Energii Eoliene

BIBLIOGRAFIE

1. A. Bîrlog, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]- Centrale

energetice hibride bazate pe surse de energie regenerabile, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Energetice, ediția a VIII-a, , 2011;

2. Calitatea și [NUME_REDACTAT] Electrice – Ghid de Aplicare, European COPPER Institute;

3.C. Vlad, P. D. [NUME_REDACTAT] eoliană – conversie și utilizare, EȘE, 1985;

4. V. Ilie (coordonator) s.a. Utilizarea energiei vîntului [NUME_REDACTAT], 1984;

5. Energia eoliană – harta resurselor de vânt ale României;

6.. O. [NUME_REDACTAT] energiei, [NUME_REDACTAT], 1987;

7. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] WWEA 2011, data publicării aprilie

2011,http://www.wwindea.org/home/images/stories/pdfs/worldwindenergyreport 2010;

8. http://grupo02termo.wordpress.com/;

9..http://www.eudirect.ro/old/pdfs/energia_curs.pdf

Geographia, [NUME_REDACTAT]“Geographia”, Energia alternativă, [NUME_REDACTAT], http://revgeographia.wordpress.com/2008/05/27/energia-alternativa/;

10. Money.ro, România, raiul eolienelor: Încă 400 de milioane de euro în energie "verde". Autor: [NUME_REDACTAT], Publicat: 31 mai 2011, Actualizat: 01 iun 2011, http://www.money.ro/inca-300-de-milioane-de-euro-in-energie-verde–vezi-proiectele_979546.html;

11. Raportul evaluării impactului asupra mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Câmpului, jud. Suceava;

12. Revista de informare, Energia eoliană, autor [NUME_REDACTAT], http://www.revista

informare.ro/showart.php?id=221&rev=8

13.https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=STUDIU+DE+EVALUARE+ADECVAT%C4%82+PENTRU+PARC+EOLIAN+CAPU+CAMPULUI

14. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ecologie/energia-eoliana-176031.html;

15. http://www.eoliene.eu/;

16. http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=221&rev=8

17. http://ro.scribd.com/doc/78001666/Energia-la-Energia-Mareelor

18. http://universulenergiei.europartes.eu/intrebari/energia/

19. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_de_biomas%C4%83

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83

21. http://www.totalauto.ro/2009/09/03/vision-efficient-dynamics/

22. http://www.eoliene.eu/costurile-energiei-eoliene.html 

23. http://www.schoenherr.eu/news-publications/publications/pdfs/schoenherr_Wind %20energy%20report_May%202013.pdf

24. http://apmsv.anpm.ro/upload/49776_RIM%20Capu%20Campului%20final.pdf

25. http://adevarul.ro/news/societate/aerogeneratoarele-viitorul-energia-eoliana-1_50ae971d7c42d5a6639e3b0c/index.html

26. http://www.ecology.md/md/section.php?section=tech&id=4447#.U5h0z3bSvXQ

27. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Studiul-privind-exploatarea-si68.php

CAPITOLUL I.

INTRODUCERE PRIVIND ENERGIA EOLIANĂ

ISTORICUL ENERGIEI EOLIENE

Omenirea utilizează energia eoliană pe parcursul a câtorva milenii. Vântul impunea să lucreze morile de vânt, mișca corăbiile cu pânze. Energia cinetică a vântului a fost și este accesibilă practic în toate părțile pământului. Este atractivă și din punct de vedere ecologic – nu produce emisii în atmosferă, nu formează deșeuri radioactive.

Ca sursă energetică primară vântul nu costă nimic. De asemenea aceasta poate fi utilizată decentralizat – este o alternativă bună pentru localitățile mici aflate departe de sursele tradiționale.

 Drept sursă energetică vântul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani. Încă la orizontul civilizației energia vântului se utiliza în navigația maritimă. Se presupune că egiptenii străvechi mergeau sub pânze încă 5.000 ani în urmă. În jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului mașini eoliene cu axă verticală de rotație se utilizau pentru măcinarea grăunțelor. Cunoscutele instalații eoliene (mori cu elicele conectate la turn) asigurau funcționarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din [NUME_REDACTAT]. Morile pentru măcinarea boabelor, care funcționau pe baza vântului, sunt una din cele mai mari performanțe a secolelor medii. În sec. XIV olandezii au îmbunătățit modelul morilor de vânt, răspândite în [NUME_REDACTAT], și au început utilizarea largă a instalațiilor eoliene la măcinarea boabelor.

 Interesul către energetica vântului reapare după câteva crize petroliere trăite de omenire timp de câteva decenii. Acest lucru se petrece la începutul anilor 1970, datorită creșterii rapide a prețurilor la petrol.

ENERGIA

Termenul de „energie“ are o istorie lungă. De origine din limba greacă veche, este folosit mai întâi de Kepler în sensul de putere care emană din corpuri. În sensul actual, este introdus pentru prima oară în literatura științifică de către [NUME_REDACTAT], în anul 1807. Termenul de „energie cinetică“ a fost introdus de W. Thomson, iar cel de „energie potențială“ de Rankine1.

1.2.1 Istoricul conceptului de energie

Istoria dezvoltării conceptului de energie până la forma actuală este lungă și plină de nuanțări semantice.

În 1665, G.W. Leibnitz a introdus termenul de „vis viva“ (forța vie) pentru a desemna cantitatea mv2 care apărea în calculele lui mecanice. [NUME_REDACTAT] a dat această denumire prin analogie cu termenul de „forță“, folosit de I. Newton pentru produsul ma, alegerea sa nu a fost prea inspirată8.

În 1673, C. Huygens observă că în timpul ciocnirii a două sfere perfect elastice, suma produselor dintre masa și pătratul vitezei acestora, înainte și după ciocnire, rămâne constantă.

În 1807, Th. Young a făcut trecerea de la forța vie la energie. Mai târziu, W. Thomson (viitorul lord Kelvin) introduce termenul de „energie cinetică“, iar Rankine pe cel de „energie potențială“.

În 1826, J.V. Poncelet introduce termenul de „lucru mecanic“, contribuind astfel la crearea premiselor pentru descoperirea legii conservării energiei.

În 1853, W. Thomson nota: „Numim energie a unui sistem material aflat într-o stare determinată, contribuția măsurată în unități de lucru a tuturor acțiunilor produse în exteriorul sistemului, dacă acesta trece (indiferent în ce mod) din starea sa într-o stare fixată arbitrar“11.

În 1897, M. Planck consideră că „energia este aptitudinea unui sistem de a produce efecte exterioare“. [NUME_REDACTAT], energia este o funcție de stare, prin energia unui corp (sau a unui sistem de corpuri) înțelegându-se o mărime care depinde de starea fizică instantanee în care se găsește sistemul.

1.2.2. Energia și [NUME_REDACTAT] actuală de cunoștințe și dezvoltare tehnologică, se consideră că Universul care ne înconjoară este reprezentată sub două forme: de substanță și câmp de forțe. Materia este caracterizată prin două mărimi fundamentale: masa și energia. Masa este măsura inerției și a gravitației, iar energia este măsura scalară a mișcării materiei. Termenul ENERGIE are o utilizare deosebit largă, dar, cu toate acestea, înțelesul concret al noțiunii nu este la fel de folosit sau strict analizat, datorită unor particularități mai subtile, caracteristice anumitor forme de energie. Cea mai generală definiție, prezintă energia ca măsură a mișcării materiei. Aceast enunț, deși corect, prezintă inconvenientul unei exprimări mai puțin explicite, având în vedere diversitatea mare a formelor de mișcare a materiei15.

1.2.3. Energia și Informația

“Energia mai poate fi definită și ca o “măsură a calității și cantității schimbului informațional din natură”. O conexiune între energie și informație poate fi constituită și din principiile II și III ale termodinamicii, în special principiul II, care ne dă legătura între entropie și energia internă a unui sistem termodinamic. Un schimb de energie cu valori destul de mari poate fi inițiat printr-un schimb informațional de o anume calitate20.

1.2.4. Energia și [NUME_REDACTAT] implică aspecte dintre cele mai eterogene, teoretice și practice, fundamentale și aplicative. Relația dintre energie și timp s-a dovedit a fi "punctul fix" la care ajunge orice discuție despre energie, indiferent de punctul de la care pornește discuția:

energia nu poate fi înțeleasă în afara principiilor termodinamice, unde timpul este un parametru esențial;

orice politică energetică este confruntată cu problema costului energiei, aceasta din urmă fiind tot o problemă de timp;

transformarea energiei este legată de intervalul de timp.

Energia este corelată cu timpul, probabil se condiționează reciproc. Relația energie-timp domină orice analiză în domeniul energiei, doar modul de interpretare fiind cel care diferă.

Energia poate fi asemuită cu un cristal cu foarte multe fațete. Cristalul este ansamblul acestor fațete, dar nici o fațetă luată separat nu îl poate explica. În cazul nostru, fațetele reprezintă fizica, matematica, tehnologia, economia… Timpul apare aici ca un numitor comun: toate fațetele sunt legate mai mult sau mai puțin de acesta. Toate aceste fațete formează împreună un compact – energia.

Problema energiei este strâns legată de factorul timp. Definirea conceptelor referitoare la timp conduce la o mai bună înțelegere a dinamicii unor procese și fenomene. În literatura de specialitate se disting șase moduri în care a fost abordat timpul în energetică:

Abordarea statică: evenimentele au loc într-un anumit loc, la un anumit moment; timpul nu apare ca o variabilă.

Abordarea static-comparativă: sunt comparate cu stări ale sistemului în două momente de timp diferite.

Abordarea timp reversibil: timpul apare ca variabilă distinctă, dar care are același statut ca și variabila spațială; direcția nu este unic definită, astfel încât trecutul și viitorul sunt tratate simetric.

Abordarea timp ireversibil – risc: trecutul și viitorul sunt tratate asimetric, datorită structurii asimetrice a informației. Evenimentele trecute sunt cunoscute (certe), iar evenimentele viitoare sunt incerte, dar pot fi asociate cu distribuții de probabilitate bazate pe cunoașterea trecutului.

La scara macrotimpului au loc substituții și penetrări de tehnologii de conversie: putem remarca impactul surselor noi de energie sau efectul poluării, evoluțiile prețului energiei și mutațiile din sistemele energetice ca urmare a modificărilor survenite în politica energetică.

Microtimpul este timpul la scara intimității proceselor de conversie, a transferului de căldură și a conversiei de energie electrică. Microtimpul surprinde, caracterizează și permite o analiză mai fină a timpului de conversie.

Astfel, se pot elabora criterii și indicatori specifici de performanță, care să reliefeze aspecte inedite ale conversiei și cu ajutorul cărora să se reconsidere utilizarea unor sisteme de conversie.

1.2.5. Energia și [NUME_REDACTAT] omenirii, din cele mai vechi timpuri până astăzi, este legat de folosirea energiei. Etapele energetice ale societății umane au fost demarcate de apariția:

energiei hidraulice și eoliene, în prima etapă;

energiei combustibililor, într-o etapă ulterioară;

energiei nucleare, cel mai recent.

Dezvoltarea societății este direct dependentă de consumul de energie. Prelucrarea statistică a corelațiilor dintre consumul de energie, dezvoltarea industrială a societății și venitul național arată o strânsă legătură între acești factori.

Caracterul limitat al resurselor energetice ridică problema operațiunilor energetice în viitor. Formele de energie primară care participă actualmente în cea mai mare măsură la satisfacerea necesităților energetice sunt: cărbunii, hidrocarburile lichide și gazoase, energia hidraulică și energia nucleară. Pe baza verificărilor și prospecțiunilor în curs ale rezervelor de energie, acestea sunt suficiente până în anii 2020. Se estimează că rezervele cunoscute de cărbune s-ar epuiza în câteva sute de ani, iar cele de gaz și petrol în mai puțin de 50 de ani. Contrar acestor prognoze pesimiste au apărut și păreri optimiste, care văd soluții pentru problemele energetice cu care este confruntată omenirea. Specialiștii subliniază:

tendința de reducere a necesităților de energie pentru activitatea economică, prin asimilarea de noi procese tehnologice;

tendința de creștere a cantității de energie extrase din combustibilii fosili prin creșterea

randamentului instalațiilor;

descoperirea de noi surse de energie, confirmate de cercetările care se efectuează în

În anii ce vor urma se va trece de la hidrocarburile lichide naturale la combustibilii lichizi sintetici (de exemplu: petrolul sintetic derivat din cărbune).

Dezvoltarea tehnologiei de extragere a energiei din surse care pot asigura satisfacerea

necesităților pe termen lung, adică din resurse nelimitate: energia solară și energia nucleară.

Utilizarea intensivă a combustibililor fosili a modificat substanțial nivelul de CO2 din atmosferă, rezultând o încălzire generală datorată efectului de seră. Conform estimărilor, în anul 2050, pentru satisfacerea unei cereri de energie de 50 TWan / an, temperatura Terrei va crește cu 2°C. Un scenariu moderat, cu o cerere de 30 TWan / an, ar determina o creștere a temperaturii de 0,5°C până în 2030. Cazul extrem, care ar duce la o creștere a temperaturii cu 4°C, ar facilita topirea ghețurilor din regiunile polare. În urma analizei acestor aspecte, apar următoarele probleme:

caracterul limitat al resurselor energetice, având în vedere că peste 90% din consumul

mondial de energie provine din combustibili fosili;

diversele forme de poluare: chimică, termică, etc.

Una dintre soluții constă în exploatarea de noi surse de energie, cum ar fi: energia soarelui, energia apelor termale, energia vântului, energia valurilor, energia nucleară. Se pune însă problema randamentului scăzut al instalațiilor și a costului de realizare. Condițiile de mediu au un rol important în exploatarea acestor surse de energie

ENERGIILE REGENERABILE

Focul a sporit într-o măsură uriașă puterea omului asupra naturii, dar până la descoperirea substanțelor explozive cu ardere rapidă și a mașinilor cu abur, posibilitatea de a înfăptui cu ajutorul lui lucrul mecanic a fost foarte limitată. Apoi, în urma domesticirii animalelor, în decurs de multe veacuri, puterea animalelor, care s-a adaugat forței musculare a omului, a fost principala sursă de energie.

Cucerirea energiei apelor -"cărbunele alb"- și a energiei vântului a început, de asemenea din cele mai vechi timpuri, cu mii de ani în urmă.

Roata hidraulică a fost de-a lungul multor veacuri principala mașină universală de forță folosită în industrie. Abia acum 200 de ani a apărut un nou soi de mașină universală, mașina termică de forță, apoi ea a dus la apariția altora cum ar fi turbinele cu abur, motoarele cu ardere internă, turbinele hidraulice și, recent, motoarele de reacție.

Ce este energia? Fiecare dintre noi avem de-a face zilnic, și nu o dată, cu cele mai diferite forme de energie. Așa ne-am obișnuit cu ele, încât nici nu ne dăm seama când și cum se întamplă aceasta. Or, sistemul de încălzire centrală sau o simplă sobă, indiferent de construcția sa, aprovizionează pe timp de iarnă locuința noastră cu energie termică. Becul electric sau o simplă lumânare revarsă pe masa noastră torenți de energie luminoasă. Pâinea, carnea, legumele și alimentele în general conțin energie chimică, care în cele din urmă ne dă puterea de a acționa, de a trăi și chiar de a gândi Energia nu poate fi obținută "din nimic". Omul o preia din rezervoarele pe care natura, îndatoritoare, i le-a pregătit. Zăcămintele de cărbune, de petrol, șisturile bituminoase, de exemplu, sunt rezervoare de energie. Uraniul, cel mai prețios metal al zilelor noastre, de asemenea este unul din cele mai bogate rezervoare de energie. Deseori, în tehnică, în industrie trebuie create rezervoare artificiale de energie. Noi creăm rezervoare artificiale- acumulatoare de energie – pentru cele mai variate scopuri, noi trecând energia dintr-un loc in altul.

1.3.1. Energia solară

Soarele încălzește neuniform diferitele regiuni ale globului pământesc. În funcție de anotimp și de orele zilei, suprafețele mărilor, a oceanelor și a uscatului se încălzesc în mod diferit, ceea ce provoacă vânturile. Ele iau nastere și în urma faptului că emisferele globului pământesc sunt îndreptate către Soare în mod diferit: aceea unde este vară este mai caldă, cealaltă, unde este iarnă, este mai rece. Așadar, Soarele este sursa primară a celor mai multe dintre formele de energie.

[NUME_REDACTAT] este de 1 390 000 km. Amintim că distanța de la Pământ la Lună este de numai 394 000 km! [NUME_REDACTAT] are o temperatură de 6000 grade C. Nici o substanță cunoscută nouă nu poate exista la această temperatură, nu doar în stare solidă, dar și lichidă. Energia emanată de Soare într-o secundă este de 400 sextilioane de kW. Pentru a debita aceeași energie ar trebui arse 11 600 bilioane de tone de cărbune pe secundă! A spune că energia vine pe Pământ de la Soare, firește nu este un răspuns concret la întrebările noastre. Într-adevăr, aproape toate izvoarele de energie de pe Pământ iși datoresc existența Soarelui. Pentru noi, pământenii este foarte important și vom vorbi despre aceasta detaliat. Însă de unde ia Soarele energia pe care o răspândește atât de generos? Dacă ar fi alcătuit din cel mai superb cărbune, la o astfel de risipă, Soarele ar fi trebuit să ardă și să se transforme în cenușă în cel mult 3000-4000 de ani. Încă cu miliarde de ani în urmă, el ar fi trebuit să se transforme într-un glob întunecat și rece. Savanții s-au ocupat încă de mult timp de această problemă. S-au facut numeroase ipoteze care să explice de ce radiația solară este inepuizabilă.

Încă din anul 1849, cu mai mult de 100 de ani în urmă, a fost lansată așa numita teorie meteoritică a originii energiei Soarelui. Prin puternica sa putere de atracție, aerul nostru central atrage o uriașă cantitate de meteoriți, acești meteoriți se ciocnesc de suprafața Soarelui și energia lor mecanică se transformă prompt în energie termică. Ulterior, a apărut teoria contracției, conform căreia Soarele se contractă neîncetat, substanța din interiorul său devine din ce în ce mai densă, ceea ce duce la degajarea unei mari cantități de energie. Calculele arată că, dacă lucrurile ar sta așa, diametrul Soarelui ar trebui să se micșoreze cu câte circa 30 de metri pe an, pentru a compesa pierderile de pe urma energiei iradiate, deci, în decursul a 45 de milioane de ani, Soarele, de la dimensiunile pe care le are astăzi ar ajunge mic cât un punct.

Prin transformarea unui singur gram de hidrogen în heliu se degajă o cantitate de energie egală cu aceea care ar rezulta din arderea a 15 tone de benzină. Pentru cât timp îi va ajunge Soarelui combustibilul său nuclear? Calculele arată că menținerea radiației solare la același nivel necesită transformarea în heliu a 500 de milioane de tone de hidrogen în fiecare secundă. Înseamnă că izvorul primar al energiei solare este hidrogenul un fel de acumulator intermediar de energie.

De unde a luat însă această energie?

Știința nu a dat încă răspuns la această întrebare; ea a descoperit abia recent, în ultimii ani, izvoarele radiației solare. Pasul următor, descoperirea izvoarelor de energie în nucleul hidrogenului și a altor elemente, nu a fost încă făcut, însă pot fi enunțate câteva considerații de principiu. În primul rând, putem fi ferm convinși că și transformările anterioare ale energiei au un caracter material și pot fi cunoscute. Cândva, ele nu vor mai fi un mister.

Razele emise de suprafața incandescentă a Soarelui, învingând abisul negru al spațiului cosmic, au ajuns la planeta noastră.

O mare parte din această energie este reținută de atmosferă, o mare parte a razelor solare sunt oprite de atmosferă. S-a ajuns la concluzia că atunci când Soarele se află la 60 de grade deasupra orizontului, pe suprafața Pământului ajunge doar 70% din radiația solară, iar la o înclinare de 5 grade, doar 20%! De aceea dimineața în zori și seara târziu, când Soarele se află la orizont, razele sunt mult mai puțin calde ca atunci când el se află perpendicular capului nostru. E de la sine înțeles: pentru cazul întâi, razele, care străbat atmosfera oblic, trebuie să treacă printr-o pătură mult mai groasă decât în al doilea caz. Din energia solară, numai 40% ajunge la suprafața Pământului, 60% fiind absorbită de atmosferă iar numai 2,5% se transformă în energia vântului iar numai 0,04% din energie se transformă în energie hidraulică, obținută în urma evaporării apelor. Ceva mai puțin de 15% din întregul torent de energie revine continentelor și insulelor, energie din care 1-2% este "consumată" de către plante.

1.3.2. Energia vântului sau energia eoliană

Vântul se deplasează pe suprafața globului și modelează formele de relief, puterea acestuia depinde foarte mult de viteză. Un vânt de 9-10 metri pe secundă exercită pe suprafața peretelui ce i se opune o presiune de aproximativ 7 kg pe fiecare metru pătrat. Un vânt ce suflă cu 20 metri pe secundă este o adevarată furtună. Presiunea acesteia ajunge la 30 kg pe fiecare metru pătrat.Forța presiunii lor poate depăși 200-250 kg pe metru pătrat. O clădire cu patru etaje, înaltă de 20 de metri și lată de 40 metri trebuie să înfrunte în timpul uraganului o presiune de 150 tone!

O țară în care vânturile sunt constante este Olanda, o țară bine cunoscută pentru morile sale de vânt. Există acolo multe mii de mori de vânt. Ele își mișcă încet aripile, acționând în majoritatea cazurilor pompe pentru evacuarea apei, apă folosită în consumul oamenilor și adăpatul vitelor. Cea mai largă folosire, energia vântului o poate găsi la irigarea câmpurilor, alimentarea cu apă a tinerelor plantații de păduri, etc.

Energia electrică produsă de o centrală eoliană ar urma să fie dirijată în instalații speciale pentru descompunerea apei în oxigen și hidrogen. Oxigenul urmează să fie folosit în economia națională a țării, iar hidrogenul să fie păstrat în rezervoarele de gaz ale centralei eoliene astfel încat în perioadele lipsite de vânt, un motor de combustie internă să funcționeze folosind hidrogenul drept carburant. Cantități inepuizabile de energie se află în oceanul aerian învolburat. Din această gigantică cantitate noi putem să folosim doar niște fărâme abia sesizabile. În orice caz, capacitățile tuturor tipurilor de instalație de forță eoliană sunt incomparabil de mici față de puterea totală a vântului. Ele sunt extrem de mici și în comparație cu puterile centralelor electrice termice sau hidraulice.

1.3.2.1. Viteza medie anuală

Este direct influențată de orografie și de stratificarea termică a aerului, care o pot intensifica sau atenua. În zona montană sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe înălțimile carpatice (2000-2500 m) până la 6 m/s în zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe versanții adăpostiți vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar în depresiunile intramontane acestea sunt de 1-2 m/s. În înteriorul arcului carpatic, vitezele medii anuale oscilează între 2-3 m/s, iar la exteriorul Carpatilor, în Moldova, acestea sunt de 4-5 m/s, mediile anuale cele mai mari remarcându-se în partea de est a țării, în [NUME_REDACTAT] inferior (5-6 m/s), pe litoralul [NUME_REDACTAT] (6-7 m/s), în Dobrogea și Bărăgan (4-5 m/s). Cele mai mici valori medii anuale (1-2 m/s) se remarcă în depresiunile intracarpatice închise.

1.3.2.2 Vitezele maxime ale vântului

Cele mai mari valori, de peste 40 m/s, se înregistrează în toate zonele montane înalte, în [NUME_REDACTAT], nord-estul Bărăganului și în munții Dobrogei, ca urmare a circulației intense din nord și nord est, pe litoralul [NUME_REDACTAT], ca urmare a rugozității reduse, precum și în partea central-sudică a [NUME_REDACTAT], între valea Jiului și Vedea.

Zonele cu viteze maxime ale vântului cuprinse între 30-40 m/s înconjoara toate arealele cu viteze de peste 40 m/s, ele ocupând părțile joase ale [NUME_REDACTAT], nord-estul [NUME_REDACTAT], Dobrogea de nord și zonele pericarpatice. Partea vestică și de est a [NUME_REDACTAT], centrul și sudul Dobrogei și cea mai mare parte a [NUME_REDACTAT] se caracterizează prin viteze maxime anuale ale vântului cuprinse între 20 si 30 m/s. Aceleași viteze se înregistrează și în cea mai mare parte a [NUME_REDACTAT], în centrul și nordul Câmpiei de Vest și pe [NUME_REDACTAT].

1.3.3. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]: BioDiesel, BioEtanol, BioGaz

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai bună reprezentată de pe planetă. Aceasta adună absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima energie folosită de om, odată cu descoperirea focului.

Energia inclusă în biomasă este eliberată prin metode variate, care, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezența oxigenului, proces exergonic).

Forme de valorificare energetică a biomasei (biocarburanți):

Arderea directă cu generare de energie termică;

Arderea prin piroliză, cu generare de gaz de sinteză (CO + H2);

Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- în cazul fermentării produșilor zaharați; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în combinație cu benzina, este utilizat la unele motoare cu combustie internă.

Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool și generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) și glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat poate arde în motoarele diesel.

Degradarea enzimatică a biomasei cu obținere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivați glucidici, care pot fi ulterior fermentați la etanol21.

Fig.1.1. Mașina electrică23

1.3.4. Energia apei

Energia hidraulică reprezintă capacitatea unui sistem fizic (apă) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o poziție dată în altă poziție (curgere). Datorită circuitului apei în natură, întreținut automat de energia soarelui, energia hidraulică este o formă de energie regenerabilă.

„Energia hidraulică este o energie mecanică formată din energia potențială a apei dată de diferența de nivel între lacul de acumulare și centrală, respectiv din energia cinetică a apei în mișcare. Exploatarea acestei energii se face actualmente în hidrocentrale, care transformă energia potențială a apei în energie cinetică. Aceasta e apoi captată cu ajutorul unor turbine hidraulice care acționează generatoare electrice care în final o transformă în energie electrică.

Tot forme de energie hidraulică sunt și energia cinetică a valurilor și mareelor”22.

Resursa hidroenergetică poate fi evaluată prin puterea (energia în unitatea de timp) care se poate obține. Puterea depinde de căderea și cu debitul sursei de apă.

Căderea (engleză head) determină presiunea apei, care este dată de diferența de nivel dintre suprafața liberă a apei și a turbinei, exprimată în metri.

Debitul de curgere (engleză flow rate) este cantitatea de apă care curge în unitatea de timp care curge prin conducta de aducțiune într-o anumită perioadă de timp, exprimată în metri cubi/secundă.

Cantitatea de energie  care se obține prin coborârea în câmp gavitațional a unui obiect de masă  cu o diferență de înălțime  este:

unde  este accelerația gravitațională.

1.3.5. [NUME_REDACTAT]

Energia geotermică este o formă de energie obținută din căldura aflată în interiorul Pământului. Apa fierbinte și aburii, captați în zonele cu activitate vulcanică și tectonică, sunt utilizați pentru încălzirea locuințelor și pentru producerea electricității.

Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la această dată pe glob pentru transformarea puterea apei geotermală în electricitate: „uscat”; „flash” și „binar”, depinzând după starea fluidului: vapori sau lichid, sau dupa temperatura acestuia.

Centralele „Uscate” au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizează abur din izvorul geotermal.

Centralele „Flash” sunt cele mai răspandite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de 360° F(182° C), injectând-o la presiuni înalte în echipamentul de la suprafață.

Centralele cu ciclu binar diferă față de primele doua, prin faptul că apa sau aburul din izvorul geotermal nu vine în contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosită atinge temperaturi de până la 400° F().

Fig.1.2 [NUME_REDACTAT] Geotermică8

CAPITOLUL II

II. PRODUCEREA ENERGIEI EOLIENE, POTENȚIAL, PERSPECTIVE ȘI PROVOCĂRI

2.1 Abordarea comercială a energiei eoliene

Abordarea comercială, la nivel major, a conversiei energiei eoliene în energie electrică a fost cea de la Granpa's Knob din Vermont, U.S.A. din 1939. [NUME_REDACTAT] Putnam având o putere de 1,25 Mw și un rotor cu ax orizontal de 53 m diametru. Acest proiect a îsumat cercetările unor proiectanți renumiți, cum ar fi von Karman sau den Hartog. Turbina poate fi considerată cea mai longevivă, funcționând cu succes mult mai mult timp decât alte dintre agregate ca multi-Mw ai anilor '80.

Următoarea etapă în dezvoltarea [NUME_REDACTAT] (TE) a fost turbina Gedser, elaborată între 1956 și 1957 de către cercetătorul danez [NUME_REDACTAT] pentru compania de electricitate SEAS pe insula Gedser din sudul Danemarcei. Cu un rotor de 24 m diametru și o putere de 200 kw, această capacitate a funcționat din anul 1958 până în 1967, cu o putere instalată de cca. 20%. Fondurile pentru finanțarea acestui proiect a fost efectuată prin [NUME_REDACTAT].

La începuturile anilor 80, multe dintre problemele privind construcția rotorilor au fost cercetate. Din acest moment, rotorii din oțel au fost scoși din uz din cauza greutății lor prea mari. Aluminiul a fost exclus dintre materialele utilizate, datorită comportării inadecvate în studiile de anduranță (fenomenul se mai numește și „oboseală a materialului” fiind cel mai periculos).

Perioada 1970-1990 a fost dominată de rotorii din poliester care erau armați cu fibră de sticlă.

În anul 1980, o combinație de facilități investiționale și de taxe, la nivel statal și federal, a permis o importantă dezvoltare a utilizării energiei vântului în California. În zone precum [NUME_REDACTAT], Tehachapi și [NUME_REDACTAT] s-a putut observa o suprapopulare cu turbine eoliene ineficiente, cu un randament scăzut.

Din 1990, creșterea utilizării energiei vântului în California nu a mai fost susținută. [NUME_REDACTAT], se produce o explozie a pieței eoliene, de remarcat fiind rata de creștere a puterii instalate în Germania, de peste 200 MW anual. Spania a cunoscut și ea o imensă expansiune, incluzând și dezvoltarea „fermelor”, a noilor concepte și tehnologii. Atât la nivel european cât și global, utilizarea energiei eoliene cunoaște o dezvoltare foarte rapidă. Dacă în 1992 puterea instalată era de 2,5 GW, în 2003 a ajuns la aproape 40 GW, ceea ce reprezintă o rată de creștere anuală de cca. 30%9.

2.2. Provocarea tehnologică. Aspecte esențiale

Evoluția dimensiunilor turbinelor eoliene este spectaculoasă: începând de la înălțimi de 24 m în anii 60, la înălțimi de 114 m în 2003. Diametrele rotorilor au evoluat și în funcție de puterea instalată, de la 15 m pentru 50 kW, la 124 m pentru 5.000 kW.

Această evoluție spectaculoasă a fost susținută și de apariția a noi concepte, tehnologii și materiale. Evoluția puterilor instalate și a dimensiunilor agregatelor eoliene constituie o reflectare a eficienței abordării comerciale, graficele de mai jos fiind elocvente. Ca o concluzie a acestei prime abordări, trebuie spus că funcționarea unui generator electric acționat de o turbină eoliană modernă trebuie să producă energie electrică de calitate, la frecvența necesară debitării în sistemul energetic la care este conectat. Orice turbină trebuie să funcționeze independent, controlată automat, asemenea unei minicentrale electrice. Nu este posibil ca o turbină eoliană de ultimă generație să necesite multe intervenții de întreținere, tehnologiile IT putând să asigure raportul optim cost-profit.

Pornind de la premiza că o turbină eoliană modernă trebuie să funcționeze continuu, automat, fără supraveghere umană, cu minimum de întreținere, timp de cel puțin 20 de ani. Problema tehnică și conceptuală ce trebuie menționată și care este pe cale de a fi rezolvată este cea a reglării automate a vitezei de rotație a rotorului eolian și, implicit a reglării turației generatorului electric pentru a permite debitarea energiei produse în parametrul de frecvență al sistemului energetic. În acest moment, pentru turbinele eoliene cu ax orizontal, cele mai performante, există două sisteme de reglare a vitezei de rotație care pot prelua variațiile inevitabile ale vitezei și presiunii exercitate de fluctuațiile temporare ale vântului și anume:

► STALL – mărirea unghiului de incidență a palelor până la ruperea curentului și reducerea sau eliminarea forței portante, mergând până la oprirea turbinei în cazuri de furtuni violente;

► PITCH – micșorarea unghiului de incidență și reducerea forței portante (similară cu punerea în drapel a elicei), implicit a vitezei unghiulare de rotație, până la oprirea efectivă a rotorului1.

Aceste sisteme presupun rotirea automată a palelor în jurul axei lor longitudinale și sunt completate de frânele mecanice care intră în funcțiune în cazuri extreme.

Folosirea tehnologiilor avansate, ce înglobează mai multe contribuții intelectuale decât materiale și care consumă puține resurse naturale, este oportunitatea dezvoltării industriei energiilor primare regenerabile. Este exact ceea ce presupune „Strategia de la Lisabona” cu privire la viitorul U E.

2.3. Costuri și structuri investiționale

Parametri care guvernează economia generării energiei electrice care are la baza folosirii energiei eoliene sunt următorii:

● Valoarea investiției, incluzând costurile auxiliare pentru fundație, stâlp etc.;

● Costuri de operare și întreținere;

● Cantitatea de energie produsă raportată la media vitezei vântului;

● Durata de viață a turbinei;

● Rata profitului (discount rate)9;

Cele mai importante sunt producția de energie electrică și valoarea investiției. Producția de energie este strict legată de caracteristicile vântului, extrem de importantă, din acest punct de vedere, fiind alegerea corectă a sitului. În privința unităților amplasate pe sol (onshore) se pot enumera trei tendințe majore de dezvoltare:

1. turbinele eoliene și-au sporit constant diametrele rotorilor și înălțimea stâlpului;

2. eficiența producției/conversiei energiei a crescut vertiginos;

3. în general, valoarea investită per kW a scăzut;

În 2002, cele mai bine vândute au fost capacitățile de 750 – 1.500 kW, ajungând la o cotă de piață de mai mult de 50%. În același timp, se constată că turbinele eoliene cu puteri mai mari de 1.500 kW au o cotă de piață de 30% și continuă creșterea vânzărilor și în acest segment9.

2.4. Capacități instalate în [NUME_REDACTAT] 2003

Conform raportului E.W.E.A. ([NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]) capacitatea totală

de producție instalată la sfârșitul anului 2003 în E.U. 15 era de 28.706 MW, repartizată

astfel:

● 50,8 % Germania

● 21,6 % Spania

● 10,8 % Danemarca

● 3,10 % Italia

● 0,83 % Franța

2.5. Baza legală comunitară privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie

Baza legală comunitară privind dezvoltarea surselor regenerabile de energie, în general, și a energiei eoliene, în special, este constituită de Directiva 2001/77/EC emisă de [NUME_REDACTAT] și de [NUME_REDACTAT] în 27 septembrie 2001 și publicată în [NUME_REDACTAT] L 283 din 27.10.2001.

Obiectiv : crearea unui cadru comunitar menit să faciliteze o creștere semnificativă, pe termen mediu, a producției de energie electrică bazată pe utilizarea surselor regenerabile.

Scop: presupune producția de energie electrică având ca bază sursele regenerabile de energie cum ar fi: energia vântului, solară, geotermală, a mareelor și valurilor, hidroelectrică, biomasă, biogaz etc.

Compatibilitate: cu toate angajamentele asumate de Statele membre și de [NUME_REDACTAT] în raport cu Protocolul de la Kyoto (1977)

Evaluarea la nivel național: statelor membre li se cere să întocmească și să dea publicității la data de 27.10.2003 și la fiecare doi ani după această dată rapoarte privind rezultatele obținute în sensul îndeplinirii măsurilor impuse.

Evaluarea la nivel comunitar: din data de 27.10.2003 și la fiecare doi ani, [NUME_REDACTAT] va întocmi și publica, pe baza rapoartelor [NUME_REDACTAT], câte un raport bianual privind nivelul atins de [NUME_REDACTAT] în implementarea prevederilor Directivei și va înainta Consiliului și [NUME_REDACTAT] propuneri de impunere legislativă și administrativă a target-ului, mergând până la sancțiuni, în condițiile în care, până în 2010 nu vor fi atinse valorile asumate.

Proceduri administrative: se adresează [NUME_REDACTAT] în vederea simplificării și urgentării procedurilor legale pentru înlesnirea implementării Directivei, proceduri care se adresează, în primul rând, întreprinderilor mici și mijlocii IMM (SME), care sunt cel mai mult implicate în dezvoltarea acestui sector energetic. Se are în vedere:

● Coordonarea dintre diferitele organisme administrative privind preluarea, termenele și gestionarea cererilor de autorizare;

● Stabilirea unor linii directoare pentru îmbunătățirea procedurilor administrative în vederea simplificării accesului IMM la activitățile conexe;

● Stabilirea unei structuri administrative ca factor mediator între autoritățile publice și solicitanții de autorizații în domeniu.

Interconectarea cu sistemele energetice: Conectarea la sistemul energetic național poate impune costuri suplimentare. Pentru eliminarea sau reducerea acestora, [NUME_REDACTAT] vor:

● Garanta transportul și distribuția energiei electrice produse pe baza surselor Regenerabile;

● Vor defini și publica standarde și responsabilități privind costurile adaptărilor tehnice necesare debitării energiei în sistemul național;

● Vor stabili norme privind repartizarea costurilor între producători, transportatori și Distribuitori;

● Vor permite accesul noilor producători de energie bazată pe surse regenerabile la finanțări din orice surse pentru acoperirea costurilor conectării13.

2.6. Energia eoliană – EUROPA 2002

● Generează suficientă putere electrică pentru a asigura necesarul de consum pentru 10,3 milioane de familii europene, respectiv 25,7 milioane de persoane;

● Asigură 2% din necesarul total de energie electrică;

● Peste 89 % din piața mondială este asigurată de producătorii europeni de centrale eoliene;

● În 2002, 75 % din capacitățile instalate la nivel mondial au fost în E.U.;

● În ultimii 5 ani, creșterea medie anuală a industriei europene de profil a fost de 35%;

● La mijlocul anului 2003, puterea instalată în Europa afost de 25.000 MW.

2.7. Energia eoliană –U.E. pentru 2010

● 75.000 MW instalați, incluzând 10.000 MW offshore;

● Generarea a 5,5 % din totalul energiei electrice produse;

● Anual, producerea a 167 TWh energie electrică;

● Asigurarea necesarului echivalent de energie pentru 34 milioane de familii, respectiv 86 milioane de persoane;

● Investiții de 49 miliarde Euro;

● Susținerea a mai mult de 30% din angajamentele asumate prin Protocolul de la Kyoto;

● Înlocuirea a 13,2 miliarde Euro din costurile pentru combustibili fosili;

● Reducerea cu 109 milioane tone a emisiilor de CO2;

● Reducerea externalităților anuale cu 1,8 – 4,6 miliarde Euro;

● Reduceri cumulate de emisii CO2 de 523 milioane tone pentru perioada 2001-2010.

2.8. Energia eoliană – ținta U.E. pentru 2020

● 180.000 MW instalați, incluzând 70.000 MW offshore;

● Generarea a 12,1 % din energia electrică produsă în U.E.;

● 425 TWh energie anuală produsă în U.E.;

● 37 % din noile capacități instalate între 2010 și 2020;

● 21% din totalul capacităților energetice instalate;

● Asigurarea necesarului pentru 85 milioane de familii europene, respectiv pentru 195 milioane de persoane;

[NUME_REDACTAT], în 1997, [NUME_REDACTAT] EU-15 și-a luat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008 – 2012, raportat la nivelul înregistrat în 1990. Bioxidul de carbon este, cel mai important dintre cele 6 gaze care produc efect de seră, în proporție de 82% din totalul emisiilor înregistrate în U.E. din anul 2000. Sa presupus că, în 2000, la nivelul Uniunii s-a atins scopul de stabilizare a emisiilor de GHG la valoarea din 1990, aportul principal l-a adus restructurarea economiei din Germania de Est. În raportul [NUME_REDACTAT], publicat în 2002, se menționează că, menținându-se același set de măsuri, U.E. nu va putea atinge ținta asumată prin Protocolul de la Kyoto. Raportul a fost cel care a confirmat imperiozitatea aplicării Directivei 2001/77/EC.

Sunt diferite moduri de a măsura emisiile de CO2 care pot fi evitate prin producerea energiei electrice folosind forța vântului. În acest caz totul depinde de tipul combustibilului fosil care nu este folosit exact în momentul în care centralele eoliene produc energie în sistemul național. Există diferențe semnificative de la un [NUME_REDACTAT] la altul. [NUME_REDACTAT] Europeană, în totalul ei, se presupune că fiecare kWh produs prin utilizarea energiei eoliene se substituie unui kWh produs prin arderea unei mixturi de combustibili fosili, ca petrolul, gaze naturale și cărbune, în momentul producției. În consecință, se poate spune că 1 TWh de energie produsă prin folosirea turbinelor eoliene, ar putea anula producerea a 0,75 milioane tone CO29.

2.9. Utilizarea energiei eoliene în [NUME_REDACTAT] vânturilor în [NUME_REDACTAT] teritoriul României, regimul vântului este determinat atât de particularitățile circulației generale a atmosferei, cât și de particularitățile suprafeței active. Se pune în evidență rolul de baraj orografic al Carpaților, care pot determina anumite particularități regionale ale vântului. Viteza medie anuală este influențată de orografie și de stratificarea termică a aerului. În zonele montane, sunt întâlnite viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8 – 10 m/s pe înălțimile de (2000-2500 m) până la 6 m/s la altitudini de 1800 – 2000 m, pe versanții adăpostiți vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar în depresiuni acestea sunt de 1-2 m/s. Interiorul arcului carpatic se caracterizează prin viteze medii anuale ce oscilează între 2 – 3 m/s, iar în exteriorul Carpaților, în Moldova, vitezele medii sunt de 4 – 5 m/s, mediile anuale cele mai mari remarcându-se în partea de est a țării, în [NUME_REDACTAT] inferior (5 – 6 m/s), pe litoralul [NUME_REDACTAT] (6 – 7 m/s), în Dobrogea și Bărăgan (4 – 5 m/s).

Regimul vânturilor și frecvența lor în zona municipiului Iași este următoarea:

N-V 35 %

S 11 %

S-E 11%

S-E 11 %

N 11%

Calm 22%

Este evident faptul că zonele cele mai bune pentru amplasarea unor turbine eoliene în Romania sunt cele cu vitezele medii cele mai mari, respectiv litoralul [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] inferior și Podișul Moldovenesc7.

Baza legală

Baza legală privind utilizarea surselor de energie regenerabilă în România este constituită din H.G. nr. 443 din 10.04.2003, privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, urmată de H.G. nr. 1535 din 18.12.2003, hotărâre care aprobă Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie.

În afara definirii termenilor, în Capitolul II al H.G. 443/2003, se stabilește obiectivul național pentru promovarea surselor regenerabile de energie, astfel:

● Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul național brut de energie electrică urmează să ajungă la 30% până în 2010

● Operatorii de rețea sunt obligați să garanteze transportul și distribuția energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

● Tarifele de transport și distribuție sunt nediscriminatorii [NUME_REDACTAT] de valorificare a surselor regenerabile de energie, [NUME_REDACTAT] s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V) în funcție de potențialul energetic existent, de condițiile de mediu și topografice. Harta eoliană a României s-a elaborat luând în considerare potențialul energetic al surselor eoliene la înălțimea medie de 50 metri, pe baza datelor și informațiilor meteo-geografice colectate începând din 1990. În regiuni cu potențial eolian relativ bun, s-au localizat amplasamente favorabile, dacă se urmărește „exploatarea energetică a efectului de curgere peste vârf de deal” sau „efectul de canalizare al curenților de aer”7.

Pe baza evaluării și interpretării datelor înregistrate, rezultă că în România se pot amplasa instalații eoliene cu o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an. În zona litoralului, inclusiv mediul offshore, pe termen scurt și mediu, potențialul energetic amenajabil este de cca. 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an. Valorificarea potențialului energetic eolian, în condiții de eficiență economică, impune folosirea unor tehnologii și echipamente adecvate, respectiv grupuri aerogeneratoare cu putere nominală de la 750 kW până la 2.000 kW3.

2.10. Obiectivele privind valorificarea surselor regenerabile de energie din România

● Integrarea surselor regenerabile în structura sistemului energetic național;

● Eliminarea barierelor tehnico-funcționale și psiho-sociale din procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie și încadrarea în limitele elementelor de cost și eficiență economică;

● Promovarea investițiilor private și crearea condițiilor de facilitare a accesului capitalului străin pe piața surselor regenerabile;

● Diminuarea gradului de dependență al economiei naționale de importurile de energie primară;

● Asigurarea alimentării cu energie în comunitățile izolate prin valorificarea potențialului resurselor de energie locală14;

CAPITOLUL III

COSTURI, INVESTIȚII, VENITURI ALE ENERGIEI EOLIENE

3.1. Costuri și structuri investiționale

Parametrii principali care guvernează economia producerii energiei electrice pe baza utilizării energiei eoliene sunt următorii:

● Valoarea investiției, incluzând costurile auxiliare pentru fundație, stâlp etc;

● Costuri de operare și întreținere;

● Cantitatea de energie produsă raportată la media vitezei vântului;

● Durata de viață a turbinei;

● Rata profitului (discount rate);

Dintre acestea, cele mai importante sunt producția de energie electrică și valoarea investiției. Producția de energie este strict legată de caracteristicile vântului, extrem de importantă, din acest punct de vedere, fiind alegerea corectă a sitului (amplasamentului). În privința unităților amplasate pe sol (onshore) se pot enumera trei tendințe majore de dezvoltare:

1. turbinele eoliene și-au sporit constant diametrele rotorilor și înălțimea stâlpului;

2. eficiența producției/conversiei energiei a crescut vertiginos;

3. în general, valoarea investită per kW a scăzut;

3.2. Costurile energiei eoliene

În ultimile două decenii, costul energiei electrice provenite de la centralele eoliene de utilitate la scară industrială a scăzut cu mai mult de 80%. La începutul anilor 1980, când primele turbine eoliene au fost instalate, costul energiei electrice generate de vânt se ridică la 30 de cenți pe kilowatt-oră. În prezent, centralele electrice eoliene pot produce energie electrică cu mai puțin de 5 cenți / kWh, cu scutiri fiscale de producție, în multe părți ale SUA, un preț care este corelat cu noile centrale pe cărbune sau cu centralele electrice pe gaz.

Laboratorul național de energie regenerabilă (NREL) lucrează cu industria eoliană pentru dezvoltarea urmatoarei generații de turbine eoliene. Se preconizează ca generatoarele eoliene din acest program să genereze electricitate la prețuri care vor fi în continuare mai mici.

Cei mai importanți factori în determinarea costului de energie electrică eoliană generată dintr-o fermă eoliană sunt:

(1) dimensiunea parcului eolian; 

(2) viteza vântului în locația dată; 

(3) costul de instalare al turbinelor. 

Acești factori pot avea un impact major. În general vorbind se pot constata următoarele:

►Dacă ferma eoliană este mai mare, toți ceilalți factori fiind egali, rezultă reducerea costurilor de energie;

►Dacă viteza vântului este mai mare, rezultă reducerea costurilor de energie;

►Costurile de construcție sunt mai puțin costisitoare, rezultă reducerea costurilor de energie24.

[NUME_REDACTAT] England, fermele eoliene sunt susceptibile de a fi mai mici, pentru a experimenta la viteze mai scăzute de vânt, și de a costa mai mult pentru instalarea lor decât în teren plan din statele nordice Plains. În timp ce energia eoliană poate costa mai putin de 5 centi / kWh în nordul Plains, aceasta poate costa 6-7 centi / kWh in [NUME_REDACTAT].

În cazul fermelor eoliene offshore, distanța pe care puterea trebuie să fie transmisă la țărm este un al patrulea element de cost potențial important.

1,5 cenți per kilowatt-ora credit fiscal de producție (PTC), pentru energia eoliană a fost inclusă în [NUME_REDACTAT] Act din 1992 în SUA. Pasajul de PTC a reflectat o recunoaștere a rolului important pe care energia eoliană poate și ar trebui sa-l joace în mixul energetic al statelor unite. De asemenea, a fost destinat pentru a corecta parțial înclinarea existentă a codului fiscal federal de energie, care a favorizat istoric tehnologiile convenționale de energie, precum petrolul si cărbunele. 

În general, acest credit este un credit de afaceri care se aplică pentru energia electrică produsă de centralele eoliene pentru vânzare la "en gros" (adică, la o utilitate sau la alt furnizor de energie electrică, care apoi vinde energie electrică la consumatori la "cu amănuntul"). Acest credit se aplică la energia electrică produsă în primii 10 ani de funcționare a unei centrale eoliene. Compania care deține fabrica de vânt scade valoarea creditului din taxele de afaceri, pe care urma să le plăteasca altfel24.

3.2. Profitabilitatea energiei eoliene

România se află în prezent în topul celor mai atractive 15 țări din lume în domeniul energiei eoliene. În 2013 a înregistrat din nou creșteri din punct de vedere al capacității eoliene instalate, păstrând trendul ascendent din ultimii ani. Numărul investițiilor în parcurile eoliene din România a înregistrat creșteri semnificative în 2012, ceea ce înseamnă că, până în momentul de față, acest sector s-a bucurat de condiții atractive de dezvoltare. La finalul anului 2012, capacitatea totală instalată a ajuns la 1.905 MW. Este bine cunoscut faptul că România are un potențial mare pentru producerea de energie regenerabilă, fiind considerată țara cu cel mai mare potențial eolian din sud-estul Europei. Cu toate acestea, rentabilitatea efectivă a unui proiect eolian depinde de o serie de factori care pot influența în mod semnificativ decizia finală cu privire la executarea sau nu a unui proiect. Ar trebui remarcat că numărul mare de variabile (atât în etapa de investiții, cât și în timpul exploatării unui parc eolian) ar putea duce la o diversificare semnificativă în analiză17.

3.3. Cheltuieli de invenstiții

Investițiile într-un parc eolian implică o serie de cheltuieli tangibile și intangibile. Graficul următor oferă un exemplu pentru structura de cost a investițiilor aferente unui parc eolian cu o capacitate instalată de 1 MW, în baza unei analize a datelor din piață pentru parcurile eoliene operaționale24.

Fig 3.1 Costurile inițiale ale unei centrale eoliene25

(http://www.schoenherr.eu/news-publications/publications/pdfs/schoenherr_Wind %20energy%20report_May%202013.pdf)

3.4. Structura de cost a investițiilor

Densitatea de putere a vântului, precum și locația parcului eolian reprezintă factori esențiali în determinarea prețului de piață a unui parc eolian, precum și pentru analiza randamentului unui proiect la momentul achiziției (variația densității medii cu o unitate poate avea un impact major asupra profitabilității). De asemenea, este de menționat faptul că evaluarea potențialului eolian este hotărâtoare pentru stabilirea densității medii a energiei eoliene, iar acest proces este unul de lungă durată, ce poate ajunge chiar la 1 an. O altă componentă importantă în estimarea costului unui proiect eolian o constituie accesul la infrastructură, respectiv, cu cât turbinele se află mai departe de racordarea la rețea, cu atât costurile de dezvoltare ale investiției vor fi mai ridicate, și în consecință, profitabilitatea va fi mai scăzută25.

3.5. Costurile de pregătire a investiției

În analiza cheltuielilor de investiții trebuie să prevadă costurile de pregătire și de proiectare realizate în faza inițială a unui proiect (primii 1–4 ani). În prezent, această cheltuială variază între 55 mii EUR și 70 mii EUR pe MW de capacitate a parcului eolian proiectat (ceea ce constituie circa 2–4% din valoarea investiției). Aceste costuri includ, dar nu sunt limitate la:

Dezvoltarea proiectului tehnic;

Elaborarea studiului de fezabilitate;

Montarea anemometrelor și efectuarea;

Măsurătorilor pentru densitatea vântului;

Efectuarea studiului privind impactul parcului eolian asupra mediului natural și comunitatea locală;

Cercetarea geologică;

Procedee administrative.

Fig .3.2 Costurile investiționale ale centralei eoliene25

(http://www.schoenherr.eu/news-publications/publications/pdfs/schoenherr_Wind %20energy%20report_May%202013.pdf)

3.6. Costurile turbinelor și a construcției

Achiziția turbinei este partea cea mai importantă din structura costului de investiție, reprezentând între 50% și 75% din valoarea investiției. Prețurile de cost a turbinelor depind de o serie de factori, inclusiv, dar fără limitare la, capacitatea instalată, producătorul, profilul turbinei și decizia dacă să se cumpere turbine noi sau la mâna a doua. Valoarea medie a unei turbine eoliene cu o capacitate de 1 MW poate varia de la 0,8 la 2 milioane EUR.

Costurile legate de dobândirea drepturilor imobiliare cu privire la terenuri pot ajunge la 1–1,5% din valoarea investiției. Perioada de utilizare caracteristică unui parc eolian este de 20-25 de ani, în condițiile folosirii unor echipamente noi și efectuării operațiunilor de întreținere și reparații standard.

3.7. Costurile de racordare la rețeaua electrică

Costul de racordare la rețeaua electrică se bazează pe dispozițiile [NUME_REDACTAT] și depinde în primul rând de cheltuielile de investiție alocate pentru dezvoltarea rețelei, precum și de capacitatea de racordare solicitată. Valoarea exactă a tarifului devine cunoscută atunci când condițiile tehnice de racordare la rețea sunt transmise. Costul de conectare reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor de investiții și se poate situa între 50 mii EUR și 80 mii EUR pe MW. Avizul tehnic de racordare este valabil pentru minim 25 de ani24.

3.8. Dobândirea drepturilor imobiliare cu privire la teren

Securizarea terenului necesar unui parc eolian reprezintă o componentă substanțială a cheltuielilor de investiții. S-a constatat că pentru un aranjament optim al turbinelor într-un parc eolian este nevoie de 2.000–2.500 mp pentru o turbină, în timp ce stația de alimentare are nevoie de o suprafață de aproximativ 3.000 mp. Trebuie menționat faptul că trebuie securizate și căile de acces cât și alte terenuri din vecinătatea parcului eolian: terenul pe care se proiectează elicea și terenul afectat de traseul cablului subteran/aerian.

De obicei, încă din faza de pregătire a investiției dezvoltatorii vor suporta costurile legate de indemnizații de despăgubire datorate proprietarilor de terenuri pentru recolta pierdută24.

3.9. Costurile de exploatare ale parcurilor eoliene

Când un parc eolian devine operațional, investitorul este obligat să suporte unele costuri de exploatare.

Potrivit unui studiu realizat asupra unui eșantion de proiecte energetice, costurile medii de exploatare înregistrate anual de companii pot ajunge la aproximativ 57,5 mii EUR pentru 1 MW, fiind situate la un preț de piață cuprins între 50 mii EUR și 60 mii EUR.

Trebuie spus și faptul că durata de viață a proiectului (care în medie este de 20 de ani) și costurile legate de modernizarea sau de lichidarea centralei electrice de la sfârșitul perioadei de funcționare trebuie să fie luate în considerare atunci când se analizează profitabilitatea investiției.

Conform cu rapoartele din trecut publicate de OPCOM – operatorul pieței de energie electrică din România care răspunde cu reglementarea Pieței pentru [NUME_REDACTAT] (PZU) și a pieței certificatelor verzi – s-a înregistrat o tendință ușor descrescătoare a prețului mediu de energie electrică în 2013 în comparație cu 2012. Astfel, se poate observa nivelul prețului energiei de la 63 EUR/MWh în ianuarie 2013 până la 49 EUR/MWh în aprilie 201311.

Faptul că producerea și vânzarea energiei sunt produsul unui număr de variabile, inclusiv condițiile reale de vânt, numărul de zile fără activitate, termenii contractului de racordare și ai contractului de vânzare, precum și prețurile la energia electrică. Conform datelor obținute din studiile de energie eoliană efectuate în România, productivitatea minimă a unui parc eolian, care permite o rentabilitate pozitivă este de 2.000-2.500 MWh pe an pentru fiecare 1 MW de capacitate instalată. În condițiile actuale, veniturile anuale ale unui parc eolian cu 50 MW de capacitate instalată ar trebui să fie, prin urmare, aproximativ 7,5 milioane EUR (reprezentând cca. 900 mii EUR/lună)24.

3.11. Licența de exploatare

Pentru operarea centralelor electrice trebuie să existe o licență pentru exploatarea comercială a unei capacități de producere a energiei electrice care trebuie obținută după momentul punerii în funcțiune și anterior începerii operațiunilor comerciale.

Beneficiarul trebuie să depună o documentație detaliată după cum urmează: (I) specificarea capacităților de producție; (II) organigrama solicitantului, valabilă la data solicitării licenței, indicând departamentul responsabil cu desfășurarea activității pentru care se solicita licența; (III) structura personalului, pe specialități, care atestă calificarea personalului alocat activității pentru care se solicită licența; (IV) regulamentul de organizare și funcționare sau manualul calității; (V) un plan de afaceri pentru activitatea care face obiectul licenței, pentru anul solicitării acesteia și următorii 2 ani; (VI) proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor; și (VII) proces verbal de punere în funcțiune a capacității energetice12.

Licența de exploatare este emisă de către ANRE în 30 de zile calendaristice de la depunerea documentației complete și plata taxei corespunzătoare. Termenul de valabilitate a licenței de exploatare nu trebuie să depășească 25 de ani.

Titularii de licențe trebuie să constituie și să mențină o garanție financiară care să reprezinte 1‰ din valoarea capitalului social al titularului de licență, dar nu mai puțin de 1,5% din valoarea cifrei de afaceri anuale.

Titularii de licență plătesc către ANRE o contribuție anuală reprezentând 0,08% din cifra de afaceri rezultată din activitățile comerciale desfășurate în domeniul energiei electrice.

3.12. [NUME_REDACTAT] de mediu trebuie obținută de la agenția locală de protecție a mediului la darea în funcțiune a centralei electrice. Autorizația de mediu determină condițiile și parametrii de funcționare a capacității energetice.

3.13. Abordarea comercială a energiei eoliene

Prima abordare comercială, pe scară largă, a conversiei energiei eoliene în energie electrică a fost cea de la Granpa's Knob din Vermont, U.S.A. din 1939. [NUME_REDACTAT] Putnam avea o putere instalată de 1,25 Mw și un rotor cu ax orizontal de 53 m diametru. Acest proiect a cumulat experiența și geniul unor proiectanți de top, precum von Karman sau den Hartog. Această turbină poate fi considerată cea mai longevivă, funcționând cu succes mult mai mult timp decât multe dintre agregatele multi-Mw ai anilor '801.

3.14. Piața energiei regenerabile în [NUME_REDACTAT] are două sisteme de promovare a utilizării energiei regenerabile. Un sistem este reprezentat de aplicarea pe o perioadă de 15 ani a unui preț fix al energiei regenerabile, care permite investitorului să-și facă planuri de afaceri, să încheie contracte pe termen lung (ex. cazul Germaniei). Al doilea sistem constă în aplicarea unui tarif variabil (prețul energiei regenerabile produse este corelat cu prețul mediu de piață al energiei convenționale), dar care este completat cu un sistem de tranzacționare prin mecanisme de piață a certificatelor verzi.

[NUME_REDACTAT] se practică al doilea sistem, piața certificatelor verzi funcționând începând cu anul 2005. Astfel, pentru fiecare megawatt de energie obținut prin tehnologii curate, producătorii primesc de la Transelectrica un certificat verde, care poate fi vândut pe bursa de energie, la un preț între 24 euro și 42 euro, în cadrul OPCOM ([NUME_REDACTAT] de Energie Electricã din România). Principalii factori ce operează pe piața de energie electricã ori au atribuții de reglementare sunt:

► Producãtori de energie electricã (32); dintre aceștia foarte puțini produc energie electricã din surse regenerabilã;

►Furnizori de servicii de sistem (7) ;

► Furnizori de energie electricã (96);

► Consumatori eligibili (243) ;

► Operatori de transport de energie electricã (1);

► Operatori de sistem (1);

► Operatori de distribuție (8);

► Autoritatea Naționalã de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE;

► [NUME_REDACTAT] de Energie Electricã din România (OPCOM).

Reforma în sistemul energetic Românesc s-a formulat încã din anii ’90, dar a avansat încet, totuși dupã 2000 a fost posibilã privatizarea unor companii de distribuție de energie electricã cu actori internaționali. În 2005 compania multinaționalã de origine italiană ENEL a achiziționat [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], însumând aproape 20% din piața de distribuție electricitate în România, iar compania multinaționalã de origine germanã E.ON a achiziționat [NUME_REDACTAT], având sub control puțin peste 10% din piața de distribuție electricitate în România.

3.15. Sistemul de promovare și tranzacționare a certificatelor verzi

3.15.1. Reglementări legale

Sistemul de promovare a energiei regenerabile în România este, în principal, reglementat prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie („Legea 220”)13. Parte din legislația secundară publicată de ANRE, dezvoltă cadrul legal stabilit de Legea 220.

3.15.2. Cadrul general

În 2005 România a implementat sistemul de promovare pentru energia regenerabilă care presupune o cotă obligatorie combinată cu tranzacționarea de certificate verzi („CV”). Contrar răspânditului sistem de „preț fix”, sistemul de promovare prin CV este relativ nou și folosit în prezent în unele țări din [NUME_REDACTAT], diferit totuși într-o anumită măsură de cel de la noi.

De acest sistem de promovare beneficiază producătorii de energie regenerabilă din energie eoliană, energie solară, energie geotermală, biomasă, biolichide, biogaz, gaz de fermentare a deșeurilor și energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW, atât timp cât capacitățile de producere sunt (i) acreditate de ANRE și (ii) puse în funcțiune sau retehnologizate până la sfârșitul anului 2016. Perioada de aplicare a sistemului de promovare depinde de sursa de energie utilizată și de capacitatea instalată.

Conform sistemului de promovare, un producător de energie electrică din surse regenerabile primește CV pentru energia electrică livrată furnizorilor sau direct consumatorilor finali. Din alt punct de vedere, furnizorii de energie electrică – precum și anumiți producători – sunt obligați să achiziționeze CV pentru a se conforma unor cote obligatorii de achiziție. ANRE monitorizează și determină trimestrial și anual gradul de îndeplinire de către furnizori/producători a cotelor obligatorii de achiziție.

3.15.3. [NUME_REDACTAT] de E-SRE beneficiază de sistemul de promovare prin CV o dată ce sunt acreditați de ANRE, începând cu luna emiterii acreditării. Acreditarea se poate obține și preliminar, încă din perioada în care acestea sunt în probe.

3.15.4. Emiterea certificatelor verzi

CV sunt emise de operatorul de transport și sistem Transelectrica S.A. („OTS”). Numărul de CV alocate producătorilor depinde de sursa de energie regenerabilă și de puterea instalată a capacității energetice, astfel:

a) 3 CV verzi pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, a) dacă centralele hidroelectrice sunt noi, sau 2 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat, dacă centralele hidroelectrice sunt retehnologizate, pentru energia electrică din centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW;

b) 1 CV pentru fiecare 2 MWh din centrale b) hidroelectrice cu o putere instalată de cel mult 10 MW, care nu se încadrează în condițiile prevăzute la lit. a);

c) 2 CV, până în anul 2017, și 1 CV, începând cu anul c) 2018, pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de producătorii de energie electrică din energie eoliană;

d) 2 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de d) producătorii de energie electrică din sursele energie geotermală, biomasă, biolichide și biogaz;

e) 1 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de e) producătorii de energie electrică din sursele gaz de fermentare a deșeurilor și gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate;

f) 6 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat de f) producătorii de energie electrică din sursă solară; și

g) 1 CV pentru fiecare 1 MWh produs și livrat în g) perioada de probe, indiferent de sursa de energie regenerabilă25.

În plus față de cele menționate anterior:

● cogenerarea calificată de ANRE ca fiind de înaltă eficiență și utilizând ca sursă: energie geotermală, biomasă, biolichide, biogaz, gaz provenit din deșeuri sau gaz provenit din tratarea apelor uzate

● energia electrică produsă din biomasa provenită din culturi energetice sau deșeuri forestiere (supusă autorizării de către [NUME_REDACTAT]) beneficiază de un CV suplimentar pentru fiecare MW produs și livrat în rețea.

Un CV este valabil 16 luni de la data emiterii de către OTS, timp în care poate fi (i) utilizat/consumat sau (ii) anulat (dacă nu a fost folosit de către un furnizor/producător pentru îndeplinirea cotei obligatorii de achiziție)24.

3.15.5. Tranzacționarea și înregistrarea certificatelor verzi

Există două metode de tranzacționare a CV: piața contractelor bilaterale și piața centralizată. Aceste piețe naționale coexistă fără ca vreuna dintre ele să aibă prioritate.

Producătorii pot tranzacționa CV alocate separat de E-SRE corespunzătoare respectivelor CV.

Prețurile sunt deteminate de mecanismele concurențiale specifice fiecărei piețe, însă trebuie să se încadreze între limitele legale stabilite inițial între 27 euro și 55 euro, astfel cum sunt indexate anual.

CV pot fi tranzacționate doar pe piața românească, până ce țintele naționale prevăzute de Legea 220 sunt atinse. Din optica practică, totuși, chiar și dacă aceste ținte naționale sunt atinse, tranzacționarea pe plan internațional nu este posibilă din cauza lipsei unei platforme internaționale ce ar permite tranzacționarea de CV în alte țări din UE. O anumită armonizare între țările UE care au implementat sistemul de CV ar fi necesară pentru a permite tranzacționarea pe plan internațional. Directiva 28/2009 prevede că statele membre pot hotărî, prin voluntariat, să pună în comun sau să își coordoneze parțial schemele naționale de sprijin.

România a implementat acest principiu în legislația națională, dar nu a făcut pași pentru a agrea cu un alt stat membru (care și-a implementat sistemul de certificate verzi) o schemă de sprijin comună care să permită tranzacționarea între state.

Transferul CV este înregistrat într-un registru special al CV. Participanții la piața internă de CV sunt producătorii de energie regenerabilă, furnizorii de energie și (potențial) administratorii/lichidatorii producătorilor/furnizorilor.

CAPITOLUL IV

CAPACITĂȚI DE INSTALARE ÎN JUDEȚUL SUCEAVA.

STUDIU DE CAZ, PARCUL EOLIAN DIN CAPU CÂMPULUI

4.1. Capacități instalate în județul [NUME_REDACTAT] în prezent în județ nu există instalate turbine eoliene și deci nici o sursă de energie regenerabilă eoliană.

Pe teritoriul [NUME_REDACTAT], grupul Filasa dezvoltă în prezent 11 proiecte energetice, firma urmând să construiasca parcuri eoliene cu o putere de 516 MW, conform unui comunicat remis de companie.

În următorii doi ani vom investi 780 de milioane de euro în construcția a 11 parcuri eoliene în județul Suceava, iar puterea instalată totală a acestora va fi de 516 MW/h, adică de zece ori cât este capacitatea actuală de productie a CET-ului Sucevei. În total, vor fi în jur de 170 de centrale eoliene la cele 11 parcuri, care vor fi amplasate pe o suprafață de 4.000 de hectare, o parte din teren fiind proprietatea primăriilor iar altă parte în proprietate privată a unor cetățeni care au închiriat terenurile respective.

Investiția totală estimată pentru 516 MW este de aproximativ 780 miloane euro, din care 30 % reprezintă lucrări de construcții-montaj ce vor fi executate cu firme locale26.

4.1.1. Oportunitatea investiției

Scopul investiției este de a valorifica potențialul eolian al podișurilor Sucevei prin construirea unui parc eolian și obținerea pe această cale a unei cantități de energie electrică din sursă regenerabilă.

Investiția prezintă o importanță deosebită pentru îndeplinirea obligațiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE asumate prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie aprobată prin HG 535/2003 și foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la U.E.

Pentru valorificarea energiei eoliene, cu precădere în zona Capu – [NUME_REDACTAT] și a podișurilor Sucevei, se prevede construirea parcului eolian în perioada 2011 – 2015. Este important de menționat și angajamentul României la Protocolul de la Kyoto din 1977. Totodată, investiția propusă prezintă și utilitate publică majoră prin crearea de noi locuri de muncă, creșterea veniturilor la bugetele comunei [NUME_REDACTAT] și a județului Suceava, inclusiv amenajări de infrastructură și creșterea potențialului turistic.

4.2. Studiu de caz : [NUME_REDACTAT] Capu-Câmpului județul Suceava

4.2.1. Amplasare geografică

Ansamblu energetic neconvențional – parc eolian propus a se implementa în comuna [NUME_REDACTAT], județul Suceava.

[NUME_REDACTAT] Câmpului este situată în partea central-sudică a județului Suceava, la 12 km distanță de [NUME_REDACTAT] și la 40 km distanță de Suceava,

învecinându-se cu următoarele localități:

Vest – orașul [NUME_REDACTAT];

Nord – comunele Păltinoasa, Berchișești;

Sud – comuna [NUME_REDACTAT].

4.2.2. Regimul economic

Teren arabil, drumuri de exploatare existente și teren neproductiv; destinația aprobată prin PUZ – construire ansamblu energetic eolian; construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare, construire platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente și stații de conexiune; organizare de santier.

4.2.3. Regimul tehnic

Suprafața de teren = 372,98ha.

Amplasamentul destinat construirii obiectivului ”Ansamblu energetic neconvențional (parc eolian cu statie de transformare si racord electric)” este amplasat în extravilanul comunei [NUME_REDACTAT], județul Suceava26 (Fig.4.1.)

Fig.4.1. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Câmpului Suceava26

4.2.4. Aspecte de mediu pentru factorul de mediu apă

Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul se află situat în bazinul văii Moldovei și parțial pe bazinul văii Isachia in partea sud-estică, fiind încadrat în bazinul hidrografic XII-1 de ordinul 1 și în bazinul hidrografic 40.28 de ordinal 2.

Teritoriul administrativ al comunei [NUME_REDACTAT] este străbătut de numeroase pâraie dintre care amintim Isachea, Mămuca, Bălcoaia, Tărnicioara, Larga, Belciug, Larga – Deal, etc..

În conformitate cu datele publicate pe site-ul SGA Suceava, aceste pâraie nu sunt cuprinse în rețeaua pentru care se face monitorizea debitelor12.

4.2.5. Aspecte de mediu relevante pentru factorul de mediu aer

Datorită așezării sale comuna [NUME_REDACTAT], asemeni întregului județ Suceava, are o climă temperat-continentală, dar cu o nuanță ce rezultă din sinteza climatului montan cu climatul de podiș.

Lipsa unor înregistrări meteorologice sistematice pe parcursul unor perioade mai lungi de timp nu ne dă posibilitatea cunoașterii mai profunde a evoluției climatului local. Datele care există astăzi pot caracteriza însă cu suficientă precizie aspectele generale actuate ale climei, aspecte care, credem noi, nu sunt cu mult diferite de cele existente de-a lungul istoriei acestei comunități umane.

Astfel, în ceea ce privește temperaturile medii ale anului, acestea sunt:

– 6°C – temperatura medie anuală;

– 21°C – temperatura medie a verii;

– 8°C – temperatura medie a iernii.

Nu există o evidență a temperaturilor minime și maxime înregistrate pe plan local, dar se poate spune că în timpul iernii se înregistrează și temperaturi sub -25°C, iar vara temperaturile aerului depășesc uneori 30°C. Această amplitudine dovedește caracterul continental relativ moderat al climatului comunei.

Fenomenul înghețului apare cel mai devreme în lunile octombrie, iar cele din urmă zile de îngheț se întâlnesc chiar și pe la începutul lunii mai. Cam în aceleași perioade sunt primele și ultimile ninsori.

Precipitațiile medii anuale sunt de 820 mm. Această cantitate ar fi îndestulătoare pentru trebuințele agriculturii dacă ar fi raspândită egal pe teritoriul localității și în cursul anului.

Vânturile sunt determinate de circulația generală a maselor de aer pe direcția nord-est si sud-vest cu o viteza medie de 3 pâna la 5m/sec (crivățul de nord și de sud), cea mai mare frecvență având-o vânturile care bat dinspre nord-est.

Intensitatea lor depășeste rareori 60 km/h, iar furtunile sunt extrem de rare și se produc de obicei vara.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile. Sursele fixe sunt acelea care emit poluanți atmosferici dintr-o poziție localizată în spațiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere. Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport12.

4.2.6. Aspecte pentru factorul de mediu sol, subsol

4.2.6.1. Condiții geomorfologice și pedogeografice locale

Din punct de vedere geologic amplasamentul aparține atât [NUME_REDACTAT] cât și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] sunt reprezentați de urmatoarele zone: zona flișului transcarpatic, zona cristalino-mezozoică, zona flișului carpatic și zona neogenă.

Zona flișului transcarpatic este constituită din depozite cretacic-superioare și palogene în facies flișoid, antrenate într-o cutare largă.

Zona cristalino-mezozoică este constituită dintr-un fundament cristalin și o cuvertură sedimentară mezozoică, prezentând în ansamblu o structură în pânze de șariaj.

Zona flișului carpatic este constituită din cinci unități tectonice în alcătuirea cărora intră și depozite cretacice și paleogene, de asemenea cu caractere de pânze de șariaj.

Zona neogenă cuprinde depozite miocene, cu caracter de molasă, constituind pânza pericarpatică, ce cuprinde [NUME_REDACTAT].

Toate pânzele de șariaj din [NUME_REDACTAT] sunt încălecate succesiv de la vest spre est. Zona de interes pentru arealul amplasamentului, o constituie [NUME_REDACTAT] (neogenă), situată între zona flișului carpatic și [NUME_REDACTAT], constituită din depozite atribuite Paleogenului, Burdigalianului, Helvețianului și Tortonianului. Intervalele stratigrafice de interes pentru perimetrul amplasamentului sunt Burdigalianul și Helvețianul.

Burdigalianul are o grosime de 500-600 m, fiind format din conglomerate de Pleșu, alcătuite aproape exclusiv din elemente de șisturi verzi de tip dobrogean, în special șisturi cloritoase și sericitoase și extrem de rare elemente de calcare dolomitice, calcare albe de tip jurasic și calcare albe cu numuliți.

Helvețianul are o grosime mare ce poate ajunge până la 1300-1500 m, cuprinzând gresii calcaroase cenușii verzui, marne și argile de aceeași culoare și foarte rare intercalații de gips. Aceste depozite sunt cunoscute sub denumirea de “orizontul cenușiu al Miocenului”. Depozitele helvețiene prezintă frecvente variații laterale de facies.

[NUME_REDACTAT], alcătuită din șisturi cristaline (soclul) și depozite sedimentare (cuvertura), reprezintă de fapt prelungirea spre vest a platformei ruse. Forajele de cercetare efectuate în zona flișului carpatic au arătat că platforma moldovenească pătrunde mult spre vest atât sub zona neogenă cât și sub cea a flișului. În arealul amplasamentului se disting două intervale stratigrafice de interes. Primul interval este constituit Sarmațian (subetajul Volhinian) caracterizat printr-un regim de retragere a apelor marine. Al doilea interval stratigrafic este atribuit Pleistocenului superior prin depozitele de pietrișuri și nisipuri aparținând terasei superioare a râului Moldova.

Volhinianul este alcătuit din marne argiloase, aleuritice, cu intercalații de nisipuri, gresii și mai puțin gresii oolitice. Grosimea depozitelor volhiniene în această zonă poate atinge 2 000 metri.

Pleistocenul superior este alcătuit din pietrișuri și nisipuri caracteristice teraselor superioare12.

Fig 4.2. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Câmpului26 –

4.3. Prezentarea turbinelor

Turbina eoliană Vestas V112-3.0 MW este un echipament care funcționează pe direcția opusă vântului cu turbină de girație activă și un rotor cu trei pale.

[NUME_REDACTAT] V112-3.0 MW are diametrul al rotorului de 112m și o putere de ieșire nominală de 3.075 MW. Turbina utilizeaza conceptul OptiTip și un sistem de putere bazat pe un generator cu magneți permanenți și scară largă de conversie. Cu aceste caracteristici, rotorul turbinei eoliene este capabil să funcționeze la viteza variabilă a vântului si menținând astfel puterea de ieșire aproape de puterea nominală, chiar și în cazul când viteza vântului este mai mare. La viteză scăzută a vântului, conceptul OptiTip și sistemul de putere lucrează împreună pentru a maximiza puterea de operare la viteza optimă a rotorului și unghiul de incidență3.

Fig. 4.3 Aerogeneratoare30

4.4. Durata de funcționare a turbinelor

Durata de viață a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani. Conform specificațiilor tehnice ale producătorilor, durata de viață a unei turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă deoarece evoluția exponențială a realizărilor tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de viață a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generație care permit, atât creșterea gradului de valorificare a potențialului eolian (creșterea producției de energie electrică pe amplasament), cât și implementarea noilor tehnologii privind protecția factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienței în domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor și operatorilor de astfel de echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidențiată de performanțele noilor generații de turbine eoliene. Valorificând experiența acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene au îmbunătățit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generație și sub aspectul minimizării și chiar reducerii impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activităților socio-economice desfășurate în zona amplasamentului.

4.5. Căile de access spre amplasament

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în perioada construcției parcului eolian pentru transportul echipamentelor și materialelor, și apoi după finalizarea parcului eolian pentru operațiuni de întreținere, reparații și acces a vehiculelor la turbine. Deși utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale și echipamente precum și a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare și de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în considerație condițiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcție a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secțiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone.

Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) și până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru betoniere.

Prezentăm în continuare datele tehnice extrase din proiectul tehnic întocmit pentru realizarea drumurilor de acces pe amplasamentul propus pentru parcul eolian [NUME_REDACTAT]:

4.5.1. Topografia, descrierea traseelor existente

Amplasamentul are o pantă maximă de 14 %.

4.5.2. Trasarea lucrarilor

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente, se restabilește axa drumului, reperele care determină elementele drumului.

Constructorul va verifica la teren profilele transversale din proiect, va consemna nepotrivirile reprezentantului beneficiarului, iar când acestea nu sunt suficiente pentru definirea configurației terenului, să ridice altele suplimentare.

Materializarea lucrărilor în teren se face prin șabloane . Picheții și șabloanele trebuie să materializeze :

– axul drumului și înălțimea umpluturii sau adâncimea săpăturii ;

– ampriza drumului ;

– înclinarea taluzurilor ;

– poziția podețelor tubulare și podețelor dalate ;

– direcția șanțurilor .

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare:

– curățirea terenului de arbuști, frunze, crengi, iarbă și buruieni26;

4.5.3. Datele tehnice de proiectare a drumurilor

Drumurile ce vor fi pietruite sunt:

Drum 1- drum de acces UPP 1 si UPP2 KM 0+000-1+315 cu platforma de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 2 -drum de acces CEE 2 Km 0+000-0+545 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 3 -drum de acces CEE 5 Km 0+000-0+580 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 4 -drum de acces stație transformare Km 0+000-0+230 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 5 -drum de acces CEE 9 Km 0+000-1+160 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 6 -drum de acces CEE 11 Km 0+000-0+484 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 7 -drum de acces Dj 177 C Km 0+000-1+308,15 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Drum 8 -drum de acces CEE 4 Km 0+000-0+490 cu platformă de 7,00 m din care o parte carosabilă de 5,50 m și acostamente de 2×0,75m .

Total 6112,15 ml.

Pietruirea drumurilor luate în studiu este o necesitate deoarece prin execuția acestor drumuri se va realiza aceesul catre platformele UPP1,UPP2,CEE2,CEE4,CEE5,CEE9,CEE11 . Conform studiului geologic stratificația este următoarea:

-30 cm sol vegetal.

– 30-230 cm nisip cu pietriș maroniu gălbui.

– 230-600 cm pietriș cu nisip maroniu gălbui.

Se impune înlăturarea stratului vegetal pe o grosime de 30 cm

Compactarea terasamentelor se realizează mecanizat, cu cilindrul compresor pe zone întinse și manual în spatele culeelor podețelor .

Se va aplica un complex rutier cu următoarea structură:

– Pentru drumul 1 pe întreaga lungime datorită declivității mari care ajung pe anumite sectoare la o declivitate de 14% se impune execuția unui sistem rutier alcătuit din :

– Strat uzură Bar 16-5 cm

– Strat binder Badpc 25 -6 cm

– Strat AB1-8 cm

– Strat balast 30 cm

Pentru restul drumurilor structura sistemului rutier va fi alcatuită din:

– Piatră spartă amestec optimal -30 cm

– Strat balast -30 cm.

Sunt necesare următoarele lucrări care vor fi amplasate după cum urmează:

– Drum 1

– Intre km 0+000-1+000 se vor executa șanțuri dalate partea stangă

– Drum 2

– Podeț tubular D=800 mm L=20 m Km 0+015

– Drum 3

– Podeț tubular D=800 mm L=20.00 m Km 0+015

– Podeț tubular D=800 mm L=10.00 m Km 0+353

– Drum 4

– Podeț tubular D=800 mm L=20.00 m Km 0+030

– Drum 8

– Podeț tubular D=800 mm L=20,00 m Km 0+007

Podețele necesare subtraversării apelor vor fi podețe tubulare cu diametru de 800 mm, realizate din tuburi PREMO.

Lucrările de artă proiectate și cu caracter definitiv sunt dimensionate static la convoiul de calcul A30-V80, conform normativelor în vigoare și sunt dimensionate hidraulic să evacueze debitul Q3% cu verificare la Q1%.

Podețele tubulare sunt constituite din trei părți distincte: fundația, tubul propriu-zis și racordările cu terasamentele. Fundația este din beton simplu clasa C12/15 și constituie elementul de legare la teren a podețului. Patul pe care se așterne fundația se curăță în prealabil de resturile organice (materiale lemnoase, sol vegetal) până la stratul de teren sănătos. Acolo unde terenul prezintă denivelări pronunțate în lungul podețului și în zonele adâncite, legătura cu terenul natural se face prin subzidiri din piatră brută, sub stratul de fundație.

Tuburile cu diametre de 800 mm sunt de tip PREMO, din beton precomprimat, și se procură de la furnizori autorizați pentru producerea acestor elemente prefabricate la lungimea de 5,0 m. Manipularea tuburilor se face cu macaraua pentru a se evita deteriorarea lor. Montarea pe stratul de fundare se face tot cu macaraua și nu prin împingere cu lama buldozerului. Rosturile se etanșează cu mortar și celochit.

Tuburile prefabricate se transportă auto pe o distanță de circa 350 km din județul Buzău.

Racordarea podețelor cu terasamentele se face prin timpane și camere de priză cu fundația din beton clasa C12/15. La podețele din albii timpanele amonte sunt prevăzute cu aripi evazate pentru captarea apelor, iar cele din aval cu aripi normale. Între aripi este prevăzut un pereu din piatră brută pentru a evita eroziunea și prevenirea degradării podețului. Elevațiile sunt din beton simplu clasa C12/15(B 200).

La realizarea lucrărilor se vor folosi numai materiale agrementate conform reglementărilor naționale în vigoare, precum și legislației și standardelor naționale armonizate cu legislația U.E. Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 și a legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate pentru execuția lucrărilor26.

4.5.4. Descrierea soluției tehnice

In conformitate cu prevederile H.G.nr.261/1994 privind stabilirea categoriei de clasă tehnică V, cu 2 benzi de circulatie,in zonă de deal, viteza de proiectare între 40 km/h

La proiectare au fost respectate elementele geometrice în curbe cerute de STAS 863/85 și în Ordinul ministrului transporturilor nr.45/1998 privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, permițând în acest mod realizarea unor trasee fluente.

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor în vigoare.

Materialele folosite vor fi în concordanță cu prevederile HG 766/1997 și a Legii 10/1995.

4.5.5. Elemente tehnice de proiectare in plan orizontal

Lungimea totală a drumurilor ce fac obiectul prezentei documentații este 6112,15 ml .

Au fost respectate elementele geometrice în curbe cerute de STAS 863/85 privind supralărgirile și supraînălțările în profil transversal permițând în acest mod realizarea unui traseu foarte fluent. (Anexa 3)

CAPITOLUL V

5. Etapele instalării, producția eficiența energetică și impactul asupra mediului a centralelor eoliene

5.1. Etapele instalării unei centrale eoliene

5.1.1. Identificarea suprafețelor necesare pentru realizarea proiectului de parc eolian – [NUME_REDACTAT]

Reglementările urbanistice locale stabile în PUG pentru zona studiată în prezent sunt cele particulare destinației agricole extravilane.

Prin PUZ s-a reglementat o suprafață maximă de edificare a construcțiilor.

Numai în interiorul acestui perimetru este permisă construirea turbinelor, dimensionarea lor exactă facându-se la faza următoare de realizare a proiectului tehnic.

Din documentația tehnică a echipamentelor [NUME_REDACTAT] similare, rezultă că suprafețele necesare sunt:

– pentru fundația turbinei eoliene: 196 mp/ turbină – suprafață ocupată definitiv.

– pentru realizarea instalației (turnul de montaj al turbinei): 375 mp – suprafață ocupată temporar, pe perioada realizării lucrărilor de construcții-montaj;

– Drumuri de acces pentru utilajele de construcții (lățime min 4m și max. 6m);

– Canale tehnologice pentru cablurile de conexiune dintre turbine și stația de transformare – suprafața ocupată temporar;

– Drumuri tehnologice pentru întreținerea instalațiilor pe parcursul exploatării instalațiilor parcului eolian. Dezvoltarea activității de exploatare este condiționată de factorii economici (rentabilitatea economică a activității pe baza analizei cost – beneficiu, evoluția

cererii de energie pe piața de desfacere) și condițiile de exploatare a surselor de energie (vânt).

Astfel, titularul activității va scoate din circuitul agricol suprafețele afectate de construcții, în funcție de factorii menționați anterior.

Suprafața terenului care face obiectul PUZ este de 372.98 ha, din care:

– Suprafața solicitată pentru introducere în intravilan este de 12 ha;

– Suprafața afectată de construcții este de 0.33 ha.

De menționat că, după construcție, suprafața ocupată de turnul de montaj al turbinei este reabilitată redată zonei vegetale. Suprafața totală ocupată de zona de circulații carosabile este de 8,49 ha. Din această suprafață 5,03 ha va fi utilizată pentru extinderea și reabilitarea drumurilor existente pe zona analizată și realizarea unor drumuri noi12.

Suprafețele au fost rezervate pentru proiectarea urmatoarelor obiective în limita admisă de indicii urbanistici maximali reglementați pentru fiecare lot în parte :

– 17 turbine;

-căi de comunicație rutieră (drumuri noi și extindere a drumurilor existente); (Anexa 3)

-platforme provizorii necesare funcționării utilajelor necesare în faza de edificare a pilonilor și montarea turbinei;

Prezenta documentație va rezolva următoarele obiective principale:

– Reconsiderarea structurii funcționale a terenului și adoptarea cadrului arhitectural – urbanistic adecvat;

– Asigurarea accesului carosabil și pietonal la nivelul cerințelor actuale.

Zona va fi reglementată prin:

– Stabilirea amplasamentrului fiecărei instalații eoliene;

– Rezervarea suprafețelor de teren necesare trasării zonelor de circulație necesare asigurării întreținerii centralelor eoliene;

– Zona de restricție pentru fiecare centrală eoliană.

După realizarea construcțiilor și a platformelor carosabile terenul rămas liber va fi reamenajat ca zona agricolă – pășune.

Se consideră ca se poate menține funcțiunea de teren agricol (arabil sau pășune) în continuare26.

5.2. Organizarea de șantier

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare și realizarea racordului electric aferent sunt părți ale aceleași investiții, de aceea va fi necesară o singură organizare de șantier pe amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice organizării de șantier vor cuprinde:

– construcții, utilaje și echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligațiilor de execuție și calitate precum și cele privind controlul execuției.

– toate materialele, instalațiile și dispozitivele, sistemele de control necesare execuției în conformitate cu prevederile din proiect și normativele în vigoare.

În cadrul organizării de șantier lucrările identificate se referă la:

– stabilirea baracamentelor;

– modul de desfășurare a circulației pe durata de execuție a lucrărilor;

– modul de depozitare al materialelor folosite;

– numărul de utilaje de construcție necesar;

– instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor5.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru. În această zonă se vor depozita materiale și va fi utilizată și ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de șantier.

În faza preliminară execuției proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

– Obligația antreprenorului la realizarea unei organizări de șantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităților;

– Finalizarea execuției amenajării terenului în perioada desemnată cu respectarea timpilor tehnologici necesari.

– Suprafața de teren ocupată temporar în perioada de execuție trebuie limitată judicios la strictul necesar;

– Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor și a vegetației existente, din perimetrele adiacente;

– Refacerea ecologică și revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de șantier.

– Managementul corespunzător al deșeurilor rezultate.

– Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu26.

5.3. Turbina eoliană

Turbina eolienăVestas V112-3.0 MW este un echipament care funcționează pe direcția opusă vântului cu turbină de girație activă și un rotor cu trei pale.

[NUME_REDACTAT] V112-3.0 MW are diametrul rotorului de 112m și o putere de ieșire nominală de 3.075 MW. Turbina utilizează conceptul OptiTip și un sistem de putere bazat pe un generator cu magneți permanenți și scară largă de conversie. Cu aceste caracteristici, rotorul turbinei eoliene este capabil să funcționeze la viteza variabilă a vântului si mentinând astfel puterea de ieșire aproape de puterea nominală, chiar și în cazul când viteza vântului este mai mare. La viteză scăzută a vântului, conceptul OptiTip și sistemul de putere lucrează împreună pentru a maximiza puterea de operare la viteza optimă a rotorului și unghiul de incidență3.

Fig. 8 Macheta unei turbine eoliene28

5.4. [NUME_REDACTAT] MW V112-3.0 este echipată cu un rotor de 112 de metri format din trei pale și un turn. Palele sunt controlate de sistem de control cu microprocesor tip OptiTip. Bazat pe direcția predominant a vântului, palele sunt poziționate în mod continuu pentru a optimiza unghiul de incidență.

5.5. [NUME_REDACTAT] sunt realizate din fibră de sticlă armate cu carbon și având o lungime de 54.65 m fiind lubrefiate automat cu ajutorul unei pompe.

5.6. [NUME_REDACTAT] are conexiuni tubulare tip flanșă, certificat în conformitate cu omologările relevante, și sunt disponibile în diferite înălțimi standard. Turnurile sunt proiectate cu majoritatea conexiunilor interne sudate pentru a crea o suprafață a pereților netedă.. Designul neted al turnului reduce grosimea necesară a oțelului, făcând structura mai ușoară în comparație cu un turn cu toate componentele interne sudate de cochilii.

5.7. Nacela este amplasată pe turn și conține practic toate sistemele și echipamentele de transformare a energiei eoliene în energie electrică

Capacul nacelei este fabricat din fibra de sticlă. Trapele sunt poziționate în podea pentru reducerea sau suspendarea echipamentelor pentru nacelă și evacuarea personalului. Secțiunea de acoperiș este dotată cu senzori de vânt și lucarne. Lucarnele pot fi deschise atât din interiorul nacelei și din afara nacelei de pe acoperiș. Accesul de la turn la nacelă este prin intermediul sistemului de girație.

5.8. [NUME_REDACTAT] este un generator cu trei faze sincronice cu un rotor cu magnet permanent care este conectat la rețea printr-un convertor funcționabil pe întreaga scală. Carcasa generatorului este construită cu un înveliș cilindric și canale în care circula lichidul de răcire.

5.9. Transformator 3.3 HV

Transformatorul este situat într-o cameră separată, închisă, în nacelă, cu descărcătoare montate pe partea de înaltă tensiune a transformatorului. Transformatorul este de tip uscat cu sistem de auto-stingere. Înfășurările sunt delta-conectate pe partea de înaltă tensiune cu excepția cazului în care se prevede altfel.

Transformatorul este echipat cu 6 senzori de temperatură PT100 pentru măsurarea de bază.

5.10. Senzori de vânt

Turbina este echipată cu doi senzori de vânt cu ultrasunete cu nici o piesă mobilă. Senzorii sunt capabili să funcționeze fără a avea interferențe de la gheață și zăpadă. Senzorii de vânt sunt redundanți, și turbina este capabilă să funcționeze numai cu un senzor.

5.11. Sistemul de control [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] este controlată și monitorizată de sistemul de control VMP6000.

VMP6000 este un sistem de control multiprocesor format din patru procesoare principale (sol, nacelă, turn și convertor), interconectate printr-un punct de vedere optic bazat 2.5 Mbit ArcNet de rețea.

Acesta servește următoarelor funcții principale:

– Monitorizarea și supravegherea funcționării de ansamblu;

– Sincronizarea generatorului la rețea în timpul secvenței de conectare;

– Utilizarea turbinelor eoliene în situații diferite;

– Orientarea automată a nacelei.

– OptiTip – controlul palei.

– Controlul puterii reactive și funcționarea la viteză variabilă.

– Controlul emisiilor de zgomot.

– Monitorizarea condițiilor ambientale.

– Monitorizarea rețelei.

– Monitorizarea sistemului de detectare a fumului.

Conexiunea la rețea

Conexiunea la rețea se realizează printr-un transformator. Puterea injectată în rețea este o rezultantă între puterea modelată pentru stator și puterea modelată pentru rotor.

Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt urmatoarele:

Fiecare turbină funcționează independent una de alta, funcție de domeniul de viteză a vântului în care a fost proiectată.

Turbina este proiectată să funcționeze începând cu viteze ale vântului de 3 m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s și este oprită din funcționare pentru viteze de peste 25 m/s.

Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură de la – 20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese să reziste la temperaturi de pâna la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă depașește 50 °C, turbina se oprește.

Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din timpul de viață).

Traseele electrice de medie tensiune (20-33 kV) sunt subterane, amplasate de-a lungul căilor de acces auto ce vor fi construite. Energia electrică produsă este transformată de o stație electrică de 110 kV/medie tensiune, amplasată în zona de evacuare a energiei în sistem. În stația electrică se realizează ridicarea nivelului de tensiune la valoarea de 110 kV pentru racordarea la SEN prin stația electrică de conexiune 110 kV/ 400 kV amplasată în vecinătatea liniei electrice, conform studiului de soluție aprobat.

De la fiecare turn pleacă câte un cablu electric subteran, care – împreună cu alte câteva cabluri provenite de la turbinele din apropiere – se grupează într-un centru de colectare, de unde pleacă un cablu electric de capacitate mai mare, care intră într-o stație electrică de transformare ridicătoare, împreună cu alte cabluri provenite de la alte centre de colectare. Dupa ridicarea nivelului tensiunii electrice, energia este transmisă mai departe către [NUME_REDACTAT] Național (SEN) prin intermediul unei stații electrice de conexiuni17.

Sistemul constructiv:

Fundația turnului se realizează din beton armat și se are în vedere o amprentă la sol circulară, cu diametrul de 20 metri.

Fig. 9. Model ancorare turbină pe fundație a turbinelor eoliene

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerințe specificate de furnizorul și constructorul turbinei eoliene:

– înclinarea maximă laterală și longitudinală a platformei trebuie să fie 0°;

– platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de 260 kN/m2, presiune testată în fiecare colț al platformei;

– înclinarea laterală a pereților platformei trebuie sa asigure scurgerea apelor pluviale;

– compoziția constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

– rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă și un drenaj către zonele libere;

– diferența înălțimii dintre platformă și fundația turbinei nu trebuie să depășească 5 metri;

– zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de operare a brațului macaralei, acolo fiind stocate temporar palele, nacela și containerele cu alte componente;

Platformele se realizează cu un substrat de bază format din pământ compactat până la valoarea proiectată a modului de deformare la reîncărcare. Peste platforma de pământ pe pereții laterali ai săpăturii se fixează un strat cu rol de separare urmat apoi de un strat de geogril cu rol de ranforsare compactat până la obținerea pantei transversale necesare pentru dirijarea apelor către zona de drenare adiacentă platformelor. Finalizarea platformelor se realizează dintr-un amestec de agregate naturale de piatră spartă concasată peste care se toarnă un strat de beton armat cu fier-oțel.

5.12. Etapa de construcție a parcului eolian

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele:

a) realizarea fundației turbinei eoliene.

Fundația va fi realizată din beton armat și va avea diametrul de 20 m, și adâncime variabilă pentru fiecare amplasamnet in funcție de rezultatele studiilor geologice. Pentru realizarea fundației unei turbine eoliene vor fi utilizați circa 400 m3 de beton. Fundația va fi construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice și cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor fi realizate în prima fază lucrări de excavație a solului, cofrarea și armarea, turnarea betoanelor. După realizarea fundației aceasta va fi parțial acoperită cu pământ, suprafața vizibilă la sol fiind mult mai mică.

Fig. 10. Realizarea fundației și montarea nacelei29

Lângă fundație vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru cu o suprafață totală de circa 2100 m2 pe care va fi amplasată macaraua de mare tonaj și se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei eoliene.

b) înălțarea turnului.

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundație și între ele conform proiectelor de execuție, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor.

c) montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto tractate și va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale.

d) montarea palelor.

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 55 m, o lățime de 4 m și o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrarea palelor și a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.

e) Racordarea la rețeaua electrică și la sistemul centralizat de conducere și comandă.

Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic național prin intermediul unei stații electrice de 30/110 KV.

5.13. Informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției

Din măsurătorile pentru determinarea potențialului eolian și ținând cont de caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producție anuală de energie electrică de circa 160000 MWh/an.

Scopul investiției este de a valorifica potențialul eolian al zonei comunei [NUME_REDACTAT], prin construirea unui parc eolian compus din cca. 7 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 21 MW.

5.14. [NUME_REDACTAT] Eoliene asupra mediului, legislație

– Ordonanța de Urgență, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecția mediului;

– Ordonanța de Urgență, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

– Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

– Ordonanța de urgență nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

– Hotărârea 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

– Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu;

– Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor și protecției mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu;

– Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

– Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu ;

– Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996;

– Hotărârea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea și completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate18;

5.15. Informații despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice

Producția de energie electrică pe amplasament este realizată în totalitate pe baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor surse de energie.

În componența turbinelor eoliene intră și o serie de materiale auxiliare, care au scopul de a asigura funcționarea în condiții de fiabilitate a ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene au în componență sisteme de transmitere și transformare a parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau ungere. În procesele de răcire și ungere sunt utilizate o serie de substanțe și preparate chimice intermediare precum: ulei (pentru ungerea și răcirea cutiei de viteze) și apă (pentru răcirea generatorului electric). Aceste substanțe nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate în circuite închise și etanșe care împiedică scurgerea acestora în exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin transfer termic.

Dintre substanțele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potențial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică și amplificatorul de turație, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică. Astfel, o turbină eoliană de 2 MW conține circa 0,5 m3 (500 litri) de ulei18.

5.16. Impactul asupra biodiversității, florei și faunei

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE ADECVATĂ PE COMPONENTA BIODIVERSITĂȚII – ORD. 19/2010 – STUDIUL DE EVALUARE ADECVATĂ(EA). În cadrul studiului de evaluare adecvată am analizat posibilul impact generat de amplasare și funcționare turbinele eoliene asupra speciilor de păsări incluse în [NUME_REDACTAT] a sitului Natura 2000 ROSPA0064 [NUME_REDACTAT] aflat la distanța de 20 km. S-a analizat impactul generat de amplasarea acestor turbine eoliene în zona [NUME_REDACTAT] considerată a fi amplasată pe culoarul de migrație al păsărilor de interes european și în vecinătatea sitului Natura 2000 [NUME_REDACTAT] ROSPA0064. În cazul nostru, toate activitățile care se vor desfășura pentru amenajarea parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în [NUME_REDACTAT] Natura 2000 ROSPA 0064 [NUME_REDACTAT] deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanță relativ mare de lacuri (20km)12.

5.17. Gestiunea deșeurilor

Regimul gospodăririi deșeurilor produse în timpul execuției va face obiectul organizării de șantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deșeuri vor fi colectate, transportate și depuse la o rampă de depozitare în vederea neutralizării lor.

Deșeurile preconizate sunt de următoarele tipuri :

– menajere sau asimilabile ;

– metalice rezultate din activitățile de execuție a structurilor metalice de rezistență și din activitatea de întreținere a utilajelor;

– deșeuri materiale de construcție, dacă nu se respectă graficelede lucru și se rebutează încărcături de betoane;

– deșeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe șantier;

– anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină și alte produse petroliere uzate;

– cartoanele, hârtia din ambalaje și activitățile de birou din cadrul organizării de șantier.

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, deșeurilor menajere și cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul organizării de șantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deșeuri, periodic, vor fi transportate în condiții de siguranță la rampa de gunoi în condițiile stabilite de comun acord cu ARPM [NUME_REDACTAT] – Est și APM Suceava. Deșeurile metalice se vor colecta și depozita temporar în incinta amplasamentului și vor fi valorificate prin unități specializate. Deșeurile din materiale de construcții nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al poluării mediului. În perioada de execuție aceste deșeuri împreună cu deșeurile inerte provenite din excavații vor fi depozitate temporar într-un spațiu special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente în zonă.

Cantitățile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament și transportate pe locurile special amenajate.

Deșeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn de foc pentru populație. Acumulatorii uzați cu potențial ridicat de poluarea mediului vor fi stocați și păstrați corespunzător în vederea valorificării lor prin unitățile specializate. Anvelopele uzate, dacă va fi cazul vor fi depozitate în locuri special amenajate ca spații de depozitare deșeuri, apoi evacuate de societăți abilitate pentru colectarea și depozitarea deșeurilor. Trebuie menționat că atât cantitativ cât și din punctul de vedere al gradului de periculozitate a deșeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea mediului.

5.18. Impactul potențial, asupra componentelor mediului și măsuri de reducere a acestora

5.18.1 [NUME_REDACTAT] punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul se află situat în bazinul văii Moldovei și parțial pe bazinul văii Isachia în partea sud-estică, fiind încadrat în bazinul hidrografic XII-1 de ordinul 1 și în bazinul hidrografic 40.28 de ordinal 2. Teritoriul administrativ al comunei [NUME_REDACTAT] este străbătut de numeroase pâraie dintre care amintim Isachea, Mămuca, Bălcoaia, Tărnicioara, Larga, Belciug, Larga – Deal, etc.ce se varsă în râul Moldova.

În conformitate cu datele publicate pe site-ul SGA Suceava, aceste pâraie nu sunt cuprinse în rețeaua pentru care se face monitorizea debitelor.

Nu există risc de inundabilitate în zonă.

În luncă și terasele râului Moldova, acviferul freatic este constituit din pietrișuri și bolovănișuri și mai puțin nisipuri, uneori acoperite de depozite de argile nisipoase sau silturi nisipoase argiloase.

Debitele punctuale obținute din lunca râului Moldova și din terasa inferioară sunt cuprinse între 3-17 l/s.

Întreaga activitate de execuție a lucrărilor pentru realizarea planului (obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite temporare de materiale, precum și o concentrare de efective umane.Toate aceste activități constituie surse de poluare pentru apa, aer și sol.

Apa uzată rezultată de pe șantierul de construcție este colectată în containere etanșe ecologice și evacuată de amplasament prin grija constructorului la o stație de epurare apă uzată menajeră12.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special amenajate la sediul firmelor de construcții, variantă care ar elimina producerea apelor uzate pe șantier12.

5.18.2. Clima și calitatea aerului

Din punct de vedere climatic, regiunea este caracterizată printr-un climat umed și răcoros de tipul celui continental de tranziție, cu influențe baltice. Cantitatea de precipitații medie anuală este de 650 – 700 mm, temperatura medie anuală este de 6 – 7 grade C, numărul de zile de îngheț este de 120, peste 150 de zile sunt caracterizate de temperaturi ce depășesc 10 grade C și 70 de zile prezintă temperaturi de peste 25 grade C.

Vântul specific este crivățul.

Conform STAS 1709/1-90, în ceea ce privește harta cu repartiția tipurilor climatice, după indicele de umezeală Thortwaite, perimetrul la care ne referim se încadrează la tipul climatic II.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile:

Sursele fixe sunt acelea care emit poluanți atmosferici dintr-o poziție localizată în spațiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport.

Sursele și poluanții generați

In timpul lucrărilor de construcție sunt emiși poluanți atmosferici din surse de suprafață, aflate la nivelul terenului , surse deschise ca lucrările de construcții și terasamente și surse mobile ce includ utilajele și mijloacele de transport.

Emisii de praf

Terasamentele, extragerea și punerea în operă a produselor de balastieră și carieră, antrenează cantități importante de particole de praf

Operatiile specifice lucrarilor de terasamente cuprind: săpaturi,( excavarea și haldarea pământului și balastului; încărcarea pământului în mijloace de transport), umpluturi,( descărcarea pământului, balastului din mijloacele de transport; împrăștierea materialului; compactarea materialului; infrastructura – lucrari de consolidare, lucrări de artă

Emisiile de gaze de combustie a carburanților

Utilajele de construcții funcționează pe bază de motoare Diesel care elibereză în atmosferă emisii de gaze, ce includ produșii de ardere a carburanților. Gazele de ardere, include în principal: oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), bioxid de sulf (SO2).

Pentru construcția parcului eolian, volumul emisiilor de poluanți în atmosferă depinde de: tipurile de lucrări executate; volumul și intensitatea lucrărilor executate; tipurile de materiale utilizate; numărul de kilometrii parcurși si viteza autovehiculelor; durata lucrărilor/perioada de functionare a sursei; timpul de exploatare a utilajelor de execuție; puterea motorului și nivelurile de emisie specifice fiecărui motor; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vechimea motorului/ utilajului.

Calculul emisiilor de poluanți în atmosferă

a) Emisii de poluanți datorate transportului auto

Emisiile de poluanți se calculează pe baza metodologiei Corinair care utilizează factori de emisie specifici. În acest scop se pot determina pe baza analizei volumului de transport cantitățile de carburanți utilizați .

Deoarece apa uzată menajere va fi transportată la stația de epurare aflată la distanța de cca 5 km, se va produce o poluare a aerului prin emisiile în atmosferă cauzate de arderea carburanților auto consumați.

Considerand că autovidanja va avea 10 mc capacitate, rezultă că va fi necesară efectuarea a 50 de curse.

Cantitatea de motorină care urmează să fie consumată la transportul apei pentru nevoile igienico-sanitare la punctele de lucru este:

Cant. motorină = 50 curse x 2 x 5 km/cursa x 0,03 tone motorină/100km= 0,15 tone

Calculul emisiilor de poluanți în atmosferă

1) Transportul de pământ din excavații (fundații turbine și stație electrică )

– Cantitate material de transportat: 55.000 mc, echivalent cu 85.000 to (la densitate medie de 1,6 to/mc)

– Număr total de transporturi: 4.500

– Distanța medie/cursă: 2×5 km

– Distanța parcursă: 4500x2x5 km

– Distanța totală parcursă: 45.000 km

– Consum de carburanți: 45000km x 0,03to/100km = 13.5 tone

2) Transport agregate de carieră și produse de balastieră (drumuri, platforme și fundațiile turbinelor)

‐ Cantitate de material de transportat: 37.0300 mc, echivalent cu 64.100 tone (la densitate medie considerată de 1,7 to/mc)

‐ Distanța medie/cursă: 2 x28 km ( pentru aprovizionarea cu produse de balastieră de la o stație

apropiată)

‐ Număr curse: 3.280 curse (în medie 20 to/cursa)

‐ Distanta totala parcursa: 3.280×56 = 183680 km

‐ Consum de carburanti: 183.680 x0,03to/100km = 55,10 tone

3) Transport piatră (drumuri, platforme și fundații turbine)

‐ Cantitate de material de transportat: 7.300 mc, echivalent cu 11.750 tone (la

densitate medie considerată de 1,7 tone/mc)

‐ Distanța medie/cursă: 2×28 km (aprovizionarea cu produse de balastieră de la stație)

Număr curse: 588 curse (în medie 20 to/cursa)

‐ Distanta totala parcursa: 638×56 = 35728 km

‐ Consum de carburanti: 35728×0,03to/100km = 11,71 tone

4) Transport armaturi

‐ Cantitate material de transportat: 350 to

‐ Numar total de transporturi: 18

‐ Distanta medie/cursa: 2*16 km (distanța pînă la depozitul de armaturi)

‐ Distanta totala parcursa: 18×32 km = 576 km

Consum carburanți: 576×0,03to/100km = 0,172 tone

5) Transport beton

‐ Cantitate material de transportat: 50.000 mc

‐ Numar total de transporturi: 5000

‐ Distanța medie/cursă: 2×25 km ( 25 km e distanța până la stația ce aprovizionează cu beton)

‐ Distanța totală parcursă: 250.000 km

‐ Consum carburanți: 2.500 x100 km x0,03to/100km= 83,3 tone

6) Transportul componentelor turbinelor:

‐ Număr total de transporturi: 150

‐ Distanța medie/cursă: 2×75 km

‐ Distanța totală parcursă: 150x2x75= 22500 km

‐ Consum carburanți: 122500×0,03to/100km= 6,75 tone

7) Transportul apei necesare nevoilor igienico-sanitare (apă proaspătă și apă menajeră uzată vidanjată):

‐ Număr total de transporturi: 65 + 65 = 130

‐ Distanța medie/cursă: 2×5 km (apă proaspată) + 2×5 km (apă menajeră uzată)

‐ Distanța totală parcursă: 130x2x5 = 1300 km

‐ Consum carburanti: 13,0*100km*0,03to/100km= 0,39 tone

Cantitate totală de carburanți din activitatea de transport:

13,5 + 55,10 + 11,71 + 0,172 + 83,3 + 6,75 + 0,39 = 170,92 tone

Factori de emisie prin metoda Corinair sectiunea 07 bazată pentru cazul autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) – motorină:

Cantități totale de emisii în aer din transporturi pe durata execuției lucrărilor:

Tab.1 Calculul emisiilor de poluanți în etapa de construire a parcului eolian

Crafic 1. Reprezentarea grafică a emisiilor de poluanți în etapa de construire a parcului eolian

b) Emisii de poluanți datorate functionării utilajelor pe șantier

Se utilizează O.M.S. 1993, pentru calculul emisiilor de poluanți. Poluanții totali determinați din sursele mobile au fost estimați astfel:

Tab.2 Norme de emisie din surse mobile de pe șantier

Grafic. 2 Reprezentarea grafică a emisiilor de poluanți datorate funcționării utilajelor pe șantier

Prognozarea poluării aerului în timpul lucrărilor de constructive

In timpul desfășurării lucrărilor de construcție aerul din perimetrul șantierului parcului eolian va fi poluat de utilajele și mijloacele de transport în timpul activităților de aprovizionare cu materiale și componentele eolienelor.

Emisiile de praf , noxele rezultate din consumul de carburanți și zgomotul produs de utilaje și mijloacele de transport în funcțiune vor afecta calitatea aerului. Acestea în timpul functionarii vor emite în special particule și hidrocarburi, SOx, CO, NOx,

STASUL 12574/87 prevede următoarele valori limită:

Tab.3 : Limite impuse prin legislația de mediu în vigoare pentru imisii

Grafic 3. Limite maxime admise la imisii

Măsuri preventive de scădere a poluării:

Emisiile de la autovehicule, acestea trebuie să fie în concordanță cu datele

tehnice prevăzute la inspecțiile

Se recomandă folosirea utilajelor tip Euro 4 și se vor lua măsuri de reducere a uzurii

avansate a motoarelor respective și repararea lor periodică.

Emisiile de gaze vor fi monitorizate continuu în timpul funcționării utilajelor și

mașinilor, iar cele cu deficiențe majore vor fi înlocuite.

alimentarea cu carburanți se va face în afara perimetrului parcului eolian

amplasamentului.

se vor reduce procesele tehnologice în perioadele cu vânt puternic care determină

antrenarea cantităților mari de praf, cum este cazul lucrărilor de terasamente,

depozitele temporare de pământ excavat vor avea max. 2 m înălțime.

drumurile de șantier vor fi permanent întreținute prin nivelare și stropire cu apă

pentru a se reduce praful

transportarea pământului excavat trebuie efectuată în mijloace de transport acoperite de prelate.

5.18.3. [NUME_REDACTAT] orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.

În timpul funcționării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Funcționarea angrenajelor cutiei de viteze;

Funcționarea generatorului electric;

Funcționarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric și angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au și caracteristici fonoabsorbante.

5.18.4. [NUME_REDACTAT] poluării solului

Poluarea solului în cazul investiției prezente poate intervenii în două etape distincte:

Etapa de realizare a construcției;

Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru producerea energiei electrice.

În etapa de realizare a investiției se poate menționa că pentru obiectivul propus, planul prevede variante de construcție modernă, la care generarea de deșeuri de construcție este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operații tehnologice, cantități mai mici de materiale de construcție clasice și implicit cantități mult mai mici de deșeuri care rezultă din aceste activități.

Întreaga execuție a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de șantier, depozite temporare de materiale, precum și o concentrare de efective umane.

Toate aceste activități constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer și sol12.

5.18.5. Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STAȚIE DE TRANSFORMARE ȘI RACORD ELECTRIC” în extravilanul comunei [NUME_REDACTAT], nu au fost identificate planuri sau proiecte cu care acesta să poată avea un impact cumulat. De asemenea având în vedere că nu a fost identificat un impact semnificativ asupra nici unui factor de mediu, nu se pune problema cumulării acestora cu efectele altor planuri, programe sau proiecte care ar putea fi dezvoltate în zonă26.

CONCLUZII

Energia eoliană s-a dezvoltat în mod accelerat în ultimii 20 de ani, costul energiei electrice provenite de la sistemele eoliene de utilitate la scara industrială a scăzut cu mai mult de 80%.

Laboratorul național de energie regenerabila (NREL) lucrează cu industria eoliană pentru a dezvolta următoarea generație tehnologică de turbine eoliene, din ce în ce mai fiabile și silențioase

Încurajarea creșterii numărului de producatori de energie regenerabilă a crescut numărul de certificate verzi în 2013 comparativ cu 2012

România este una dintre cele mai atractive tări din lume la investițiile în energia eoliană, iar capacitatea țarii noastre pe acest segment a crescut semnificativ între anii 2011-2013 de la 623 MW instalați în septembrie 2011, la 1740 MW în 2013. Astfel, România a reușit să ocupe locul 10 în topul celor mai atractive țări din lume la investițiile în energie eoliană

Cercetările în domeniul energiei eoliene evidențiază că aceasta nu produce o poluare majoră asupra: aerului, apelor de suprafață și subterane, vegetației, faunei terestre, solului, subsolului și nici asupra așezărilor umane.

Solul din zona parcului eolian din [NUME_REDACTAT] este prejudiciat numai în perioada de construcții-montaj.

Impactul datorită zgomotului și vibrațiilor eolienelor este minor, deoarece acestea se află la o distanță corespunzătoare față de locuințe

Activitatea turbinelor eoliene nu afectează apele de suprafață și subterane

Nu sunt eliminate în aer poluanți în timpul funcționării turinelor eoliene care să afecteze sănătatea populației

Nu are impact major asupra florei și faunei din zona parcului eolian

Prin obținerea acestei energii verzi, se obține un impact economic pozitiv, se creează locuri de muncă și costuri de mentenață reduse comparativ cu alte tehnologii de obținere a energiei

BIBLIOGRAFIE

1. A. Bîrlog, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT]- Centrale

energetice hibride bazate pe surse de energie regenerabile, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] Energetice, ediția a VIII-a, , 2011;

2. Calitatea și [NUME_REDACTAT] Electrice – Ghid de Aplicare, European COPPER Institute;

3.C. Vlad, P. D. [NUME_REDACTAT] eoliană – conversie și utilizare, EȘE, 1985;

4. V. Ilie (coordonator) s.a. Utilizarea energiei vîntului [NUME_REDACTAT], 1984;

5. Energia eoliană – harta resurselor de vânt ale României;

6.. O. [NUME_REDACTAT] energiei, [NUME_REDACTAT], 1987;

7. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] WWEA 2011, data publicării aprilie

2011,http://www.wwindea.org/home/images/stories/pdfs/worldwindenergyreport 2010;

8. http://grupo02termo.wordpress.com/;

9..http://www.eudirect.ro/old/pdfs/energia_curs.pdf

Geographia, [NUME_REDACTAT]“Geographia”, Energia alternativă, [NUME_REDACTAT], http://revgeographia.wordpress.com/2008/05/27/energia-alternativa/;

10. Money.ro, România, raiul eolienelor: Încă 400 de milioane de euro în energie "verde". Autor: [NUME_REDACTAT], Publicat: 31 mai 2011, Actualizat: 01 iun 2011, http://www.money.ro/inca-300-de-milioane-de-euro-in-energie-verde–vezi-proiectele_979546.html;

11. Raportul evaluării impactului asupra mediului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Câmpului, jud. Suceava;

12. Revista de informare, Energia eoliană, autor [NUME_REDACTAT], http://www.revista

informare.ro/showart.php?id=221&rev=8

13.https://www.google.ro/?gws_rd=ssl#q=STUDIU+DE+EVALUARE+ADECVAT%C4%82+PENTRU+PARC+EOLIAN+CAPU+CAMPULUI

14. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ecologie/energia-eoliana-176031.html;

15. http://www.eoliene.eu/;

16. http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=221&rev=8

17. http://ro.scribd.com/doc/78001666/Energia-la-Energia-Mareelor

18. http://universulenergiei.europartes.eu/intrebari/energia/

19. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_de_biomas%C4%83

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_hidraulic%C4%83

21. http://www.totalauto.ro/2009/09/03/vision-efficient-dynamics/

22. http://www.eoliene.eu/costurile-energiei-eoliene.html 

23. http://www.schoenherr.eu/news-publications/publications/pdfs/schoenherr_Wind %20energy%20report_May%202013.pdf

24. http://apmsv.anpm.ro/upload/49776_RIM%20Capu%20Campului%20final.pdf

25. http://adevarul.ro/news/societate/aerogeneratoarele-viitorul-energia-eoliana-1_50ae971d7c42d5a6639e3b0c/index.html

26. http://www.ecology.md/md/section.php?section=tech&id=4447#.U5h0z3bSvXQ

27. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Studiul-privind-exploatarea-si68.php