Schimbari In Structura Teritoriala Si Functionala In Municipiul Bacau Dupa Anul 1990

LUCRARE DE LICENȚĂ

SCHIMBARI IN STRUCTURA TERITORIALA SI FUNCTIONALA IN MUNICIPIUL BACAU DUPA ANUL 1990

Cuprins

Așezarea geografică a Municipiului Bacău

Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea Municipiului Bacău

2.1 Structura reliefului

2.2 Caracteristici climatice

2.3 Apele și sursele de alimentare cu apă

2.4 Caracteristici pedo-geografice

Factori politici, economici și sociali cu influență asupra dezvoltării teritoriale și funcționale

3.1 Factorii politici

3.2 Factorii economici si sociali

4. Caracteristici geodemografice

4.1 Evolutia numarului de locuitori la recensemintele din 1992,2002,2012

4.2 Miscarea naturala a populatiei evolutie , cauza si efecte

4.3 Miscarea migratorie a populatie evolutie , cauza si efecte

4.4 Bilantul total al populatiei

Structura populatiei

5. Evoluția teritorială a orașului

5.1 Etape in dezvoltarea teritoriala a oraului Bacau

5.2 Particularitati ale evolutiei teritoriale dupa anul 1990

5.3 Zonificarea functionala

6. Dinamica activităților economice și evoluția funcțiilor orașului

7. Elemente de prognoză a devoltării teritoriale și funcționale

Bibliografie

INTRODUCERE

Prezenta milenara a omului pe un teritoriu a avut influiente complexe asupra mediului din municipiu Bacau .

Lucrarea de fata intitulata „Schimbari in structura teritoriala si functionala in municipiul Bacau dupa anul 1990” , ce se constituie in lucrarea de licenta reprezinta o analiza in ansamblu ce urmareste individualizarea modificarilor atat in structura teritoriala si la nivel functional ce au intervenit in organizarea spatiului geografic din municipiul Bacau de-alungul timpului si factorii determinant cu axare speciala pe perioada urmatoare anului 1990.

Am avut in vedere sa prezint atat particularitati ale cadrului natural in ansamblul sau cat si schimbarile survenite in diferite ramuri interconectate in urma unor evenimente politice .

In cadrul lucrarii intr-o prima etapa au fost tratate date generale si particularitati ale reliefului caracterizat de o gama variata de forme ce au avut un impact masiv in dezvoltarea asezarilor omenesti inca din cele mai vechi timpuri , populatia reprezintand si ea la randul ei un factor de transformare si presiune asupra componentelor mediului inconjurator.

O parte importanta a fost acordata factorului uman a carui actiune s-a resimtit la nivelul mai multor ramuri , incepand cu ramura economica,culturala pana la nivelul actiunii asupra elementelor de relief reusind fara multe compromisuri dezvoltarea zonei.

Nu in ultimul rand s-a reusit abordarea teritoriului din punct de vedere economic si social cat si politic si repercuriunile acestora cu atentie in mod special spre perioada post-comunista, analizand factorii declansatori si urmarile acestora in prezent.

Scopul final pe care acest articol si l-a propus a fost acela al realizarii unei analize care sa reflecte trecutul , sa analizeze prezentul si sa ofere solutii optime dezvoltarii continuare.

Lucrarea a fost elaborata prin directa indrumare a domnului profesor universitar doctor Talanga Cristian , caruia ii multumesc pentru toate indrumarile si sprijinul acordat la finalizarea acesteia.

Pentru elaborarea lucrarii a fost necesara consultarea unor siruri lungi de informatii, procurate de la diferite institutii , aducand multumiri special Camerei de comert si industrie Bacau si sectiei de urbanism din cadrul Primariei Bacau.

1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI BACĂU

Municipiul Bacău se afla situat în partea central-vestică a Moldovei și în partea de nord-est a județului la 9,6 km în amonte de confluienta Bistriței cu Siretul și la interferența meridianului de 26°55’ longitudine E, cu paralela de 46°34’latitudine N.

Se invecineaza la nord cu comunele Saucesti si Hemeiusi , in partea de est cu comuna Letea Veche si in sud cu Magura, Margineni ,Luizi-Calugara si este traversat de drumurile europene E85 si E57 ce realizeaza legatura cu Bucurestiul , nordul tarii si cu Transilvania.

Teritoriul studiat ,deși situat la contactul a două mari unități de relief cu caracteristici atât geologice cât și geografice diferite , Platforma Moldovenească și Orogenul Carpaților Orientali ,respective Podișul și Subacarpatii Moldovei , ocupă părți componente ale subunităților de relief ce aparțin acestor unități.

Relieful municipiului Bacau se afla situat pe partru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m , cea mai mare parte a localității aflându-se ,pe ce de a două terasă de 160-165 m.

Albia majoră a Bistriței este se situeaza predominant în raza așezării , prin depozitele de prundișuri ce constituiesc un adevărat rezervor pentru acumularea apelor freatice.

În partea de vest a culoarului cu o suprafata de aproximativ 135 km² se află culmea subacarpatica Pietricica Bacaului ce înregistrează altitudini ce nu depasesc 500 m în nord și peste 700 m în sud până la limită cu râul Negel.Versanții Culoarului Șiretului sunt abrupți , cel estic prezentând o fragmentare mai redusă.

Atât în partea de nord-est cât și în cea estica se află Dealurile Bălăușeștilor și Bogdănestilor , această porțiune reprezentând cea mai joasă parte a Podișului Central Moldovenesc , iar în sud-est Dealul Buhoci și Culmea Cucuieti ce fac parte din Colinele Tutovei.Aceste culmi au altitudini de până la 400 m și constituie ramă de est a Culoarului Siretului, ocupând o suprafara de aproximativ 72 km².

Interfluviul dintre Siret și Bistrița(30 km) prezintă o serie de caracteristici variate , fiind larg și terasat la limita nordică a arealului studiat și se îngustează treptat spre sud unde pătrunde ca un pinten până în aproprierea confluientei, dominând Dealul Piscului (191 m ),lunca comună, cu o denivelare de 30 m. Acest interfluviu poate fi încadrat la versantul drept al culoarului prezentând o similititudine morfologică cu sectorul din aval de confluiența cu Bistrița și trebuie tratat în special ca o indiviudalitate geografică.

In ansamblul sau municipiul Bacau ca si oras situat pe doua axe mari de circulatie ce urmaresc vaile atat a Siretului cat si a Bistriei permite accesul din toate directiile , devenind un important centru industrial si economic.La randul sau economia si nivelul de civilizatie aducand corecturi importante peisajului natural cu efecte atat pozitive cat si negative.

2. FAVORABILITATI SI RESTRICTII NATURALE IN DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BACAU

Municipiul Bacau in calitatea de cel mai vechi oras din judet , pozitionat deosebit de favorabil la confluienta Bistritei cu Siretul si la contactul a trei unitati de relief a prezentat un gard mare de dezvoltare devenind un centru economic important.

Intravilanul localitatii reprezinta suprafata ce cuprinde toalitatea cladirilor si terenurilor destinate locuirii , dotarii socio-culturale si serviciilor populatiei , unitatilor economice , circulatiei si transporturilor , spatiilor verzi si de sport , lucrarilor edilitare , ca si al activitatii ce se desfasoara in municipiul Bacau. Intravilanul municipiului Bacau aprobat in cadrul Planului Urbanistic General este de 3 488 de ha , delimitarea orasului facandu-se natural prin malul drept al Bistritei , pe malul stang formandu-se cartierul Serbanesti .Intravilanul existent este format din :

-trupul principal ce este amplasat pe malul drept al raului Bistrita

-Cartierul Serbanesti ce este pozitionat pe malul stang al Bistritei si separate de trupul principal si de lacurile de acumulare

-Insula de agreement

-Platforma de gunoi

-Fronul de captare AEROSTAR

-Trup cu destinatie speciala in partea de sud-vest a orasului.

2.1 Structura reliefului

Municipiul Bacau ca si oras de resedinta judetului cu acelasi numeeste situat in partea central-vestica a Moldovei la 9,6 km de confluienta Siret-Bistrita , valea comuna a celor doua rauri avand aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud ,cu o deschidere laterala catre vest spre valea Bistritei si o ingustare spre partea sudica fiind reprezentata de , “poarta Siretului”.

In ceea ce priveste individualitatea reliefului Municipiului Bacau , acesta se prezinta ca fiind un oras de contact intre trei importante forme de relief :Subcarpatii , Podisul Moldovei si Culoarul Siretului , aceasta situare avand consecinte atat hidroclimatice cat si biopedogeografice.

Alcatuirea geologica , caracterul cvasiorizontal , oscilatiile pozitive de la sfarsitul romanianului cat si cele periodice din cuaternar au stat la baza imprimarii particularitatilor reliefului . Pozitia de tranzitie se exprima prin coexistenta unor structure si a mai multor tipuri de roci diferite ce se afla intr-o evolutie continua inca din Precmbrian.Scutul rigid al Platformei Moldovenesti cade in trepte scufundate din ce in ce mai adanc (8 000m) sub cutele deversate ale geosinclinalului alcatuit din flis si miocenului pericarpatic , pe sistemul de discordante tectonice extreme de complex al Faliei Pericarpatice.

Principalele forme de relief al zonei municipiului Bacau sunt : Culmea Pietricica cu altitudinea maxima in aceasta zona de 740 m in varful Capătă si situata la sud de paraul Negel fiind caracterizata prin masivitate si fragmentare in dealurile joase mai putin rotunjite Diferentele de nivel dintre dealuri si luncile Bistritei si Siretului sunt mascate de un glacis piemontan terasat ce se racordeaza la abrupturile principale printr-o succesiune de microdepresiuni tectono-erozive si erozive.

In ceea ce priveste Culoarul Siretului in special in sectarul mijlociu a condus la o serie de controverse privind geneza , ideile emise au fost grupate astfel:

Culoarul Siretului ca si subunitate a Podisului Moldovei , ipoteza sustinuta de M.David (1922) invoca captarea succesiva de catre un rau sudic a unor cursuri transverale capratice , urme ce se mai pastreaza in seile dintre culmile Plesu si Pietricica.Ulterior I.Sarcu(1955) sprijina ideea formarii odata cu retragerea treptata a Marii Sarmatice , interpretari intarite de C.Martiniuc si V.Bacauanul.

Alti geografi sustin apartenenta Culoarului Siret la subcarpati , V.Tufescu si Gr.Posea considerand ca Podisul Moldovei este suprapus in mare parte peste Platforma Moldoveneasca.

O a treia categorie de geografi considera Culoarul Siretului ca fiind o entitate independenta , idee avansata de M.David in 1932 si I.Sandru in 1955 denumind aceasta zona si “Depresiunea intracolinara a Bacaului” ce mentioneaza aceasta depresiune de incadreaza intre doua sectoare mai inguste precum “Poarta Itesti” si “Poarta Racatau”

Raul Bistrita formeaza la varsare un con masiv de dejectie , iar datorita pantei mai accentuate , dar si a depozitelor transportate de provenienta carpatica mai grosiere decat cele ale Siretului, albia si gura de varsare avansand spre est si sud-est.In zona de confluienta ce are o latime de 15-17 km pe directia vest-est s-a format un relief specific ,etajat,cu terase bine dezvoltate spre vest si un abrupt spre colinele Tutovei afectat de alunecari de teren active.’

Terasele atat a Siretului dar si a Bistritei sunt bine pastrate , exceptie facand doar cele superioare .Desi bine pastrate sunt cele cu altitudini mai mici de 100 m , repartitia lor este totusi idnegata in raportu cu versantii si interfluviile.

Inchegarea si dezvoltarea asezarilor a fost posibila datorita reliefului ce prezinta in aceasta zona terase cu pante slab inclinate si versanti cu orientare sudica si sud-estica.

Bine pastrate sunt terasele a caror altitudine nu depaseste 100 m intre acestea numarandu-se terasele Siretului si a Bistritei.

Astfel, municipiul Bacău este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie și fragmentare scăzută și o pantă redusă.

2.2 Caracteristici climatice

Din punct de vedere climatic ,municipiul Bacau este caracterizat printr-o clima temperat-continentala cu influiente de ariditate caracteristice fiind iernile lungi si reci si verile calde , uneori secetoase. Caracterul excesiv al climei s-a accentuat in est si spre sud in ultimii 25-30 ani .

de teren active.’

Terasele atat a Siretului dar si a Bistritei sunt bine pastrate , exceptie facand doar cele superioare .Desi bine pastrate sunt cele cu altitudini mai mici de 100 m , repartitia lor este totusi idnegata in raportu cu versantii si interfluviile.

Inchegarea si dezvoltarea asezarilor a fost posibila datorita reliefului ce prezinta in aceasta zona terase cu pante slab inclinate si versanti cu orientare sudica si sud-estica.

Bine pastrate sunt terasele a caror altitudine nu depaseste 100 m intre acestea numarandu-se terasele Siretului si a Bistritei.

Astfel, municipiul Bacău este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de energie și fragmentare scăzută și o pantă redusă.

2.2 Caracteristici climatice

Din punct de vedere climatic ,municipiul Bacau este caracterizat printr-o clima temperat-continentala cu influiente de ariditate caracteristice fiind iernile lungi si reci si verile calde , uneori secetoase. Caracterul excesiv al climei s-a accentuat in est si spre sud in ultimii 25-30 ani .

Caracteristicile climatului fiind influientate de dispunerea reliefului in trepte si orientarea principalelor culoare de vale , acesta prezinta un carcater de tranzitie intre etajul montan si cel al unitatilor de deal si de podis.Prin inaltime, fragmentare si expunere relieful introduce numeroase nuante locale.

Configurația zonei de confluență, densitatea clădirilor la nivelul municipiului, orientarea rețelei de strazi , mozaicul de suprafețe active și repartiția spațiilor verzi au dus la individualizarea mai multor sectoare microclimatice specifice: al platformei industriale din partea de sud; al cartierelor Cornișa, Cremenea, Miorița; al zonei centrale, al parcurilor, al gării, al cartierului Șerbănești, Gherăiești si al lacurilor de acumulare.

2.2.1 Factorii genetici ai climei

Radiatia solara directa variaza in functie de transparenta la nivelul atmosferei si este direct influientata de poluarea aerului , valoarea acesteia fiind la nivelul arealului studiat de aproximativ 68 ,70 kcal/cm²/min conform Atlasului Climatologic al Romaniei .

Radiatia difuza inregistreaza cele mai mari valori spre partea a doua a zilei cand se formeaza ecranul de nori si scade seara spre dimineata.valorile acesetia atingand 0,40-0,44 cal/cm²/min in zilele senine vara , iarna datorita plafonului gros de nori existand posibilitatea cresterii acesteia.

Radiatia globala lunara medie este dependenta de durata de stralucire a soarelui ,nebulozitate si umiditatea aerului si variaza la nivelul municipiului Bacau intre 2,22 kcal/cm² in luna decembrie si 15,45 kcal/cm² in luna iulie.

2.2.2 Factorii dinamici

Pozitia in cadrul tarii si a reliefului incadreaza zona studiata in sfera de actiune a marilor centrii barici : anticiclonul azoric , anticiclonul isalndez , ciclonul mediteranean si ciclonul islandez , toate cu caracter semipermanent . Iarna ,pozitia acestor centri barici favorizeaza patrunderea unor mese de aer arctic rece si uscat , vara fiind mai puternica influienta anticiclonului azoric ,acesta favorizand apartia ploilor si averselor.

Modificarile climatice locale sunt influientate si de prezenta culmii Pietricia intre depresiunea Tazlau si Culoarul Siretului ce favorizeaza formarea unor mase de aer de tip foehn , deasemenea de existenta culoarului Sireturlui in lungul caruia pe o directie nord-sud sunt canalizate masele de aer din sectorul nordic. Cantonarea maselor de aer rece Siberian , iarna in depresiune aintracolinara a Bacaului favorizeaza inversiunile termice ce accentueaza problema poluarii datorate zonei industriale a orasului.

2.2.3 Temperatura aerului

Variatia temperaturii aerului se inscrie in contextul conditiilor de continentalism moderat fapt rezultat din pozitia geografica a municipiului Bacau.

Din analiza datelor de la statia meteorological Bacau se constata o temperatura medie multianuala de 8-9°C , luna cea mai calduroasa fiind iulie cu o temperature medie de 20°C Temperatura medie a lunii ianuarie este situata in intervalul -4 –(-5) °C.

In anul 2000 , temperatura medie anuala s-a ridicat la 10,8°C ulterior in anii 2006-2007 sa nu cunoasca temperature specifice iernii , temperaturile fiind relative cu cinci grade mai mare decat media multianuala.Unul din cei mai racorosi ani a fost 1942 cand s-au inregistrat doar 7°C ,iar dintre cei mai ploiosi s-a remercat anul 1897 cu 962,5 l/mp , la polul opus fiind anul 1954 cand ploile si zapezile au insumat doar 294,5l/mp fiind anul cu cea mai mare seceta.

Vanturile predominante in aceasta zona sunt cele dinspre nord-vest si nord , nelipsind nici cele dinspre est si sud-est.Vanturile ce vin dinspre est prezinta caracterstici precum :uscate si calde vara si foarte reci iarna (crivatul), un alt fenomen recent este ceata ce este prezenta minimum 29 zile pe an.

Inversiunile termice sunt fenomene prezente destul de frecvent si determinate in special de existent luncilor largi ale Siretului si Bistritei cu altitudini de 130-170 m. Cele mai multe se produc in anotimpurile de tranzitie cand au loc numeroase schimbari ale directiilor maselor principale de aer.

Ca si regiuni topoclimatice se distinge subunitatea topoclimatica a culmii Pietricica unde temperature medie este de 8-8,5°C si precipiatii mai bogate 580-600 mm , subunitatea topoclimatica a Culoarului Siret-Bistrita ce ocupa suprafete joase cu frecvente inversiuni termice , aici se mentint temperaturile medii de 8-8,5°C , o caracteristica microclimatica in acest areal constitunind-o frecventa mare a cetii (100 zile pe an ) si subunitatea antropoclimatica a municipiului Bacau , caracteristicile climatice fiind modificate de catre activitatile umane si densitatea mare a populatiei.

Suprafata de 4186 km² se impune in micropeisaj prin diferentierele create de relieful urban , orientarea si largimea strazilor si bulevardelor, densitatea spatiului construit , asfaltat si modificarile introduse in albedou , marimea si densitatea spatiilor verzi . Aceste elemente induc schimbarii la nivelul regimului termic , al vanturilor , al precipitatiilor.

Se intanlesc numeroase insule de caldura evidentiate de nuclee termice locale impuse de orasul Bacau si platformele industrial din N-NV si cele din S-SE.

In privinta tramei stradale regasim :

Partea de nord a municipiului cu cartierele Gheraiesti , Miorita , Serbanesti, Nord , CFR, Margineni si Magura prezinta patru artere principale de circulatie din partea de E (Lunca Siretului), soseaua Barlad-Vaslui , din N drumul international E85 , din N-NV-soseaua Piatra Neamt, iar din NV , soseaua dinspre Moinesti.

Aceste artere se indreapta spre centrul orasului ,resprectiv Parcul

Trandafirilor si strabat teritorii cu case de tip parter , gradini si livezi , astfel ca pentru dinamica aerului , centrul orasului Bacau reprezinta un punct de convergenta al circulatiei urbane din sectorul Nordic.

Topoclimatul zonei nordice se desfasoara sub forma unei palnii deschise spre exterior facand ca influientele termice sa fie putin prezente , vanturile convergand spre axul central al municipiului .Se poate separa aici un microclimat situat de o parte si de alta a lacului Bacau , influientele resimtindu-se prin umiditate si ceata.

Partea centrala a orasului este reprezentata de cea mai mare densitate a cladirilor ,fiind caracterizata de strazi inguste cu orientare spre sud si strabatuta de doua artere cu continuitate : Bulevardul Balcescu-Marasesti prin centru si strada I.L.Caragiale-Milcov langa albia Bistritei.

Aici are loc concentrarea maselor de aer si intensificarea vanturilor ca frecventa si viteza.Acest topoclimat este caracterizat printr-un spatiu cladit compact , inalt , relativ ingust si cu o orientare generala nord-sud. Aici temperatura aerului este cu 1-2°C mai mare decat in sectoarele periferice.

Se identifica aici doua microclimate: unul al zonei rezidentiale joase unde temperaturile minime coboara mult si ceata este frecventa, vantul canalizandu-se pe strazile I.L.Caragiale-Milcov si unul al zonei rezidentiale inalte , caracterizat printr-o umiditate redusa , temperaturi ridicate si o insolatie buna (zona garii , Bulevardul Marasesti.).Vantul se intensifica in lungul bulevardului si prin spatiile inguste dintre cladiri.

In aval de pasajul CFR si care cuprinde cartierele Aviatori si Republicii ce sunt situate pe terasa aeroportului de 35-40 m si intra sub incidenta conditiilor specifice partii inferioare a glacisului montan.Circulatia intensificata pe cele doua artere centrale se disipeaza in Lunca Bistritei.

Topoclimatul aici se manifesta de-alungul Siretului si se constata frecventa mai mare a cetii naturale si industriale care contribuie la mentinerea unor temperaturi mai mici si a unei stratificatii termice stabile .In sectorul cartierelor Republicii si Aviatori umiditatea este mai scazuta cu o mai buna ventilatie si o frecventa redusa a cetii , temperaturile aici incadrandu-se in limitele naturale ale zonei.

2.2.4 Precipitatiile

Regimul precipitatiilor la nivelul zonei municipiului Bacau prezinta cantitati mici iarna si mai ridicate vara , acestea avand un rol important si in procesele de modelare.

In ansamblu lunile extreme sunt februarie ce prezinta cantitati minime si iulie pentru cantitati maxime. Cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsa intre 500-600 mm.Cel mai mare cantitate de precipiatii inregistrata la nivelul municipiului a fost in anul 1897 cand au cazut 962,5 l/mp in antiteza fiind anul 1954 cu 295,5 l/mp.

Arealul municipiului Bacau influienteaza local cresterea numarului si intensitatii ploilor de convective , caracteristice marilor orase.In ultimii 25-30 ani , nu se pot constata fenomene pluviometrice deosebite in comparative cu versantul Pietricicai unde intervine o circulatie mai generala.

In concluzie se poate observa ca implicatiile microclimatice ale municipiului Bacau sunt deosebit de complexe , dar se pot separa pe acest areal sectoare cu oarecare omogenitate.

2.3.Apele și sursele de alimentare cu apă

Caracteristicile retelei hidrografice aferente municipiului Bacau sunt pe de o parte rezultatul influientelor climatice temperat-continentale si pe de alta parte a releiefului acumulativ.Aceste influiente se regasescatat in regimul hidrologic, repartitia si configuratia retelei de ape de suprafata si subterane cat si in proprietatile fizico-chimice ale acestora.Factorul antropic a determinat modificari foarte importante in alcatuirea si configuratia retelei hidrografice.

Paraiele Negel , Barnat si Trebes se adauca celor doua rauri principale Siret si Bistrita , impreuna alcatuind reteaua principal hidrografica.

2.3.1 Apele freatice si subterane

In privinta apele subterane, albiilor majore și teraselor râurilor Siret și Bistrița au caracteristice stratele acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor majore, în mare parte de însuși râul generator, datorită permeabilității mari a pietrișurilor și nisipurilor din patul albiei. Viteza apreciabilă de curgere a apei în aceste strate acvifere de albie majoră asigură niște debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la Bistrița și 6 – 10 l/s/100m la Siret (după Al. Ungureanu, 1993).

Așadar, pânzele freatice și rețeaua hidrografică drenată de râurile Bistrița și Siret reprezinta niste mari resurse de apă. Rezervele cele mai însemnate se află în complexul aluvionar de luncă, precum și la baza teraselor. În apropiere, lângă satul Sărata, se găsesc izvoare clorurat-sodice și iodurate datorită saliferului din Culmea Pietricica. Aceste izvoare sunt în prezent amenajate în scop therapeutic.

Tipuri de regim hidrologic :

Regimul specific teraselor mijlocii si inalte ce au nivelul freatic situate la adancimi mari

Regimul specific teraselor joase cu nivelul freatic situate la 8-12 m cu variatii mai largi avand la nivel anual doua maxime , primul dupa topirea zapezilor in luna aprilie si al doilea dupa ploile de vara in luna septembrie

Tipul de regim specific luncilor , ce prezinta variatii mari de 3-4 m cu o dependent mai pronuntata fata de curba precipiatiilor.

Apele de suprafata

Rețeaua hidrografică a municipiului Bacău este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de o serie de mici afluenți ai acetora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel pentru Bistrița.

Râul Bistrița a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona orașului creându-se lacurile Bacău, Șerbănești cu o suprafata de 202,4 ha si adancime de adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6 mil. mc, dat în funcțiune în anul 1966 și lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum și lacul Lilieci, cu o suprafața de 410 ha.

Amenajările realizate pe parcursul anilor pe râul Bistrița au funcții complexe: de la producerea energiei electrice (hidrocentralele Bacău I și II) la combaterea inundațiilor, alimentarea cu apă potabilă și industrială, irigații, moderator climatic si chiar practicarea sporturilor nautice.

Amenajări au fost realizate și pe afluenții Bistriței, a căror cursuri au fost regularizate (Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebeș 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri).

Lacurile amenajate pe râul Bistrița au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 Bistrița se vărsa în Siret prin mai multe brațe, confluența realizându-se la altitudinea de 138 metri.

Râurile Siret și Bistrița prezintă albii minore și majore largi și meandrate. Acțiunile de amenajare au constat în rectificarea meandrelor, construirea barajelor și digurilor marginale. Un canal conduce apa spre Hidrocentrala Bacău II.

Siretul, râul cu debitul cel mai mare din țară, după Dunăre, prezintă în acest sector o pantă mică și o puternică aluvionare. Viiturile Siretului au o geneză pluvială în majoritatea cazurilor și sunt caracteristice sezonului cald.

Râurile Bârnat și Negel, pe teritoriul municipiului Bacău, curg pe terasa de luncă a Bistriței, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creșteri importante de nivel în timpul viiturilor, acesta fiind și motivul pentru care albiile lor au fost regularizate pe teritoriul orașului.

2.3.2 Regimul scurgerii apei pe raul Siret

Evolutia geomorfologica a municipiului Bacau este influientata de regimul hidrologic a doua mari rauri Siret si Bistrita a caror actiune este definitorie pentru modelarea reliefului.

Raul Siret prezinta in zona studiata un debit mediu multiannual de 75,1 m/s la o altitudine medie de 525m . Scurgerea medie specifica este de 6,35 l/s/km si este caracteristica partii de est a Romaniei.

Regimul natural de scurgere este incluientat de activitatile social-economice si de gradul de amenajare , dar si de consumul de apa.

2.3.3 Regimul scurgerii apei pe raul Bistrita

La nivelul raului Bistrita , desi puternic influientat de amenajarile hidroenergetice care s-au amplasat pe cursul sau mijlociu si inferior s-au putut constata unele deosebiri fata de Siret .Debitul mediu specific anual are o valoare de 8,71 l/sec/km² , iar scurgerea cea mai bogata are loc in luna mari cu luna intarziere fata de Siret , cauza fiind topirea mai lenta a zapezii din zona montana,alimentarea nivala a scurgerii avand o pondere mai mare .

2.3.4 Scurgerea aluviunilor

Regimul scurgerii aluviunilor exprima potentialul erozionarl si de transport al raurilor si depinde de numerosi factori : debitele de apa , pantele de scurgere , litologia substratului , vegetatia , soluri , gradul de arabilitate al terenurilor , gradul de torentialitate al scurgerii , intensitatea interventiei antropice in bazinele hidrografice si de numarul acumularile construite.

In zona municipiului Bacau masuratorile se executa la statiile hidrometrice Dragesti pe raul Siret si Margineni pe Trebis.

In functie de sezon regimul scurgerii se prezinta astfel:

-iarna aduce contributii de 2,1% din volumul annual al scurgerii solide, precipiatiile fiind retinute pe sol in stratul de zapada si pe cursurile de apa fiind prezente fenomenele de inghet.

-primavara , scurgerea aluviunilor crestedatorita debitelor mari de apa in principal in lunile aprilie si mai , datorita intensificarii lucrarilor agricole etc. Acest anotimp participa cu 40,6% din volumul annual.

-vara , marile viituri prezinta o cantintata insemnata de aluviuni in suspensie si are o scurgere de 51% din volumul annual

-toamna , asemanator situatiei iernii se caracterizeaza printr-un aport redus de aluviuni 6,3% doar ocazional unele viituri de mica amploare aducand cantitati mai semnificative de aluviuni

Din aceasta analiza a scurgerii multianuale a aluviunilor se poate observa existent unor perioade cu valori mici in alternanta cu valori mai mare , existand o concordanta intre regimul de scurgere al apei si a al aluviunilor in suspensie.

2.4 Caracteristici pedo-geografice

2.4.1 Solurile

Condițiile geologice ale perimetrului sunt caracterizate prin depozite neogene în rama vestică sau în rama estică mai recentă. În zonele perimetrale, fie în vest, spre culmea Pietricica, fie în est, spre Colinele Tutovei, predomină rocile nisipoase, argiloase sau marnoase cu rare intercalații de gresii. Pe terasele medii și înalte, rocile de suprafață sunt constituite din depozite loessoide, iar la nivelul luncii Siretului rocile dominante sunt reprezentate prin depozite de nisipuri și pietrișuri fluviatile.

Perimetrul studiat este drenat de valea Siretului fie direct, fie prin intermediul numeroșilor săi afluenți, a căror frecvență este mai mare pe versantul vestic al văii Siretului. Apele freatice sunt situate în general la adâncimi mari, fără să influențeze în mod deosebit morfologia solurilor. Ca urmare, solurile fidromorfe însumează numai 1416ha (4% din întregul perimetru); din cauza poziției nivelului freatic, care poate fi poluat ușor prin procese de percolare, aceste soluri, situate pe valea Siretului, ridică probleme deosebite

Conditiile geologie aferente municipiului Bacau sunt caracterizate prin depozite molasice in partea de vest , sarmato-pliocene in est si cuaternare pe terase in axele vailor Siret si Bistrita.La nivelul teraselor si in lunci o mare extindere o au depozitele aluvionare (bolovanisuri , prundisuri,nisipuri si argile). Atat clima , nivelul freatic , eroziunea ,vegetatia si factorul antropic au avut fiecare un rol pregnant in formarea si dezvoltarea solurilor in aceasta zona. Procesele pedogenetice de evolutie ale solurile in aceasta zona sunt cele de levigare ,argiloluviere , gleizare, pseudogleizare si eroziune . Principalele clase de soluri apartin domeniului subcarpatic si de podis , suprafete mari ocupand si cele intrazonale (15 %). Însă, cea mai mare parte din solurile perimetrului s-au format sub impactul condițiilor de climă și vegetație, fiind deci soluri zonale. În zona studiată au fost identificate 18 tipuri de sol.

Solurile din domeniul subcarpatic se gasesc preponderent in apropierea culmii Pietricica , pe terasele mijlocii si inferioare ale Siretului si Bistritei, din aceasta categorie la nivelul municipiului Bacau regasindu-se solurile brune argiloluviale tipice si solurile brun luvice tipice si pseudogleizate , ce ocupa suprafete reduse in partea de NV a arealului , celeb rune luvice associate cu regosoluri se gasesc preponderent la nivelul teraselor inalte fiind in mare parte erodate ,si unitatea solurilor cernoziomice ce este prezenta pe terasele mijlocii ale Siretului si Bistritei , in partea de est si sud a arealului in discutie.

Solurile din domeniul de podis cuprind unele suprafete din Colinele Tutovei, regasindu-se la limita arealului , la est de lunca Siretului din aceasta cateogrie facand parte solurilebrun luvice pseudogleizate , soluri brune argiloluviale tipice moderat erodate.

Solurile intrazonale se gasesc pe terasele de lunca joasa ale Siretului si Bistritei, dar sip e unele terase mijlocii netede si intinse .Carcateristice sunt solurile hidromorfe si neevoluate.Solurile hidromorfe se intanlesc in luncile joase unde alimentarea cu apa din rauri si de pe versanti este puternica. Solurile aluviale sunt prezente in luncile Siretului si Bistritei subtipurile : tipic ,molic gleizat,alcalinizat si vertic.

2.4.2 Vegetatia si fauna

Vegetatia naturala actuala este in mare parte influientata de activitatile antropice desfasurate de-alungul timpului , pastrandu-se in conditii relative bune,presiunea antropica asupra zonei forestiere ducand la avansarea incipienta a silvostepei. Vegetatia zonala caracteristica apartine etajului de padure si tranzitiei spre silvostepa , pe luncile Siretului si Bistritei intanlindu-se formatiuni azonale.

Dintr-un teritoriu care are suprafața de 46.110 km², mai mult de o treime este cuprinsă în bazinul superior și mijlociu al Siretului. În delungul a două secole de studii botanice pe întregul teritoriu al Moldovei, sunt cunoscute 2.869 de specii, din care peste 2500 de specii se regăsesc în Bazinul Siretului și Valea Bistriței, până la Bacău, adică putin peste 50% din flora țării.

Dacă la nivelul teritoriului României un taxon se află la 60 Km², la nivelul teritoriului Bazinului Siretului și pe valea Bistriței, un taxon se află la 16 Km², dovedind că ne aflăm într-o zonă cu o mare diversitate floristică si cu o mai mare stabilitate a factorilor ecologici decât în sudul Moldovei sau în restul țării.

Învelișul vegetal are o distributie neuniforma fiind determinat de condițiile geografice variabile.

Vegetația prezenta in aceasta zonă a rămas doar ca vestigii ale pădurilor de dinainte de amenajarea văii râului.Atat defrișările și amenajările hidroenergetice dar cat și dezvoltarea rapidă a municipilui Bacău au fost principalele cauze ale dispariției acestora. Fragmentele de pădure naturală formand un mozaic cu zăvoaie și plantații forestiere.

În municipilu Bacău se regăsesc dispuse pe aclocuri fitocenoze ce aparțin în special asociațiilor Querco robori Carpinetum și Aceri (campestris) – Quercetum roboris.

Zăvoaiele naturale sunt situate în albia majoră a Siretului și a văii Bistriței formand un areal discontinuu,cele mai întinse formații forestiere fiind zăvoaiele de plop și salcie.

Cea mai mare parte a vegetației lemnoase a luncii Siretului este reprezentată de plantații forestiere, cu Populus canadensis, Salix alba, Populus alba, etc. În apropierea lacurilor de acumulare, dar și în restul luncii, tufărișurile ocupă suprafețe restrânse, dar cu importanță mare pentru unele specii de păsări precum: Pruno spinosae – Crataegetum, Hippophaetum rhamnoidis, Hippophae – Salicetum incanae și asociația specifică de luncă Tamaricetum ramosissimae (Mititelu D., Barabaș N.,1978).

Pădurile de stejar au o răspândire redusă în arealul studiat,situandu-se la o altitudine până la 300 m. Substratul geologic este format de marne, marno-calcare, gresii, luturi, solurile predominante fiind preluvosolurile,cu temperatura medie între 7,7-9,5°C și precipitații până în 600 mm anuale.

Unitățile extrazonale, intrazonale și azonale de vegetație din perimetrul municipiului Bacău sunt reprezentate de :

– vegetația palustră ce este caracteristică bălților, mlăștinilor și apelor curgătoare. Substratul este reprezentat prin aluviuni, iar solurile sunt gleiosolurile. Unitatea fitocenologică principală formează stufărișuri de întinderi variabile în lungul tuturor râurilor, în mlaștini, bălți si iazuri. Alte asociații de mlaștini sunt: Typhetum angustifoliae Pignatt 1953, Typhetum latifoliae lang 1973, Caricetum rostratae Rubel 1912, Caricetum vesicarie Chifu 1924 etc.

– Vegetația de luncă este caracteristică râurilor Siret și Bistrița cât și afluenților acestora. Principalele asociații sunt: Salicetum albae Isoler 1926, Salici-Populetum Meijer-Drees 1936, Telekio speciosae–Almetum Coldea 1990, Stellario nemorum–Alnetum glutinosae Lah. 1957. Dintre asociațiile secundare de pajiști mai răspândite sunt: Agrostietum stoloniferae Burdug – et al 1956, Trifolio-Lolietu

Fauna ca si componenta a mediului geografic este reprezentativa pentru conditiile fizico-geografice zonale si azonale. Fauna caracteristica acestea zone este formata din pasari in insecte adaptate mediului urban ,animale si pasari ce se intanlesc in zona luncilor : cristeiul de baltă (Galinula Chlorops), lișița (Fulica atra), pescărușul (Cinculus acvaticus), barza (Ciconia ciconia ).

Fauna acvatica prezinta o mare diversitate fiind prezente specii de peste , clean , mreana , scobar.Noile schimbari au determinat si aparitia pasarilor acvatice.Ea este compusă din numeroase nevertebrate și vertebrate. Principalele grupe de nevertebrate sunt: rotifere, viermi oligocheți, hirudinee, gastropode, crustacee, larve de coleoptere, de chironomide, de trihoptere, de efemeroptere, heteroptere. Atât în lacuri cât și în râuri trăiesc scoica de lac (Anodonta cygnea) și racul de râu (Astacus fluviatilis), Dreissena polymorpha. Această moluscă este o scoică de talie mică, care s-a răspândit foarte mult în decursul secolului XX în aproape toate apele importante ale Europei. Ea prezintă importanță deosebită, fiind hrana preferată a unor păsări acvatice: rațele scufundătoare.

Amfibienii cei mai comuni în apele din bazinul mijlociu al Siretului sunt speciile de broaște de lac,iar în zonele montane izvorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata). Alte specii de amfibieni sunt mai puțin legate de mediul acvatic, dar vin în ape în perioada de reproducere: tritonii Triturus vulgaris și T. cristatus, în general la altitudini mici, T. alpestris și T. montandoni în munți, salamandra (Salamandra salamandra) și broaștele roșii de pădure: Rana temporaria și R. dalmatina.

Reptilele cele mai des intanlite în zonele acvatice sunt țestoasa de apă (Emys orbicularis) și șarpele de casă (Natrix natrix).

Mamiferele care trăiesc sau pătrund în habitatele acvatice sau amfibii din bazinul mijlociu al Siretului au și ele relații ecologice cu păsările acvatice, ca pradă, prădători sau factori de deranjare a lor. Carnivorele sunt reprezentate de vulpe (Vulpes vulpes), vidră (Lutra lutra), hermină (Mustela erminea) și nevăstuică (Mustela nivalis). Ultimele două sunt frecvent observate pe văile Bistriței și Siretului. Prezența iepurelui de câmp (Lepus europaeus) în stufărișuri se observă mai ales iarna, după urmele de pe zăpadă. Căpriorul (Capreolus capreolus) trăiește uneori în apropierea apelor.

Dintre rozătoare, cele mai importante sunt bizamul (Ondatra zibethica) și

șobolanul de apă (Arvicola terrestris), prezente în toate bazinele acvatice de la altitudinii mici. Pe văile râurilor Siret și Bistrița mai trăiesc șobolanul de câmp (Apodemus agrarius), șoarecele de câmp (Microtus arvalis) și popândăul (Citellus citellus). Șobolanul cenușiu (Rattus norvegicus) este prezent în apele din apropierea așezărilor umane. Berzele, stârcii și heretele de stuf se hrănesc și cu astfel de rozătoare.

In luna octombrie a anului 2006 zona Insulei de Agrement si a debarcaderului era incadrata de rate salbatice, iar pontonul situate in fata Centrului cultural Geoorge Aportu , ocupat de lebede.

2.4.3 Ocrotirea mediului

Ca urmare a dezvoltării urbane ce a implicat intervenții majore asupra solului și covorului vegetal, vegetația spontană, și implicit fauna, au suferit modificări majore. Într-o zonă în care pădurile de foioase dețineau putin peste 70% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie foarte redus, formațiunile dominante fiind cele de stepă și silvostepă, la care se adaugă plantele mezohidrofile (rogoz, stuf, papură), zăvoaiele din luncile râurilor și pădurile de foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ.

În prezent, spațiile acoperite cu vegetație din municipiul Bacău sunt de 2 categorii: spații verzi amenajate și spații verzi neamenajate, care mai păstrează încă vegetație spontană.

Spațiile verzi amenajate sunt reprezentate, în primul rând, de parcurile din municipiu: Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile Alecsandri, Parcul Trandafirilor, Parcul Gherăiești, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul Catedralei Ortodoxe „Înălțarea Domnului”, Parcul Letea, Parcul C.F.R.. Suprafața totală a parcurilor din municipiul Bacău fiind de 55,5 ha.

Cel mai mare este parcul Gherăiești, având o suprafață de 22,84 ha, situat în partea de nord a municipiului, în extremitatea nordică a cartierului Gherăiești. Parcul Gherăiești a fost reabilitat în cursul anului 2007.

În partea centrală a municipiului se află aituat parcul Cancicov, amenajat în urma Decretului Regal din 09 mai 1938, având o suprafață de 21,87 ha și este cea mai importantă arie verde din zona centrală a municipiului Bacău.

Parcul Trandafirilor are o suprafață de 0,64 ha și este cel mai vechi parc din Bacău, fiind atestat ca și grădină publică încă din 1850. Parcul se află într-o zonă intens circulată, la intersecția arterelor majore de circulație B-dul Unirii – N. Bălcescu – G. Bacovia – M. Kogălniceanu. În aceeași zonă, pe partea opusă Parcului Trandafirilor, înconjurând Catedrala Ortodoxă „Înălțarea Neamului”, se află parcul recent amenajat „Unirii 3”, cu o suprafață de aproximativ 0,67ha.

În spatele clădirii Palatului Administrativ al Prefecturii se află Parcul Prefecturii, cunoscut și sub denumirea de Parcul Bacovia, cu o suprafață de 0,78 ha.

Parcurilor din municipiul Bacău li se adaugă aliniamentele stradale, cu o suprafață de 58 ha, spațiile verzi între blocuri, care totalizează 187 ha, pepiniera Gherăiești, cu o suprafață de 12 ha, precum și Insula de Agrement, în care spațiile verzi ocupă o suprafață de 8,63 ha.

Se poate remarc însă o distribuție inegală și neuniformă a parcurilor și spațiilor verzi amenajate la nivelul teritoriul municipiului,astfel parcurile sunt concentrate în zona centrală a orașului, în timp ce în cartiere precum Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea și în special în zonele periferice din oraș parcurile și spațiile verzi amenajate lipsesc , suprafața acestora fiind redusă, având prioritate parcurile și spațiile verzi din zona centrală.

Formațiunile naturale specific acestei zone se păstrează mai ales în zonele periferice, cu vegetație spontană reprezentată de pajiști bogate de trifoi, firuță de câmp, plopi, răchitișuri, plante mezohidrofile. Astfel de zone cu vegetație spontană sunt situate în partea nordică a municipiului Bacău, de jur împrejurul lacului Bacău II (Șerbănești), în zona cartierelor Gherăești, Șerbănești, în partea sudică și sud-estică a municipiului, și, mai restrânse, în partea de vest.

În zona periurbană a municipiului sunt prezente formațiuni forestiere care sunt utilizate de asemenea în scop recreativ.

Din punct de vedere al atractivității turistice, prezintă interes zona din capătul nordic al lacului Bacău II, constând într-o aglomerare de insule acoperite de o densă vegetație acvatică în care domină stuful, ce servește ca adăpost și loc de cuibărit speciilor de păsări acvatice de pe lac.

Activitatile antropice complexe au condus in timp la modificari importante ale mediului inconjurator prin poluarea aerului , a apei si a solului , prin utilizarea irationala a ingrasamintelor chimice , prin defrisari masive si modificari ale regimului hidrologic .

In urma acestor interventii s-au produs modificari ireversibile , majoritatea avand un impact negativ in structura si calitatea mediului inconjurator. Pentru protejarea si preintampinarea unei distrugeri complete s-au initiat mai multe masuri de protectie : controlul surselor de poluare ,refacerea covorului vegetal , creearea de noi spatii verzi , ocrotirea unor specii rare .

Intre aceste masuri o importanta deosebita o contituie politica amenajarii unor rezervatii natural si asigurarea unor spatii verzi in acest sens mentional spatiile verzi de la nivelul municipiului Bacau respective , parcurile Libertatii , Trandafirilor , Cancicov, Gheraiesti si insula de agreement .Parcul Trandafirilor situate in centrul municipiului mai detine doar 0,2 ha in care mai exista arbori precum tei , salcami , ciresti , rondure de flori si un exemplar de Gingko biloba.

Teritoriul muncipiului Bacau fiind situat la contactul a trei unitati geografice distincte Subcarpati , Podisul Moldovei si Culoarul Siretului a favorizat inca din cele mai vechi timpuri aparitia unor importante artere de comunicatie (axa de circulatie Muntenia-Moldova) in acelasi timp conditionand dezvoltarea alungita a orasului pe directie nord-sud .

Relieful format din terase si pante slab inclinate la care se mai adauga ampla deschidere datorata confluientei au determinat inchegarea unei asezari si extinedrea sa de-alungul timpului ,iar datorita densitatii hidrografice si prezenta panzei freatice aproape de suprafata s-a putut realiza atat alimentarea cu apa a municipiului cat si desfasurarea de activitati agricole si industriale ori valorificarea acesteia in obtinerea de energie electrica.

Desi peisajul natural al orasului este puternic antropizat , municipiul Bacau prezinta avantajul situarii in imediata apropiere a unor zone impadurite precum :Hemeiusi , Magura , Margineni si Gheraiesti si de prezenta lacurilor de acumulare Bacau si Bacau II si a insulei de agreement . Calitatea factorilor de mediu în municipiul Bacău este apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calității aerului, apei, solului și a fondului forestier.

În privința riscurilor existente la nivelul municipiului Bacău și în zona de influență a acestuia se pot identifica două mai categorii de riscuri:naturale și antropice.

Ca si riscuri naturale, se pot mentiona debitele crescute ale celor două râuri – Bistrița și Siret – cauzate de topirea zăpezilor și de precipitațiile abundente din lunile de vară, amenințate fiind îndeosebi localitățile rurale din vecinătatea orașului.

Ca riscuri antropice, evidențiem principalele surse de poluare antropică, agenții industriali, care își desfășoară activitatea pe raza municipiului Bacău.

3. FACTORI POLITICI, ECONOMICI SI SOCIALI CU INFLUIENTA ASUPRA DEZVOLTARII TERITORIALE SI FUNCTIONALE

3.1 Factorii politici si rolul lor in dezvoltarea teritoriala si functinoala a Mun.Bacau

Dezvoltarea atat teritoriala cat si functionala a municipiului Bacau de-alungul timpului a avut ca si factori declansatori factorii economici si sociali ,dar cei mai importanti s-au dovedit a fi cei politici inca din cele mai vechi timpuri , cand Bacaul nu era mai mult decat un targusor pozitionat favorabil din punct de vedere atat a formelor de relief cat si a incadrarii la nivelul judetului.

Primele semne de dezvoltare importante s-au inregistrat in perioada dintre cele doua razboaie mondiale cand o parte a cartierelor astazi principale incep sa prinda contur.

In anul 1922 se incepe constructia cartierului C.F.R pe o suprafata de 30 de ha si aproximativ 400 parcele se deschid banci si in 1923 se incepe pavarea strazilor cu granit sub conducerea acelei vremi aceia a primarului Ioan Grigoriu.Sub un plan de sistematizare ce cuprindea 21 de capitol se construiesc la acea vreme un numar de 221 de case sub supravegherea lui Alexandru si Ion Davidescu.

Prin Decretul Regal nr 4036 din 7 decembrie 1929 se realizeaza ridicarea Bacaului de la randul de oras la rangul de municipiu si odata cu aceasta se creeaza noi spatii verzi “Parcul Comunal” in cartierul Gheraiesti si “Bistria” pe o suprafata de 24 de ha iluminat cu electricitate.Cartierele “Podul de Fier” si “Serbanesti” sunt acum legate de municipiu printr-un pod cu placi de fier de 319 m.

In contrast cu arterele de comunicatii si constructiile de astazi de la nivelul municipiului Bacau , in anii 1930 Serviciul de arhitectura a municipiuclui arata primarul ca Bacaul continua sa aiba cele mai neregulate si neingrijite artere de comunicatii cat si cele mai inestetice construcii.Suprafata pe atunci a Bacaului era 460 de ha fara satele alipite.

In perioada aniilor de aur ai Bacaului , in perioada anilor 1960 orasul se extinde pe directie nord-vest , contruindu-se platform industrial Margineni si in sud-est ansamblul de locuinte Cornisa I si Cornisa II dandu-se in folosinta un numar de 700 de apartamente.

Sub mandatul lui Ioan Ioachim (1969-1979) se stabileste structura organizatorica pentru serviciul de planificare si de gospodarire comunala si locative, tot acum functia industriala a municipiului prinzand contrur prin contructia “Fabricii de armature”,marirea capacitatii Fabricii “Letea”.

In anul 1989 cu putin timp inainte de punctul de rascruce al politicii si economiei se dau in folosita sub conducerea lui Vasile Sandulache un numar de 50 000 de apartamente din ansamblul de blocuri “Bistrita Lac”.Se dezvolta cartierele “Republicii”I si II , “Cornisa”I si II , “Mioritei” si “Cremenea”, ce sunt unite printr-o serie de artere de circultatie

Imediat evenimentelor din anul 1989 in anul 1990 se incepe dezvoltarea prin infiintarea de universitati , prin reorganizarea agentilor economici in concordanta cu noua legislatie

Pana in anul 2000 s-au eliberat un numar de 7,947 autorizatii de constructii , orasul dezvoltandu-se pe vertical si extinzandu-se cu 74 ha sub mandatul si politicile lui Dumitru Sechelariu

Din 2006 si pana in prezent sub conducerea primarului Romeo Stavarche orasul isi continua dezvoltarea cu investitii de aproximativ 1 miliard de euro pana in anul 2020 , din aceasta suma 350 de milioane fiind fonduri atrase de la Uniunea Europeana

Tot in perioada aceasta in anul 2007 se realizeaza intrarea Romaniei in Uniunea Europeana , fapt cu repercursiuni asupra migratiei populatiei

In 2012 dupa aprobarea noului “Plan Integrat de Dezvoltare Urbanistica” se da posibilitatea deschiderii unor noi santiere

3.2 Factorii economici si sociali cu influienta asupra dezvoltarii teritoriale si functionale a Mun.Bacau

Peisajul social al municipiului Bacău a fost puternic afectat de caracteristicile perioadei de tranziție, fiind un indicator nu doar al dinamicii orașului dar și al tendințelor sale de dezvoltare. O importanță deosebită s-a acordat în ultimii ani învățământului, culturii și sănătății băcăuane, prin numeroasele investiții demarate.

Municipiul Bacau s-a conturat initial ca si centru commercial si vamal, un oras al drumului de comert , ce a luat fiinta intr-un loc central cu o posibilitate diversa de dezvoltare.Treptat orasul se orienteaza catre activitati orientate spre productie.

Dupa numarul de unitati economice ce isi au activitatea in sectorul tertiar un procent de 53,09% isi desfasoara activitatea in domeniul comertului , restul fiind ocupat de alte servicii precum transporturi , sanatate , invatamant, imobiliare etc.

In ceea ce priveste sectorul constructiilor se constata o evolutie ascendenta incepand cu anul 2000 , crescand de-alungul anilor cu aproape 89% , concluzie care se poate trage si analizand Planul Urbanistic General al municipiului Bacau din anul 2000 si a planselor cadastrale actuale , dezvoltarea cuprinzand in mod special partea sudica a orasului.

Prin analiza Planurilor Urbanistice Zonale aprobate se regasesti aceasi tendinta de dezvoltare a investitiilor din domeniul contructiilor , in principal de cartiere rezidentiale , cat si de centre comerciale si servicii, acestea din urma avand in ultimii 4 ani o crestere exploziva.

Se constată o rată de creștere anuală a numărului de societăți cu 20,9%, respectiv o creștere a cifrei de afaceri cu 85,14%, o dinamică mai lentă cunoscând numărul total al angajaților, în intervalul 2000 – 2007, acesta mărindu-se cu 29,2%.

Cifra de afaceri totală este realizată într-o pondere de 44,5% de societățile din comerț, 18% de societățile din industria extractivă și prelucrătoare, 15% de societățile din construcții, 8% de societățile din industria alimentară, 6% din servicii și, într-o proporție mai mică, de către societățile din industria lemnului (4%), transporturi (3%), agricultură (aproximativ 1%), turism (aproximativ 1%).

In ceea ce priveste industria , dupa anul 1989 , o data cu trecerea la economia de piata , se dezvolta un amplu process de restructurare in toate sectoarele economice.Un pas important a fost constituit de privatizarea intreprinderilor industrial , a bancilor , stimuland dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii in sfera serviciilor.Trecerea de la o economie centralizata la una care sa functioneze dupa regulile economiei de piata a determinat in perioada imediat urmatoare anului 1989 scaderea dramatica a productiei industrial cu mai mult de 50 %.

Cei mai mulți salariați sunt angajați în industria extractivă și prelucrătoare – 13822 salariați (reprezentând 28,7% din total), pe locul secund situându-se comerțul cu 10842 salariați, adică 22,5% din total, construcții – 7025 salariați (reprezentând 14,63 din total), servicii – 5855 salariați (reprezentând 12,19% din total), iar cei mai puțini în hoteluri și restaurante – 1157 salariați (reprezentând 2,4% din total) industria ușoară și agricultură.

Din punct de vedere al numarului de autorizatii de constructie , domina cele pentru cladirile rezidentiale si administrative , spatial cel mai scazut fiind cel al birourilor.

Municipiul Bacau detine o contributie majora in ceea ce reprezinta PIB-ul judetean , avand in vedere factori precum : 45% din populatia judetului Bacau traiesti in mediul urban , iar 54,2% din populatia urbana este reprezentata de locuitorii municipiului Bacau , tot municipiul detinand si numar de cei mai multi salariati.

Ca si disfunctionalitati actuale la nivelul profilului economic se pot numara :

Insuficienta terenurilor pentru construirea de noi unitati economice mari

Tendinta de scadere a numarului de salariat din industrie

Creearea de infrastructure de dezvoltare de tipul parcurilor stiintifice si tehnologie , centre de cercetare

4. CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE

4.1 Evolutia numarului de locuitori dupa anul 1990

Evolutia demografica municipiului Bacau este in stransa corelatie cu dezvoltarea social-economica inregistrata inca din secolele XIX-XX. Daca la inceputul secolului al XX-lea , orasul avea circa 3 000 locuitori, pe parcursul a sapte decenii , v-a ajunge sa insumeze 26 369 locuitori , cu un ritm mediu de crestere de 8,82% .

Perioada de inflorire a industriei si de crestere a nivelului de trai material si cultural al populatiei municipiului Bacau se reflecta si in cresterea numarului si modificarea structurii populatiei ,precum si in modificarea repartitiei teritoriale a acesteia , municipiul inregistrand o crestere majora ajungandu-se in anul 1992 sa aiba 205 029 locuitori.

Dinamica populatiei in perioada anilor 1990-2008 a aratat ca in municipiul Bacau s-a inregistrat o crestere pana anul 1998 , iar din anul 1999 pana in anul 2008 inregistrandu-se un declin al numarului de locuitori, principalul fenomen stand la baza scaderii numarului de locuitori fiind acela al migratiei populatiei , fenomen determinat de conditiile social-economice cat si evolutia fenomenului de periurbanizare. O scadere a populatiei s-a resimtit cel mai mult la grupa de populatie tanara ce a migrat in cautarea de oportunitati de dezvoltare sociala si economica in alte localitati mai dezvoltate, in aceasta perioada aproximativ 32 492 de persoane migrand din municipiu , reprezentand 15,52% din populatia totala.

Un regres important pentru municipiul Bacau s-a inregistrat in anul 2000 cand de la un numar de 209 051 locuitori in anul 1997 se ajunge la un numar de 175 921 de locuitori in 2002 , ritmul mediu annual fiind negative , minimul absolut atingandu-se in anii 2001-2002 (-15,44 %) , scadere ce s-a datorat numarului mare de emigrant.

In intervalul 2000-2008 s-a mentinut aceasi tendinta de regres demografic , ritmul de scadere a populatiei fiind de 15,3 % echivalentul a 32 104 persoane.

Aceasi tendinta de scadere se pastreaza si in urmatorul interval , respective 2008-2012 cand de la un numar de 326 317 persoane in 2008 , in decursul a patru ani se ajunge la un numar de 133 460 persoane , numarul de locuitori injumatatindu-se , cauza principal ramand cea a migratiei atat interne cat si externe a populatiei , lucru inca pregnant si in prezent , scaderea populatiei fiind un lucru ingrijorator la nivelul municipiului .

Daca in 2002, municipiul Bacau era pe locul 12 pe tara in privinta numarului de locuitori, cu 175.500, la recensamantul din anul 2011 se situa pe locul 15 cu 144.307 locuitori.

Fata de anul 2002, municipiul Bacau este pe locul sase pe tara in privinta scaderii de populatie, pierzand 31.396 de locuitori, un procent de 17,77 %, situand-ul pe locul cinci pe tara in privinta scaderii relative.

La nivelul densitatii populatiei , municipiul Bacau are o densitate de 4,127,58 locuitori/kmp , densitatea scazand fata de anii anteriori . In perioada de ani 1995 -2008 s-a putut observa o evolutie descenndenta a densitatii , aceasta fiind corelata cu declinul demografic in care se afla Bacaul in acea perioada .

In comparatie cu populatia si densitatea populatiei in cadrul polilor de dezvoltare urbana , municipiul Bacau se situa la nivelul anului 2008 pe locul patru dupa orasele Galati , Braila si Oradea.

In perioada dinte ultimle doua recenseminte populatia municipiului Bacau a scazut dramatic , tendinta si in prezent fiind cea de descrestere demografica ,desi prezinta o rata a natilitatii crescuta in raport cu media nationala , lucru datort in principal migratiei populatiei tinere spre alte orase cu centre universitare (Bucuresti , Cluj , Timisoara , Sibiu,Tg .Mures, Iasi) , dar si a persoanelor apte de munca spre alte tari , la nivelul municipiului Bacau , principalele zone de migratie externa fiind tari precum Italia , Spania , Franta si Germania.

4.2 Mișcarea naturală a populației: natalitate, mortalitate, sold natural. Evoluție, cauze și efecte

Miscarea naturala a populatiei reprezinta modificarile survenite in numarul si structura populatiei ca urmare a nasterilor si deceselor. Aceasta componenta a miscarii populatiei , se reflecta si in structura pe sexe a populatiei car si asupra distributiei in teritoriu , avand o influienta directa asupra caracteristicilor dimensionale ale localitatilor.

Natalitatea reprezinta numarul de copii nascuti si numarul total al populatiei dintr-un teritoriu intr-o anumita perioada de timp si dintr-un anumit teritoriu.

Evolutia indicelui natalitatii se afla sub influienta modernizarii comportamentului demografic, fenomen ce se manifesta cel mai pregnant in zonele urbane si ariile sale adiacente , caz specific si municipiului Bacau.Acest comportament este dat de reducerea si stabilizarea natalitatii la un nivel redus pe fondul scaderii numarului mediu de copii pe familie, in parallel cu cresterea varstei medii a primei nasterii la femei.

Alti factori ce actioneaza asupra natalitatii si contribuie la adoptarea acestui comportament dentalist sunt si factorii economici datorati in principal de insecuritatea materiala , car si cei legati de structura pe grupe de varsta a populatiei.

Imediat dupa anul 1990 se inregistreaza o scadere dramatica a nivelului natalitatii, rata natalitatii situandu-se sub media judeteana. O redresare s-a produs o data cu anul 2004 cand municipiul Bacau se siteaza deasupra mediei judetene a natalitatii.O urmare a scaderii natalitatii ,structura populatiei pe grupe de varsta s-a modificat incepand cu anul 1990 in sensul scaderii numerice a segmentului de populatie tanra si a cresterii ponderii populatiei adulte si varstnice , process ce s-a desfasurat in toate judetele regiunii Nord-Est.

Mortalitatea este cuantificata prin rata mortalitatii , ce reprezinta numarul de decese inregistrare intr-un interval de un an raportat la o mie de locuitori.

In ceea ce priveste rata mortalitatii la nivelul municipiului Bacau are o valoare mai scazuta fata de media inregistrata la nivelul judetului Bacau si chiar al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est si fata de media la nivel national.

In perioada urmatoare anului 1990 acest indicator s-a mentinut intreaga perioada la un nivel inferior celui inregistrat la nivel judetean ,regional si chiar national , dar cu toate acestea tendinta a fost una de crestere , fiind in corelatie cu structura pe varste de populatie , stilul de viata precum si calitatea serviciilor medicale accesibile populatiei.

In cadrul orasului Bacau nivelul ratei mortalitatii a avut o evolutie sinuoasa , fiind o aternanta de etape in care s-au inregistrat atat cresteri cat si scaderi, ajungandu-se la nivelul anului 2002 la o rata de 8,12%. Un aspect pozitiv s-au inregistrat in materie de educatie a viitoarelor mame si a adpotarii unei alimentatii si a unui stil de viata propice.

Analiza pe aceasta perioada post-comunista confirma imbucurator aceasi tendinta descrescatoare precum si valorile mult mai scazute ce s-au inregistrat la nivelul municipiului Bacau in comparative cu unitatile administrative de rang superior.

Mortalitatea infantila reprezinta un indicator al starii de sanatate a populatiei , preucm si a calitatilor serviciilor medicale.

Este cuantificata prin numarul deceselor inregistrate in primul an de viata raportate la 1000 nascuti vii in descursul unui an .

Imediat dupa perioada 1989 , rata mortalitatii la nivelul Bacaului cunoaste un ritm descendent , datorita imbunatatirilor conditiilor de trai , coborand de la aproximativ 28 ‰ pana la 22 ‰ in anul 1992. O situatie speciala se observa la nivelul anului 1994 cand se inregistreaza o crestere a mortalitatii cu 4 ‰ .

Perioada de ani cuprinsa intre 1995-1999 prezinta o linie lina si descendenta a mortalitatii , valoarea osciland in tre 13-15 ‰, lucru intrerupt de anii 2000 cand se produce o crestere alarmanta de 8 ‰ , trendul anilor urmatori pana in perioada actuala cu mici fluctuatii , fiind in general descendent , mentinandu-se la o valoare de aproximativ 5 ‰.

Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban a fost usor diferita ,evidentiindu-se pe parcursul a mai multi ani cand in municipiul Bacau rata inregistrata a deposit valorile din unitatile administrative superioare , in ultimii ani remarcandu-se o usoare redresare a acestui indicator.

Sporul natural , rezultat din diferenta intre natalitate si mortalitate , s-a mentinut la valori pozitive pe durata si in spatiul analizat , cu valori cuprinse intre 0,24-3,67 ‰ . Tendinta este una descrescatoare , specifica tranzitie demografice , cauza fiind atat scaderea natalitatii , dar mai ales cresterea mortalitatii .In ultimii ani insa se remarca o redresare a valorilor , datorare stabilizarii natalitatii la cote mai ridicate.

4.3 Mișcarea migratorie a populației: sosiți, plecați, sold migratoriu. Evoluție, cauze și efecte

Migratia populatiei se defineste ca fiind acea miscare in teritoriu prin care se modifica numarul si structura pe varste si sexe a populatiei , ca urmare a intrarii sau iesirii din aria administrative respective a unui numar de persoane din /spre alte arii administrative teritoriale.

Migratia are doua componente : emigratia ce reprezinta iesirile populatiei si imigratia ce reprezinta intrarea populatiei si a caror intensitate se masoara cu ajutorul a doi indicatori , rata emigratiei , respective rata imigratiei. Prin compunerea acestora se obtine soldul migrator ce reprezinta un indicator al atractivitatii teritoriului respective pentru migrant.

In functie de durata pe care se manifesta , migratia poate fi definititca , temporara si de tip pendulator reprezentand navestismul , toate aceste categorii de mobilitate afectand in timp populatia municipiului Bacau.

Carcateristica principala a fluxului migratoriu in primi ani post-comunism a fost acela a orientarii populatiei rurale catre orase , datorita constructiei noilor obiective economice in centrele urbane.Dezvoltarea industriala a orasului a constituit un factor important in pendularea fortelor de munca , astfel centrul Bacaului atrage la lucru o buna parte a popoulatiei din comunele apropiate (Letea Veche , Magura , Margineni, Buhoci , Nicolae Balcescu ,Traian , Saucesti etc.)

Un alt fapt al migratiei intense este cel ca populatia plecata in perioada anilor 1990 odata ajunsa in intr-o alta tara , a gasit conditii satisfacatoare de munca si pe langa faptul ca a ramas acolo si-a adus si familia ramasa in tara.

Datele privind imigratia au fost analizare in functie de numarul stabilirilor de domiciliu si resedinta in municipiul Bacau , cu ajutorul datelor furnizate de INSSE si cu ajutorul anuarului statistic al judetului Bacau , perioada vizata fiind cea de dupa anul 1990 pana in prezent cu axare speciala pe intervalul 2002-2007 cand fluctuatiile la nivelul migratiei au fost mai importante.

Sositii cu domiciliu reprezinta acea categorie de persoane care intr-un anumit interval de timp si-au stability domiciliul pe un anumit teritoriu.

Plecatii cu domiciliu reprezinta acele persoane care si-au schimbat domiciliul din localitate intr-un anumita perioada de timp.

Stabiliri de resedinta in localitate sunt acele persoane sosire intr-o alta localitate decat cea de domiciliu ,care la data de 1 I sau 1 VII avea inscrisa in actul de indentitate si in fisele de evidenta a populatiei mentiunea de stabilire a resedintei.

Plecari cu resedinta sunt acele persoane ce au resedinta intr-o alta localitate decat cea de domiciliu care la data de 1 I sau 1 VII avea inscrisa in actul de indentitate si in fisele de evidenta a populatiei mentiunea de stabilire a resedintei.

Analiza miscarii mecanice bazate pe stabilirea resedintei in municipiul Bacau a scazut dupa anul 2004 principala cauza fiind restructurarile facute in sectorul economic , aceasi tendinta inregistrandu-se si in cazul plecarilor cu resedinta.Soldul migratoriu rezultat prezinta valori negative pe intreaga perioada studiata.Numarul schimbarilor de domiciliu este mai echilibrat ,numarul stabilirilor cu resedinta fiind mai mare decat cel de plecari , Bacaul situandu-se pe locul 6 in clasamentul polilor de dezvoltare urbana.

La nivelul anului 2007 ponderea celor stabilitit cu domiciliul in municipiul Bacau raportata la nivelul intregului judet desi scazut incepe sa creasca , fiind o manifestare a fenomenului de retur rural , ce a caracterizat perioada de tranzitie a Romaniei , cat si a celui de periurbanizare , in ultimii ani populatia preferand sa se stabileasca in comunele invecinate muncipiului , unde gasesc un confort spatial sporit pentru locuire.

4.4 Bilantul total al populatiei

Bilantul real al populatiei unui teritoriu se stabileste prin comunerea celor doua component amintite anterior : Bilantul natural si Bilantul migrator.

In cazul municipiului Bacau , aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de valorile nagtive ale soldului migrator , conducand la diminuarea efectului demografic.

4.5 Structura populației: pe sexe, pe grupe de vârstă și sexe, structura etnică și confesională, structura populației active. Evoluție și analize comparative la recensăminte

La nivelul recensamantului din 2002 se remarca o tendinta de imatranire demografica ce afecteaza progresiv ce afecteaza teritoriul.Se remarca o serie de modificari importante in structura pe grupe mari de varsta ,a stfel populatia cu varste cuprinse in grupa 0-14 ani a scazut cu patru procente , in timp ce populatia d epeste 60 de ani a crescut cu un procent.

Structura etnica se remarca prin prezenta a cincisprezece etnii vorbitoare a sapte limbi , cea dominant fiind limba romana ce detine 98 % din totalul populatiei dupa cum se poate observa si in figura .

Structura populatiei pe grupe de varsta arata ca ponderea opulatie de sub 14 ani este in cadrul Municipiului Bacau de 13,47% , pe cand populatia adulta apta de munca inregistreaza un procent de 73,37% , procent superior fata de populatia cu varste de peste 60 ani ce inregistreaza valori sub media nationala.

Scaderile progressive la nivelul populatiei tinere correlate cu usoara crestere a populatiei varstnice , releva la nivelul municipiului Bacau evolutia unui process de imbatranire demografica. Piramida varstelor reprezentat pe cei doi ani 2002 si 2012 ilustreaza la randul sauu evolutia fenomenului de imbatranire prin ingustarea bazei, concomitant cu ingrosarea segmentelor de la varf.

Grupa populatiei adulte este cea mai numeroasa , evidentiindu-se in special segmentele grupelor de varsta 15-29 si 45-54 ani , fapt ce atesta un efectiv important de resurse umane tinere.

Prezenta la baza piramidei a procentului mai scazut in raport cu procentul existent la nivel national al populatiei varstnice din Municipiul Bacau , precum si procenul superior al segmenului apt de munca fata de media inregistrata la nivel national , se preconizeaza pe viitor o echilibrare a traitctoriei si preluarea cursului ascendent.

La nivelul repartitiei pe sexe se constata superioritatea numerica a populatiei feminine o mica exceptie facand segmentelor tinere la nivelul carora predomina populatia de sex masculine.

Diferenta este mai observabila la nivelul populatiei varstnice unde superioritatea segmentului feminine este mai explicabil prin durata medie de viata mai redusa a populatiei masculine.

Municipiul Bacau a prezentat de-a lungul timpului o structura etnica variata a populatiei , in mare parte datorat pozitiei sale de confluienta. De-alungul timpului prin natura factorilor de natura istorica si socio-economica , mozaicul etnic s-a mai simplificat , ajungandu-se actual sa se prezinte astfel:

Precum se poate observa , majoritatea este constituita de cetatenii romani intr-un procent de 98 % , urmati ca pondere de romi si maghiari.Celelalte etnii , desi cu o diversitate mare fiecare detin ponderi mai mici de 1 %.

Structura confesionala a populatie releva preponderenta religiilor universal , cea mai mare si importanta pondere avand-o crestinismul , ortodoxismul de impune cu o pondere de 86,27% , romano-catolcii cu 11,96 % , grupul adventistilor de ziua a 7-a 0,34% si crestinii dupa Evanghelie insumand doar 0,28%.

Singura religie etnica este mozaismul /iudaismul cu 0,07 % in cadere fata de anul 1992 pierzand aproximativ 40 de adepti din 136.

Structura populatiei active a municipiului Bacau situeaza orasul intr-un stadiu de tranzitie de la cel preponderent industrial la cel tertial sau post-industrial , ce reprezinta un indicator a unui nivel inalt de dezvoltare.

Municipiul Bacau se plaseaza intr-o arie cu densitati relative mari .In cadrul intravilanului densitatea medie a populatiei urbane a avut valori ce depasesc 4000loc/km²,valori ce s-au modificat odata cu cresterea populatiei urbane. Astfel in perioada de ani 1990-1997 cresterea numarului de locuitori datorata in special bilantului migratoriu pozitiv a detarminat in parallel o crestere a densitatii populatiei urbane ajungand de la o valoare de 4866 locuitori/km² in anul 1990 la o valoare de 4856,16 locuitori /km² aceasta fiind valoarea maxima inregistrata.Ulterior , desnistatea populatiei a avut o dinamica descendenta , corelata cu declinul demografic cu care se confrunta muncipiul in ultimii ani , ajungandu-se in prezent la o valoare superioara mediei judetele si nationala , aceea de 4127,58 locuitori/km²

In urma analizei desfasurate la nivelul municipiul Bacau se poate afirma ca municipiul se confrunta cu un accentuat declin demografic , cauzat in principal de fenomenul de migrare in special in randul populatiei tinere si apte de munca . Acest fenomen la randul rau afecteaza atat structurile demografice cat si in mod negative resursele umane.In contextual crizei economice , problematica sociala prezinta o tendinta de agravare datorita cresterii disponibilizarilor si in consecinta a ratei somajului.

Populatia muncipiului Bacau reprezinta 24,6% din populatia judetului si concentreaza un procent de 54% din numarul total de salariati din judet.

Alte aspecte constatate in urma analizei:

-superioritatea numarica a populatiei de gen feminine , cu exceptia segmentelor tinere , la nivelul carora predomina in special populatia de sex masculine

-evolutia demografica se carcaterizeaza printr-o usoara crestree a fenomenului de imbatranire a populatie si a scaderii valorilor in segmental de varsta 0-14 ani cu 4%

-din punct de vedere al structurii populatiei pe etnii , populatia majoritara estea de etnie romana reprezentand peste 97% din totalul de populatie al municipiului

-evolutia densitatii populatiei este ascendenta

-confesiunea cea mai reprezentativa ca si procente majoritare este cea ortodoxa (87%)

-bilantul rezultat din miscarea migratorie bazata pe stabilirea cu domiciliul in municipiul Bacau , a coborat la valori negative din ce in ce mai accentuate in ultimii ani

-trendul principal al rata mortalitatii infantile este unul descrescator

5. EVOLUTIA TERITORIALA A ORASULUI

5.1 Etape in dezvoltarea teritoriala a oraului Bacau

O prima si importanta dezvoltare la nivel territorial al municipiului Bacau s-a produs in prima jumatate a secolului al XIX-lea , perioada in care orasul s-a extins mult in zona Nordica sis pre sud-est.In perioada urmatoare datorita constructiei caii ferate in anul 1872 si a Podului de Fier peste Bistrita , s-a inregistrat o tendinda de extindere catre est-vest.

Orasul cuprindea 12 strazi de dimensiuni mari , dar nepavate si anume : Calea Bacau-Roman , strada Precista , Buna Vestire , Busuios,Judeteana a Liceului , Garii , Primaverii,Justitiei,Armeneasca, Lecca, Bulevardul si Calea Bacau-Ocna. Exceptie facand zona central , majoritatea asezarilor aveau un puternic aspect rural cu case din lemn si pamant.

O extindere importanta a avut loc in perioada interbelica cand sunt incluse in spatial intravilan comunele Serbanesti , Gheraiesti si Izvoarele de Sus.

In urma cresterii demografice si economice , orasul Bacau este declarant municipiu in data de 7 decembrie 1929 , din anul 1948 intrand intr-o perioada de transformari urbanistice.

S-a inregistrat atat o dezvoltare pe orizontala cat si pe vertical, construindu-se zonele industrial in parallel cu cele rezidentiale , denumite si cartiere dormitory dotate cu mici unitati comerciale , sanitare si de invatamant ca si urmare suprafata orasului a crescut de la valoarea de 1645 ha in anul 1975 la o valoare a suprafetei de 1737 ha in anul 2000 din care aproximativ 860 ha sunt zone de locuit , 535,68 ha zone industrial ,65,54 ha spatii verzi si de agreement.

In perioada imediat urmatoare anului 1989 si caderii comunismului , municipiul Bacau a suferit o serie de transformari atat economice , cat si fizice si la nivel functional .

In anul 1990 Institutul de Subingineri devine Universitatea din Bacau , dispunand la inceput de doar doua facultati , cea de Inginerie si cea de Stiinte si Litere . In timp structura universitatii a devenit mai complexa , in 1996 avand trei facultati , fiind adaugata si facultatea de Educatie Fizica si Sport , urmand ulterior in 2002 sa aiba patru facultati (Educatie Fizica si Sport , Inginerie , Litere si Stiinte), iar in 2004 ajungandu-se la numarul de cinci facultati component(Inginerie , Litere , Stiinte, Stiinte Economice , Stiinte ale Miscarii , Sportului si Sanatatii)

De asemenea in anul 1992 s-a infiintat si Universitatea George Bacovia , incepand cu un numar de doua facultati (Inginerie Economica si Drept).In anul 1994 s-a ajuns la o singura facultate (Contabilitate si Informatica de Gestiune) ca mai apoin in 1998 sa ajunga sa functioneze trei facultati (Contablitate si Informatica de Gestiune , Economia afacerilor , Management)

In anii urmatori , respective perioada 1992-1996 au loc o serie de schimbari la nivelul imaginii urbane a municipiului Bacau prin aducerea de imbunatatiri menite sa aduca un aer de noutate si sporirea comfortului cetatenilor.Se incepe modernizarea si acoperirea “Pietei Centrale” , se modernizeaza “Piata Miorita” , se avizeaza constructia noului sediu al Muzeului de Stiintele Naturii din parcul Libertatii , a Muzeului de istorie Iulian Antonescu a Palatului de Justitie si a cladirii Finantelor Publice.

Tot in aceasta perioada se reuseste introducerea gazului metal la nivelul tuturor cartierelor orasului si se autorizeaza construirea a doua blocuri de locuinte de pe strada Bancii , a Bancii de Investitii.

Intre anii 1996 -2004 s-a realizat o mai buna aprovizionare a orasului cu apa din Lacul Valea Uzului , construirea unei Cantine Sociale unde puteau servii masa aproximativ 800 de cetateni.S-au demarat si finalizat in proportie ridicata a investitiiilor din domeniul iluminatului public .Tot in aceasta perioada au fost refacute cu investiii importante podurile si pasajele de pe arterele principale precum : “Podul Serbanesti” ce face legatura cu drumul principal spre Vaslui , “Pasajul Letea” ,” Pasajul Margineni “ si “Podul peste raul Barnat”.

In aceasta perioada de ani aproximativ 7,947 de autorizarii de constructie au fost eliberate . Au fost finantate lucrari pentru amplasarea statuii domnitorului Alexandru cel Bun ce a fost amplasata in “Piata Revolutiei “ si cea a lui Vasile Parvan amplasata in atat in fata Muzeului de Istorie cat si in Parcul Cancicov.

La nivelul anului 1999 extinerea muncicipiului Bacau s-a facut cu aproximativ 74 ha.

In anii premergatori anului 2004 , municipiul Bacau a inregistrat schimbari notabile , la configuratia anterioara adaugandu-se noi blocuri pentru tineri , asfaltarea unor drumuri periferice imbunatatind astfel transportul si inagurarea unul noi sediu al Serviciului Public de Asistenta sociala. Tot in acesti ani s-a realizat si un pas important in ceea ce priveste imbunatatirea radical a calitatii apei , semnandu-se in contract BERD.

In planurile destinate atat a imbunatatirii conditiilor de trai cat si a imprimarii unei dimeniuni europene muncipiului Bacau , prioritara s-a dovedit contruirea unui Spital Municipal , dotat cu aparaturi medicale de ultima generatie ce v-a deservii cetatenii Bacaului.

Pentru imbunatatirea intrastructurii de afaceri s-a construit un “ Centru expozitional “ avand 6000mp cuprinzand spatii de expozitie , Sali de conferinta , hotel precum si un incubator de afaceri pentru incurajarea noilor afaceri.

Interesul pentru sport a fost si el concretizat prin doua investitii de anvergura precum renovarea bazinului olimpic de inot si modernizarea pistei de atletism , dar si inlocuirea gazonului de pe “Stadionul Municipal”.

In scopul unei mai bune comunicari cu cetatenii si a solutionarii eficiente a problemeleor aparute s-a infintat Centrul de Informatii pentru Cetateni .

In anul 2007 este demolat sediul fostei Intreprinderi Poligrafice Bacau , o cladire cu o vechime de peste 20 ani. Conform programului de dezvoltare locala a Bacaului aprobat la nivelul anul 2007 s-au declansat investitii de aproximativ 1 miliard de euro printre acestea numarandu-se largirea Podului Serbanesti de la o largimea de 9 m la 14m , reconditionarea Teatrului de Vara , creearea parcurilor Olimpic si Catedralei in zona centrala a orasului , zona de promenade din centrul urbei cu o suprafata de 14 000 mp si o premiera pentru cetatenii orasului , crrearea a 2,2 ha de parcari ecologice cu 1800 de locuri.

In prezent municipiul Bacau detine un nou deposit ecologic de gunoi precum si statii modern de epurare si tratare a apei prin aductiunea de la Valea Uzului.

O suma importanta de bani a fost investita in lucrari de amenajare si modernizare a “Pietii de Gross” , prima de acest fel din Moldova.

S-a continuat construirea de locuinte ANL si de locuinte sociale si de reabilitarea a aproximativ 100 de blocuri de locuinte, o data cu apropbarea noului “Plan Integrat de Dezvoltare Urbanistica” se da sansa deschiderii unor noi santiere.

Toate aceste realizari nu au facut decat sa confere municipiului Bacau primul loc in Moldova la calitatea vietii.

5.1 Particularități ale evoluției teritoriale după anul 1990

O data cu terminarea perioadei comuniste in anul 1989 , municipiul Bacau cunoaste o dezvoltare infloritoare si o serie de schimbari cu impact la nivel territorial .

In anul 1990 pana spre sfarsitul anului 1992 se dau in folosita o serie un numar de 800 de apartamente situate spre zona central si se continua modernizarea pasajului “Letea” ce a inceput inca din septembrie 1990. Tot in aceasta perioada de timp de realizeaza si finalizaeaza aductiunea de apa de la Poiana Uzului.

Pana aproape in anul 1996 sub o alta conducere se continua modernizarea si constructia de noi blocuri de locuinte, de amenajare a unor piete importante precum “Piata Miorita”,”Piata central” ,”Piata Orizont”. Un punct important l-a constituit la acea vreme avizarea construirii sediilor “Muzeului de Stiinte ale Naturii” aflat la nivelul muncipiului in parcul Libertatii si “Muzeul de istorie Iulian Antonescu” avand o pozitie centrala si strategica in apropierea Manastirii Precista .In anul 1999 Bacaul cunoaste o extindere importanta a intravilanului , la cel existent adaugandu-se inca 74 ha.

Pana la nivelul anului 2004 se continua reabilitarea podurilor principale ce fac legatura municipiului cu localitatile invecinaste , astfel se refac cu investitii :”Podul .Serbanesti”,”Podul Margineni “si “Podul peste raul Barnat”.In aceasta perioada s-au eliberat nu mai putin de 7,947 de autorizatii de constructii , reprezentand si perioada cu cele mai multe constructii la nivel intravilan.

In anul 2005 se lanseaza proiectul Spitalului Municipal Bacau , constructiile si amenajarile acestuia urmand sa fie desfasurate intre anii 2007-2012.Tot in aceasta perioada s-au construit si finalizatnoi lacasuri de cult :Biserica Sfantul Dumitru in partea de sud a municipiului , deservind cartierele Republicii si Aviatori, Biserica ………….. deservind si completand imaginea centrului .

In anul 2008 datorita pagubelor produse de indundatia din anul 2005 , Podul Serbanesti este refacut in totalitate , acesta fiind reconstruit si in anii 1970,1990 si 2005 renovat partial.

Tot in anul 2008 din dorinta de spatiu verde si completare a imaginii urbane , se realizeaza Parcul Catedralei , amenajat intre doua artere rutiere intens circulate , astfel diminuandu-se si poluarea.Acesta prezenta pomi , arbusti , gazon si alei pietonale , mobilier si piste de role pentru copii.

Pasajul rutier subteran ce leaga centrul orasului de cartierul CFR traverseaza 14 linii de cale ferata si are o lungime totala de 300 m.Pasajul rutier subteran are propriu-is o lungime de 86,70 m si are printre scopuri scurtand distanta spre centru orasului , fluidizarea traficului cat si reducerea consumui de carburant si poluare si permiterea accesuliu rapid catre Onest , Tg Ocna , Slanic-Moldova, Tg . Secuiesc ,Sf.Gheorghe , Brasov.

Pentru generarea dezvoltarii economice si incurajarea unor servicii conexe se infiinteaza in perioada anilor 2012-2013 Centrul de Afaceri si Expozitii. Acesta este situate la marginea intravilanului in partea de vest la municipiului la iesirea din oras spre drumul European E578 . Este alcatuit din trei parti componente toate acestea imbinandu-se armonios :Incubatorul de afaceri este construit pe o suprafata de 2700 de metri patrati la randul sau compus din 24 de module pentru inreprinzarori , o zona de conferinte si relatii cu publicul , un centru de afaceri si marketing ce detine o suprafata de 3500 de metri patrati si numaeroase spatii cu diverse destinatii si nu in ultimul rand pavilioane expozitionale ce insumeaza o suprafata de 6000 de metri patrati , pavilioane ce pot functiona independent Deservind Centrului de Afaceri s-a construit o parcare cu 210 locuri ce asigura accesul camioanelor in spatiile de expozitie.

Un proiect important il are constructia Salii Polivalente al caror lucrari au inceput inca din 2011 nefinalizate in perioada actuala , fiind situat in cartierul CFR ,cu o pozitie nord-vest in cadrul municipiului aceasta se doreste a fi proiectata sa sa detina 6000 locuri cu posibilitati de extindere.

O premiera pentru muncipiul Bacau a reprezentat-o amenajarea a peste 2,2 hectare de parcari ecologice ce insumeaza aproximativ 1800 de locuri de parcare.Cele 1800 de locuri de afla situate in 40 de zone diferite din oras acoperindu-se toate zonele , in special cea centrala.

Imaginea orasului Bacau sufera in continuare schimbari si modernizari , in numai cateva luni in anul 2013 aproximativ 70 000 de metri patrati din trotuarele orasului au fost amenajati cu pavele montate.

Un proiect in desfasurarea isi propune crearea unui depozit de deseuri cu o suprafata de 32 de ha , prima celula de 5 hectare fiind deaja construita si prevazuta cu sisteme de protectie ce impiedica poluarea apei subterane.

Centrul municipiului Bacau de la statuia lui Stefan cel Mare pana spre Policlinic ape ambele sensuri a intrat intr-un amplu process de modernizare , arhitectii gandind aceasta parte ca si o zona de promenade , reamenajarea realizandu-se pe o suprafata de 14 000 metri patrati .

5.3 Zonificarea funcțională

Zona pentru locuinte

Zonele rezidențiale ocupă aprox. 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidențiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gherăiești, Izvoarele, CFR, Tache, Șerbănești, în care predomină locuințele individuale. În general, predomină ansamblurile de locuințe cu 4 și 10 nivele, ultimii ani indicând o tendință de dezvoltare pe verticală a orașului.

Zona de locuinte , contruita in timp s-a grupat ca si funcitune dominant pe cartiere , construite in cea mai mare parte pe terasa inalta a luncii Siretului , ce prezinta din punct de vedere ale conditiilor de constructive , cele mai bune conditii.Aceasta zona inclusive si curtine , detin ponderea cea mai mare in cadrul intravilanului municipiului Bacau.

Fondul de locuinte este alcatuit din cladiri de locuit individuale cu un regim de inaltimle P,P+1,P+2 si cladiri collective cu un regim mediu si mare de inaltime ,P+4, P+8,P+10. In perioada cuprinsa intre anii 1993-2007 s-au construit 3417 case , insumand o medie de circa 227 de case pe an.O crestere importanta a investiiilor in domeniul constructiilor a avut loc in perioada 2004-2008 ,ponderea cea mai mare avand-o constrictiile de tip unifamilial , cu regim de inaltime incepand de la P+M sau P+1 pana la ansambluri de P+12.

Aceasta a avut ca prin rezultat ocuparea terenurilor libere din acestea rezultand dezvoltarea cartierelor Serbanesti , Izvoare, Republicii-Aviatori si zonelor de nord si nord-vest.Au fost demolate o serie de case vechi si mai ales cladiri si corpuri industriale ce si-au incheiat ori redus activitatea.

Zonele cele mai putin favorabile constructiei sunt cele situate in sud-est unde prezenta apei aproape de suprafata , a malurilor si nisipurilor saturate nu permit dezvoltarea de constructii si o alta zona este cea de sud-vest a orasului .

Zona pentru institutii publice si servicii

În zona centrală s-a conturat zona administrativă sau centrul civic; aici sunt localizate instituțiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Județean de Poștă și Telecomunicații, Biblioteca Județeană, Casa de Cultură, zonă care se întrepătrunde cu cea rezidențială și comercială. În anii post-revoluționari, zona administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcția unor unități bancare – acesta este centrul financiar – bancar al Bacăului – și spre sud, spre zona Tic –Tac, unde s-a individualizat un al doilea nucleu de atracție al municipiului.

Partea de estetica zonei centrale este una variată: clădirile cu valoare de patrimoniu, cu un aspect impozant, bogat ornamentate, evidențiiaza o preocupare deosebită pentru esthetic. Elemente clasice, elemente baroce și neoromânești, alternează cu cele contemporane. Mult mai frecvent întâlnite în zonele marginale ale centrului civic sunt construcțiile moderne, ce găzduiesc sedii bancare, spații de birouri.

În jurul zonei centrale alternează cartierele de locuințe cu zone comerciale, de transport și industriale.

Aceasta zona aferenta insitutiilor publice si serviciilor municipiului Bacau , ocupa o suprafata de 177,40 ha , aproximativ 5,1% din totalul intravilanului si gazduieste sediile administrative ale Arhivelor Statului , Tribunal , Judecatoria ce isi desfasoara activitatea in cladiri vechi , dar care se afla intr-o stare optima de functionare.Principalele cladiri ale administratiei publice(Primaria , Consiliul Judetean , Muzeul ,Parcul Central) se afla in aceasta zona completand tabloul orasului.

Institutiile de invatamant sunt aplasate in cartiere , la nivelul Bacaului existand un numar de 25 de gradinite , 21 de scoli , 17 licee , 4 scoli de arte si meserii , 2 scoli postliceale si 2 institute de invatamant universitar.In zonele cu blocuri dupa anul 1975 exista un deficit de Sali de clasa , deoarece dupa anul 1989 nu s-au mai construit astfel de unitati de invatamant , singurele zone cu excedent de clase fiind in casrtiere marginase(CFR,Gheraiesti ,Serbanesti) datorita migrari elevilor catre scolile din zona centrala.

La nivelul centrelor medicale functioneaza patru spitale , un dispensar , o policlinica , aproximativ o suta de cabinet de medicina de facsimile , numeroare farmacii si depozite farmaceutice si un centru de transfuzie sanguine.

Zona comerciala

Zona comercială cuprinde vechiul nucleu al orașului, completat fiind de alte grupări comercială amplasate în zonele rezidențiale. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul Pieței Centrale (cel dintâi nucleu comercial al orașului). Bd. Unirii și Bd. Nicolae Bălcescu, vechi zone meșteșugărești, prezintă o zonare funcțională mixtă (comerț + rezidențial).

Între zonele mono-funcționale și cele rezidențiale propriu-zise există zone mixte:

•comercial- rezidențiale – prezența clădirilor bi-funcționale: la parter – comerț; etaj – locuințe

•rezidențial – învățământ – sănătate – în vestul municipiului unde sunt amplasate cele mai multe unități de învățământ (școli, licee, Universitatea), cele mai importante spitale (Sp. Județean și Spitalul de Pneumoftiziologie).

Aceeși specializare strictă a zonelor comerciale se menține și în sudul municipiului, unde sunt amplasate hypermarketurile Metro, Real, Baumax, Practiker, Dedeman dar și show-room-uri auto: Ford, Opel, Renault, Toyota, Fiat, Iveco.

Dacă în intravilan putem discuta de o specializare a zonelor comerciale, predominante fiind magazinele distribuitoare de produse destinate consumului de zi cu zi, complexele comerciale periferice dispun de un profil mixt, destinate fiind aprovizionării pe termen lung.

Un alt element de diferențiere între zonele comerciale centrale și cele periferice îl reprezintă arhitectura specifică, dimensiunea spațiilor de comercializare, dotările aferente, cele din extravilan oferind spații de parcare, restaurante, locuri de joacă pentru copii și alte servicii conexe, adresate unui număr cât mai mare de beneficiari.

Reteaua comerciala este repartizata la nivelul municipal precum:

-centru comercial principal ce deserveste zona central ce cuprinde magazine de mare capacitate :Luceafaraul,Universal , Romarta , Luxor , Select

-centru comerciale de mare capacitate ce deserves ansamblurile de locuit :Moll , Billa,

Kaufland, Careffour, Sellgros, Metro, Dedeman situate preponderet in zone periferice in nord si sud

-centre comerciale de cartier

-piete comerciale :Piata Centrala , Piata Sud , Aviatori , Piata Garii , Piata Orizont si Miorita

Dupa anul 1990 comertul cunoaste o dezvoltare majora , prin inceperea si dezvoltarea a numeroase intitiative comerciale private incepand de la buticuri pana la magazine specializate.

Zona turistica

Prin pozitia geografica a muncipiului Bacau la confluienta a doua mari artere hidrografice Siret si Bistrita, tranzitat de DN 2 , a favorizat dezvoltarea acestuia in ultimile doua decenii ca si important centru pentru turismul de tranzit in special in perioada de vara. Turistii tranziteaza muncicipiul spre zona carpatica a Bistritei si a Sucevei. Dotarile pentru turism sunt reprezentate printr-un numar de sase hoteluri si un camping.

In prezent potentialul touristic al municipiului Bacau si a zonelor inconjuratoare , nu este valorificat corespunzator , in acest sens fiind esentiala dezvoltarea relatiilor si a zonei metropolitan Bacau ce dispune de un potential diversificat ce permite dezvoltarea unor multiple forme de turism , pornind in principal de la turismul cultural , turismul de afaceri si turismul de recreere si agreement stimulat de prezenta unor obiectice artactive precum Insula de Agrement , turismul ecologic , turismul balnear .

Zona unitatilor industriale

Cu o perspectiva asupra traditiei industrial a municipiului din ultimii 40-50 de ani , se poate explica suprafata de 691,50 ha respective 19,8% din totalul intravilanului pe ca re o ocupa unitatile industrial si de depozitare.

Amplasarea corpurilor industrial s-a facut pe un set de crierii precum , cele ce folosesc un volum mare de materie prima s-au amplasat cu acces la linia ferata si la limita extrema intravilanului , asigurandu-se un grad sporit de accesibilitate pentru mijloacele de transport si legaturi facile cu zonele rezidentiale.

Aceasta zona evidentiaza gruparea unitatilor economice pe profile inrudite generand patru nuclee distincte :chimic , constructii de masini si electronica , celuloza si hartie si transporturi. Zona este deservita atat de cale ferata cat si de drumuri auto si transportui in comun.

In principal la nivleul municipiului Bacau s-au conturat cateva zone industriale:

Zona industriala vestica –Platforma Margineni

Aceasta zona a fost construita inca din anii 1960 in lungul arterei Calea Moinesti , cu destinatie initiala industriei alimentare si a bauturilor , in prezent aflandu-se unitatiile industriale Bere Lichior Mărgineni și Vinalcool (a căror activitate este în întreruptă), S.C. Pambac, S.C. Agricola Internațional, cu unitățile S.C. Europrod S.A., Conagra S.A., Agricola – Frigorifer S.C. Diana Foresct (actual Barlinek) – industria prelucrării lemnului, S.C. Baixa – stație de betoane, Confecții Eva – industria textilă, Remat Scholz (Filiala Moldova) – recuperarea deșeurilor.

Zona industriala sudica

Zona industriala sudica are in component doua trupuri , unul catre este si reprezentat prin platform chimica si C.E.T Bacau.Platforma chimica construita la sfarsitul aniilor ’70 , inceputul anilor ’80 pe o suprafata de 78 ha.In prezent in locul Combinatului de Ingrasaminte Chimice isi desfasoara activitatea S.C Amurco S.R.L Un alt trup al acestea zonei industriala sudica este cel vestic ce concentreaza o serie de unitati precum : S.C. Aerostar Bacău, Aeromotors S.A. Bacău, World Machinery Works (fosta Întreprindere de Mașini – Unelte Bacău), UMB Robinete Industriale S.A., S.C. Barleta SRL.

Zona industriala estica

Se desfasoara in jurul cartierului Izvoare prelungindu-se spre nord pana aproape de zona central prin unitati industrial.Aceasta zona industrial concentreaza atat unitati cu activitati de productie si prelucrare cat si unitati specializate in constructii. Latura estică a acestei zone concentrează, începând din nord, următoarele societăți: S.C. Asco, S.C. Subex, S.C. Hidroconstrucția, S.C. Metra, S.C. Romhart, S.C. TMUCB, S.C. Teleconstrucția, S.C. Unilem, S.C. Remat S.A., S.C. Bacon S.A., S.C. Amici S.A., S.C. Drumuri S.A., S.C. Lubrifin S.R.L., S.C. Rombet, S.C. Romconstruct, S.C.Scut. Latura vestică a acestei zone este ocupată de vasta arie pe care se desfășoară

Zona industriala central-vestica

In urma unei serii de restructurari in ultimile decenii , majoritatea fostelor unitati industrial ce functionau in aceasta zona au fost inlocuite de unitatati a caror activitate a suferito o reconversie incadrandu-se actual in categoria serviciilor.

Principalele unități industriale prezente în această zonă industrială sunt S.C. Comat, S.C. Aprodes S.A., S.C. Prod Cresus, S.C. Soma, S.C. Almera, S.C. Moldoglass, S.C. Barleta.

Zona de transport

Municipiul Bacau detine o retea de strazi de tip radial-concentric ,intre acestea evidentiindu-se trei inele principale de strazi .Primul inel , cel al zonei central are in component sa strazile 9 Mai , B-dul Unirii , str.Oituz si str.Razboieni. Cel de-al doilea inel ce preia traficul din zone de sud-est , nord si nord-vest este format din strazile Milocov , I.L.Caragiale, Vadu Bistritei, str.Garii,str.Constantn Ene si strada Garofita .Cel din urma inel , neinchis este utilizat ca o sosea de centura temporara si are in component strazi precum :str.Tecuciului, str.Narciselor , str.Septilici , acesta traverseaza raul Bistrita prin partea de sud a municipiului si continua pe strada Chimiei.

Reteaua de strazi a municipiului Bacau detine actual un numar de 322 de artere ce au o lungime totala de 200,196 km , 85 % din acestea fiind atat asfaltate cat si illuminate corespunzator.

Zona cailor de transport este diverisificata si are in component sa :

Cai de transport rutiere ce ocupa o suprafata de 154,70 ha , respective 4,4% din suprafata intravilanului. Pe teritoriul muncipiului Bacau se intretaie urmatoarele artere rutiere : drumul euroeam E85 (Lituania,Belarus, Ucraina)-Siret-Suceava-Roman-Bacau –Buzau-Urziceni-Bucuresti-Giurgiu-(Bulgaria,Grecia) , drumul european E 574 Bacau-Onesti-Tg Secuiesc-Brasov-Pitesti-Craiova. La acestea de adauga DN 2F spre Vaslui , DN 2G spre Moinesti si DN15 spre Buhusi .

Din punct de vedere al circulatiei rutiere , municipiul Bacau reprezinta un important nod rutier a circulatiei turistice in zona Moldovei la nivelul acestuia intretaindu-se urmatoarele artere:

-DN 2 / E 85 – este cea mai importantă arteră care străbate municipiul pe direcția sud – nord și, pe o foarte scurtă distanță, pe direcția vest-est. DN 2/ E 85 se suprapune culoarului Siretului și asigură legătura între București și nordul țării, până la granița cu Ucraina

Este cea mai tranzitată axă de circulație din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est.

– DN 15 – este una din cele mai importante și mai circulate axe turistice din România, asigurând legătura între zona centrală a Moldovei și centrul Transilvaniei. DN 15 pornește din zona centrală a municipiului Bacău, de la racordul cu E 85, către nord, străbătând cartierul Gherăiești și urmează cursul văii Bistriței pe traseul Bacău – Buhuși – Piatra Bacău – Bicaz – Poiana Largului, apoi cursul văii Bistricioarei, pe ruta Poiana Largului – Borsec, și, în final, valea Mureșului, pe traseul Toplița – Deda – Reghin – Tg. Mureș – Turda.

– DN 2F – asigură legătura între municipiul Bacău și municipiul Vaslui, străbătând cartierul Șerbănești pe direcția vest – est, de la racordul cu E 85, mai sus de Intersecția Șerbănești.

– DN 2G – realizează conexiunea între municipiul Bacău și orașul Comănești, pe traseul Mărgineni – Luncani – Poiana – Stejaru – Scorțeni – Florești – Ardeoani – orașul Moinești – orașul Comănești. DN 2G străbate zona centrală a municipiului Bacău, cartierul Bacovia, zona Depoului și zona industrială Vest a orașului.

– DN 11/E 574 – reprezintă de asemenea o arteră majoră de transport rutier care leagă centrul Moldovei de partea de sud a Transilvaniei. DN 11 / E 574 asigură legătura între orașul Bacău (de la racordul cu E 85) și unul din cele mai importante centre urbane din Transilvania, și anume municipiul Brașov, pe traseul Bacău – Onești – pasul Oituz – Tg. Secuiesc – Brașov.

Caile feroviare la nivelul municipiului Bacau permit legatura cu nordul tarii spre Suceava , Botosani , estul Romaniei , cu sudul spre Ploiesti si Bucuresti si nu in ultimul rand spre partea de vest(Brasov,Sibiu)

Principalela magistrala feroviara sunt : 500 Bucuresti-Ploiesti-Adjud-Pascani-Suceava-Viscani ce este dubla si electrificata. Aceasta magistrala se suprapune sip e traseul coridorului feroviar pan-european IX.Gara Bacau se afla situata la nivelul municipiului in partea sa vestica si este reprezentata printr-o infrastructura moderna , investitii pentru “Eurogara” Bacau fiind in curd de derulare.

Circulatia aeriana a municipiului Bacau este reprezentata de aeroportul International “George Enescu” deschis pentru traficul aerian public de calatori si marfla la data de 1 aprilie 1946 , fiind declarant in 1976 aeroport international.

Dispune de o pista de decolare-aterizare de 2 500 m lungine si 80 m latime , avand o suprafata totala de 200 ha si destinatii precum : București, Timișoara, Roma, Napoli, Bologna, Torino, Milano, Stuttgart, Munchen, Dusseldorf.Deasemenea acesta deserveste transportul de marfa si calatori pentru judetele invecinate :Vrancea, Neamt, Vaslui , Botosani si Suceava.

Din punct de vedere al localizarii , aeroportul este sitat la 10 km distanta fata ce centrul orasului in partea sudica a acestuia.

Reteaua de transport public este reprezentata de S.C Transport Public S.A si opereaza cu 22 de lunii de autobuz .Transportul de persoane in municipiul Bacau este structurat in principal pe 10 trasee ce face legatura intre cartiere si zona centrala, respective inte zona de sud si nord a orasului.

6. DINAMICA ACTIVITATILOR ECONOMICE SI EVOLUTIA FUNCTIILOR LA NIVELUL MUN.BACAU

Teritoriul municipiului Bacau a fost inca din cele mai vechi timpuri populat si a cunoscut o continuare locuire functionand atat ca si punct de vama , targ local , car si ca si piata de schimb datorita avantajelor pozitionarii sale geografice intr-o zona de confluienta si la intersectia unor drumuri comerciale.In tot acest timp perioadele de crestere au alternat cu cele de regres economic , evolutia urbei fiind direct legata de contextual politic si economic general

Pana la jumatatea secolului XX, activitatea economica a municipiului Bacau se carcateriza printr-o industrie slab dezvoltata cu posibilitati reduse de valorificare a resurselor naturale.Desi solul si subsolul dispun de bogatii importante , acestea nu auf ost depistate si valorificate industrial decat in secolul XX.

Daca pana la sfarsitul secolului al XIX , economia Bacaului se baza in mare parte pe agricultura , incepand din primele decenii ale acestui secol se observa un interes deosebit pentru exploatarea bogatiilor solului si subsolului , lucru care reprezinta un prim pas in afirmarea si dezvoltarea industriei.Comertul si industria nu puteau funtiona in aceasta perioada fara finantare , in consecinta in anul 1913 s-a infiintat “Banca Bacaului”,ajungand in cea de a doua jumatate a secolului XIX, Bacaul devine una din cele mai importante zone industriale ale Moldovei.Anii 1920 aduc o mare dezvoltare industrial si comerciala in sfera municipiului Bacau funtionand diverse fabrici cu urmatoarele obiective de activitate :hartie , postavarie, pielarie , cherestea , mobile , incaltaminte , sistemul bancar cunoaste o dezvoltare de amploare.

Anii 1930 au generat o serie de criza in domenii precum indsutria si agricultura , reducandu-se din productie in cel mai bun caz stagnand , functionand in regim normal putine intreprinderi.

Procesul intens de industrializare a determinat modificari fundamentale in profilul sau economic , ajungand in anul 1979 ca profilul industrial sa aduca profituri mai mare de sapte ori decat cel agricol.

Cresterea rapida a tuturor ramurilor economiei a determinat si intensificarea si largirea legaturilor economice din judet cu celelate localitati din tara.

Bacăul care, dispunând de o dotare tehnică bună și personal muncitor de înaltă calificare a realizat mari obiective economice, social culturale și edilitare nu numai în orasul de reședință, dar și în multe alte localități din țară și chiar în străinătate.

După anul 1990, aceste unități s-au reorganizat în societăți comerciale, cu noi structuri funcționale, cu mobilitate sporită, adaptate noilor cerințe ale economiei de piață. Nu întâmplător multe din unitățile din acest domeniu au fost între primele careau reușit să se privatizeze, cum sunt societățile: Conimpuls, Bacon, Romconstructor, Amici, Consart, Conbac Bacău, Alcor Moinești, Alconep Tg. Ocna și altele. Cu bune performanțe activează unități cum sunt: Conextrust Bacău, Comtrust Bacău, Stația de Betoane Bacău, T.M.U.C.B. Bacău.

Odată cu amplasarea manufacturilor, cu apariția primelor industrii își capătă independența, devenind un centru urban de sine stătător. Crește treptat ponderea populației ocupate în industrie, în defavoarea celei antrenate în agricultură, dezvoltarea industriei determinând totodată o diversificare și o amplificare și a activităților sectorului terțiar (servicii).

Astfel, la începutul anilor 1990 sectorul secundar deținea aproximativ 50% din numărul salariaților, sectorul primar 1-2% iar cel terțiar aproximativ 45%.

Începând cu 1995 sectorul terțiar a deținut ponderi majoritare (aprox. 53,54%), între acesta și sectorul secundar fiind diferențe de aprox. 10%.

Distribuția pe domenii de activitate indică o dominanță a activităților din sectorul terțiar – quaternar, în care activează 3022 de societăți comerciale, demonstrând o dezvoltare a activităților din categoria serviciilor. Sectorul secundar antrenează doar 22% din agenții economici, fiind urmat de cel primar, cu o pondere de 2% din total.

În anul 2007, în municipiul Bacău își desfășurau activitatea 3 971 societăți comerciale, având o cifră de afaceri de 66 127 592 010 lei și un număr de 48 021 de angajați. Dacă, în intervalul 2000 – 2007 numărul societăților active de pe raza municipiului s-a dublat, cifra de afaceri a acestor societăți a cunoscut o dinamică și mai activă, în decursul a sapte ani crescând de aproximativ 6 ori.

7. ELEMENTE DE PROGNOZA A DEZVOLTARII TERITORIALE SI FUNCTIONALE

Datorita sectoarelor economice ce confera dinamism si flexibilitate mediului economic municipiului Bacau a fost posibila adaptarea economiei locale la tendintele actuale regionale si globale.In general economia orasului Bacau este bazata pe servicii ce sustin rolul de pol economic regional , dar si un important si diversificat sector industrial , care se remarca in prim-plan prin industria alimentara ,indutrsia constructiilor metalice

si industria aeronauticii. Se poate remarca o dezoltare a comertului , a transporturilor , a

serviciilor pentru intreprinderi , a constructiilor si a serviciilor private.

Municipiul Bacau reprezinta un important nod de transport rutier, feroviar si aerian , ce dispune de o accesibilitate ridicata.In acest domeniu sunt necesare investitii intr-o prima parte pentru decongestionarea traficului in interiorul orasului , existand perspective in vederea dezvoltarii unui nod de comunicatii complex.

Municipiul Bacau este un centru universitar si dezvolta activitati de cercetare si inovare ce configureaza un potential nou pol academic si de excelenta in zona Moldovei.

O prezenta in numar mare a institutiilor de invatamant superior reprezentat un avantaj in sustinerea competitivitatii , in stimularea serviciilor conexe in acelasi timp asigurand municipiul cu resurse de forte de munca bine instruite.Sunt necesare masuri pentru asigurarea de locuri de munca in vederea mentinerii si sustinerii tinerilor absolventi si reducerii emigratiei populatiei tinere si instruie.

Ca si centru financiar , bancar si al investitiilor in zona Moldovei ce adaposteste un numar de aproape de 25 de sucursale ale bancilor central , un numar mare de filiale , agentii bancare si cooperative de credit.Alaturi de sectorul bancar se regasesc societati de investitii financiare precum SIF Moldova.Imaginea financiar-bancara a orasului este completata de societatile de asigurare-reasigurare si surcursalele a numeroase societati de asiguare din Romania.

Bacaul este un oras in dezvoltare avand o serie de avantaje competitive in diferite domenii precum invatamantul, constructiile , transportul , comunicatiile , comertul , industria si administratia publica.

Prin pozitia pe care o ocupa in teritoriu si in cadrul retelei de localitati si de transport in virtutea traditiei precum si pe baza dotarii intermodale , muncipiul detine un potential substantial de a deveni platforma logistica de servicii de transport intermodal pentru regiune.

In ultimii doi ani s-a remarcat in special o crestere a tranzactiilor cu terenuri . ca o urmare a cererii tot mai mari de a construii cladiri pentru comert si servicii si ansambluri rezidentiale.O data cu dezvoltarea orasului din ce in ce mai multe firme din alte zone alte tarii sau din afara tarii sunt de interesate de investirii in constructii.

Dezvoltarea viitoare a municipiului este legata de dezvoltarea judetului Bacau , pozitia strategica la importanta unor cai rutiere , feroviare si rutiere , de dezvoltarea zonei agricole in care se afla localizata , de relatia cu coridorul de transport rutier.

La o privire mai atenta asupra problemelor de accesibilitate ce deriva din localizarea geografica si dotarea la nivelul infrastructurii de transport , viitoare proiecte de transport rutier reprezinta un element critic pentru dezvoltarea viitoare a municipiului si integararea acestuia in sistemele teritoriale si economice ale regiunii Nord-Est .Printre necesitati se evidentiaza :

largirea cu inca doua benzi a podului de intrare in municipiu , acesta reprezentant calea de acces dinspre sudul tarii spre nord pe drumurul European E85 , care in prezent la ore de varf ingreuneaza traficul creeandu-se ambuteaiaje

necesitatea realizarii unei centura ocolitoare a municipiului Bacau a carei circulatie sa se desfasoara pe patru benzi de circulatie

realizarea unor actiunii de decongestionare a traficului din zona central a municipiului catre strazile adiacente

Pe de alta parte crestera parcului auto si a traficului urban , dezindustrializarea unor zone ale orasului si reconversia acestora in zone comerciale sau de locuinte ,cat si dezvoltarea noilor zone rezidentiale determina intr-o anumita masura necesitatea adaptarii spatiului public atat prin reabilitarea zonelor abandonate cat si creeearea de noi spatii de agregare sociala in cadrul noilor arii rezidentiale .

O alta problematica este accea a spatiului public dedicate sctivitatilor comerciale de tipul pietelor ce este corespunzator amenajat si adaptat standardelor europene , in timp ce spatial public destinat copiilor neceita lucrari de extindere si imbunatatire fiind necessar acoperirea cerintei de 1 mp pentru fiecare copil.

In acest sens se doreste amenajarea Insulei de agreement unde atat vizitatorii cat si copii se pot bucura de Aqualand ce va avea piscine , patru topogane , piscine cu valuri si alei pentru promenade , spatii verzi , zone de recreeere , zona de spectacole , zona educative , biblioteca si o ceainarie devenin cel mai modern loc de distractie din Moldova.

Zona metropolitana Bacau a carui proiect a fost depus inca din anul 2001 , se afla inca in stare incipienta , aceasta fiind constituita prin asociere si pe baza de parteneriat voluntar intre consiile locale ale municipiului Bacau si a comunelor aflate in proximitate pana la o distanta de 30 km.

Constituirea acestea zona va conduce la dezvoltarea zonei si de noi oportunitati de reinnoire si extinere urbana.

Cu un management efficient se va putea extinde reteaua de transport , de conservare a mostenirii urbane si de intensificarea pietei si mediului de afaceri.

Realizarea acestea zone faciliteaza amenajarea integrate a teritoriului la nivel regional diminuand echilibrele create inte centru si zona limitrofa astfel devenind un pol important de dezvoltare in Moldova .

Concluzii

Teritoriul municipiului Bacau este situat intr-o zona de contact dintre Subcarpatii Orientali si Podisul Moldovei in Culoarul Siretului la 9,6 km in amonte de confluienta dintre Bistrita si Siret , toate acestea oferindu-i un caracter de tranzitie geografica cu valente complexe.