectarea incintelor tehnice care nu pot fi integrate în activități economice, nivelarea suprafețelor și fixarea acestora prin împădurire,
– dezafectarea construcțiilor și instalațiilor tehnologice specifice din incintele tehnice pentru care se va găsi utilitate economică,
– amenajarea haldelor de steril prin lucrări de terasamente la un unghi de taluz general care să-i confere stabilitate și împădurirea suprafețelor;
– regularizarea cursurilor de apă din vecinătatea spațiilor tehnologice (halde, incinte tehnice);
– monitorizarea evoluției amenajărilor realizate;
Stabilirea punctajului pentru aprecierea nivelului de afectare a factorilor de mediu s-a făcut pe baza grilei de punctare prezentată în cadrul Raportului privind Studiul de Impact asupra mediului.
Valoarea probabilității de afectare și a intensității poluării pentru fiecare factor de mediu este prezentată în cele ce urmează.
IPG===2,62
5.5. CONSTATĂRI CU PRIVIRE LA GESTIUNEA DEȘEURILOR, EVIDENȚA ȘI GESTIUNEA CANALELOR DE GARDĂ ȘI LA INSTALAȚIILE PENTRU EPURAREA APELOR UZATE EVACUATE
5.5.1. Constatări cu privire la gestiunea deșeurilor, evidența și gestiunea canalelor de gardă și la instalațiile pentru epurarea apelor uzate evacuate la [NUME_REDACTAT]
A. Substanțe și preparate chimice periculoase
1. [NUME_REDACTAT] :
există registru evidență ulei aprovizionat, pe tipuri;
există registru evidență ulei uzat pe tipuri;
există fișă tehnică de securitate pentru fiecare tip de ulei aprovizionat;
Inscripționare:
NU sunt inscripționați recipienți cu ulei ;
Mod de depozitare:
NU există platformă betonată în zona depozitarii uleiurilor;
NU există tăvițe, tăvițele colectoare de ulei sunt în curs de confecționare ;
materialele absorbante sunt împrăștiate în zonele cu scurgeri accidentale, totodată existând și un stoc de rezervă în imediata apropiere;
NU există împrejmuire exclusivă în zona depozitării uleiurilor;
există pichete PSI în imediata apropiere a depozitului de ulei. Vezi foto:
Transport ulei
transportul uleiurilor se face cu mijloace auto prevăzute cu cisterne autorizate și în butoaie închise ermetic.
2. [NUME_REDACTAT] :
NU există registru de evidență motorină aprovizionată;
există fișă tehnică de securitate pentru motorina aprovizionată.
Mod de depozitare :
instalațiile de depozitare sunt supraterane și sunt sub forma de rezervoare și habe;
NU există platformă betonată;
NU există tăvițe, tăvițele colectoare de motorină, sunt în curs de confecționare;
materialele absorbante sunt împrăștiate în zonele cu scurgeri accidentale, totodată existând și un stoc de rezervă în imediata apropiere;
NU există împrejmuire exclusivă în zona depozitării motorinei;
există pichete PSI în imediata apropiere a depozitului de motorină. Vezi foto:
Transport motorină:
transportul motorinei se face cu mijloace auto prevăzute cu cisterne autorizate și în butoaie închise ermetic.
3. Oxigen, acetilenă.
NU există fișă tehnică de securitate a produsului;
NU este inscripționat depozitul cu tuburi de oxigen și acetilenă;
Modul de depozitare al tuburilor este defectuos, neexistând stativ pentru tuburi;
transportul tuburilor cu oxigen și acetilenă se face cu mijloace auto echipate, dar neautorizate pentru transportul oxigenului și acetilenei sub presiune; Vezi foto :
4. Carbid
NU există fișă tehnică de securitate a produsului;
NU este inscripționată magazia cu carbid;
transportul carbidului se face cu mijloace auto, în ambalajele furnizorului ;
NU este colectat reziduul (slamul) de carbid; Este în curs de amenajare a unui rezervor colector ; Vezi foto :
5. Materiale pentru vulcanizare
NU există fișă tehnică de securitate a produselor;
NU este inscripționat depozitul cu materiale de vulcanizare și nici pe raftul de depozitare nu existau etichete care să indice tipul materialului;
Depozitul de materiale de vulcanizare este subteran asigurând temperatura optimă de păstrare a acestor materiale; Vezi foto:
B. Gestiunea deșeurilor
B.1. Gestiunea deșeurilor menajere
NU se face o depozitare selectivă a deșeurilor menajere. Sunt în curs de amenajare 8 țarcuri pentru o depozitare selectivă a deșeurilor menajere;
Există contract de prestări servicii pentru ridicarea deșeurilor menajere.
B.2. Gestiunea deșeurilor industriale
– Există o depozitare selectivă a deșeurilor industriale;
– Există inscripționare parțială;
– Există împrejmuire;
– Nu există platformă betonată.
C. Canale de [NUME_REDACTAT] plan de situație pe care sunt figurate canalele de gardă.
Canal de gardă pârâu Lupoița – este dalat și decolmatat în proporție de 80% și are o lungime de 400 m; Vezi foto:
Canal de garda [NUME_REDACTAT] – este parțial dalat(90%), prezintă colmatare între 10%-50% pe diferite porțiuni și are o lungime de 7.000 m. Vezi foto:
D. Instalații de epurare a apelor uzate evacuate
D.1.Instalatii de epurare a apelor uzate menajere
Există instalație de epurare (decantor);
Starea tehnică este defectuoasă (există pierderi de apă menajeră în procent de 70% anterior intrării în decantor).
D.2. Instalații de epurare a apelor de carieră
– Există bazine de decantare (jompuri);
– Starea tehnică este bună. Vezi foto :
5.5.2. Constatări cu privire la gestiunea deșeurilor, evidența și gestiunea canalelor de gardă și la instalațiile pentru epurarea apelor uzate evacuate la [NUME_REDACTAT]
Substanțe și preparate chimice periculoase
1. [NUME_REDACTAT] :
NU există registru evidență ulei aprovizionat, pe tipuri – în curs de realizare;
NU există registru evidență ulei uzat pe tipuri – în curs de realizare;
există fișa tehnică de securitate pentru fiecare tip de ulei aprovizionat.
Inscripționare :
NU sunt inscripționați recipienții cu ulei (este inscripționat recipientul pentru ulei uzat) Vezi foto :
Mod de depozitare:
NU există platformă betonată în zona depozitării uleiurilor;
NU există tăvițe, tăvițele colectoare de ulei sunt în curs de confecționare;
materialele absorbante nu sunt împrăștiate în zonele cu scurgeri accidentale, există în stoc in magazie;
există împrejmuire în zona depozitării uleiurilor;
există pichete PSI dar este incomplet ; Vezi foto :
Transport ulei
transportul uleiurilor se face cu mijloace auto prevăzute cu cisterne autorizate și în butoaie închise ermetic.
2. [NUME_REDACTAT] :
NU există registru de evidență motorina aprovizionată;
există fișa tehnică de securitate pentru motorina aprovizionată.
Mod de depozitare :
instalațiile de depozitare sunt sub forma de rezervoare si habe;
NU există platforma betonată;
NU există tăvițe, tăvițele colectoare de motorină, sunt în curs de confecționare;
materialele absorbante nu sunt împrăștiate în zonele cu scurgeri accidentale, totodată existând în stoc în magazie;
NU există împrejmuire exclusivă în zona depozitării motorinei;
există pichete PSI dar este incomplet. Vezi foto :
Transport ulei :
transportul motorinei se face cu mijloace auto prevăzute cu cisterne autorizate și în butoaie închise ermetic.
3. Oxigen, acetilenă
NU există fișă tehnică de securitate a produsului;
este inscripționat depozitul cu tuburi de oxigen și acetilena;
Modul de depozitare al tuburilor este pe stative pentru tuburi;
transportul tuburilor cu oxigen și acetilenă se face cu mijloace auto echipate, dar neautorizate pentru transportul oxigenului și acetilenei sub presiune;
4. Carbid
NU există fișă tehnică de securitate a produsului;
NU este inscripționat depozitul cu carbid;
NU este colectat reziduul (slamul ) de carbid, este în curs de amenajare un recipient pentru colectare;
transportul carbidului se face cu mijloace auto, în ambalajele furnizorului.
5. Materiale pentru vulcanizare
NU există fișă tehnică de securitate a produselor;
NU este inscripționat depozitul cu materiale de vulcanizare și nici pe raftul de depozitare nu existau etichete care să indice tipul materialului. Vezi foto:
B. Gestiunea deșeurilor
B.1. Gestiunea deșeurilor menajere
– NU se face o depozitare selectivă a deșeurilor menajere. Sunt în curs de amenajare țarcuri pentru o depozitare selectivă a deșeurilor menajere.
– Există contract de prestări servicii pentru ridicarea deșeurilor menajere.
B.2. Gestiunea deșeurilor industriale
– Există o depozitare selectivă a deșeurilor industriale;
– Există inscripționare parțială;
– Există împrejmuire;
– Nu există platformă betonată. Vezi foto :
C. Canale de [NUME_REDACTAT] plan de situație pe care sunt figurate canalele de gardă.
Canal de gardă pârâu Știrbet – nu este betonat și este decolmatat în proporție de 80% și are o lungime de 1.500 m.
Canal de gardă pârâu Ploștina prin matca Roșiuța – este nebetonat, necesită curățirea pe anumite porțiuni Vezi foto :
D. Instalații de epurare a apelor uzate evacuate
D.1. Instalații de epurare a apelor uzate menajere
– [NUME_REDACTAT] de epurare (decantor);
Starea tehnică este bună (este necesară curățarea zonei de vegetație);
Vezi foto :
D.2. Instalații de epurare a apelor de carieră
– Există bazine de decantare (jompuri);
Starea tehnică este bună.
Redarea în circuitul productiv a haldei de steril [NUME_REDACTAT]:
Halda se steril [NUME_REDACTAT] înainte de modelarea si amenjarea acesteia.
Pregătirea ternului pentru lucrările de ferilizare și înierbare.
Recultivarea agricoală a haldei de steril [NUME_REDACTAT].
Recultivarea silvică a terenurilor degradate – Lucrări de împădurire cu salcâm.
6. CONCLUZII EVALUARE IMPACT ASUPRA MEDIULUI
Exploatarea cărbunilor în perimetrul minier Motru în perioada 2009 – 2040 reprezintă o necesitate economică obiectivă pentru asigurarea combustibilului energetic la termocentralele Ișalnița și Craiova, precum și la alți utilizatori.
Impactul asupra mediului, produs de excavare, haldare și de celelalte activități conexe, este semnificativ, inevitabil și ireversibil, cu efecte asupra sistemelor acvifere, calității apei și aerului, resursei minerale naturale, ecosistemelor, climei, geomorfologiei și peisajului, utilizării pământului, activităților industriale conexe, colectivității umane, cu principale lor necesitate – LOCUIREA.
Includerea acțiunilor de protecție a mediului și de refacere ecologică a zonelor degradate în cadrul lucrărilor desfășurate în perimetrul minier are rolul de control și limitare a efectelor negative ale exploatării cărbunelui și de asigurare a refacerii zonelor afectate la condițiile naturale existente înainte de începerea exploatării, atât pe parcursul desfășurării activității miniere, cât și la închiderea acesteia.
Planul de dezvoltare al exploatării miniere din Motru prevede resurse financiare importante pentru susținerea acțiunilor de protecție a mediului. Detalii asupra acestei activități sunt cuprinse în "Planul de refacere a mediului pentru perimetrul minier Roșiuța" și "Planul de refacere a mediului pentru perimetrul minier Lupoaia".
Complexitatea acțiunilor planificate și volumul resurselor financiare alocate acestor activități denotă optica nouă cu care SNLO Tg-Jiu abordează impactul de mediu al propriilor activități, precum și interesul crescut pe care îl are asupra protecției și refacerii mediului în zonele afectate de exploatările miniere de lignit, în concordanță cu conceptul dezvoltării durabile, integrat treptat în diferite sectoare de activitate.
BIBLIOGRAFIE
[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] (2006), Impactul antropic asupra mediului, Ed. Universitas, Petroșani.
[NUME_REDACTAT]., [NUME_REDACTAT] (2010), [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].
Barrow, C.J., (1997), Environmental and [NUME_REDACTAT] Assessment. [NUME_REDACTAT], Arnold, [NUME_REDACTAT]-Sydney-Auckland.
Glasson, J., Therivel, R., Chadwick, A., (1994), Introduction to [NUME_REDACTAT] Assessment, UCL Press, London.
Goudie, A., (1993), [NUME_REDACTAT] Impact on the [NUME_REDACTAT], ([NUME_REDACTAT]), Blackwell, Oxford (U.K.)-Cambridge (U.S.A.).
Mac, I., (2003), [NUME_REDACTAT], Ed. Europontic, Cluj-Napoca.
Meyer, W.B., (1996), [NUME_REDACTAT] on the Earth, [NUME_REDACTAT] Press, U.S.A.
Morris, P., Therivel, R., (1995), Methods of [NUME_REDACTAT] Assessment, UCL Press, London
O’Riordan, T., (2000), [NUME_REDACTAT] for [NUME_REDACTAT], 2nd Edition, [NUME_REDACTAT], Harlow.
Rojanschi, Vl., Bran, Florina., Diaconu, Gheorghița., (1997, 2002), Protecția și ingineria mediului, Ed.Economică, București.
Tivy, J., O’Hare, Gr., (1993), [NUME_REDACTAT] on the Ecosystem, Oliver and Boyd, [NUME_REDACTAT].
Westman, W., E., (1985), Ecology, [NUME_REDACTAT] and [NUME_REDACTAT], J. Wiley & Sons, [NUME_REDACTAT]-Chichester-Brisbane-Toronto-Singapore.
***, (1997), Elaborarea studiilor de impact asupra mediului, Infoterra, UNEP România.
***, (1999), Managementul mediului, Infoterra, UNEP România.
***, (1999) Studiul de Impact asupra Mediului pentru perimetrul minier Roșiuța -Carieră, NHN Ecoinvest, România .
[NUME_REDACTAT] – Note de curs “Monitorizarea mediului“.
[NUME_REDACTAT], I. Vulpe, M. Lazăr – Reabilitarea tehnică și tehnologică a carierelor de lignit.
I.C.S.I.T.P.M.L. – Craiova, Bilanț de mediu de nivel II – [NUME_REDACTAT].
I.C.S.I.T.P.M.L. – Craiova, Planul de dezvoltare al exploatării miniere Roșiuța.
Documentația pentru obținerea licenței de exploatare.
I.C.S.I.T.P.M.L. – Craiova, Studiu de soluții asupra lucrărilor de reducere a nivelului de emisii, suspensii solide și zgomote în zona de vest a depozitului de cărbune, cariera Roșiuța.
[NUME_REDACTAT] – Protecția mediului înconjurător și ind. minieră.
Legea protecției mediului nr. 137/95, republicată.
[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] de Protecție a Muncii pentru extragerea substanțelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate – Partea I – Lignit.
S.T.E privind activitatea carierei Roșiuța pe perioada 2003-2010.
Situații de mediu elaborate în cadrul EMC Motru.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evaluarea Impactului Produs Asupra Mediului Inconjurator de Exploatarile la Zi din Bazinul Minier Motru (ID: 1531)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.