Etapele Inregistrarii Soiurilor de In In Catalogul Oficial

[NUME_REDACTAT] 3

Scopul și obiectivul lucrarii 5

Capitolul I – Parte introductivă 7

1.1. Protecția soiurilor si hibrizilor – istoric în context internațional 7

1.2. Protecția soiurilor și hibrizilor – istoric în context național 7

1.3. Inul – soiuri și importanța 11

Capitolul II – Material și Metodă 14

2.1. Prezentarea unității 14

2.2. Așezarea geografică 14

2.3. Principalele caracteristici ale climei 15

2.4. Solul 17

2.5. Procedura aplicată în testarea soiurilor 20

2.6. Observații în câmpul experimental – testele DUS și VAU 21

Capitolul III Rezultate și discuții în testarea inului 33

3.1. Cererea amelioratorului pentru înscrierea soiului la testare -notificarea 33

3.2. Observații în anul I experimental 2012 – 2013 conform standardului 34

3.3. Observații în anul 2 experimental conform standardului 37

3.4. Procesarea datelor pentru transferul rezultatelor la ISTIS 39

3.5. Prelucrarea automată a datelor la Oficiul de calcul al ISTIS 48

3.6. Transmiterea rezultatelor aplicantului 48

3.7. Prenotificarea către [NUME_REDACTAT] și țările membre 48

3.8. Întocmirea documentației în vederea înregistrarii 48

3.9. Aprobarea oficială a înregistrării soiurilor în România 49

3.10. Înregistrarea în Catalogul oficial 49

3.11. Notificarea soiurilor înregistrate către [NUME_REDACTAT] 50

3.12. Oficializarea aprobării soiurilor 50

3.13. Transmiterea listei soiurilor înregistrate la OECD 50

3.14. Certificatul de înregistrare al soiurilor 50

3.15. Estimarea costurlor asociate înregistrării soiurilor de in 50

3.16. Estimarea timpului de la notificare până la certificare 51

Capitolul IV Concluzii 52

Bibliografie 53

Anexa nr.1. Dotarea și organizarea centrului 55

Anexa nr. 2 Formulare necesare pentru initierea procedurii de testare 57

Anexa nr. 3 Proces verbal 70

[NUME_REDACTAT] de cultivare a plantelor tehnice este bazată pe cunoașterea exactă a fazelor de vegetație, specialistul agronom efectuând în anul de cercetare o serie de observații sistematice, pentru a putea da rezultate foarte bune, pentru a putea alege soiurile cu producții ridicate, care rezistă cel mai bine în zona respectivă și pentru a putea stabili lucrările ce trebuie executate.

Motivarea alegerii temei este aceea de a arăta agricultorilor tehnologia de cultivare și producțiile obținute la inul pentru semințe în zona Sibiului.

Cel mai important lucru în înființarea unei culturi de in este alegerea soiurilor de aceea lucrarea de diplomă s-a axat pe cultivarea de soiuri productive și cu un randament foarte bun.

Deși în România cultivarea inului a scăzut semnificativ în ultimii ani, doresc ca prin acestă lucrare să arăt agricultorilor cât de importantă este această cultură și foarte profitabilă.

Tehnologia de cultivare a inului este destul de diversificată, dar nu are costuri substanțiale datorită operațiunilor mecanizate care se desfășoară în zilele noastre. Cu ajutorul erbicidelor, insecticidelor și a combinelor de recoltat s-a redus foarte mult munca fizică și pierderile de producție .

Doresc ca prin această lucrare de diplomă să arăt tinerilor fermieri că cultivarea inului pentru semințe este ușoară și foarte profitabilă datorită faptului că în zona noastră nu mai cultivă nimeni in, cererea este mare ( datorită porumbeilor ) și prețul ridicat.

Lucrarea de diplomă este structurată în III capitole, după cum urmează :

În primul capitol este prezentat un scurt istoric despre protecția soiurilor și hibrizilor în contextul internațional și naținal.

În al II – lea capitol este realizată o prezentare generală a unității unde a fost realizat studiul, la Centrul pentru [NUME_REDACTAT] Sibiu, respectiv : prezentarea unității, dotarea și organizarea centrului, așezare geografică, principalele caracteristici ale climei ( regimul termic, pluviometric, hidrologic, eolian ), caracterizarea solului și procedura aplicată în testarea soiurilor .

În capitolul al III – lea sunt prezentate rezultatele și discuțiile in testarea inului , etapele înregistrării soiurilor de in în [NUME_REDACTAT] al Soiurilor .În urma experimentărilor celor doi ani de studiu din cadrul Centrului pentru [NUME_REDACTAT] Sibiu acolo unde î-mi desfășor activitatea din anul 2004 și până în prezent.

România este o țară eruopeană cu o bogată biodiversitate deținând un patrimoniu de resurse genetice de peste 45000 în acord cu ultimele cifre publicate de portalul pentru conservarea biodiversității la nivel global: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]). Și totuși, aplicarea de măsuri de conservare devine din ce în ce mai dificilă și mai costisitoare. Practic, cu cât biodiversitatea este mai mare cu atât eforturile pentru inventariere și monitorizare cresc (Antofie, 2012).

Omul a reușit prin acțiunile lui să modeleze constant prin activități agricole, silvice, de transport, minerit, natura înconjurătoare recunoscută astazi sub numele de peisaj. Ariile protejate dețin elemente de peisaj unice prin compoziție și armonia părților componente asupra cărora o amprentă reală a avut-o omul ( Antofie, 2012).

Astfel de amenințări sunt identificate astăzi și în județul Sibiu, care are o suprafață de cca 52% acoperită cu arii protejate și care în prezent nu beneficiază de managementul integrat al acestora și mai mult decât atât nu beneficiază de managementul integrat în context județean alături de zonele pentru dezvoltare.

În ceea ce privește competențele de cercetare dobândite în efectuarea acestui studiu sunt completate de formarea de abilități specifice după cum urmează:

realizarea de studii bibliografice accesând literatura științifică de specialitate accesarea și aplicarea de metodologii specifice evaluării calității managementului ariilor protejate ;

accesarea bazelor de date statistice de la nivel județean, național și European ;

realizarea de fotografie științifică în domeniul peisajului;

îmbunătățirea capacității de operare în cadrul unor programe precum: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ;

realizarea de filme didactice;

interpretarea statistică a datelor;

participarea la manifestări științifice studențești de nivel local și național.

Lucrarea de față cuprinde un număr de 9 fotografii originale și un număr de 22 tabele originale. În acest fel, se poate considera că lucrarea de față se înscrie în rândul lucrărilor științifice de specialitate.

Scopul și obiectivul lucrarii

Lucrarea are ca scop prezentarea protocoalelor tehnice și științifice care stau la baza înscrierii soiurilor de in in [NUME_REDACTAT] al Soiurilor.

Cercetarea vizează studiul legislației curente, prezentarea Centrului pentru Testarea soiurilor din Sibiu și analiza testărilor aplicate în ultimii doi ani.

Menționăm că în acest sens nu sunt publicații în domeniu, cercetarea încadrându-se în tendințele actuale de analiză și studiu a managementului resurselor genetice pentru agricultură în scopul conservării lor. Menționăm că biodiversitatea este reprezentată de totalitatea speciilor și ecosistemelor iar resursele genetice pentru agricultură fac parte din biodiversitate în general fiind reglementate de [NUME_REDACTAT], UPOV și legislația comunitara și națională în vigoare.

În cei 2 ani experimentali sau făcut două teste: testul DUS și VAU.

După însămânțare s-au făcut observații fenologice în care s-a urmărit:

data răsăritului considerată cănd 75 % din plante au ieșit la suprafața solului și

rândurile sunt vizibile;

desimea plantelor s-a stabilit prin numărarea plantelor de pe un rând pe un metru liniar

în trei puncte aleatorii ale fiecărei parcele la aceeași distanță de margine, la toate variantele;

data înfloririi considerată când 10 % din plante a început deschiderea florilor;

înălțimea tehnică la înflorirea deplină;

sfârșitul perioadei de înflorire;

observații privind floare ( culoare, mărime, formă );

data maturării plantelor s-a considerat fenofaza în care culoarea capsulelor sunt brune,

iar culoarea semințelor este specifică soiului, cu luciu caracteristic și sună în capsule dacă sunt scuturate;

mărimea capsulelor;

densitatea plantelor înainte de recoltare s-a stabilit prin numărarea plantelor de pe un rând pe un metru liniar în trei puncte aleatorii ale fiecărei parcele la aceeași distanță de margine, la toate variantele;

observații la sămânță (culoare, masa a 1000 boabe, masa hectolitrică ).

Înaintea observațiilor pe fiecare parcelă, s-a vizitat întreaga experiență pentru aprecierea eventualelor diferențe vizibile între variante, aprecierile referindu-se la plantele din interiorul parcelei, pentru evitarea variațiilor produse prin influența marginilor sau a vecinilor.

În perioada de vegetație după înflorire, formarea capsulelor și la maturitate din a V–a repetiție a fiecărui soi s-au luat probe de plante întregi și s-au efectuat diferite măsurători și determinări morfologice.

După recoltare și cântărirea producției pe fiecare repetiție în parte s-au reținut probe ( 2 kg din fiecare parcelă ) la care s-a determinat:

umiditatea;

culoarea semințelor;

strălucirea semințelor;

masa a 1000 de boabe;

masa hectolitrică;

Capitolul I – Parte introductivă

Protecția soiurilor si hibrizilor – istoric în context internațional

Uniunea internațională pentru protecția noilor soiuri de plante ( UPOV ) este o unitate interguvernamentală cu locația în Geneva ( Elveția ) .

UPOV a fost înființat prin Convenția internațională pentru protecția noilor soiuri de plante. Convenția a fost adoptată la Paris în 1961 și a fost revizuit în 1972, 1978 și 1991.

Misiunea UPOV este de a oferi și de a promova un sistem eficient de protecție a soiurilor de plante, cu scopul de a încuraja dezvoltarea unor noi soiuri de plante, în beneficiul societății.

Protecția soiurilor și hibrizilor – istoric în context național

Institutul de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] (ISTIS) este înființat în baza Legii nr. 57/1997, prin reorganizarea Comisiei de Stat pentru Încercarea și [NUME_REDACTAT], înființată în baza HCM 3726/1953, funcționând  ca organ de specialitate în subordinea [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT].

Institutul funcționează în baza  Legii nr. 266/2002 republicata, ca instituție de interes public, finanțată din subvenții de la bugetul de stat și venituri proprii pentru cheltuieli de capital, materiale și de personal și, în același timp, realizează venituri bugetare prin valorificarea produselor obținute, venituri care se virează la bugetul de stat. Are personalitate juridică, ca instituție publică direct subordonată [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Domeniul de activitate al Institutul de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] îl reprezintă examinarea tehnică a soiurilor pentru care se solicită înregistrarea în Registrul soiurilor și în Catalogul oficial al soiurilor.

[NUME_REDACTAT] de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] sunt:

Elaborează metodologia de examinare tehnică și de prezentare a noilor soiuri, in vederea înregistrării în Registrul soiurilor și a publicării în Catalogul oficial, tinând seama de reglementările interne și internaționale în vigoare;

Examinează soiurile pentru care se cere înregistrarea;

Previne înstrăinarea materialului biologic aflat în examinare și asigură confidențialitatea informațiilor obținute, la cererea amelioratorului;

Asigură depozitarea probelor de semințe din soiurile înregistrate;

Efectuează verificarea anuală a purității varietale a soiurilor multiplicate, dispusă de autoritatea de control și certificare;

Este depozitarul Registrului soiurilor, editează și publică anual Catalogul oficial;

Asigură legatura cu organismele și organizațiile internaționale în domeniul testării și înregistrării soiurilor.

Pentru indeplinirea atribuțiilor ce ii revin, Institutul de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] colaborează cu direcțiile și compartimentele de specialitate din [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], cu institutele și stațiunile de cercetări, cu companiile străine interesate de testarea soiurilor in Romania.

De asemenea, colaborează cu [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] din [NUME_REDACTAT] si [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și a [NUME_REDACTAT], Inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor, [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], universitățile de stiințe agricole și persoane fizice sau juridice din țară sau din străinatate.

Actualmente, activitatea de examinare a soiurilor din speciile de câmp, legume de câmp și solarii, căpșun și plante ornamentale se desfășoară în 24 de Centre de testarea soiurilor de plante agricole care sunt în subordinea I.S.T.I.S., amplasate în cele mai variate condiții ecologice ale țării și formează rețeaua oficială a testării soiurilor. Testarea soiurilor de viță de vie, pomi fructiferi, hamei și specii dendrologice se efectuează în puncte de testare situate în zone reprezentative. În aceste centre se execută examinarea soiurilor din punct de vedere al testului DUS și VAU, examinare completată în laborator de analize chimice și de calitate pentru determinarea conținutului în principii activi, specifici.

Laboratorul de fitopatologie testează și analizează rezistența soiurilor, hibrizilor sau liniilor de plante față de cei mai periculoși agenți fitopatogeni ca importanță economică.

La I.S.T.I.S. există și un laborator acreditat pentru amprentare genetică și verificare a purității genetice a hibrizilor de floarea soarelui și porumb.

Observațiile și determinările realizate în Centrele de testarea soiurilor se centralizează și se prelucreză la Oficiul de calcul al institutului nostru.

Institutul de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] (ISTIS) este autoritatea națională în domeniul examinării noilor creații vegetale, în vederea înregistrării în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România. Înregistrarea soiurilor din speciile agricole și horticole în Catalogul oficial național permite cultivarea și comercializarea lor pe teritoriul României și a statelor membre ale [NUME_REDACTAT].

Institutul de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] este unicul organ de specialitate al MADR și răspunde de examinarea tehnică a soiurilor românești și străine pentru care se solicită înregistrarea în Registrul soiurilor și în Catalogul oficial al soiurilor. Inregistrarea unui soi înseamnă zeci de ani de muncă depusă în folosul comunității, de studiere a tuturor soiurilor de plante create de cercetarea românească sau străină, fără de care nu se poate cultiva nici un hectar de pământ în România.

Soiurile înregistrate în Catalogul oficial român se transmit [NUME_REDACTAT] (DG SANCO) pentru înscriere în [NUME_REDACTAT] ale [NUME_REDACTAT], fapt care permite comercializarea lor pe întreg teritoriul UE. Aceste soiuri se transmit spre înscriere și în [NUME_REDACTAT] Eligibile pentru [NUME_REDACTAT], editată de  Organizația de Cooperare și [NUME_REDACTAT] (OCDE).

Institutul elaborează metodologia și testează noile soiuri în vederea înregistrării  lor, efectuează verificarea anuală a purității varietale a soiurilor multiplicate, asigură conservarea probelor din colecția de referință, completează și este depozitarul Registrului soiurilor, redactează și publică anual Catalogul oficial al soiurilor. De asemenea, ISTIS previne înstrăinarea materialului biologic aflat în examinare și asigură confidențialitatea informațiilor obținute.

Înregistrarea soiurilor se bazează pe rezultatele examinărilor oficiale, în special teste de câmp, acoperind un număr mare de caracteristici prin care soiul este descris. Testarea în câmp constă în două teste care stabilesc distinctivitatea, uniformitatea și stabilitatea soiului (testul DUS) și, pentru speciile de culturi de câmp, valoarea agronomică și de utilizare (testul VAU). Caracterizarea unui soi este completată cu analize de calitate realizate în laboratoarele proprii.

Un soi supus testării pentru înregistrare este studiat timp de 2-3 ani, in functie de specie, în cele 23 de centre, care reprezintă întreaga diversitate de condiții de climă și sol ale României.

Se studiază anual peste 3560 de soiuri, iar la fiecare soi sunt observate, măsurate, analizate în laboratoare peste 80 de caracteristici, care sunt analizate la centru IT al institutului in concordanță cu datele de la celelalte instituții similare din UE.

ISTIS este singura verigă de legătură între institutele de cercetare, unde sunt create noile soiuri de plante și producătorii de sămânță, respectiv cultivatorii români.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, ISTIS colaborează cu institutele și stațiunile de cercetări, cu instituțiile similare din statele membre UE, cu companiile străine interesate de testarea soiurilor în România, cu universitățile de științe agricole și persoane fizice sau juridice din țară sau din străinătate.

ISTIS, acreditat ISO 9001 în anul 2009, este recunoscut ca autoritate națională în toate țările membre ale UE, cât și de OCDE și face parte din Consiliul de Administrație al [NUME_REDACTAT] pentru Soiurile de Plante (CPVO), și din comitetele și [NUME_REDACTAT] Internaționale pentru [NUME_REDACTAT] de Plante (UPOV). Are acorduri administrative de colaborare cu 5 state membre ale [NUME_REDACTAT] și legături cu instituțiile similare din statele membre și cu peste 30 de  instituții din întreaga lume.

 Examinarea în câmp se efectuează în centre de testare a soiurilor. Centrele sunt amplasate în cele mai reprezentative zone pedoclimatice ale țării noastre, unde se realizează producții agricole optime, unitățile fiind necesare verificării valorii agronomice a soiurilor.

 ISTIS este o instituție publică de importanță națională, cu o activitate unică în România, iar orice producător de semințe nu poate realiza multiplicarea soiurilor, fără ca soiurile respective să fie mai întâi testate la ISTIS și înregistrate în Catalogul oficial național, editat anual de ISTIS, așa cum se procedează în toate statele membre ale UE.

ISTIS are o tradiție de peste 56 de ani în ceea ce privește testarea și înregistrarea soiurilor de plante de cultură, similară cu cea din statele UE, precum GEVES în Franța, NIAB în Anglia, Naktuinbouw în Olanda etc.

 Activitatea institutului este obligatorie și este stipulată în [NUME_REDACTAT] Europene.

ISTIS, prin analiza soiurilor asigură securitatea alimentară a țării, care așa cum bine știm face parte din politica de securitatea națională a României și asigură deci constant protecția consumatorului. Totodată, ISTIS asigură prin testele pe care le face, soiuri care vor da o producție agricolă sporită și de calitate.

Participarea la diversele organisme internaționale, multitudinea de articole de specialitate publicate de experții ISTIS, procedurile de lucru armonizate în totalitate cu cele ale UE, fac ca institutul să se remarce în ultimii ani pe plan intern și internațional.

Prin ISTIS, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] confirmă rezultatele cercetărilor pentru crearea de noi soiuri din speciile de plante de interes economic, adaptate condițiilor agricole, specifice României, atăt de utile agriculturii românești (conform: http://istis.ro/ ).

Inul – soiuri și importanța

[NUME_REDACTAT] „[NUME_REDACTAT] al soiurilor de plante de cultură din România”din anul 2012, la inul pentru ulei sunt înregistrate 9 soiuri, iar la inul pentru fibră sunt înregistrate 16 soiuri.

Table 1. Soiurile de in din [NUME_REDACTAT] din 2012.

Importanța economică a inului

La noi în țară inul (Linum usitatissimum Fam. Linaceae) se cultivă atât pentru fibră cât si pentru semințele sale oleaginoase.Uleiul de in ocupă locul al doi-lea ca importanță după floarea soarelui în România, fiind folosit foarte mult în industria vopselelor si a mecanicii fine.

Importanța din punct de vedere tehnic.

Importanța inului pentru fibră constă în multiplele intrebuințări ale fibrelor care sunt foarte rezistente la rupere, la putrezire, sunt elastice,au finețe si prezintă luciu mătăsos foarte apreciat.Fibrele de in conțin :celuloză 86-90%, substanțe pectice 1-2 %, iar in cantități mai mici lignină,ceară si substanțe grase.

Din fibre se confecționează parașute, pânze pentru corăbii, fețe de masă, lenjerii de pat, lenjerii de corp, pânză pentru picturi si pentru cauciucuri, fețe de incălțăminte.

Fibrele scurte se utilizează la fabricarea hârtiei fine, pentru confecționarea sacilor si a pânzei de ambalaj.

Resturile de tulpini rezultate în urma operațiunilor de zdrobit și melitat servesc ca materie primă pentru confecționarea placilor aglomerate sau la fabricarea glucozei, drept combustibil.

Uleiul de in se folosește în industria vopselelor deoarece face parte din grupa de sicativitate .

Importanța din punct de vedere medical.

Semințele de in au o importanță deosebită si in produsele farmaceutice.

Semințele de in conțin atât fibre solubile cât si fibre insolubile.Prezența lor ajută in constipație,deși dacă aceste semințe sunt consumate în cantităte mare fără suportul unei cantități adecvate de apă poate avea efect contrar. Tot concentrația mare de fibre se crede a fi responsabilă cu reducerea colesterolului la adulți.Consumul semințelor sprijină sistemul imunitar,oferind astfel unui copil o protecție importantă impotriva infecțiilor. În funcție de soi, semințele de in conțin :30-50% ulei, 5-12% mucilagiu, 12-26% carbohidrați și 18-33% protein, acizi organici,fermenți, vitaminele A,C,D,E,F.

Turtele rezultate după extragerea uleiului conține cantități mari de proteine 35% , grăsimi 3-6 %, săruri minerale,reprezentând o materie primă de bună calitate pentru nutrețuri combinate.

O lingură de semințe conține 1,8 grame de acizi grași Omega 3.Prezența lor reduce inflamațiile,protejând organismul împotriva astmului, artritei si a bolilor de inimă.[NUME_REDACTAT] Linolenic este foarte important în sănătatea sistemului osos.Sprijină ovulația si balansul hormonal.Antioxidanții prezent în număr ridicat în semințele de in protejază organismul împotriva cancerului mamar.

Uleiul din semințele de in are proprietăți terapeutice deosebite:

Scade nivelul de colesterol ;

Inhibă factorii generatori de ateroscleroză si inflamație ;

Scade lipemia postprandială,astfel riscul bolilor cardiovasculare se reduce semnificativ

Ajută la recuperarea țesutului inimii după un infart ;

Are acțiune anticancerigenă la nivel genetic ;

Are efect antitrombotic: reducerea moderată a vâscozitații sangvine si a agregării plachetară, scade producția si activitatea fibrinogenunului ;

Este absolut necesar pentru dezvoltarea completă a creierului uman în timpul sarcinii si în primii doi ani de viață ;

Stimulează creșterea si dezvoltarea armonioasă a intregului organism ;

Întârzie și reduce apariția simptomelor senilității prin combaterea apariției radicalilor liberi ;

La bolile renale ,aportul de acizi grași esențiali omega 3 reduc pierderile de proteine prin urină ;

Previne apariția preeclampsiei si a eclamsiei la gravide ;

Acizii grași au capacitatea de a distruge vasele care alimentează cu sânge tumorile ;

Scade viteza de sedimentare a eritrocitelor si simtomele artritei reumatismale ;

Tratează ulcerul gastric si duodenal,are efect foarte bun și în terapia colonului iritabil

Imbunătățește circulația periferică ;

Previne si combate eficient migrenele ;

Are efect hipoglicemiant, transformând glucoza sangvină în glicogen de depozit, reduce rezistența la insulină ;

Reduce problemele legate de ciclul menstrual, regularizându-l, diminuând frecvența si intensitatea durerilor menstruale ;

Stimulează sinteza colagenului din piele, acesta devenind mai elastic si mai suplu ;

Conține substanțe antialergice, diminuând frecvența si intensitatea crizelor de astm bronșic ;

Are rol calmant si de mărire a rezistenței sistemului nervos la stres. Somnul se instalează mai ușor iar frecvența insomniilor scade semnificativ ;

Capitolul II – Material și [NUME_REDACTAT] unității

Centrul pentru [NUME_REDACTAT] Sibiu execută lucrări pentru examinarea soiurilor din punct de vedere al testului DUS, VAU și [NUME_REDACTAT].

Centrul pentru [NUME_REDACTAT] Sibiu are 0,5 ha cu rol administrativ (vezi fig.1) și 40 ha arabil pentru experiențe și cultura mare, împărțit în parcele pentru a se putea realiza rotația culturilor. Dotarea centrului este prezentată în anexa 1.

Fig. 1 Imagine a intrarii in incinta CTS Sibiu.

Așezarea geografică

Centrul pentru [NUME_REDACTAT] este situate în partea de nord-est a municipiului Sibiu, la o distanță de 3 km.de Sibiu, în partea stângă a drumului național DN 14, care leagă Sibiul de Mediaș. Din punct de vedere al așezării geografice, CTS Sibiu se încadrează între coordonatele 45o61’ latitudine nordică și 23o85’ latitudine estică. Terenul unde au fost amplasate experiențele este situate la o altitudine de 421 metri, relativ plan având o ușoară pantă dinspre nord.

Principalele caracteristici ale climei

Poziția geografică a CTS-ului este aproximativ în centrul țării, unde se interferează influiențele climatice estice (continentale) cu cele vestice (mediteraneene) având o climă temperat-continentală,cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, cu influiențe termice datorate munților din vecinătate,însă ferită de excese. Clima, relieful și structura solului creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase și însorite ,încălzirea producându-se destul de repede, dar cu frecvente scăderi de temperatură ce determină apariția brumelor târzii și înghețuri până în luna aprilie. Datorită faptului că ploile nu sunt excesive în martie pământul se poate zvânta repede și se poate începe campania de primăvară. Evaporarea excesului de apă este favorizată și de vânturile foarte frecvente din luna martie. Lunile mai și iunie în general sunt ploioase și răcoroase. Luna august este cea mai secetoasă. Toamnele de obicei sunt lungi și însorite chiar și până în luna noiembrie iar cantitatea de precipitații este normală, cu excepția ultimilor ani în care seceta a început din luna august.

REGIMUL TERMIC

Temperatura medie anuală este de 8,9oC. De asemenea mai trebuie ținut cont și de munții din partea sudică care determină o răspândire mai accentuată a continentalității pe raza platoului care nu este exprimată în această medie. Caracteristice, în deosebi pentru sezonul rece, sunt frecvența și intensitatea mare a inversiunilor termice, care se pot produce în medie câte 100 pe an. Prezența inversiunilor termice poate explica de ce temperatura medie din luna ianuarie este egală sau chiar mai scăzută decât la cote mai mari de 1400 metri.

Vara, temperatura medie a aerului crește la valoarea de pesre 19oC, luna cea mai calduroasă fiind luna iulie.Temperatura maximă absolută a ajuns la 37,4oC.

Înghețul este de asemenea un fenomen caracteristic al aceste zone depresionare. Toamna, primul îngheț în medie, apare pe 11 octombrie iar primăvara ultimul îngheț se poate produce și în 22 aprilie. În aceste condiții intervalul afectat de îngheț depășește 172 de zile anual. Temperatura minimă absolută a ajuns la -31oC în luna februarie .

REGIMUL HIDROLOGIC

Cibinul, râu cu un curs permanent și un debit ce prezintă oscilații destul de mari în timpul anului, este apa curgătoare cea mai important ce străbate zona în care este amplasat Centrul pentru [NUME_REDACTAT] și care asigură apa de irigații pentru suprafețe foarte mici destinate în principal culturii legumicole.

Pânza de apă freatică este variabilă prezentând oscilații între 2-2,5 metrii.

REGIMUL PLUVIOMETRIC

În medie cad anual 662 mm sub toate formele de agregare. Cele mai reduse cantități de precipitații cad iarna, sub 26,7 mm în luna februarie. Cele mai mari cantități de precipitații cad în luna iunie – 113 mm. Repartizarea precipitațiilor nu se face uniform, determinând apariția perioadei de secetă.

O altă sursă de apă este reprezentată de roua deasă și regulată care poate compensa cantitățile reduse de precipitații din anumite perioade dar crează condiții favorabile atacurilor de boli în special mama. Roua se transformă în brumă primăvara și toamna, când temperaturile minime nocturne coboară sub 0oC.

REGIMUL EOLIAN

Zona este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante cu frecvența cea mai mare, sunt cele din Nord-Vest și se numește local ,,Mureșan,,. Vânturile locale sunt brizele de munte și [NUME_REDACTAT] care se mai numește și Mâncătorul de zăpadă, care se manifestă la începutul primăverii, care este un vânt cald, topește zăpezile, având o importanță deosebită pentru activitățile agricole.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcire temporară a timpului cu ploi reci. Vara mai bate vântul dinspre Sud-Vest și acesta se numește Austrul. Un alt vânt predominant bate dinspre Nord-Est, însă este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

ALTE ELEMENTE CLIMATICE

( indicele de ariditate , evapotranspirația , umiditatea relativă )

Indicele de ariditate, exprimă cifric caracterul climatic al zonei prin raportul dintre precipitații și temperatură, este cuprins între 35 și 40.

Evapotranspirația potențială reprezintă cantitatea de apă ce este pierdută de către sol într-un interval de timp prin transpirația plantelor și prin evaporare și este în medie de 640mm.

Umiditatea relativă a aerului reprezintă gradul de saturație al aerului cu vaporii de apă. Aceasta crește datorită diferențelor de temperatură dintre sol și aer. Umiditatea relativă a aerului determină în perioada caldă a anului apariția fenomenului de rouă, iar în perioada rece apariția fenomenului de ceață. Valoarea medie multianuală a umidității relative a aerului atmosferic este de 75%.

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] dispune de o suprafață de 40 de hectare, întreg terenul fiind situat pe același tip de sol aluvial, având o fertilitate ridicată.

Terenul unde au fost amplasate experiențele este aproape plan, cu o ușoară pantă dinspre nord și se află la o altitudine de 421 m. față de nivelul mării.

Reacția solului prezintă o importanță deosebită în ceea ce privește practica agricolă, reprezentând expresia condițiilor de formare și de evoluție a solului respectiv influențând majoritatea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului, deci viața plantelor.

Reacția solului exercită influența asupra activității microorganismelor din sol, la un pH mai mic de 6 încetând activitatea acestora și ca urmare, în aceste soluri bacteriile fixatoare de azot își desfășoară activitatea normal.

Plantele cultivate necesită reacții de la slab acide la slab alcaline, în cadrul CTS – ului cultivându-se majoritatea speciilor de plante.

Pentru îmbunătățire fertilității solului este necesară menținerea ph-ului în domeniile de reacție neutră spre slab alcalină, care permite obținerea de recolte foarte mari și cultivarea unei game variate de plante.

Pentru caracterizarea stării de aprovizionare cu azot s-a folosit indicele azot (IN)care s-a determinat prin calculul în funcție de conținutul în humus și gradul de saturație în baze în scopul aprecierii calitative a gradului de asigurare cu azot a solului.

Indicele azot se folosește pentru evaluarea statistică a capacității potențiale a solului de a asigura plantelor azot în urma procesului de mineralizare a materiei organice.

Cantitățile de îngrășământ cu azot se vor stabili în funcție de planta de cultură, planta premergătoare, raportul între N și P, nivelul fertilizării cu fosfor, potasiu și îngrășăminte organice și după rezerva de umiditate din sol la pornirea în vegetație a plantelor.

În sol fosforul se află sub formă de compuși organici și anorganici. Conținutul total de fosfor variază în funcție de natura rocii de solidificare, vârsta solului și factorii pedogenetici. Conținutul de fosfor mobil a fost dozat prin metoda Egner – Riehm – Domingo în soluție de acetat lactat de amoniu. Valorile exprimate în părți/milion sau mg/kg sol s-au încadrat între 14 și 114 ppm.

Asigurarea insuficientă a solului cu fosfor mobil este una din cauza care duc la obținerea de recolte nesatisfăcătoare și fluctuația de la un an la altul limitând efectul îngrășămintelo cu azot. Creșterea capacității de producție a solurilor și obținerea de recolte mari, stabile și de calitate corespunzătoare nu este posibilă fără obținerea regimului fosforului în sol.

În cazul neaplicării îngrășămintelor pe solurile cultivate cu cereale, plante tehnice, conținutul în fosfor mobil în stratul arat al solului se micșorează anual în medie cu 1,2 – 1,3 ppm. Dacă se aplică numai îngrășăminte cu azot scăderea anuală a conținutului de fosfați ajunge la o medie de 2 – 2,5 ppm.

Necesarul de fosfor se poate asigura din fosfat simplu sau concentrat, din îngrășămintele complexe și din îngrășămintele organice.

Potasiul din punct de vedere al accesibilității pentru plante se află sub mai multe forme : potasiu nativ, fixat, schimbabil, solubil, legat organic, plantele absorbindu-l sub formă de ioni de K. Fixarea potasiului din sol este un proces ce se desfășoară repede în timp, cca 80 % din potasiu administrat ca îngrășământ este fixat în primele 24 – 48 ore, iar eliberarea lui se face lent. Conținutul în potasiu mobil a fost determinat în același extract de acetat lactic de amoniu, determinările făcându-se la fotometru cu flacără.

Rolul îngrășămintelor cu potasiu în realizarea producțiilor agricole planificate în cantitate și de calitate corespunzătoare este mai important în anii cu variații nefavorabile a condițiilor meteorologice, când plantele sunt supuse unor stresuri ( temperaturi scăzute iarna, nebulozitate ridicată, exces de umiditate, stagnarea apei în sol, seceta prelungită, arșiță, vânturi puternice) mai ales pe solurile cu însușiri chimice nesatisfăcătoare și în anii cu incidență sporită a bolilor și dăunătorilor. Necesarul de potasiu se poate asigura din săruri potasice, îngrășăminte complexe ce conțin potasiu și din îngrășăminte organice.

Tipul de sol are următoarele caracteristici pe o adâncime de 0-20 cm. determinată de [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] ( vezi tabelul 2.).

Analizând datele din tabel rezultă că solul are un conținut foarte bogat în CaCO3 și conținut moderat de humus. Reacția este neutră, conținut mediu de azot și potasiu și conținut scăzut de fosfor.

Din punct de vedere al condițiilor naturale descrise, se poate afirma că zona este favorabilă și culturii de in, în condițiile aplicării unei tehnologii de cultură adecvate, corelării și subordonării acestea factorului fitosanitar.

Table 2. Caracteristicile solului .

CONCLUZII ASUPRA CADRULUI NATURAL

Condițiile pedoclimatice ale depresiunii Sibiului prezintă unele particularități de importanță locală, a căror neglijare poate duce la pierderi mari de producții. Aceste particularități sunt pozitive dar și negative, care oferă culturii de in condiții optime de dezvoltare , cu obținerea unor producții importante.

Ploile reduse din luna martie corelat cu vănturile din primăvară determină zvântarea rapidă a solului putându-se semăna inul de la sfârșitul lunii martie , începutul lunii aprilie. O problemă deosebită o au înghețurile târzii de primăvară, dar acestea neafectând plantele dacă acestea nu au fost răsărite.

Ploile din luna mai continuate și în luna iunie, asigură necesarul de apă al plantelor în perioada de vegetație.

Procedura aplicată în testarea soiurilor

Pentru testarea soiurilor se completează o serie de documente prezentate în anexa 2.

Testarea soiurilor de in alese este realizată conform standardelor in vigoare armonizate la nivel inetranțional din 1956 pe baze anuale, și de asemnea armonizate în context european.

S-au ales 2 soiuri Alexin și Florinda ca martori iar Fluin și Iunia 96 pentru testul DUS și VAU pentru a se înscrie în [NUME_REDACTAT] .

Observațiile și interpretarea rezultatelor a urmat procedura standard.

Obeservații în perioada vegetației

Data răsăritului: se notează cand 75% din plante au răsărit.

Desimea plantelor: se determină primăvara după răsărirea plantelor. Se folosește rama metrică.

Începutul înfloritului: se notează cand 10% din plante au inceput să inflorească.

Măsurători și observații la floare: lungimea și lățimea petalei, mărimea corolei, colorația mijlocului corolei, forma mijlocului corolei, culoarea corolei în stadiul complet dezvoltat, plierea longitudinal a petalei, culoarea superioară a filamentului, culoarea anterei, culoarea la bază a stilului.

Sfârșitul înfloritului: se notează cand 75% din plante și-au incheiat infloritul.

Înălțimea plantelor la înflorirea deplină: se face cu mira.

Momentul inceperii determinărilor de dinamică: este cand sămanța are 15-16%

umiditate; acesta corespunde cu maturitatea fiziologică marcată prin uscarea frunzelor,

tulpina se colorează in galben, capsulele capătă o culoare maronie, iar la presare se desfac ușor, sămanța se desprinde ușor din loje și capătă o culoarea specifică soiului.

Observații și măsurători la capsulă: lungimea, lățimea și mărimea acesteia, perozitatea septelor false ( se excută cu liniar și șubler).

Maturitatea tehnică: corespunde cu ultima dată din dinamică, cand soiul a atins umiditatea de 10%.

Înălțimea tenhică: ( se fac două măsurători : lungimea fără ramificații și lungimea de la cotiledon la ultima capsulă ) se execută cu mira.

Desimea plantelor: se determină înainte de recoltare. Se folosește rama metrică.

Recoltarea: înainte de recoltare se fac eliminările de la capetele parcelei (1 m2) și se inscrie suprafața parcelei de 10 m2. Se cantărește producția realizată pe fiecare repetiție .

Observații în laborator

Masa a 1000 de boabe (MMB): se stabilește după recoltare pentru fiecare soi. Se

exprimă in grame.Se determină astfel: se numară semințele la intamplare și se grupează cate 100 și apoi cate 500. Cele două probe a cate 500 se cantăresc separat și se adună rezultatele. Se obține astfel masa a 1000 de semințe.

Masa hectolitrică (MH): se determină după recoltare pentru fiecare soi. Se exprimă in kg.

Umiditatea (U): se determină cu umidometru pe fiecare soi în parte .

Culoarea semințelor: se determină luciul fiecărui soi.

2.6. Observații în câmpul experimental – testele DUS și VAU

Testul DUS (distinctivitatea, uniformitatea și stabilitatea unui soi).

Testul DUS este obligatoriu pentru toate creațiile noi la care se solicită înregistrarea.

Testul DUS se efectuează timp de 2 ani consecutiv sau 2 cicluri de vegetație în 2

localități, după caz, conform protocoalelor CPVO sau ghidurilor UPOV.

Un soi este considerat distinct dacă, indiferent de originea naturală sau artificială a variației inițiale din care a rezultat, este în mod clar distinct prin unul sau mai multe caractere de oricare alt soi cunoscut în [NUME_REDACTAT] și în România. Caracterele trebuie să poată fi recunoscute și descrise precis.

Un soi se consideră uniform dacă supus unor variații previzibile specifice sistemului de înmulțire, plantele rămân suficient de uniforme în caracterele destinate, relevante.

Un soi se consideră stabil dacă, după înmulțiri sau multiplicări succesive sau la sfărșitul fiecărui ciclu de înmulțire (dacă amelioratorul a definit un ciclu specific de înmulțire sau multiplicare), caracterele esențiale rămân la fel ca în descrierea inițială.

După executarea testului DUS se comunică solicitantului rezultatul examinării (raportul, descrierea).

CULTURA DE IN ÎN PRIMUL ȘI AL DOI-LEA AN EXPERIMENTAL 2012 – 2013;

2013-2014

Inul este cunoscut ca fiind o cultură foarte pretențioasă la calitatea lucrării solului , respectiv nivelarea perfectă și afânare bună.

Afânarea solului asigură desfășurarea normală a răsăriri și creșterii plantelor precum și a simbiozei prin crearea unor condiții favorabile în ceea ce privește aerația, căldura și regimul apei și al elementelor nutritive din sol.

Sistemul radicular al inului este foarte slab dezvoltat în primele faze de vegetație și de aceea are nevoie de soluri cât mai bine afânate, cu mare capacitate de reținere a apei. Aceste însușiri s-au obținut printr-o execuție corectă și la timp a lucrării solului realizându-se afânarea bună a acestuia.

Lucrările solului efectuate la timp și de calitate au îmbunătățit regimul agrohidric și termic al solului, s-a asigurat o bună încorporare în sol a resturilor vegetale, s-au distrus buruienile și s-a asigurat un strat de sol afânat .

ROTAȚIE

După ce s-a recoltat planta premergătoare aceasta fiind mazărea respective muștar , resturile rămase au fost tocate. Această lucrare s-a executat pe data de 16 iunie 2012 și 8 iunie 2013cu tractorul U 650 în agregat cu tocătorul de resturi vegetale.

Pe data de 25 iulie 2012 și 20 iulie 2013 s-a executat o erbicidare cu Rondup – 6 l/ha pentru a distruge toate buruienile răsărite. Lucrarea s-a executat cu tractorul L 445 + MS 600 .

LUCRĂRILE SOLULUI , FERTILIZARE

Pe data de 28 august 2012 și 18 august 2013 s-a efectuat cea mai importantă lucrare și anume arătura, lucrare ce s-a executat cu tractorul din dotare U 650 M în agregat cu plugul PP 3 x 30 la care s-a atașat grapa stelată . Arătura s-a executat la o adâncime de 30 cm fiind o adâncime mai mare decât în anii anteriori în acest mod se evită formarea harpanului.

Prin arat stratul de sol a fost dislocat, întors, amestecat, resturile vegetale au fost încorporate în profunzime și s-a afânat în scopul influențării proceselor fizice, chimice și biologice din sol.

Aerul și apa pătrund în sol mai ușor realizându-se schimbul de gaze, încălzirea și creșterea umidității solului ceea ce influențează activitatea microorganismelor din sol.

Arătura de vară s-a menținut curată de buruieni și fără crustă prin lucrări succesive cu combinatorul și cu grapele cu colți reglabili.

Pregătirea patului germinativ. Calitatea patului germinativ este hotărâtoare pentru răsărirea și instalerea culturii de in la densitatea stabilită, cerințele acesteia referindu-se la nivelarea terenului, mărunțirea acestuia, care trebuie să fie reavăn, lipsit de buruieni și fără resturi vegetale, care ar înpiedica buna desfășurare și funcționare a semănatului.

Pretențiile ridicate ale inului la calitatea patului germinativ sunt determinate și de necesitatea realizării unui bun contact între semințe și sol.

Lucrarea de pregătire a patului germinativ s-a realizat când solul era zvântat bine și s-a evitat intrarea pe teren la un conținut ridicat de apă, caz în care se favorizează compactarea solului pentru semănat.

Pregătirea patului germinativ s-a efectuat în preajma semănatului și nu mai devreme.

Dacă patul germinativ nu a fost pregătit în mod corespunzător este favorizată o pierdere a apei din sol, sămânța este încorporată la diferite adâncimi aceasta ducând la o germinare și răsărire eșalonată cu goluri, plantele răsar neuniform, sunt ușor atacate de dăunători și începe concurența cu buruienile, toate acestea cu efecte directe în scăderea producției.

Pentru uniformitatea solului s-a executat o lucrare cu combinatorul.

Pregătirea patului germinativ s-a efectuat pe data de 18 martie 2013 și 21 martie 2014 cu utilajele din dotarea C.T.S.-ului. Lucrarea s-a executat cu tractorul U 650 în agregat cu grapa cu discuri GD 3,2 +grapa cu colți reglabili și s-a executat pe o adâncime de 6 – 8 cm.

Aplicarea îngrășămintelor necesare s-a făcut concomitent cu pregătirea patului germinativ a căror administrare a fost făcută cât mai uniform posibil.

Fertilizarea s-a efectuat cu tractorul U 445 +MIG 300, s-a folosit un îngrășământ complex N:P:K – 15:15:15 în doză de 150 kg / ha. și s-a efecutat în data de 18 martie 2013 și21 martie 2014.

SĂMÂNȚA ȘI SEMĂNATUL (sămânța, alegerea soiurilor, norma de sămânță, epoca de semănat, adâncimea, planul de semănat, semănatul ).

SĂMÂNȚA

Semințele au fost primite de la ISTIS București din depozitul special de semințe care la rândul lor au fost primite de la stațiunile unde au fost creeate.

Probele au fost primite în primăvara anului 2013. Alegerea soiurilor s-a făcut cu atenție în funcție de descrierea care a fost făcută de către ameliorator. Am încercat să vedem care dintre soiuri merge, rezistă și dă o producție mai bună în zona noastră la o densitate bine stabilită.

ALEGEREA SOIURILOR

S-au ales 2 soiuri Alexin și Florinda ca martori iar Fluin și Iunia 96 pentru testul DUS și VAU (vezi tabelul 3 ), pentru a se înscrie în [NUME_REDACTAT] .

Tabel 3. Soiurile pentru testare .

NORMA DE SĂMÂNȚĂ

După ce au venit toate soiurile în laborator s-au pregătit semințele pentru semănat . Din fiecare soi în parte s-au făcut câte 2 probe pentru fiecare repetiție.

În funcție de masa a 1000 boabe, puritate, germinație, densitatea stabilită și mărimea parcelei s-a trecut la cântărirea probelor de semănat.

Cantitatea de sămânță la ha este în jur de 35 de kg la care se adaugă un procent de 25 % și reiese faptul că la o densitate de 500 plante la m2 norma optimă de sămânță la ha este de 45 – 50 kg.

Probele au fost cântărite și așezate în pungi care au fost numerotate după planul de semănare. Parcelele experimentale au lungimea de 12 m ceea ce reprezintă 12 m2. Semințele din fiecare pungă au fost în jur de 45 – 50 grame.

EPOCA DE SEMĂNAT

Cercetările efectuate în această direcție au arătat că momentul optim al semănatului este determinat de temperatura și umiditatea solului, precum și de lungimea perioadei de vegetației a soiului cultivat.

Prin semănat s-a realizat încorporarea în sol a semințelor la adâncimi și distanțe stabilite ca optime potrivit cerințelor agrobiologice ale fiecărei culturi.

Principalele elemente tehnologice ale semănatului sunt :

epocade semănat

distanța între rânduri

densitatea

adâncimea de semănat

condițiile pedoclimatice

particularitățile solului

calitatea pregătirii patului germinativ

Pentru germinarea semințelor de in are nevoie minimă de 1 – 3 o C în sol la 2-3 cm ceea ce corespunde la o temperatură medie zilnică în aer de 8 – 10 o C, temperatură care se realizează în zona CTS – ului în jurul datei de 25 – 30 martie . În această perioadă pe lângă temperatura în continuă creștere, în sol se găsește și suficientă umiditate, condiții care determină o răsărire uniformă. Dacă se seamănă într-o perioadă când temperatura solului este mai mică de 0o C, germinarea și răsărirea se desfășoară anevoios într-o perioadă lungă și o parte din semințe pot fi atacate de diferiți dăunători în timp ce semănatul prea târziu duce la sensibilitatea plantelor la atacul de dăunători și la secetă. Plantele se alungesc și sunt predispuse la cădere.

Epoca de semănat influiențează în mare măsură mărimea capsulelor și numărul de semințe din acestea cea ce reprezintă creșterea producției.

SEMĂNATUL

După ce s-a realizat planul de semănat (vezi tabelul 4), pungile cu semințe au fost așezate în ordinea numerelor într-o lădiță pentru a putea fi transportate cu ușurință în câmp în vederea semănării. Înainte de semănat s-a executat operația de marcare care s-a realizat cu ajutorul următoarelor materiale: ruletă, sfoară și var praf.

Table 4. Plan de semănat .

După executarea operațiunii de marcare s-a trecut la semănat. Semănatul s-a executat în data de 19 martie 2013(vezi fig. 2) și 27 martie 2014 cu semănătoarea SUP – 8 specială pentru experiențe în agregat cu tractorul U-302.

ADÂNCIMEA DE SEMĂNAT

Adâncimea optimă de semănat a inului s-a stabilit în funcție de textura , umiditatea și temperatura stratului de sol în care se pune sămânța fiind cuprinsă între 2 – 3 cm.

Important este ca toate semințele să fie încorporate la aceeași adăncime pentru a asigura o răsărire și o dezvoltare uniformă a plantelor.

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] este întâlnit un sol cu textură mijlocie iar adâncimea de semănat s-a stabilit la 2 cm .

Pentru asigurarea uniformității încorporării semințelor de in în sol brăzdarele semănătorii sunt prevăzute cu patine mici și limitatoare de adâncime .

Distanța dintre rânduri este de 12,5 cm.

Concomitent cu semănatul s-a executat și operațiunea de etichetare care s-a făcut cu etichete speciale din plastic.

Fig 2. La semănat în 19 martie 2013.

Fig. 3 Notarea densității după răsărire în primul an experimental.

Fig. 4. Începutul perioadei de inflorire în primul an experimental.

LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE ( combaterea dăunătorilor , buruienilor ).

Cea mai importantă lucrare după răsărirea plantelor de in este combaterea dăunătorilor. Această lucrare s-a executat în data de 01 – 04 – 2013 și 06 – 04 – 2014 cu Faster – 0,1 l / ha și s-a făcut cu vermorelul. Lucrarea s-a repetat la 7 zile pe data de 08 – 04 – 2013 și 16 – 04 – 2014. Pe data de 18 – 04 – 2013 și 03 – 05 – 2014 s-a mai executat o stropire împotriva puricilor cu Calipso – 0,08 l / ha.

O altă lucrare importantă este combaterea buruienilor. Inul este o plantă sensibilă la îmburuienare în special în prima parte a perioadei de vegetație, caracterizată printr-o dezvoltare lentă a plantelor. Îmburuienarea culturii de in în primele faze de vegetație au un efect negativ asupra producției chiar dacă ulterior se execută toate lucrările de întreținere deoarece plantele rămân slab dezvoltate. De aceea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari. Îmburuienarea ulterioară a unei culturi de in împiedică desfășurarea normală a procesului de dezvoltare, diminuează producția și calitatea semințelor și fibrelor.

Lucrarea s-a executat cu Select – 1 L / ha împotriva buruienilor monocotiledonate și cu Basagran – 2 L / ha împotriva buruienilor dicotiledonate .Operațiunea s-a executat pe data de 02 – 05 – 2013 și 18 – 05 – 2014, s-a făcut cu vermorelul.

Pe timpul perioadei de vegetație s-au mai făcut măsurători și observații (vezi fig. 5).

Fig. 5. Măsurători în vegetație în al doi-lea an experimental..

RECOLTAREA

Recoltarea s-a făcut pe data de 07 – 08 – 2013 și 18 – 07 – 2014 cu combina specială pentru experiențe Winstaiger 1231 Fiecare repetiție s-a recoltat separat iar producția a fost pusă în saci care au fost etichetați cu numărul fiecărui soi corespunzător planului de semănare, respectiv etajul din care a provenit .

În laborator sunt determinate mai multe analize printre care :

masa a 1000 boabe

culoarea semințelor

Testul VAU (valoarea agronomică și de utilizare a unui soi)

Testul VAU se efectuează în mod obligatoriu pentru soiurile din speciile de culturi de câmp autohtone și străine, în vederea introducerii lor în Registrul soiurilor. Aceste specii se regăsesc în Catalogul comunitar al soiurilor din speciile de plante agricole.

Valoarea agronomică și de utilizare a unui soi trebuie considerată satisfăcătoare dacă,

comparată cu alte soiuri înscrise în Catalogul oficial, calitățile lui, luate ca un întreg, oferă, cel puțin în privința producției, în orice zona luata în considerare, o îmbunătățire clară, fie pentru cultivare, fie pentru modul de folosință a recoltei sau a produselor derivate din ea.

Oriunde caracteristicile superioare sunt prezente, caracteristicile individuale inferioare pot să nu fie luate în considerare.

Examinarea valorii agronomice și de utilizare nu este ceruta în următoarele situații:

a) pentru înregistrarea soiurilor de ierburi, dacă amelioratorul declară că sămânța din soiul lui nu este destinată pentru producția de furaje;

b) pentru acceptarea soiurilor a căror sămânță este comercializată în alt stat membru care a acceptat deja soiurile, în privința valorii lor agronomice și de utilizare ;

c) pentru înregistrarea soiurilor (linii consangvinizate, hibrizi) care au numai destinația componente pentru soiurile hibride .

La cereale, plante oleaginoase și textile, plante tuberculifere și rădăcinoase și plante furajere, testarea se efectuează, de regulă, în cel puțin 5 CTS-uri. Stabilirea rețelei CTS-urilor pentru testare la fiecare specie se face ținând seama de condițiile pedoclimatice și de importanță economică a speciei respective.

Testarea soiurilor autohtone și străine pentru determinarea valorii agronomice și de utilizare durează 3 cicluri de producție efectivă. Testarea poate dura numai 2 ani (2 cicluri) în cazul soiurilor la care în acești 2 ani rezultatele sunt superioare soiurilor martor, în toate localitățile de testare.

La soiurile modificate genetic a căror forme normale sunt deja înregistrate, testarea se execută un singur an. La aceste organisme, în paralel se va verifica în cadrul unei instituții abilitate și rezistența indusă care a facut obiectul modificării genetice. Soiurile ameliorate prin metode clasice pentru un singur caracter (rezistența la organismele dăunătoare, androsterilitate, etc.), a căror formă normală a fost deja înregistrată, se testează un singur an.

La aceste soiuri se verifică în paralel caracterul indus care a facut obiectul ameliorării.

Cercetarea s-a efectuat prin metoda așezării în blocuri randomizate cu un număr de repetiții de 4 + 1, a 5 –a repetiție fiind destinată măsurătorilor, observațiilor și pentru luat probe în timpul vegetație.

Modul de amplasare randomizat este acela după care criteriul de bază îl constitue ,, împrăștierea ,, pe teren a variantelor în așa fel, încât aceeași variantă să se găsească amplasată pe cele mai diverse ale câmpului experimental, cuprinzând cât mai complet diferitele neuniformități, astfel ca media repetițiilor să reflecte cât mai fidel capacitatea de producție a soiului în condițiile medii ale locului de experimentare.

Lungimea unei parcele este de 12 metri, iar lățimea este de 1 metru. Distanța dintre parcele este de 0,30 metri, iar între etaje sunt alei cu mărimea de 2 metri. Pe margine experiențelor sunt amplasate benzi de protecție ( P ). La recoltare marginile de lângă alei pe o mărime de 1 metru sunt eliminate pentru a nu influența producția ( influența de margine ), iar mărimea parcelei rămâne de 10 m liniari ceea ce reprezimtă 10 m2.

STRUCTURA CULTURILOR

În cadrul Centrului pentru Testarea a Soiurilor întreaga suprafață de 40 hectare a fost împărțită în :

grâu – 15 ha ;

triticale – 10 ha ;

porumb boabe – 10 ha ;

mazăre – 2,5 ha ;

experiențe – 2,5 ha ;

ROTAȚIA CULTURILOR

Asolamentul în care experiențele să ocupe locul cuvenit sunt considerate ca o măsură agricolă deosebit de importantă pentru sporirea fertilității solului, creșterea producției la hectar. Încadrarea experiențelor într-un asolament corespunzător devine o sarcină care nu poate fi neglijată.

În condițiile actuale din agricultura țării noastre, rotația culturilor și încadrarea în asolament este obligatorie, atât pe considerente privind protecția fitosanitară, cât și pe considerente economice și agronomice.

Cele mai bune plante premergătoatre pentru experiențele de in sunt cerealele păioase de toamnă ( grâu, orz ), plante leguminoase ( mazăre, borceag, fasole ).

Rotația practicată la C.T.S. Sibiu este grâu+triticale – porumb – mazăre – experiențe .

IMPORTANȚA EXPERIENȚELOR DE IN ÎN ASOLAMENT

Cultura de in se poate amplasa cu succes pe terenurile cere au fost cultivate anterior cu cereale de toamnă sau leguminoase ( borceag, fasole, mazăre ), cu condiția ca acestea să permită o bună pregătire a solului, să lase solul curat de buruieni și acumularea unei rezerve de apă.

Experiențele de in nu se pot cultiva pe același teren mai mulți ani la rând, nu suportă monocultura deoarece produce fenomenul de ,,oboseală ,, a solului.

Este o foarte bună plantă premergătoare pentru toate culturile, deoarece eliberează terenul devreme în vederea pregătirii acestuia și îl lasă curat de buruieni.

Este exclus cultivarea experiențelor de in după floarea soarelui , mei , sorg și iarbă de Sudan.

În cazul concret de la C.T.S. Sibiu planta premergătoare a fost mazărea care a eliberat solul devreme și a permis executarea lucrărilor de bază în condiții optime.

Lucrarea de diplomă s-a desfășurat pe durata a 2 ani și s-a efectuat într-o rotație de patru ani cu grâu, porumb, mazăre și experiențele de in.

Cultura de mazăre ca plantă premergătoare nu transmite boli comune, nu necesită erbicid cu remanență toxică pentru in, îmbunătățește solul în azot, lasă terenul curat de buruieni.

Toate lucrările au fost identice cu cele de la testul DUS.

PLAN DE SEMĂNAT

Table 5. Schema de semănat.

NORMA DE SĂMÂNȚĂ

După ce au venit toate soiurile în laborator s-au pregătit semințele pentru semănat . Din fiecare soi în parte s-au făcut câte 5 probe pentru fiecare repetiție.

În funcție de masa a 1000 boabe, puritate, germinație, densitatea stabilită și mărimea parcelei s-a trecut la cântărirea probelor de semănat.

Cantitatea de sămânță la ha este în jur de 65 de kg la care se adaugă un procent de 25 % și reiese faptul că la o densitate de 900 plante la m2 norma optimă de sămânță la ha este de 80 – 85 kg.

Probele au fost cântărite și așezate în pungi care au fost numerotate după planul de semănare (vezi tabelul 5). Parcelele experimentale au lungimea de 12 m ceea ce reprezintă 12 m2 Semințele din fiecare pungă au fost în jur de 95 – 100 grame.

Capitolul III Rezultate și discuții în testarea inului

Cererea amelioratorului pentru înscrierea soiului la testare -notificarea

Descrierea morfologică a soiurilor realizară de către ameliorator.

Fluin este un soi creat de către I.N.C.D.A. Fundulea și a fost înregistrat în anul 2000. Înălțimea plantelor este de 55 – 60 cm. Floarea și staminele sunt de culoare albastră iar stilul la bază este alb. Sămânța este de culoare castaniu deschis, cu un conținut de ulei de 43,5 – 48,8 %, iar masa a 1000 de boabe este de 6,3 – 6,8 grame. Soiul este rezistent la cădere, secetă și fuzarioză. Are un potențial de producție de 1,9 – 2,5 tone la hectar.

Iunia 96 este un soi înregistrat în anul 2000, semitardiv, cu o durată a perioadei de vegetațiede 105 – 110 zile și talia plantelor de 55 – 65 cm. Floarea este de mărime mijlocie, cu petale și antere albastre, filamentele staminale și stilul parțial albe. Sămânța este de culoare galbenă, cu masa a 1000 boabe de 7,8 – 8,3 grame, cu un conținut de ulei de 46 – 48 %. Rezistent la secetă și arșiță și cu o bună rezistență fuzarioză și făinare. Are un potențial de producție în jur de 1,7 – 2,0 tone la hectar.

După descriere celor două soiuri de către ameliorator și trimise la ISTIS șeful de cultură a ales martorii împreună cu descrieria morfologică a acestora.

Alexin este un soi creat la I.N.C.D.A. Fundulea și a fost înregistrat în anul 1999. Perioada de vegetație este de 104-107 zile, făcând parte din grupa soiurilor semitardive. Înățimea plantelor este cuprinsă între 50 și 60 cm. Culoarea florilor este albă. Capsulele au mărime mijlocie, sămânța este castanie, cu M.M.B.-ul de circa 7 g. Este rezistent la fuzarioză. Conținutul de ulei este în medie de 40%. Realizează o producție medie de 1,7 tone/ha.

Florinda este un soi înregistrat în anul 1999 și este creat la I.N.C.D.A. Fundulea. Soiul face parte din grupa soiurilor semitardive cu o durată a perioadei de vegetație de 103-106 zile. Are înălțimea plantei de 40-48 cm. Culoarea florilor este albă. Capsulele sunt de mărime mijlocie, sămânța de culoare galbenă, cu M.M.B.-ulde 7 g. și un conținut de ulei de peste 45%. Realizează o producție de sămânță cuprinsă între 1,65-1,85 tone/ha.

3.2. Observații în anul I experimental 2012 – 2013 conform standardului

Următoarele operațiuni importante au fost data răsăririi când 75 % din plante au răsărit, densitatea, respectiv data înfloririi când 10 % din plante au început să înflorească.

Fig. 6 Notarea răsăririi în primul an experimental.

Fig. 7 Faza de brădișor , momentul combaterii buruienilor in primul an experimental.

Observații în timpul vegetației . S-a notat data răsăririi când 75% din plante au răsărit iar rândurile se văd vizibil(vezi fig. 7.), densitatea plantelor la răsărire /m2 cu rama metrică și data înfloririi când 10% dintre plante au înflorit.

Tabel 6. Observații în timpul vegetației – denistate și data înfloritului .

Momentul inceperii determinărilor de dinamică este cand sămanța are 15-16%

umiditate; acesta corespunde cu maturitatea fiziologică marcată prin uscarea frunzelor,

tulpina se colorează in galben, capsulele capătă o culoare maronie, iar la presare se desfac

ușor, sămanța se desprinde ușor din loje și capătă o culoarea specifică soiului.

Maturitatea tehnică: corespunde cu ultima dată din dinamică, cand soiul a atins umiditatea de 10%.

În tabelul următor sunt exprimate valorile dinamicii și data maturării pe fiecare soi în parte .

Tabel 7. Observații în timpul vegetației – dinamica și maturitatea.

RECOLTAREA

Recoltarea inului s-a realizat pe data de 07 – 08 – 2013 și 18 – 07 – 2014 cu combina specială pentru experiențe Winstaiger 1231. Înainta de recoltarea parcelelor experimentale s-au eliminat benzile de protecție și câte 1 metru din față și din spate pentru a nu influența producția obținută (influența de margine). Etajul V s-a recoltat separat pentru că nu mai este concludent deoarece din el s-au luat probe pentru dinamică. Fiecare repetiție s-a recoltat separat iar producția a fost pusă în saci care au fost etichetați cu numărul fiecărui soi corespunzător planului de semănare, respectiv etajul din care a provenit. Sacii au fost cântăriți în câmp iar rezultatele au fost trecute în tabele speciale. Probele obținute din etajul I au fost ținute pentru a se putea face observațiile specifice în laborator.

Producțiile obținute în primul an experimental ( vezi tabelul 8) au fost peste mediile anilor anteriori deoarece condițiile meteorologice au fost favorabile iar perioada de recoltare a avut loc în condiții normale.

Tabel 8. Producții experimentale .

În laborator sunt determinate mai multe analize printre care:

umiditatea

masa a 1000 boabe

masa hectolitrică și

culoarea semințelor

Analize la sămânță în primul an experimental(vezi tabelul 9). În primul an experimental analizele la sămânță au fost bune datorită condițiilor meteorologice favorabile din acest an 2013.Umiditatea a scăzut normal la valoarea optimă de recoltare, masa hectolitrică este mare, masa a 1000 boabe este foarte mare iar culoarea este caracteristică soiului.

Tabel 9. Rezultatele analizelor de laborator.

3.3. Observații în anul 2 experimental conform standardului

Câmpul experimental a fost supus observațiilor și în anul II iar rezultatele sunt prezenetate în tabelul de mai jos. De asemenea o imagine a câmpului experimental este prezentată în fig. 9 unde a fost notată perioda de înflorire .

Fig. 8 Notarea perioadei de înflorire.

Observații în timpul vegetației. Observațiile executate în perioada de vegetație au fost efectuate la timp datorită perioade optime în care s-a executat semănatul și a timpului favorabil dia acest an.

Tabel 10. Rezultate ale producției experimentale.

În tabelul următor sunt exprimate valorile dinamicii și data maturării pe fiecare soi în parte.

Valorile dinamicii sau încadrat în normele prevăzute în statisticile anilor precedenți iar maturitatea s-a încadrat în perioada normală.

Table 11. Dinamica în al doi-lea an experimental la in.

Producțiile obținute în al doi-lea an experimental (vezi tabelul 12 .) au fost mai mici decât în primul an experimental datorită căldurii prea ridicată înainte de perioada de maturitate ceea ce a dus la o șiștăvire ușoară a boabelor și o recoltare mai rapidă față de perioada normal.

Table 12. Producțiile obținute în al doi-lea an experimental la in.

Analize în laborator în al doi-lea an experimental (vezi tabelul 13). În al doi-lea an experimental analizele la sămânță au fost destul de bune datorită condițiilor meteorologice favorabile din acest an 2014. Umiditatea a scăzut normal la valoarea optimă de recoltare, masa hectolitrică este munpic mai mică datorită căldurii prea mari înainte de recoltare, masa a 1000 boabe este mai mică datorită șiștăvirii boabelor iar culoarea este caracteristică soiului .

Tabel 13. Rezultatele analizelor de laborator.

3.4. Procesarea datelor pentru transferul rezultatelor la ISTIS

Testarea soiurilor în cei doi ani experimentali a decurs foarte bine, soiurile candidate Fluin și Iunia 96 au dat rezultate foate bune , amelioratorul a reușit să stabilizere caracterele tari ale soiului și de aceea se încadrează în normele naționale pentru a putea fi înscrise în [NUME_REDACTAT] al soiurilor de plante de cultură din România.

Testul DUS

Soiurile supuse la testul DUS sau comportat bine în cei doi ani experimentali au dat rezultate foarte bune chiar și în anul al doi-lea atunci când periodele climatice au fost nefavorabile, nu au fost diferențe de note de la un an la altul.

Tabel 14. Fișe observații test Dus la soiul Alexin.

Tabel 15. Fișe observații test Dus la soiul Florinda.

Tabel 16. Fișe observații test Dus la soiul Fluin.

Table 17. Fișe observații test Dus la soiul Iunia 96.

Testul VAU

Soiurile supuse la testul VAU sau comportat bine în cei doi ani experimentali au dat rezultate foarte bune, o producție bună chiar și în anul al doi-lea atunci când periodele climatice au fost nefavorabile, de aceea se încadrează în normele naționale pentru a putea fi înscrise în [NUME_REDACTAT] al soiurilor de plante de cultură din România.

Tabel 18. Fișe observații test VAU la soiul Alexin.

Table 19. Fișe observații test VAU la soiul Florinda.

Table 20. Fișe observații test VAU la soiul Fluin.

Table 21. Fișe observații test VAU la soiul Fluin.

3.5. Prelucrarea automată a datelor la Oficiul de calcul al ISTIS

Se execută la biroul de calcul al ISTIS. Procedura oficială recomandată  în baza prevederilor art. 37 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante, având în vedere necesitatea armonizării legislației românești cu [NUME_REDACTAT] nr. 2002/55/CE privind comercializarea semințelor de legume publicată în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] nr. L 193 din 20/07/2002 și [NUME_REDACTAT] nr. 930/2000 din 4 mai 2000 care stabilește regulile de implementare referitoare la eligibilitatea denumirii soiurilor din speciile de plante agricole și legume publicată în [NUME_REDACTAT] al [NUME_REDACTAT] nr. L 108 din 05/05/2000.

3.6. Transmiterea rezultatelor aplicantului

Conform procedurii, rezultatele vor fi transferate în termen de maxim 2 ani (ținând cont că durata testelor durează timp de 2 ani) din data de 18 decembrie 2012 în care a fost depusă cererea de înscriere pentru efectuarea testelor DUS și VAU în vederea înscrierii în [NUME_REDACTAT].

3.7. Prenotificarea către [NUME_REDACTAT] și țările membre

Conform procedurii comunitare descrisă art. 63 din [NUME_REDACTAT] (CE) nr. 2100/94 din 27 iulie 1994 privind regimul de protecție comunitară a soiurilor de plante. Regulile de implementare detaliate referitoare la eligibilitatea denumirii soiurilor din speciile de plante agricole și legume se aplică în conformitate cu [NUME_REDACTAT] (CE) 930/2000, amendat de [NUME_REDACTAT] (CE) 1831/2004,.

3.8. Întocmirea documentației în vederea înregistrarii

În vederea înregistrării se întocmește o documentație pentru fiecare soi, care este prezentată comisiei în ședința de înregistrare, specificandu-se motivarea propunerii pentru inregistrare. Documentația tehnică pentru soiurile testate în vederea înregistrării se întocmește de către I.S.T.I.S. și se transmite membrilor comisiilor cu 10 zile înaintea convocării ședinței. Prezentarea soiurilor în documentația de înregistrare se face codificat. Documentația cuprinde dosare despre:

însușiri fiziologice

însușiri de calitate

rezistențe la boli

producții

MADR stabileste comisia de inregistrare. Votarea soiurilor este codificata si secreta.

Conform procedurii comunitare descrisă în regulamentul după votarea soiurilor se întocmește procesului verbal și aprobarea de catre MADR. (Comisia de înregistrare pentru plante agricole și horticole nr. 3018/22.10.2014 și Procesul verbal întocmit în data de 22.10.2014.)

La înregistrare se constituie proba-etalon, față de care se va compara în anii următori autenticitatea seminței în urma selecției de menținere. Aceste probe se solicită de la persoana responsabilă pentru soi. Mărimea probei-etalon se stabilește de ISTIS și va fi păstrată în condiții corespunzătoare timp de 10 ani pentru a servi ca martor în verificarea periodică a soiurilor înregistrate.

3.9. Aprobarea oficială a înregistrării soiurilor în [NUME_REDACTAT] de înregistrare a soiurilor prevede ca etapă importantă aprobarea documentației privind Comisia de înregistrare pentru plante agricole și horticole nr. 3018/22.10.2014 și Procesul verbal (vezi anexa 3) întocmit în data de 22.10.2014. în ședință din 22.10 2014. Aceste ședințe au loc de câte ori este nevoie (maxim de 4 ori pe an) și preced procedura de publicare în monitorul oficial (ORDIN privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2014).

3.10. Înregistrarea în Catalogul oficial

Din punct de vedere oficial procedura de înregistrare a soiurilor este finalizată odată cu publicarea Ordinului de aprobare a Catalogului ofical al soiurilor și hibrizilor de către ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor publicată în [NUME_REDACTAT] al României.

3.11. Notificarea soiurilor înregistrate către [NUME_REDACTAT]

Din punct de vedere oficial procedura de notificare a soiurilor înregistrate sunt transmise după o machetă elaborată de UE și trimisă tuturor statelor membre.

3.12. Oficializarea aprobării soiurilor

Soiurile sunt înregistrate odată cu publicarea acestora în Monitorul oficial și cu apariția [NUME_REDACTAT] al soiurilor de plante de cultură din România din anul 2014.

3.13. Transmiterea listei soiurilor înregistrate la OECD

Procedura de transmitere a listei soiurilor înregistrate către OECD se efectueaza anual pentru a fi admise la certificare.

3.14. Certificatul de înregistrare al soiurilor

Notificatorul (amelioratorul) primește certificatul în termen de 3 luni de la publicarea în Monitorul oficial. Posesia certificatului conferă posesorului dreptul de a produce și a comercializa sămanță din toate categoriile soiului respectiv și de a beneficia de drepturile care decurg din aceasta, potrivit legislației in vigoare.

3.15. Estimarea costurlor asociate înregistrării soiurilor de in

Având în vedere că inul a fost cultivat pentru testare suprafața ocupată de acesta a fost foarte mică în jur de 0.05 ha. și de aceea costurile (vezi tabelul 22) au fost mai mari decât dacă ar fi cultivat pe o suprafață mai mare.

Cheltuielile pe cei doi ani experimentali au fost de 365 lei, dar aceste costuri au fost acoperite din taxele care au fost plătite de către amelorator. Costul pentru înregistrarea cererii de înscriere pentru testare este de 210 lei pentru fiecare test și pe fiecare soi în parte.

Costurile pentru testul DUS este de 925 lei pentru fiecare soi.

Costurile pentru testul VAU este de 315 lei pentru fiecare soi.

Table 22. Costurile cultivării inului.

3.16. Estimarea timpului de la notificare până la certificare

Timpul de la notificare și până la înregistrarea oficială a soiurilor a durat 2 ani (18 decembrie 2012 data când a fost depusă cererea și 22 octombrie 2014 data când a fost publicată în [NUME_REDACTAT].

Capitolul IV [NUME_REDACTAT] baza experienței acumulate încei 12 ani la Centrul pentru [NUME_REDACTAT] Sibiu, în cazul testării soiurilor putem concluziona că:

Inul- este important economic- avem cerere de piață.

Se justifică astfel testarea inului deoarece încurajem fermierii pentru cultivarea inului pe suprafețe mult mai mari față de prezent.

Costurile asociate pentru testare sunt mai mari față de cultivarea unei suprafețe de cel puțin 1 ha în condiții normale de cultivare.

Cererea de piață justifică amortizarea costurilor de certificare în timp…

Timpul alocat certificării în mod ideal poate fi de 2 ani pentru testul DUS iar pentru testul VAU este de 2-3 ani.

Condițiile climatice pot întârzia maturitatea plantelor datorită temperaturilor scăzute din timpul verii sau precipitațiilor excesive, dar totodată din cauza căldurii și secetei pot grăbi maturitatea dar și șiștăvirea boabelor.

Practicile agricole responsabile în cadrul centrului de testări nu aduc efecte negative asupra mediului. Lucrările cu pesticide conform solicitărilor UE DG Sanco, nu se produse poluare excesivă.

Gradul ridicat de mecanizare a culturii de in și prețul de valorificare a producției obținute foarte bun, determină o rentabilitate ridicată comparativ cu alte culturi .

Lucrările tehnologice aplicate pe fazele de cultură la experiențele de in, depind în cea mai mare parte de condițiile climatice întâlnite, variate de la un an agricol la altul.

Datorită celor 12 ani de muncă ca tehnician – laborant iar de 1 an ca inginer în cadrul Centrului pentru [NUME_REDACTAT] Sibiu mi-a ușurat munca pentru a executa lucrarea de dizertație iar cu ajutorul colegilor din cadrul centrului munca depusă la acest proiect a fost mult mai ușoară .

Trebuie ca unul din scopurile cercetării să fie și acela de a oferi agricultorilor cele mai bune tehnologii nu numai sub aspectul performanțelor cantitative, dar și sub aspect calitativ, cu referire în mod deosebit la performanțele economice, care permit un trai decent celor ce se ocupă de cultivarea pământului .

[NUME_REDACTAT] MM., 2011, The red list of crop varietis for Romania – Lista roșie a varietăților plantelor de cultură din România: [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT]" din Sibiu, ISBN 978-606-12-0208-9

Antofie MM., 2012, Conservarea biodiversității- considerente politice și legislative, [NUME_REDACTAT] "[NUME_REDACTAT]" din Sibiu,

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], 2014, accessed on 14 february 2014 http://www.gbif.org/species/3034714

Encyclopedia of life: http://eol.org/pages/581712/overview

[NUME_REDACTAT]., 1977, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Române, Vol. VI,

Drăgulescu C, Plantele alimentare din flora spontană a României, [NUME_REDACTAT]-Turism, București, 1991

Constantinescu C, Plantele medicinal în apărarea sănătății, [NUME_REDACTAT], București, 1978

Dumitru E și Răducanu D, 1992, Terapia naturistă Incursiune în farmacia naturii, [NUME_REDACTAT], București,

Fang, R., Jiang, C. H., Wang, X. Y., Zhang, H. M., Liu, Z. L., Zhou, L. & Deng, Z. W. (2010). Insecticidal activity of essential oil of Carum carvi fruits from China and its main components against two grain storage insects. Molecules,15(12), 9391-9402.

Ene, A. C., Nwankwo, E. A., & Samdi, L. M. (2007). Alloxan-induced diabetes in rats and the effects of black caraway (Carum carvi L.) oil on their body weight. Res J [NUME_REDACTAT] Sci, 2(2), 48-52.

Șanli, A., Karadoğan, T., Tonguc, M., & Baydar, H. (2010). [NUME_REDACTAT] Caraway (Carum carvi L.) Seed on sprouting of potato (Solanum tuberosum L.) tubers under different temperature conditions. [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT], 15(1), 54-58.

Mihu I, 2004, Cartea satului Rod,[NUME_REDACTAT] Mater, 2004, ISBN 973-632-143-6

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Fitotehnie –Lucrări practice. Editura ,,[NUME_REDACTAT],, , Sibiu 2005.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Fitotehnie –Notă de curs. Editura ,,[NUME_REDACTAT],, , Sibiu 2005.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Agricultura durabilă concept în dezvoltare , [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT] ,, din Sibiu, Sibiu 2011.

M.A.A. – Anca – Cereale și plante tehnice – Colecția 2001-2004.

[NUME_REDACTAT] Octavian – Pedologie. [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT],, Sibiu, Sibiu 2009.

[NUME_REDACTAT] , Comisia de Stat pentru Încercarea și [NUME_REDACTAT] – Metodica experiențelor cu soiuri de plante agricole ,,Culturi de câmp,, .

Milică C.I. și colab. – Fiziologie vegetală. [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, București 1977.

Milică C.I. și colab. – Fiziologie vegetală. [NUME_REDACTAT] și Pedagogică, București 1982.

Muntean L., Borcean L., Axinte M., [NUME_REDACTAT]. – Fitotehnia – [NUME_REDACTAT] Ionescu de la Brad, Iași 2003.

[NUME_REDACTAT] – Tratat de agricultură. [NUME_REDACTAT] , București 1996.

[NUME_REDACTAT] – Producerea semințelor de cereale , leguminoase pentru boabe și plante tehnice – [NUME_REDACTAT] , Brașov 2007.

[NUME_REDACTAT] – Fiziologia plantelor. [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT],, Sibiu 2001.

[NUME_REDACTAT] – Fiziologie vegetală. [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT],, Sibiu 2005.

Săulescu N.A., Săulescu N. – Câmpul de experiență. [NUME_REDACTAT]-Silvică, București 1967.

[NUME_REDACTAT] – Agrometeorologie . Editura ,,[NUME_REDACTAT],, , Sibiu 2008.

[NUME_REDACTAT] – Botanică. [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT],, Sibiu 2008.

[NUME_REDACTAT] – Fitopatologie. [NUME_REDACTAT] ,,[NUME_REDACTAT],, din Sibiu, Sibiu 2003.

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Iuliana – Entomologie. [NUME_REDACTAT], Sibiu 2008.

[NUME_REDACTAT]-Doina – Fiziologie vegetală. Editura „[NUME_REDACTAT] de la Brad”, Iași 1998.

Țârdea C. – Agrochimie. Caiet de lucrări practice. Litografiat I.A. , Iași 1985.

Vrînceanu V. , Voinea S. – Cultura plantelor oleaginoase. [NUME_REDACTAT]-silvică, București 1962.

Zamfirescu N. și colab. – Fitotehnie. [NUME_REDACTAT], București 1964.

Anexa nr.1. Dotarea și organizarea centrului

Dotarea centrului s-a realizat în urma unui plan de investiție pe mai mulți ani urmând achiziționarea de utilaje ce asigură lucrări de calitate cât și optimizarea cheltuielilor.

Din punct de vedere mecanic centrul este dotat astfel :

două tractoare U 650 M

un tractor 445 L

două tractoare U 302

o combină Winștaiger pentru experiențe

o semănătoare SPC -4

o semănătoare SPC -6

o semănătoare SUP -29

o semănătoare pentru experiențe pe 8 rânduri

două pluguri PP 3×30

o freză F -125

o freză F -175

un cultivator cu 7 secții

un cultivator cu 5 secții pentru deschiderea și formarea rigolelor

o mașină de scos cartofi pe un rând

un combinator CP -4,2

o batoză treerat spice și snopi

trei remorci RM -2

o cositoare cu cuțit dublu Gasparo -130

o mașina de stropit MS -600

o mașină de stropit MS – 1000

două grape stelate

un disc GD 3,2

un camp de grape cu colți reglabili

o vânturătoare pneumatic

un tocător de resturi vegetale

un atomizor

două vermorele 15 L

o cositoare de tuns gazon

un trimăr

Pentru depozitarea unor produse și pentru adăpostirea utilajelor centrul are următoarele adăposturi :

două magazii cu suprafața totală de 200 m2

un atelier cu suprafața de 50 m2

două șoproane cu suprafața totală de 160 m2

o copertină cu suprafața de 75 m2

un depozit de motorină cu suprafața de 30 m2

Centrul pentru [NUME_REDACTAT] mai beneficiază și de o clădire administrativă compusă din:

un birou cu suprafața de 25 m2

o cameră de oaspeți de 30 m2

un laborator de 24 m2

o baie de 5 m2

o bucătărie de 12 m2

două holuri cu suprafața totală de 20 m2

un vestiar de 4 m2

Personalul centrului este format din :

responsabilul centrului – ing. [NUME_REDACTAT] Dumitru

ing. [NUME_REDACTAT]

ing. [NUME_REDACTAT]

muncitor – [NUME_REDACTAT]

Anexa nr. 2 Formulare necesare pentru initierea procedurii de testare

CERERE

pentru înscrierea soiului la examinare în vederea înregistrării

în Catalogul oficial

Numărul de înregistrare: … … … …. …. din … … … … … .. (se completează de solicitant)

Examinări solicitate :

– DUS pentru soi  ; pentru formele parentale

– Retestare pentru prelungirea înscrierii în Catalogul oficial național

– VAU pentru soi

– Amprenta genetică: pentru soi ; pentru formele parentale

Prezenta cerere a fost depusă in două exemplare din care unul se returnează solicitantului.

Semnătura solicitantului: Semnătura autorului:

Nr. de înregistrare a cererii

de înscriere ………………….

INFORMAȚII SUPLIMENTARE PRIVIND

soiul sintetic

Semnătura solicitantului: Semnătura autorului:

Data:

Comanda de testare

APLICANTUL………………………………………

Adresa………………………………………………

Tel./fax………………………………………………

Nr. Reg. Comert …………………CUI……………

Cont…………………………………………………

Banca……………………………………………….

Nr…………

COMANDĂ DE TESTARE

PENTRU ANUL 2012 – 2014

Prin prezenta solicităm Institutului de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT] Testarea următoarelor soiuri și linii consangvinizate:

Plata tarifelor de testare se va efectua conform contractului de testare ce urmează a fi încheiat.

DIRECTOR CONTABIL ȘEF

Primirea probei unice de sămânță

Codificarea soiurilor (după specie, tip de soi, precocitate,etc);

Nu a fost cazul.

Alegerea soiurilor apropiate (colecția de referință) – martori de referinta;

Pentru cele 2 soiuri de in pentru ulei sau ales 2 martori aceștia fiind Alexin și Florinda care au caractere aproriate ce cele 2 soiuri care urmează a se înscrie în [NUME_REDACTAT] al Soiurilor .

Întocmirea planurilor tematice pentru Centrele de testare ;

PLAN TEMATIC

2013

TESTUL VAU

IN PENTRU ULEI – Linum usitatissimum L.

Parametrii parcelei experimentale

– suprafața semănată ……………………………………………………………………………….. 12 m2

– suprafața recoltată ………………………………………………………………………………… 10 m2

– lungimea parcelei semănate……………………………………………………………………… 12 m

– lungimea parcelei recoltate ……………………………………………………………………… 10 m

– lățimea parcelei ……………………………………………………………………………………….. 1 m

– lățimea recoltată ………………………………………………………………………………………. 1 m

– numărul randurilor semănate ………………………………………………………………………… 8

– numărul randurilor recoltate …………………………………………………………………………. 8

– distanța intre randuri ………………………………………………………………………….. 12.5 cm

– densitatea plantelor (plante/m2)………………………………………………………………….. 900

– nr. repetiții ……………………………………………………………………………………………..4 + 1

PLAN TEMATIC

2013

TESTUL DUS

IN PENTRU ULEI – Linum usitatissimum L.

Parametrii parcelei experimentale

– suprafața semănată ……………………………………………………………………………….. 12 m2

– suprafața recoltată ………………………………………………………………………………… 10 m2

– lungimea parcelei semănate……………………………………………………………………… 12 m

– lungimea parcelei recoltate ……………………………………………………………………… 10 m

– lățimea parcelei ……………………………………………………………………………………….. 1 m

– lățimea recoltată ………………………………………………………………………………………. 1 m

– numărul randurilor semănate ………………………………………………………………………… 8

– numărul randurilor recoltate …………………………………………………………………………. 8

– distanța intre randuri ………………………………………………………………………….. 12.5 cm

– densitatea plantelor (plante/m2)………………………………………………………………….. 500

– nr. repetiții …………………………………………………………………………………………………..2

Transmiterea probelor de samânță și a planurilor în rețeaua de testare

Transmiterea probelor de samânță și a planurilor în rețeaua de testare

Încheierea contractelor de testare cu aplicantii

Se execută între pesonalul specializat din cadrul ISTIS și ameliorator

CONTRACT PRESTARII SERVICII

nr. ………………. din ………………….

1. Parti contractante

Între

autoritatea contractanta ………………………………,adresa sediului ………..….………., telefon/fax …………….,numar de înmatriculare ………………., cod fiscal ………………………,

cont trezorerie ………………….., reprezentata prin …………………………..………………….,

(denumirea conducatorului)

functia …………………………………………..…………, în calitate de achizitor, si prestatorul ………………………………..……………………………………………………………………………,

(denumirea)

adresa sediului ……………………………………………,telefon/fax …….……………….., numarul de înmatriculare ……………….,cod fiscal ………..………….., cont (trezorerie, banca) ………..,

reprezentat prin ………………………………………..………………………………………………..,

(denumirea conducatorului)

functia ………………………………………………………………………….., în calitate de prestator,

a intervenit prezentul contract.

2. Obiectul si pretul contractului

2.1. – Prestatorul se obliga se presteze ……………………………………………………….. în

(denumirea serviciilor)

perioada/perioadele convenite si în conformitate cu obligatiile asumate prinprezentul contract.

2.2. – Achizitorul se obliga sa plateasca prestatorului pretul convenit pentru îndeplinirea contractului de servicii……………………………………………………………….…………………….. .

(denumirea)

2.3. – Pretul convenit pentru îndeplinirea contractului, platibil prestatorului de catre achizitor, conform graficului de plati, este de…………..………………. mii lei, din care T.V.A. ……….…………….. mii lei.

3. Durata contractului

3.1. – Prestatorul se obliga sa presteze………………………………………………………………….,

(denumirea serviciilor)

astfel cum este prevazut în graficul de prestare pentru îndeplinirea sarcinilor, în decurs de ……………..………… de la data intrarii în vigoare a contractului .

(zile/luni calendaristice)

Achizitor, Prestator,

……..…………………… …..…………………………..

(semnatura autorizata) (semnatura autorizata)

L.S. L.S.

Transmiterea fișelor de observații la CTS-uri;

Fișe DUS

Fișe VAU

Anexa nr. 3 Proces verbal

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAȚIEI ȘI PĂDURILOR

      Comisia de înregistrare pentru …………

       De acord Se aprobă
       ──────── ──────────
   Secretar de stat, Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor,
   …………………… …………………………………………..

PROCES – VERBAL
încheiat astăzi ……………….
Subsemnații, membrii Comisiei de înregistrare pentru ……………………………….luând în discuție documentația tehnică prezentată de Institutul de Stat pentru Testarea și [NUME_REDACTAT], propunem următoarele:
I. Sa se aprobe înregistrarea pentru producție, începând cu anul …………, a soiurilor specificate mai jos, care au îndeplinit condițiile pentru a fi înregistrate, introduse și generalizate în cultura.
Soiurile înregistrate au același regim ca și cele înscrise în catalogul oficial al soiurilor. …………………………………………………………
II. Nu au îndeplinit condițiile pentru a fi înregistrate soiurile:
……………………………………………………………….
III. Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în 3 exemplare care fac parte din documentația tehnica a soiurilor înregistrate.
Membrii comisiei,
…………………… ……………………
…………………… ……………………
…………………… ……………………