Istoria In Viziunea Lui Emil Cioran

Cuprins

Introducere. Preocuparea lui Emil Cioran pentru istorie

EMIL CIORAN: ISTORIE, FILOSOFIE ȘI VIAȚĂ

Perioada românească

Evaluări ale locului lui Emil Cioran în „generația '27”

Autoevaluarea lui Emil Cioran

Perioada franceză

IZVOARELE FILOSOFICE ALE VIZIUNII

Stoicismul

Scepticismul

Michel de Montaigne

Blaise Pascal

Moraliștii francezi

Arthur Schopenhauer

Friedrich Nietzsche

Wilhelm Dilthey

Oswald Spengler

Nae Ionescu

E. Lovinescu

VIZIUNEA ASUPRA ISTORIEI

Accepțiuni date istoriei

„Căderea în timp” ca esență a istoriei. Religie și istorie

Teme de filosofia istoriei

Temporalitate

Istorie

Fapt istoric

Devenire istorică

Epocă istorică

Obiectivitate istorică și istorism

Națiune și naționalism

Culturi mari – culturi mici

Război și revoluție

De la democrație la dictatură

Libertate

Progres istoric

Profetism

Sensul istoriei

Caracterizarea istoriei contemporane

Perioada interbelică. Problema crizei culturii

Perioada postbelică. Tabloul declinului

IEȘIREA DIN TIMP DUPĂ EMIL CIORAN

„Sfârșitul istoriei

Salvarea omului

Concluzii. Aversiunea lui Emil Cioran față de istorie

Bibliografie

Bibliografie

Opera lui Emil Cioran

(a.) Scrieri în limba română

Pe culmile disperării (1934), Editura Humanitas, București, 1990

Cartea amăgirilor (1936), Editura Humanitas, București, 1991

Schimbarea la față a României (1936), Editura Humanitas (ediție revăzută de autor în 1990), București, 1993

Lacrimi și sfinți (1937), Editura Humanitas, București, 1991

Amurgul gândurilor (1940), Editura Humanitas, București, 1991

Îndreptar pătimaș, Editura Humanitas (1991), București, 1997

(b.) Scrieri în limba franceză

Tratat de descompunere (Précis de décomposition, Gallimard, Paris, 1949), traducere de Irina Mavrodin, Editura Humanitas, București, 1992

Silogismele amărăciunii (Syllogismes de l'amertume, Gallimard, Paris, 1952), traducere de Nicolae Bârna, Editura Humanitas, București, 1992

Ispita de a exista (La Tentation d'exister, Gallimard, Paris, 1956), traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 1992

Istorie și utopie (Histoire et utopie, Gallimard, Paris, 1960), traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 1992

Căderea în timp (La Chute dans le temps, Gallimard, Paris, 1964), traducere de Irina Mavrodin, Editura Humanitas, București, 1994

Demiurgul cel rău (Le Mauvais démiurge, Gallimard, Paris, 1969), traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 1995

Despre neajunsul de a te fi născut (De l'inconvénient d'être né, Gallimard, Paris, 1973), traducere de Florin Sicoie, Editura Humanitas, București, 1995

Sfârtecare (Écartèlement, Gallimard, Paris, 1979), traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas, București, 1995

Exerciții de admirație (Exercices d'admiration, Gallimard, Paris, 1986), traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 1993

Mărturisiri și anateme (Aveux et anathèmes, Gallimard, Paris, 1987), traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 1994

Țara mea (Mon Pays, Gallimard, Paris, 1996), traducere de Gabriel Liiceanu, Editura Humanitas, București, 1996

Caiete (Cahiers, Gallimard, Paris, 1997), vol. I-III, traducere de Emanoil Marcu și Vlad Russo, Editura Humanitas, București, 1999

Caietul de la Talamanca (Cahier de Talamanca, Gallimard, Paris, 2000), traducere de Emanoil Marcu, Editura Humanitas, București, 2000

(c.) Publicistică, convorbiri, corespondență, antologii

Revelațiile durerii. Eseuri, publicistică 1932-1940, ediție de Mariana Vartic și Aurel Sasu, Editura Echinox, Cluj, 1990

Singurătate și destin. Publicistică 1931-1944, ediție de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1991

„Faptul de a scrie e, totuși, o profanare” (interviu cu Christian Bussy, 1973), traducere de Gheorghe Crăciun, în Interval, nr. 6/1991

Convorbiri cu Cioran, Editura Humanitas, București (1993), ediție completată în 2004

12 scrisori de pe culmile disperării, Dosar Apostrof, ediție de Ion Vartic, Editura „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1995

„Apocalipsa după Cioran. Trei zile de convorbiri-1990”, în Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți: E.M. Cioran, București, Editura Humanitas, 1995

Scrisori către cei de-acasă, stabilirea și transcrierea textelor de Gabriel Liiceanu și Theodor Enescu, traduceri din franceză de Tania Radu, ediție de Dan C. Mihăilescu, Editura Humanitas, București (1995), 2004

Cioran și muzica, antologie, selecția textelor de Aurel Cioran, ediție de Vlad Zografi, Editura Humanitas, București, 1996

Cioran despre Dumnezeu, antologie, selecția textelor de Aurel Cioran, ediție de Vlad Zografi, Editura Humanitas, București, 1997

„Cioran: ultimul dandy” (interviu cu Fernando Savater, 1990), în Fernando Savater, Eseu despre Cioran, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1998

Scrisori din tinerețe, ediție bibliofilă îngrijită de Alexandru Condeescu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 1999

Scrisori către Linde Birk-Schlesak și Dieter Schlesak, traducere de Camelia Dedu, la adresa http://www.asalt.seanet.ro/paradigma_cioran.htm

Scrieri despre Emil Cioran

„Eugen Ionescu în dialog cu Gabriel Liiceanu” (interviu), în 22, nr. 37/1991

„Itinerariile lui Cioran”, dezbatere la radio France culture, traducere de Gabriel Liiceanu, 18 noiembrie 1995, cu participarea lui Pierre-Yves Boissau, Alain Finkielkraut și Gabriel Liiceanu, în Țara mea/Mon pays, Editura Humanitas, București, 1996

Pro și contra Emil Cioran. Între idolatrie și pamflet, antologie de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1998

„L'autre Cioran”, dezbatere la radio France culture, 10 martie 2001, cu participarea lui George Banu, Patrice Bollon, François Bott, Roland Jaccard, Dan Hăulică, Jacques Lassale, Simona Modreanu, Sanda Stolojan, Constantin Tacou, în Observator cultural, nr. 79, 28 august-3 septembrie 2001

„«Cioran, Eliade, Ionescu: uitarea fascismului», de Alexandra Laignel-Lavastine”, dezbatere la Radio France International, 8 iunie 2002, cu participarea lui Mircea Iorgulescu, Alain Paruit, Edgar Reichman, în 22, anul XIII, nr. 641, 18 iunie-24 iunie 2002

Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit. 1932-1947, ediția a doua, revăzută, text ales de Arșavir Acterian, ediție de Doina Uricariu, Editura Humanitas, 2007

Patrice Bollon, Cioran l'hérétique: le principe de style, Gallimard, Paris, 1997 (fragmente, la adresa http://web.archive.org/web/20010412235434/www.france3.fr/emissions/ecrivain/auteurs/cioran.html#heretique)

G. Călinescu, Istoria literaturii române. De la origini până în prezent (1941), ediția a II-a, ediție de Al. Piru, Editura Minerva, București, 1982

Matei Călinescu, „România anilor '30”, în România literară, nr. 30/1990

Matei Călinescu, „Falsele profeții ale lui Cioran”, în Meridian, nr. 3/1991

Matei Călinescu, „O carte despre Cioran, Eliade, Ionesco”, în 22, anul XIII, nr. 636, 14 mai-20 mai 2002

Livius Ciocârlie, „Glose la Cioran”, în Luceafărul, nr. 12-15, 18/1990

Livius Ciocârlie, „Aproximări”, în Vineri, supliment al revistei Dilema, nr. 3/1998

Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, ediția a doua, revăzută, Editura Humanitas, București, 2007

Doru Cosma, „Dreptul de căință al autorului”, în România literară, nr. 15/1991

Philippe Cusin, „A doua moarte a lui Cioran”, traducere de Iulian Anghel, în 22, nr. 25/1997

S. Damian, „Tinerețe fără bătrânețe”, în 22, nr. 35/1992

Mircea A. Diaconu, „Cioran. Umorul și melancolia”, în Convorbiri literare, octombrie 2005

Mircea A. Diaconu, „Cioran. Admirația, reversul ascuns al disprețului”, în Convorbiri literare, februarie, 2006

Mircea A. Diaconu, „Cioran, despre un Paris iluzoriu, fascinant și atroce”, în Convorbiri literare, martie, 2006

Norbert Dodille, „Sur Cioran: esquisse de défragmentation”, in Lectures de Cioran, L'Harmattan, 1997, pp. 73-90 (la adresa http://www.cioran.com)

Norbert Dodille, „Cioran cel Teribil”, în Dilema, nr. 545, septembrie 2003

Valentin Dumitrescu, „Lecția de perplexitate a lui Emil Cioran”, în Secolul XX, nr. 328-330/1990

Mircea Eliade, Încercarea labirintului (1978), traducere de Doina Cornea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990

Mircea Eliade, Jurnal, vol. I-II, ediție îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993

Mircea Eliade, „Scrisori inedite către Emil Cioran”, în 22, nr. 25/1997

Dinu Flămând, „Un jurnal uriaș”, în Vineri, supliment al revistei Dilema, nr. 3/1998

Nicolae Florescu, „Cioran sau «Caietele» ca provocare”, în Jurnalul Literar, nr. 1-2/1998

Alexandru George, „«Noua generație» și erorile ei”, în România literară, nr. 10/1991

Gheorghe Grigurcu, „Dionisiacul Cioran”, în Viața Românească, nr. 7/1990

Gheorghe Grigurcu, „Despre Nae Ionescu și Cioran”, în România literară, nr. 38-40/2004

Gheorghe Grigurcu, „Însemnări despre Cioran”, în România literară, nr. 27-32/2005

Dan Hăulică, „Conjuncția Eminescu – Cioran”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Vasile Iancu, „Paradoxalul Cioran: a absorbit și a rămas, totuși, pur”, în Convorbiri literare, noiembrie 2004

Ion Ianoși, „Anateme și mărturisiri”, recenzie, în Viața Românească, nr. 10-11-12/1989

Mircea Iorgulescu, „Portretul artistului ca delincvent politic”, în 22, anul XIII, nr. 637, 21 mai-27 mai 2002, nr. 638, 28 mai-3 iunie 2002, nr. 639, 4 iunie-10 iunie 2002, nr. 640, 11 iunie-17 iunie 2002

Sylvie Jaudeau, „Cioran sau eleganța anxietății”, traducere de Grete Tartler, în Contrapunct, nr. 25/1990

Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: uitarea fascismului. Trei intelectuali români în vâltoarea secolului (2002), traducere din franceză de Irina Mavrodin, Editura EST, București, 2004

Gabriel Liiceanu, „Originea ca loc inaugural al unei traiectorii care ne depășește”, în 22, nr. 42/1991

Gabriel Liiceanu, „Recursul la franceză”, în 22, nr. 14/1992

Gabriel Liiceanu, „Cioran sau filozofia ca antifilozofie”, în Cearta cu filozofia, Editura Humanitas, București, 1992

Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți: E.M. Cioran, Editura Humanitas, București, 1995

Gabriel Liiceanu, „Moartea lui Cioran”, în 22, nr. 21/2000 (reeditat în Declarație de iubire, Editura Humanitas, București, 2001)

Monica Lovinescu, Unde scurte, vol. I-VI, Editura Humanitas, București, 1990-1996

Florin Manolescu, „Tânărul Cioran”, în Luceafărul, nr. 15/1990

Nicolae Manolescu, „Filozofia lirică”, în România literară, nr. 22/1990

Gabriel Matzneff, „Cioran: un esprit libre”, în Figaro Magazine, 31 octobre 1997 (la adresa http://www.cioran.com)

Irina Mavrodin, „Cioran”, în 22, nr. 42/1991

Dan C. Mihăilescu, „Călătorie cu anatema”, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1-2/1988

Dan C. Mihăilescu, „Prefață”, în Revelațiile durerii. Eseuri, publicistică 1932-1940, ediție de Mariana Vartic și Aurel Sasu, Editura Echinox, Cluj, 1990

Dan C. Mihăilescu, „Grumpy și «neantul valah»”, în Contrapunct, nr. 20/1990

Dan C. Mihăilescu, „Un titlu pentru Cioran”, în România literară, nr. 46/1990

Dan C. Mihăilescu, „La Paris, cu «Silogismele amărăciunii»”, în România literară, nr. 49/1990

Dan C. Mihăilescu, „Omul gotic și fără scăpare”, în România literară, nr. 15/1991

Dan C. Mihăilescu, „Cioran, minunatul impas al lui «despre»”, în 22, nr. 43/1991

Dan C. Mihăilescu, „O familie de cuvinte”, în Contrapunct, nr. 44/1991

Simona Modreanu, „Departele apropierii de Dumnezeu (sau Cerul ca ghimpe)”, în Timpul cultural, nr. 5-12/1998

Simona Modreanu, Cioran sau rugăciunea interzisă, Editura Junimea, Iași, 2003

Simona Modreanu, Cioran, Editura Junimea, Iași, 2005

Simona Modreanu, „Trei scriitori în căutarea luminii”, în Convorbiri literare, august, septembrie, octombrie, 2005

Cornel Moraru, „Dincolo de «Cazul Cioran»”, în Vatra, nr. 7-8/2004

Cornel Moraru, „Receptarea critică a operei lui Cioran”, în Vatra, nr. 7-8/2004

Cristian Moraru, „Nu o emanație, ci o erupție”, în Contrapunct, nr. 23/1990

I. Necula, Cioran de la identitatea popoarelor la neantul valah, Editura Saeculum I.O., București, 2003

Ionel Necula, Căderea după Cioran, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2005

Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980

Z. Ornea, „Extremismul nu poate inventa nimic nou”, în 22, nr. 31/1991

Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996

Z. Ornea, „Între puritate și sudalmă”, în România literară, nr. 34/1998

Z. Ornea, „Un jurnal al lui Cioran?”, în România literară, nr. 36/1999, nr. 15/2000, nr 36/2000

Z. Ornea, „Opera românească a lui Cioran”, în România literară, nr. 21/2000

Z. Ornea, „Cioran în 1937”, în România literară, nr. 28/2001

H.-R. Patapievici, „Despre intoleranță: un studiu de caz”, în 22, nr. 36/1997

Dan Pavel, „Tânărul Cioran sau despre ambiguitatea interiorității”, în 22, nr. 14-15/1992

Marta Petreu, „Schopenhauer și Cioran. Filosofii paralele”, în România literară, nr. 9/1997

Marta Petreu, „Doctrina legionară și intelighenția interbelică”, în Apostrof, nr. 4/1998

Marta Petreu, Un trecut deocheat sau «Schimbarea la față a României», Editura „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1999

Marta Petreu, „Laignel-Lavastine: metoda «franceză»”, în 22, anul XIII, nr. 642, 25 iunie-1 iulie 2002, nr. 643, 2 iulie-8 iulie 2002, nr. 644, 9 iulie-15 iulie 2002, nr. 645, 16 iulie-22 iulie 2002, nr. 646, 23 iulie-29 iulie 2002

Marta Petreu, „Generația '27 între Holocaust și Gulag”, în 22, anul XIV, nr. 676, 18 februarie- 24 februarie 2003, nr. 677, 25 februarie-3 martie 2003

Marta Petreu, Filosofii paralele, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005

Andrei Pleșu, „E.M. Cioran: 1. «… Un creier care arde» (Debutul românesc). 2. Reversul unui infern”, în Limba păsărilor, București, Editura Humanitas, 1994

Valentin Protopopescu, „A rămas Cioran antisemit?”, în Observator cultural, nr. 97-98, 1-14 ianuarie 2002

Valentin Protopopescu, Cioran în oglindă, Editura Trei, București, 2003

Carmen-Ligia Rădulescu, Emil Cioran. Conștiința ca fatalitate, Editura Recif, București, 1994

Richard Reschika, Introducere în opera lui Cioran, traducere de Viorica Nișcov, Editura Saeculum I.O., București, 1998

Vlad Russo, „Un martor printre poeți”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Fernando Savater, Eseu despre Cioran (1975), traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1998

Dieter Schlesak, „Salvarea prin eșec”, traducere de Mircea Țuglea, la adresa http://www.asalt.seanet.ro/paradigma_cioran.htm

Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, text îngrijit de Gabriela Omăt, Editura Humanitas, București, 1996

Didier Sénécal, „Cioran, le flâneur aux idées noires”, în Lire, mai 1995 (la adresa http://www.lire.fr/imprimer.asp/idC=30796)

Didier Sénécal, „Survivre au Quartier latin”, în Lire, mai 1995 (la adresa http://www.lire.fr/imprimer.asp/idC=30797)

Peter Sloterdijk, „Revanșistul dezinteresat. Notă asupra lui Cioran”, traducere de Alex. Cistelecan, în Vatra, nr. 7-8/2004

N. Steinhardt, „Cazul Fitzgerald sau revelațiile de la ora 3 a.m.”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Mariana Sora, Cioran jadis et naguère, Éditions de l'Herne, Paris, 1988

Mariana Șora, „Ideile și cuvintele”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Constantin Tacou, „Vieți paralele: Eliade – Cioran”, traducere de Mariana Vartic, în Cioran. 12 scrisori de pe culmile disperării, Dosar Apostrof, ediție de Ion Vartic, Editura „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1995

Friedgard Thoma, Pentru nimic în lume (2000), traducere din germană de Nora Iuga, Editura EST, București, 2005

Imre Toth, „Autour d'Emil Cioran”, interviu (în L'Aleph, nr. 2), la adresa http://aleph.chez.tiscali.fr/deux/toth.htm

Mircea Țuglea, „Trei feluri în care mai poți fi român”, în Vatra, nr. 7-8/2004

Petre Țuțea, „Despre Emil Cioran”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Petre Țuțea, „Sentimentul dureros al neîmplinirii”, în 22, nr. 22, 15 iunie 1990

Petre Țuțea, 321 de vorbe memorabile, Editura Humanitas, București, 1993

Ion Vartic, Cioran naiv și sentimental, Editura „Biblioteca Apostrof”, Cluj-Napoca, 2000

Ciprian Vălcan, „Imaginea lui Pascal în scrierile cioraniene”, în Vatra, nr. 7-8/2004

Ciprian Vălcan, „Figura lui Nietzsche în scrierile cioraniene”, în Vatra, nr. 7-8/2004

Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier 1919-1941. Mistica ultranaționalismului, Editura Humanitas, București, 1993

Ion Vianu, „Fragmente dintr-un jurnal de lectură”, în 22, anul XIII, nr. 637, 21 mai-27 mai 2002

Sorin Vieru, „Continentele insomniei”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Sorin Vieru, „O armonie a contrariilor”, în Secolul XX, nr. 328-330, 1990

Sorin Vieru, „Acum 40 de ani: un schimb de scrisori între Constantin Noica și Emil Cioran”, în Dilema, nr. 255, 12-18 dec. 1997

Leon Volovici, Ideologia naționalistă și „problema evreiască”. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor '30, Editura Humanitas, București, 1995

Mircea Vulcănescu, « Tânăra generație ». Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români?, ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Compania, București, 2004

Constantin Zaharia, „Mărturii despre omul empiric”, în Observator cultural, nr. 79, 28 august-3 septembrie 2001

Constantin Zaharia, „Pasărea Cioran și entomologul angoasat. Cioran și Michaux. În jurul unei prietenii”, în Observator cultural, nr. 79, 28 august-3 septembrie 2001

Alte scrieri utilizate

Antologie filosofică. Filosofia antică, ediție de Octavian Nistor, selecția textelor de Nicolae Bagdasar, Virgil Bogdan și Octavian Nistor, 2 volume, Editura Minerva, București, 1975

Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994

Dhammapada.. Versetele Legii, Editura AROPA, București, 2000

Mircea Eliade. Profetism românesc, publicistică, vol. 1-2, Editura „Roza vânturilor”, București, 1990

Sorin Alexandrescu, Paradoxul român, Editura Univers, București, 1998

Liviu Antonesei, Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Editura Cronica, Iași, 1998

N. Bagdasar, Din problemele culturii europene, în Scrieri, ediție de Gh. Vlăduțescu, Editura Eminescu, București, 1988

Ion Banu, Filosofia elenismului ca etică, Editura științifică și enciclopedică, București, 1980

Julien Benda, Trădarea cărturarilor (1928), traducere de Gabriela Creția, Editura Humanitas, București, 1993

Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii (1937), în Opere, vol. 9, ediție de Dorli Blaga, Editura Minerva, București, 1985

Lucian Blaga, Ființa istorică, ediție îngrijită de Tudor Cătineanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977

Lucian Boia, Sfârșitul lumii. O istorie fără sfârșit (Éditions La Découverte, Paris, 1989), traducere de Walter Fotescu, Editura Humanitas, București, 1999

Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997

Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului (Société d´édition les Belles Lettres, Paris, 1998), traducere de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000

Jean de La Bruyère, Caracterele sau moravurile acestui veac (1688), traducere de Aurel Tita, Editura pentru literatură, București, 1966

George Carpat-Focke, „Mircea Eliade, cultura și inchizițiile”, în 22, nr. 12/1992

G. Călinescu, Istoria literaturii române. De la origini până în prezent (1941), ediția a II-a, ediție de Al. Piru, Editura Minerva, București, 1982

Tudor Cătineanu, „Lucian Blaga și filosofia istoriei”, postfață, în Lucian Blaga, Ființa istorică, ediție îngrijită de Tudor Cătineanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977

Andrei Cornea, „Culpa spirituală”, în 22, nr. 12/1992

Andrei Cornea, „Parabola câinelui”, în Dilema, nr. 255, 12-18 dec. 1997

Ioan Petru Culianu, Gnozele dualiste ale Occidentului (1990), traducere de Therezia Petrescu, Editura Nemira, București, 1995

Pierre Deshusses, Léon Karlson, Paulette Thornander, Dix siècles de littérature française, tome 1, Bordas, Paris, 1984

Wilhelm Dilthey, Esența filosofiei (1907), traducere de Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, București, 2002

Wilhelm Dilthey, Construcția lumii istorice în științele spiritului (1910), traducere de Virgil Drăghici, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999

Mircea Eliade, Imagini și simboluri (1952), traducere de Alexandra Beldescu, Editura Humanitas, București, 1994

Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, vol. II (1978), 1991

Mircea Eliade, Memorii, vol. I-II, ediție de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1991

Mircea Eliade și Ioan P.Culianu, Dicționar al religiilor (1990), traducere de Cezar Baltag, Editura Humanitas, București, 1993

Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om (1992), traducere de Mihaela Eftimiu, Editura Paideia, București, 1992

Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992

Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei, traducere de D.D. Roșca, volumul al II-lea, Editura Academiei, București, 1964

Martin Heidegger, „Nur noch ein Gott kann uns retten” (interviu), 23 septembrie 1966, în Martin Heidegger, Ființă și timp, traducere de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul literar, Iași, 1994

Nae Ionescu, Prelegeri de filosofia religiei (1925), ediție de Marta Petreu, Editura „Biblioteca Apostrof”, Cluj, 1993

Nae Ionescu, Curs de metafizică (1928-1930), ediție de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1991

Nae Ionescu, Curs de logică (1934-1935), București, Editura Humanitas, 1993

Nae Ionescu, Între ziaristică și filosofie. Texte publicate în ziarul «Cuvântul» (15 august 1926-26 martie 1938), Editura Timpul, Iași, 1996

Nae Ionescu, Fenomenul legionar (1938), în Ștefan Palaghiță, Garda de Fier spre reînvierea României. Istoria mișcării legionare scrisă de un legionar (1951), Editura Roza Vânturilor, București, 1993

Gabriel Liiceanu, „Adsum ? Modelul cultural Noica și urgențele istoriei”, în 22, nr. 45/1990

Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, Editura Humanitas, București, 1991

Gabriel Liiceanu, „Adaosuri la o biografie. Două opriri pe drumul lui Noica”, în 22, nr. 33/1996

E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne (1924-1926), vol. 1-3, ediție de Z. Ornea, Editura Minerva, București, 1992

E. Lovinescu, Critice, vol. 1, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1982

Monica Lovinescu, „Câteva confuzii”, în 22, nr. 10/1992

Norman Manea, „Culpa fericită. Mircea Eliade, fascismul și soarta nefericită a României” (1991, The New Republic), traducere de David Persimon, în 22, nr. 6-7-8/1992

Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988

Adrian Marino, „Dosarul Constantin Noica”, în 22, nr. 40-41-42-43-45/1992

Dan C. Mihăilescu, Îndreptări de stânga, Editura Humanitas, București, 2005

Michel de Montaigne, Eseuri (1580-1588), vol. 1-2, traducere de Mariella Seulescu, Editura Minerva, București, 1984

Victor Neumann, „Cultură și societate în România interbelică. N. Iorga și M. Eliade sau vechea și noua generație”, în 22, nr. 31-32/1993

Friedrich Nietzsche, Nașterea tragediei (1872), traducere de Ion Dobrogeanu-Gherea și Ion Herdan, în De la Apollo la Faust, antologie de Victor Ernest Mașek, Editura Meridiane, București, 1978

Friedrich Nietzsche, Seconde considération intempestive. De l'utilité et de l'inconvénient des études historiques pour la vie (1874), traduction de Henri Albert, introduction, bibliographie, chronologie de Pierre-Yves Bourdil, Flammarion, Paris, 1988

Friedrich Nietzsche, Știința voioasă („la gaya scienza”) (1882), traducere de Liana Micescu, traducerea versurilor de Simion Dănilă, în Știința voioasă („la gaya scienza”). Genealogia moralei. Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 1994

Friedrich Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra (1883-1885), traducere de Ștefan Aug. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1994

Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău. Preludiu la o filosofie a viitorului (1886), traducere de Francisc Grünberg, Editura Humanitas, București, 1992

Friedrich Nietzsche, Genealogia moralei. O scriere polemică (1887), traducere de Liana Micescu, în Știința voioasă („la gaya scienza”). Genealogia moralei. Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 1994

Friedrich Nietzsche, Antichristul (1888), traducere de George B. Rareș, Editura Eta, Cluj, 1991

Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor sau Cum se filosofează cu ciocanul (1889), traducere de Alexandru Al. Șahighian, în Știința voioasă („la gaya scienza”). Genealogia moralei. Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 1994

Friedrich Nietzsche, Aforisme postume (anii '80), traducere de Amelia Pavel, în Aforisme. Scrisori, Editura Humanitas, București, 1992

Constantin Noica, De caelo. Încercare în jurul cunoașterii și individului (1937), Editura Humanitas, București, 1993

Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc (1944), Editura Humanitas, București, 1991

Constantin Noica, Echilibrul spiritual. Studii și eseuri 1929-1947, ediție de Marin Diaconu, Editura Humanitas, București, 1998

Z. Ornea, „Marginalii la «cazul Noica», în Dilema, nr. 256, 19-25 decembrie 1997

Blaise Pascal, Cugetări, traducere de Ioan Alexandru Badea, Editura Univers, București, 1978

Karl R. Popper, Mizeria istoricismului (1957), traducere de Dan Suciu și Adela Zamfir, Editura All, București, 1996

K.R. Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei (1957), vol. II, Epoca marilor profeții: Hegel și Marx, traducere de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1993

Henri-Charles Puech, Despre gnoză și gnosticism (1978), traducere de Cornelia Dumitru, Editura Herald, București, 2007

Valeriu Râpeanu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nae Ionescu, Editura Arta Grafică, București, 1993

Mac Linscott Ricketts, Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade (1988), 2 vol., traducere de Virginia Stănescu și Mihaela Gligor, Editura Criterion Publishing, București, 2004

La Rochefoucauld, Maxime și reflecții (1665), traducere de Aurel Tita, Editura Minerva, București, 1972

Saint-Simon, Memorii (1839), traducere de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1990

Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare (1818), vol. I-III, traducere de Emilia Dolcu, Viorel Dumitrașcu, Gheorghe Puiu, Editura Moldova, Iași, 1995

Arthur Schopenhauer, Fundamentele moralei (1840), traducere de Tudor Reu, Editura Antet, Oradea, 1998

Mihail Sebastian, De două mii de ani… Cum am devenit huligan (1935), Editura Humanitas, București, 1990

Jean Servier, în Istoria utopiei (1967), traducere de Elena și Octavian Gabor, Editura Meridiane, București, 2000

Oswald Spengler, Declinul Occidentului (1918), vol. 1-2, traducere de Ioan Lascu, Editura Beladi, Craiova, 1996

Oswald Spengler, Omul și tehnica. Contribuție la o filosofie a vieții (1931), traducere de Gheorghe Pascu, Editura Aion, Oradea, 1996

Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, 2 volume, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975

Vladimir Tismăneanu, Mizeria utopiei, Editura Polirom, Iași, 1997

Florin Țurcanu, Mircea Eliade. Prizonierul istoriei (2003), traducere din franceză de Monica Anghel și Dragoș Dodu, Editura Humanitas, București, 2005

Tudor Vianu, Filosofia culturii, în Studii de filosofia culturii, ediție de Gelu Ionescu și George Gană, Editura Eminescu, București, 1982

Gheorghe Vlăduțescu, Filosofia în Grecia veche, Editura Albatros, București, 1984

Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut (1942), Editura Humanitas, București, 1992

Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței (1944), ediție îngrijită de Marin Diaconu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991

Heinrich Zimmer, Mituri și simboluri în civilizația indiană (1946), traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1994

Heinrich Zimmer, Filosofiile Indiei (1951), traducere de Sorin Mărculescu, Editura Humanitas, București, 1997