Razboi Conventional In Europa

"Un război convențional în Europa este aproape imposibil."

În aceste eseu, îmi propun să cercetez și să argumentez faptul că un război convențional în Europa este aproape imposibil. În cadrul acestei lucrări îmi propun sa abordez următoarele subteme: definiție a conceptului de razboi convențional, definție a conceptului de razboi neconvențional, prezentarea problemelor din Europa la ora actuală, prezentarea unor fapte prin care să susțin opnia mea pozitivă în legătura cu această afirmație

De-alungul istoriei, societatea și în special ordinea mondială au fost afectate de războaie. Fie că vorbim de cruciade,de razboiul de 30 de ani sau de cel de 100 de ani, de Primul sau al II-lea razboi mondial, vom observa că miza lor a fost lupta pentru putere și supremație. Toate acestea au fost războaie conevnționale deoarece o forță se luptă contra forței armate a celeilalte părți. Pricipalul scop al acestui tip de război este distrugerea forței militare a oponentului, însă după sfărșitul celui de-al 2-lea război mondial apare un nou concept, cel de razboi rece. Acesta din urmă s-a desfășurat între cele două mari puteri care dominau Europa în acea perioadă: U.R.S.S și SUA dar a fost dominat de dilemma securității deoarece ambele state se înarmau decoarece se simțeau amenințate de către celălalt însă nici unul nu ataca. Răzoiul rece se termină odată cu prăbușirea regimului communist iar de atunci statele europene cunosc o dezvoltarea extrem de mare din punct de vedere social, economic, tehnologic, politic. Datorită acestei dezvoltări apare un nou tip de război și anume razboiul hibrid, iar cel convențional este aproape imposibil sa izbugnească

,Analizând conflictele recente, specialiștii internaționali au căzut de accord că amenințările generate de războaie pot fi împărțite în : conevnționale, neconvenționale și hibride”( Despre conceptul de război hibrid în gîndirea militră americană, Col.dr Valerică Cruceru, pp.29)

,, La o primă vedere, literatura de specialitate pe acest subiect arată că există două înțelesuri ale conceptului de război neconvențional. Termenul a fost interschimbabil cu: razboi intern, război revoluționar,război de clasă ,război politic sau ca un sinonim pentru războiul de gherilă” (Janos, A Unconventional Warfare: Framework and Analysis. World Politics, pp.636)

Diferența dintre războiul convențional și cel neconvențional constă în faptul că,, natura razboiului nu s-a schimbat, doar manifestarile superficiale ale acetuia. Joshua si David, Hector si Ahile ar recunaste lupta pe care soldatii nostrii o duc in aleile din Somalia si Irak. Uniformele au evoluat, bronzul i-a facut loc titanului, sagetile au fost inlocuite cu bombe ghidate prin laser, dar esenta inca este sa iti ucizi inamicii pana cand supravietuitorii se predau si fac precum le dictezi tu” (Peters, 2005).

Amenințarea hibridă se realizează prin terorism, criminaliate și atacuri cibernetice, acțiuni ce pot deteriora securitatea statelor europene și pot genera o stare de haos internațional.

În prezent situația din Europa este tensoionată datorită :crizei din Ucraina ce continuă să persiste, atacului efectuat de către islamiști la sediul revistei ,Charlie Hebdo” din Franța și atacului terorist din Danemarca. Aceste trei acțiuni sunt cele mai bune exepmle pentru a susține ideea conform căreia la momentul de față, in Europa are loc atât un război convențional intr-o forte mică măsură, predominant fiind cel neconvențional

Criza din Ucraina este probabil cel mai complex eveniment ce se desfățoară în Europa in ultimii 25 de ani. Pricipalele state care sunt implicate in acest conflict sunt Rusia și Ucraina.

După cum știm, criza din Ucraina a inceput prima dată în anul 1853 și s-a sfârșit în anul 1856 și a avut ca scop împrțirea teritoriilor Imperiului Otoman aflat în plină decadere între Imperiul Țarist si cel Austro-Ungar. ,,Războiul Crimeii comportă câteva particularități în istorie: este unul dintre ultimele războaie religioase de pe continentul european și primul conflict în care un rol semnificativ în declanșarea sa l-au avut presa și opinia publică occidentală(http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ciocnirea-imperiilor-r-zboiul-crimeii-1853-1856-n-fotografii)

Criza din Ucraina din 2014 s-a declanșat după plecarea de la putere a preedintelui Viktor Ianukovici, ca urmare a protestelor antiguvernamentale din 2013-2014. Factorul declanșator a fost abrogarea legii referitoare la limbile cu statut regional prin care mai multe limbi folosite în Ucraina, inclusiv româna, au fost scoase din uzul official,, (http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_din_Crimeea_din_2014). Cu toate că această criză a început in urmă cu un an, situația continuă inclusiv și în prezent. Staele U:E sunt împotriva presiunii puse de Rusia Ucrainei dar touși acțiunile sun rezervate pentru a evita izbugnirea unui nou război.

Criza din Ucraina are mai multe etape printre care cele mai importante sunt : ,La 21 noiembrie 2013, Guvernul de la Kiev a suspendat negocierile asupra Acordului de Asociere cu UE și a relansat relații economice cu Moscova, provocând furia opoziției proeuropene. Trei luni de manifestații au urmat la Kiev, în Piața Independenței, care devine simbolul protestelor.Reprimarea ia amploare la sfârșitul lunii ianuarie 2014, iar forțele de ordine intervin împotriva manifestanților din Piața Independenței, la 18 februarie, violențele fiind soldate cu peste 100 de morți în trei zile” (http://www.mediafax.ro/externe/cronologie-principalele-etape-ale-crizei-declansate-in-ucraina-in-noiembrie-2013-13406412), alipirea insulei Crimeea statului Rus ( octombrie 2014). Această acțiune a alarmat tările baltice astfel că ,,aproximativ 2.500 de militari lituanieni, adică aproximativ o treime ai armatei acestei țări, vor fi puși în stare de alertă, începând din noiembrie, pentru a preveni un eventual "război hibrid", care implică lansarea de atacuri neconvenționale prin interpuși, precum în estul Ucrainei” (http://www.mediafax.ro/externe/lituania-a-infiintat-o-forta-de-reactie-rapida-pentru-a-raspunde-amenintarilor-neconventionale-13380730).

State precum Germania sunt rezervate în ceea ce privește acest conflict doarece Rusia este principalul furnior de gaze și se încearcă soluționarea problemei intr-un mod cat mai diplomat..Acest tip de război pe care il provocă Rusia în momenul de față vizează și mințile oamenilor

Din punctual meu de vedere, Rusia a atacat Ucraina din cauza faptului că influențele uniunii europene sunt tot mai aproape de granițele statului. Faptul ca Ucraina dorește să adere la U.E si NATO reprezină o adevarată amenințare pentru stabilitatea Rusiei. În momenul in care Urcaina ar semna tratatul de aderare in Uniunea Europeană ți implicit în NATO infleunța celorlalte mari puteri prcum Germania, SUA ar pătrunde în Rusia, aceasta din urmă pierzându-și sfera de influență. ,, Anexarea Crimeii și rayboiul din Ucraina reliefeayă slăbiciunea aranjametelor de securiate pe continentul europea. Dacă nu ai încredere în mecanismele de protecție a granițelor, o mare grijă de securitate împovărează politica publică” ( Daniel Dăianu, pp18). Dacă Rusia ar începe să atace U.E ar porni un rayboi neconvențional deoarece ar folosi tactici atât nucleare cât și acțiuni precum reducerea gazelor și implicit ar ataca din punct de vedere energeic.

În momenul de fată, Rusia produce un conflict hibrid deoarece atacă atât din punct de vedere convențional cât și din punct de vedere neconvențional. Mai mult poate fi considerat un nou Război Rece

Un alt conflict care a zdruncinat Europa a fost atentatul produs în Franța la începutul anului, la sediul revistei de satira Charlie Hebdo. Un grup de islamici au pătruns în cladire și au asasinat mai mulți oameni pe motiv că luau în derâdere religia islamică. Acest act a fost unul de terorism deci prin urmare poate fi considerat un act de razboi nconevțional și tot odată o teorie a conspirației. Prin acțiunea lor, islamicii au încălcat dreptul la liberă exprimare. Acest atenat a împărțit lumea în doua tabere: cei ce condamnă atentatul și cei sunțin islamicii și fapta lor.

După ce au șocat Franța, tot la începutul anului acesta islamicii au produs un alt atentat de aceasta dată țiinta vizată a fost Copenhaga. ,,Pe 14–15 februarie 2015, două atentate teroriste au avut loc în două locații: un centru cultural din Copenhaga, Danemarca unde se discuta despre libertatea de exprimare, și un al doilea la Marea Sinagogă din Krystalgade, unde a fost ucis un paznic voluntar din comunitatea evreiască.( http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_Copenhaga_din_2015 ) punctul comun intre cele două atentate constă în faptul că ambele au atacat drepul la liberă exprimare.

De asemenea, tot anul acesta mai multe companii germane au fost ținta unor atacuri cibernetice

În concluzie în mometul de față un război convențional în Europa este aproape imposibil deoarce tehnologia a avansat mult prea mult. Acentul nu se mai pune pe forța militară ci pe atacarea si slăbirea statelor prin privarea enrgiei si accesului la tehnologie.Cu toate că fiecare stat dispune de forță fizică niciunul nu o folosește deoarece ar fi mult prea costisior. Este mult mai simplu să ataci indirect un stat sau pur și simplu să încerci să pui presiune pe acesta. Datorită stabilității actualei balanțe de putere putem spune că un razoi convențional ar fi aprope imposibil. De asemenea apriția unor noi arme neconvenționale precum bombele nuclare ar facilita apariția unui răzoi neconvențional sau hibrid. Analizând situația actuală și privind si din punc de vedere al declinului economic așa cum susțin si unii poliologi, izbugnirea unui al II-lea Război Rece este aproape iminentă

Bibliografie: Janos, A. (1963). Unconventional Warfare: Framework and Analysis. World Politics, 15(04), pp.636-646.

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ciocnirea-imperiilor-r-zboiul-crimeii-1853-1856-n-fotografii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_din_Crimeea_din_2014

CRONOLOGIE: Principalele ETAPE ale crizei declanşate în Ucraina în noiembrie 2013

http://www.mediafax.ro/externe/lituania-a-infiintat-o-forta-de-reactie-rapida-pentru-a-raspunde-amenintarilor-neconventionale-1338073

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_Copenhaga_din_2015

Daniel Dăianu, ,, Marele impas în Europa. Ce poate face România” ed. Polirom, 2015, pp 18