Istoria Automobilului Romanesc

Istoria automobilului românesc

1.Dacia

Dacia este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparține grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societății îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese de schimb, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

      Pentru a reduce timpul între proiectare și lansarea în producției de serie a unui autoturism, autoritățile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licență obținută de la un producător străin. Se dorea o licență pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1,000 și 1,300 cmc și să se producă între 40,000 și 50,000 automobile/an. La licitație au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin. De asemenea, s-au testat următoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin Mini Morris. Însă după vizita istorică a Președintelui francez Charles de Gaulle în România din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid, ca în uzina Dacia să producă autoturisme sub licență Renault. Din cauza unor motive tehnice și economice, oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția trebuia să înceapă în Franța, în a doua jumătate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat în Septembrie 1966. Renault a permis parții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui model intermediar până când Renault 12 să fie pregătit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.

      Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași(astăzi Mioveni), Județul Argeș; având la bază un acord între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate. Pe 1 Iulie 1968, se încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe 3 August 1966, se testează primul motopropulsor. Pe 20 August 1968, se începe producția modelului Dacia 1100, un model sub licența Renault R8; acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou Președintelui Republicii Socialiste România de atunci Nicolae Ceaușescu.

      

Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze. Din 1968 și până în 1972, aproximativ 44,000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o ușoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deși în număr limitat, modelul 1100S, cu 2 perechi de faruri și un motor mai puternic, folosite de poliție și în raliuri. Puține au mai rămas în stare de funcționare.

      După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența R12, fiind prezentată la saloane auto de la București și Paris. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uși și tracțiune pe puntea față. Între 1970 – 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Astfel în 1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, printre care: 1300L(de la lux), 1300LS(lux super, destinată membrilor importanți ai PCR) și Dacia 1200, iar în 1973 este lansat modelul Break. Acest model s-a produs în peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. Tot în 1973 a fost lansat modelul Dacia 1302(gen papuc). 2000 de exemplare au fost fabricate, până în 1982.

      Dacia a mai produs și un model de dubă numit D6, copie a modelului Renault Estafette.

      După 1980, Dacia încearcă să producă un model pentru oraș, acest model se numea Dacia 500 sau Lăstun și era produsă la Timișoara.Echipată cu un motor de 499 cmc cu 22 cp si cu un consum de 3,3 l /100 km .Însă modelul este scos din fabricație după 1989 datorită problemelor de calitate și prețului ridicat.

      Tot în anii '80, Dacia a mai produs modelul 2000. Acest model era produs special pentru elita PCR (Partidul Comunist Român)și era disponibil în culoarea negru sau albastru închis, producția acestuia fiind, de asemenea, limitată.

      La salonul de la București din 1979 a fost prezentată varianta restilizată a modelului 1300, Dacia 1310. Modificările au constat în: 2 perechi de faruri, stopuri mai mari, bare de protectie noi și interior nou. Aceasta s-a inspirat din restilizarea făcută de Renault pentru modelul lor R12. Dacia s-a vândut și în Anglia sub numele Dacia Denem, in Germania sub numele de ARO Familia si in Grecia sub numele de Dacia Delta. Varianta de vârf includea geamuri electrice, jante de aliaj și cutie de viteze cu 5 trepte. Aro 10 s-a vândut sub numele de Dacia Duster În aceeași perioadă de timp s-a produs și Dacia 1310 Sport.

      La salonul din 1979, mulțimea a admirat Brașovia, un coupe bazat pe modelul 1310 și creat la un atelier din Brașov. Conducerea și-a dat acordul pentru începerea producției și, din 1983, o variantă de lux, Dacia Sport 1410, a fost produsă pentru tineretul privilegiat din acele timpuri. Aceste mașini erau foarte populare și în raliuri, iar piloți ca Nicu Grigoraș au modificat vechile motoare de Renault, obținând performanțe uimitoare. În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepție 100% românească, darn u va fi produsa decat in anul 1995.

      Între anii 1991 și 1996 Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta.

      După 10 ani de așteptare (1995), Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit și pornea cu un handicap apreciabil.

      În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2,000,000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produsă de firma Bosch; ce a echipat Dacia Nova.

      În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI.

      În 2003, modelul SupeRNova este înlocuită de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plăcut ce trasează atributele noii identități de marcă. Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de pe SupeRNova și un diesel de 1,9 litri.

      În 2004, se încetează producția modelelor Berlină și Break astfel producandu-se 1.959.730 de automobile din anul 1969 derivate din modelul 1300 și se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou. Iar în 2006, odată cu lansarea modelului Logan MCV are loc și prima restilizare în special la partea din spate. Noul model semăna mult cu modelul Logan Steppe (concept car-ul) prezentat în primăvara aceluiași an și dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri. La începutul anului 2007 este lansată noua autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semana foarte mult cu modelul Logan MCV.

      Dacia Duster este un concept car proiectat de Renault Design Europa Centrală, în 2009 și prezentat în acelasi an la Geneva Motor Show. Acest automobil concept se adresează nevoilor unei familii, cu o cabină de pasageri încăpătoare. Dacia Duster este primul automobil concept făcut în totalitate de către Dacia.

1.1. Dacia 1100

Dacia 1100 a fost primul model produs de producătorul român de automobile Dacia S.A.. Modelul a fost comercializat între anii 1968 și 1971 și a fost un model intermediar până la intrarea în producție a modelului 1300. În realitate, Dacia 1100 era un Renault 8.

      Acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate cu patru cilindrii de 1100 cmc, 46 cp si o viteza maxima de 133 km/h si consumul de 6,8 l/100 km. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze.

      Dacia 1100 S (Sport), era modelul Dacia 1100 cu 2 perechi de faruri, un motor mai puternic de 65 CP, pneuri late, folosite de poliție și în raliuri si o viteza maxima de 145 km/h.

1.2. Dacia 1300

 Dacia 1300 a intrat în producție în august 1969, având la bază modelul Renault 12. La acea vreme modelul avea un aspect modern și economic. Inițial, modelul dispunea de o singură caroserie (berlină/sedan) cu 4 uși și 5 locuri. Blocul motopropulsor avea capacitatea cilindrică de 1,289 cmc ce dezvolta 54 cp, o viteză maximă de 144 km/h și consumul de 9,4 l/100 km.

       În 1970 sunt lansate trei variante de echipare pentru modelul 1300: Standard, Super și 1301 (model destinat numai membrilor Partidului Comunist Român). În 1973, începe producția modelelor Break, iar în 1975 este lansat autoutilitara Dacia 1302. Dacia 1302 se deosebea de 1300 numai prin suspensia spate și putea suporta o sarcină maximă de 500 kg. Între 1975 – 1985, au fost exportate 1500 de autoutilitare, cele mai multe ajungând în Argentina.

1.3. Dacia 1310

Dacia 1310 a fost un model lansat de Uzina de Automobile Dacia în 1979, după scoaterea de pe piață a Daciei 1300. A avut la bază cinci modele:
   – TLX (1979-1990)
   – LX (1990-1994)
   – L (1994-1999)
   – CL(Break)(1994-1999)
   – CLi(Break) (2000-2004)
   – Li (2000-2004)

      Prezentata la Eren in 1979 noua Dacia 1310 deriva din modelul 1300, modificata estetic, 2 perechi de faruri rotunde, stopuri redesenate si un nou tip de bord. Variantele sunt: Standard, MS, MLS, S, TL, TX.

      O noua restilizare a modelului 1310 s-a facut in anul 1983 impreuna cu noi tipuri de motorizari : 1185 cmc cu 48 cp pentru Dacia 1210 si 1397 cmc cu 63 cp pentru Dacia 1410 si deja cunoscuta Dacia 1310 (1289 cmc cu 54 cp), si introducerea cutiei cu 5 viteze. Variantele sunt: TLE, TX, TS, TLX, GT, GTL.

      Dacia 1310 Li a avut la bază un motor 1.4 cu injectie monopunct Bosch de 62 CP și o viteză maximă de 143 km/h.

      Modelul 1310 a fost singurul model lansat de Dacia care a rezistat pe piață mai mult de 20 ani. Este simbolul mărcii Dacia din 1979 până astăzi si a fost vandut in exteriorul tarii sub numele de Dacia Denem in Marea Britanei, ARO Familia in Germania, Delta in Grecia si Dacia 1304 (Pick-up) sub numele de Dacia Shifter. Acest model a fost produsa in anii ’90 cu diferite restilizari sub numele de CN2, CN3 si CN4.

1.4. Dacia 500

Dacia 500 (Lăstun) este un automobil românesc construit în anii 1980 la Timișoara. Numele acestuia vine de la numele pasării "lăstun". Producția a avut loc la fostele uzine Tehnometal din Timișoara, devenită ulterior Intreprinderea de Autoturisme Timișoara.

      Modelul avea un motor cu 2 cilindri, 499 cmc, 22,5 cp și un consum de 3,3 l/100 km si o viteza maximă era de 106 km/h. Caroseria era de tip coach, cu 2 uși, fabricată din rășini sintetice rezistente la coroziune.

      Lăstunul a fost produs într-un număr mic iar din cauza calității slabe producția acestuia a încetat după 1989.

1.5. Dacia Sport

  In anul 1981 a fost lansata Dacia 1310 Sport, mai tarziu fiind lansata pe piata Dacia 1410 Sport in doua portiere marite, echipata cu un motor de Dacia Berlina de 1.4 de 65 CP modificat pentru o mai mare sportivitate.

1.6. Dacia 1320

 Dacia 1320 a intrat in productie in 1988 si reprezenta modelul 1310 cu hayon si 5 usi si un nou model de bord. Motorizarile erau aceleasi ca si pentru modelele 1310 si 1410. Modelul 1320 a fost folosita foarte mult ca Taxi pana in 1990.

      In anul 1990 a luat fiinta Dacia 1325 Liberta, dupa revolutie cuvantul Libertate era la moda si a stat in productie pana in 1996. Seria 1320/1325 a fost produsa intr-o serie mica, fiind produsa in 7800 de exemplare.

1.7. Dacia Nova

 Dacia Nova este prima mașină proiectată integral de către inginerii de la Automobile Dacia, modelul de inspirație fiind Peugeot 309. Mașina este de tip hatchback, cu tracțiune față, 5 uși și 5 locuri. Cel mai nou motor a apărut în 1998 iar modelul ce venea echipat cu el se numea GTi. Motorul era un motor de GT care a fost dotat cu injecție monopunct Bosch, astfel reducându-se consumul ridicat al GT-ului.

1.8. Dacia Super Nova

Dacia SuperNova este o mașina de tip hatchback, cu 5 uși, produsă de Automobile Dacia din 2000 până în 2003, fiind prima mașină ce ieșea pe porțile fabricii după achiziționarea de către Renault. SuperNova este de fapt o Dacia Nova care a fost îmbunătățita prin schimbarea motorului (Renault E7J 260) și transmisiei cu cea de la Renault Clio. A fost un model intermediar, astfel modelul a devenit primul autoturism construit de Dacia care venea echipat cu aer condiționat și jante de aluminiu. Prețul de comercializare al mașinii pentru varianta de top a fost de 5.800€.

      Mașina a fost vândută în 5 versiuni de echipare: Europa, Confort, Rapsodie, Campus și versiunea de top Clima. Mașina corespunde de depoluare Euro 2.

1.9. Dacia Solenza

  Dacia Solenza este o masina de tip hatchback de mici dimensiuni, produsă între martie 2003 și iulie 2005 de Uzina Dacia. Modelul Solenza a fost un model ce a avut la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plăcut ce anunța trasăturile noii identități de marcă. Exteriorul are o linie mai modernă și mai aerodinamică, iar bordul a fost integral redesenat, devenind mai ergonomic. Materialele folosite la interior sunt de calitate mai bună decât la SuperRNova. Din noiembrie 2003 a fost îmbunătățită structura de rezistență a mașinii, variantele superioare de echipare primind și airbag pentru șofer, Solenza fiind primul model Dacia care emite pretenții moderne de siguranță pentru ocupanții acestuia.

      Modelul a fost bine primit pe piață, având și cifre destul de bune la export. Cu toate că cererea era încă mare pe piață, compania Dacia a decis oprirea producției în vara anului 2005, concentrându-se pe creșterea producției modelului Dacia Logan.

      Pentru acest model au existat două versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de pe SupeRNova și un diesel de 1,9 litri, același ca și la modelul Dacia Papuc.

      Începând din 2005, modificarea evacuării și a gestiunii electronice a injecției au permis încadrarea în normele de depoluare Euro 3, până la acel moment încadrându-se în normele Euro 2.

1.10. Dacia pick-up

 Dacia Pick-Up a fost singurul model din seria 1300 care s-a mai produs la Uzina Dacia după lansarea Daciei Logan. Modelul a avut la bază modelul Renault 12 dezvoltat la începutul anilor ’70 de constructorul francez de automobile Renault. Dacia Pick-Up a fost comercializată in mai multe variante de caroserie :

        • Dacia 1304 Pick-Up
        • Dacia 1305 Drop Side
        • Dacia 1307 King Cab
        • Dacia 1307 Double Cab
        • Dacia 1309

      În noiembrie 2002, gama de utilitare Dacia a primit un motopropulsor diesel de 1,9 litri preluat de la Renault, acesta a înlocuit motorul pe benzină care avea o capacitate cilindrică de 1,6 litri. Varianta cu motor diesel este ușor de recunoscut datorită unei piese din material plastic negru ce iese în relief de pe capota motorului. Motivul: motorul diesel era mai înalt și nu încăpea sub capotă, motiv pentru care s-a practicat un orificiu în capotă, care a fost acoperit cu un capac bombat din material plastic.

      După mai bine de trei decenii, pe data de 8 decembrie 2006, modelul Dacia Pick-Up a fost scos din fabricație împreună cu transmisia manuală NG. Acest lucru s-a produs datorită scăderii vânzărilor față de anul 2005, dar și al lansării noului model de autoutilitară bazat pe modelul Logan programat pentru februarie 2007. Din 1975 și până în 2006, modelul Pick-Up a fost produs în 318.969 unități.

1.11. Dacia Logan

  Dacia Logan este un automobil produs de uzinele Dacia în România și lansat pe 2 iunie 2004 la Paris. Este disponibilă începând cu 1 septembrie 2004. În 2007, Dacia a vândut 230 473 de autovehicule, cu 17,4% mai mult ca în 2006, dintre acestea 128.411 fiind exportate.

      La Salonul Auto de la Paris din 2000, președintele grupului Renault, Louis Schweitzer, anunță câteva detalii tehnice despre viitorul model Dacia (nume de cod X90). Reprezentanții Renault au mai anunțat un alt obiectiv, și anume "Dacia de 5.000 €", lansarea modelului de 5.000 € a fost amânată. În realitate prețul modelului de bază este de 5.800 €, iar cu toate opțiunile incluse prețul ajunge la 10.000 €. Pe 14 septembrie 2006, Dacia a lansat noul Logan, care a beneficiat de o restilizare atât la exterior cât și la interior. Printre elementele de noutate se numără portbagajul care dispune de un eleron și un buton pentru deschiderea din exterior, stopurile tip "cristal", oglinzile au fost redesenate. Dacia a mai lansat și motorul de 1,6 litri și 16 valve ce dezvoltă 105 cp (77 kW) la 5750 rpm, ce va echipa vârful de gamă denumit Prestige. La interior Logan beneficiază de tapițerii noi, maneta schimbătorului de viteză și volanul îmbrăcate în piele. Tabloul de bord beneficiază acum de ceasuri cu fundalul alb. La capitolul accesorii, Logan dispune de o nouă gamă de radio Blaupunkt cu lector casete, CD sau MP3, senzori de parcare, o nouă gamă de jante de 15" și patru noi nuanțe de vopsea metalizată. La apariția modelului Logan, toate motorizările respectau norma Euro 3, iar din ianuarie 2007, toate motorizările respectă norma Euro 4, inclusiv varianta diesel, a cărei putere a crescut la 70 CP.

      Dacia Logan Facelift mai este numit și Dacia Logan Phase 2. Și-a făcut apariția în vara anului 2008. La acest model, designul a fost îmbunătățit, adăugându-se o bandă cromată la baza capotei portbagajului, un interior preluat de la Sandero, o grilă nouă, preluată tot de la supermini-ul Sandero și un spoiler față nou. De asemenea, stopurile urmăresc linia portbagajului, adăugând o notă bună designului.

      Firma Renault anunțat că Logan se va produce și în India. În acest scop se va crea un joint-venture Mahindra Renault. Producția modelului, cu sigla Mahindra Renault, este planificată să înceapă în prima jumătate a lui 2007, într-un ritm inițial de circa 50.000 de exemplare anual, investiția fiind estimată la 125 milioane de euro.

      Dacia Logan MCV apare la doi ani de la lansarea modelului Logan sedan, în 2006 la Salonul Auto de la Paris (Paris Motor Show) a fost lansat modelul Dacia Logan MCV (Multi Convivial Vehicle). Acesta este versiunea station wagon a modelului Logan, care dispune de șapte locuri dispuse pe trei rânduri(2+3+2); ultimul putând fi demontat. Volumul portbagajului are valori cuprinse între 700 litri (fără al treilea rând de scaune) putând ajunge la 2350 litri. Modelul dispune de numeroase locuri de depozitare, fiind introduse în cotierele dintre scaune; o altă noutate o reprezintă al treilea rând de geamuri care pot fi deschise în exterior. Comercializarea acestei versiuni a început în România pe 4 octombrie 2006, iar pe piețele externe se va comercializa din 2007. Acest model este primul dintre cele cinci modele car au la bază platforma Logan și care urmează a fi lansate până la sfârșitul lui 2009.

      Dacia Logan VAN se bazează pe platforma mecanica Logan MCV. La exterior modelul seamăna foarte mult cu MCV-ul, iar interiorul a fost reamenajat pentru o masă utilă de 800 kg și un volum util de 2500 litri. Ca noutate pentru Dacia este prezența airbag-urilor pentru torace. Prețul pentru acest model este estimat în jurul intervalul 6700-8800 euro cu toate taxele incluse.

      Dacia Logan Pick-Up este versiunea pick-up a modelului Logan. Acest model a înlocuit bătrânul Pick-Up.

1.12. Dacia Sandero

 Dacia Sandero este un model de autoturism sub forma unui hatchback cu 5 uși fabricat la Pitești începând din octombrie 2007. Dacia Sandero a fost lansată oficial pe piața românească, pe 3 iunie 2008, în cadrul unei ceremonii la World Trade Plaza la un preț care nu va depăși 9.500 de euro pentru cea mai echipată versiune, iar pe parcursul timpului, se va demara comercializarea modelului în majoritatea țărilor europene.

      Dacia Sandero Stepway este varianta crossover a Daciei Sandero.

1.13. Dacia Duster

  Dacia Duster este un model 4X4 si 4X2 cu 5 uși fabricat la Pitești începând din 2010. Modelul poate fi echipat cu motorizare pe benzina – 1.6 16v 110 CP precum si cu motorizare diesel – 1.5 dCi de 85 CP si 1.5 dCi de 105 CP, prezente deja pe numeroase vehicule din gama Renault.

2. Oltcit

S.C. Automobile Craiova S.A. (1976 – 1994) a fost un producător român de automobile. Numele Oltcit deriva din cuvantul "Olt", reprezentand locatia fabricii producatoare, si cuvantul "Cit", abreviere a cuvantului Citroen, aceasta combinatie se poate observa si in sigla.

      Oltcit Craiova a apărut în urma unui parteneriat între autoritățile comuniste și producătorul francez de automobile Citroën. Astfel, un an mai târziu (1977) la Craiova începe construcția unei fabrici moderne pentru construcția unui automobil de dimensiuni mici.

      După 1989, producția continuă sub numele de Oltcit până în 1994, când numele este schimbat în Oltena (totodată este modificată și sigla); producția acestor versiuni a continuat până la semnarea contractului cu compania Daewoo, când are loc o altă preschimbare a numelui din Oltena în Rodae.

      În noiembrie 1994, Daewoo a înființat o linie de producție în România, devenind cel mai important investitor străin al țării, prin înființarea unei societăți mixte, creată de Automobile Craiova și grupul sud-coreean Daewoo. Această fabrică, cu un nivel egal cu cele vestice, a fost construită pentru producerea a mai mult de 100.000 de vehicule/an.

      Evenimente:

            • 1977 – Se înființează societatea OLTCIT din Craiova, ca o companie mixtă româno-franceză (CITROËN)

            • 1981 – Începe producția de automobile OLTCIT

            • 1991 – OLTCIT devine S.C. AUTOMOBILE CRAIOVA S.A. prin preluarea acțiunilor Citroën de către Statul Român

            • 1994 – Se înființează RODAE AUTOMOBILE CRAIOVA S.A. (în prezent DAEWOO AUTOMOBILE ROMANIA S.A.), companie mixtă între S.C. Automobile Craiova S.A. și DAEWOO HEAVY INDUSTRIES L.T.D. COREEA (49% + 51%)

            • 1994-2006 – S.C. Automobile Craiova S.A. (ACSA) are ca activitate de bază comercializarea diverselor piese de schimb și accesorii pentru automobilele OLTENA, DACIA și DAEWOO

            • 2008 – Ford Europa preia fabrica Oltcit

2.1. Oltcit Special

   Oltcit Special este echipat cu motorul de Visa și LMA, de 652 cmc, o cutie cu rapoarte foarte scurte, aprindere electronica integrala si o viteza maxima de 125 km/h.

2.2. Oltcit Club 1.1

 Oltcit Club 11 este echipat cu un motor cu cilindri opusi (boxer) racit cu aer printr-o termosuflanta. Motorul de 1129 cmc și o cutie în 4 trepte cu o viteza maxima de 150 km/h.

      S-a produs in mai multe versiuni : 11 R, 11 RL, 11 RM, 11 RT. Diferenta dintre R si RL sunt dotarile, spoilere, bandouri laterale, tapiterie pe stalpii interiori, centuri de siguranta pretensionate, etc. Modelul RM prezinta discuri de Dacie si pe spate discuri de Oltcit, iar modelul RT prezinta discuri de Dacie pe fata, si tamburi de Dacie pe spate. Modelele RM si RT au roti de Dacie si frana de mana este pe spate, la celelalte modele este pe fata.

2.3. Oltcit Club 1.2

  Oltcit Club 12 TRS prezinta aprindere electronica, motor de 1299cmc si cutie in 5 trepte atingand 157 km/h.

3. Aro

   ARO (Automobil Românesc) a fost un producător de vehicule off-road din Câmpulung-Muscel, România. Și-a început producția în 1957 și a produs 360.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în 110 țări (înainte de 1989 90% din producție a fost exportată).

      În septembrie 2003, Statul român a vândut, pentru prețul de 180.000 USD, 68,7% din ARO companiei americane "Cross Lander", deținută de John Perez. În contractul de privatizare erau prevăzute investiții de 2 milioane de dolari în ARO, dar nici o investiție nu a avut loc iar echipamentul ARO a fost vândut.

      Societatea Comerciala ARO SA este amplasata in Campulung Muscel, un important centru comercial inca din secolul al XIII-lea. Orasul este situat pe drumul european E 574, la 598m altitudine, pe albia Raului Targului. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Otopeni, situat la 20 km de Bucuresti si la 172 km de Campulung.

      Pe amplasamentul actual al S.C. ARO S.A. activitatea industriala a inceput in anul 1885 prin infiintarea unei fabrici de hartie a companiei Letea. Dupa Primul Razboi Mondial, fabrica s-a transformat in societate pe actiuni, producand si celuloza. Intre anii 1943-1944 au fost produse elice de avion si echipamente de tragere pentru Intreprinderea de Avioane Brasov, iar intre 1954-1957, parti componente pentru industria auto.

      1957 reprezinta anul in care a fost produs primul automobil de teren in Romania, IMS 57. In anul 1959 a fost lansat modelul imbunatatit M 59. 1961 reprezinta anul in care incepe programul de proiectare si pregatire de fabricatie al automobilului M 461, a carui productie de serie debuteaza in 1964. Prototipul era echipat cu un motor conceput si realizat la Campulung sub denumirea de M 207, plasand autoturismul in media performantelor mondiale de la acea vreme pentru clasa de autovehicule tot-teren. Acesta reprezinta primul model comercializat la export incepand cu anul 1965, in total fiind exportate 53.000 bucati M 461 in 55 de tari. La trecerea de la modelul M59 la modelul M461, a fost produs aproximativ 2 luni modelul UMM M461 (U.M.M. – Uzina Mecanica Muscel).

      In 1972 se lanseaza in fabricatie gama ARO 24 cu cele cinci modele ale sale, iar in 1980 intra in productia de serie gama de automobile ARO 10. In 1984 s-a inceput producerea primului motor Diesel ARO, L 27, iar in 1989 a motorului L 30 (benzina).

      Un nou model ARO 10, numit ARO Spartana, a fost lansat in 1997, in variantele de motorizare RENAULT TWINGO si DACIA.

      In acelasi an s-a lansat familia de autovehicule militare ARO DRAGON.

      Strategia de dezvoltare a produselor ARO a avut in vedere incepand cu anul 2000 sectorul de autoutilitare 4×4 sau modele care au un pronuntat caracter utilitar.

      Productia mai recenta a modelelor ARO ‘24’ si ‘10’ se bazeaza tot pe modelele anterioare, cu mici modificari de aspect si noi motoare Toyota, Ford, Daewoo in cazul modelelor ‘24’ si motoare Renault 1.3 si 1.6, Daewoo 1.6 si noul motor diesel Renault turbocharged in cazul modelelor ‘10’. Modelele ARO ‘24’ sunt asamblate si in Brazilia cu un motor International 2.8 turbodiesel.

      De-a lungul celor peste 45 de ani de activitate industriala in domeniul auto, ARO a produs aproximativ 380 000 automobile de teren 4×4, care au fost exportate in proportie de doua treimi in peste 110 tari de pe toate cele 5 continenete.

3.1. IMS-57

  IMS-57 este produs in anul 1957, de unde deriveaza si denumirea, pana in anul 1959 si sunt fabricate circa 2000 de unitati. Este inspirat din modelul rusesc GAZ si este echipat cu un motor pe benzina de 3260 cmc cu 50 cp cu o cutie de viteze manuala cu trei trepte nesincronizata si o viteza maxima de 80 km/h si un consum mediu de 24 l/100km.

3.2. IMS M59

 IMS M59 produs intre anii 1956-1964 in aproximativ 21.000 de unitati, prin mai multe modele M58A si M59A cu motoare pe benzina si M59B cu motor tip M207. Avea o capacitate cilindrica de 3260 cmc, 56 cp, cutie manual cu trei trepte nesincronizata cu o viteza maxima de 90 km/h si un consum de 21 l/100km. Fata de modelul anterior acest model includea stergatoare actionate electric.

3.3.  Aro M461

      Aro M461 produs intre 1964-1975 , impreuna cu medelul M-461 C, in 80.233 de unitati, fiind si primul model exportat. Era echipat cu un motor tip M207 de 2512 cmc si o putere de 70 cp, in cazul M461 (1964-1969) si 77CP, in cazul M461 C (1969-1975). O cutie de viteze manuala in patru trepte din care sincronizate III si IV, un consum de 14 l/100km si o viteza maxima de 100km.

3.4. Aro M473

 Aro M473 produs in special doar pentru export, era dotat cu motorul L25 in locul M207, si diverse modificari, in functie de cerintele fiecarei tari unde era exportat.

3.5. Aro Seriile 24

Seriile ARO 24 au aparut in anul 1972 dupa 6 ani de proiectari. Modelele ce derivau din seria ‘24’ (240, 241, 242, 243, 244, etc) se diferentiau prin caroserie.

       Deasemenea au fost montate diferite motoare in patru cilindrii: Tractorul Brasov 3.2 cu 68 cp, ARO 2.7 cu 71 cp, Andoria turbodiesel 2.4 cu 87 cp si Peugeot turbodiesel cu 90 cp. Datorita succesului obtinut, automobilul a fost produs si in Spania, sub denumirea de HISPARO si in Portugalia exportat, sub denumirea de PORTARO.

       In anii ’80 seria ‘24’ a fost restilizata cu patru faruri rotunde si motoare Ford.

3.5.1. Aro 240

 ARO 240 – automobil decapotabil cu 2 usi.

3.5.2. Aro 241

 ARO 241 – automobil decapotabil.

3.5.3. Aro 242

  ARO 242 – automobil cu 2 locuri si pick-up.

3.5.4. Aro 243

  ARO 243 – automobil transport persoane, 8 locuri, 3 usi.

3.5.5. Aro 244

  ARO 244 – automobil transport persoane, 5 locuri, 4 usi.
       Cross Lander CL-244 este varianta ARO 244 construita in America de Sud.

3.5.6. Aro 246

 ARO 246 – automobil transport persoane, 7 locuri, 5 usi.

3.5.7. Aro 247

 ARO 263 – O caroserie marita bazata pe caroseria ARO 243 prin marirea ampatamentului de la 2350 mm la 2600 mm si o lungime marita cu 367 mm. Acest model era realizat doar la comanda speciala.

3.5.8. Aro 264

 ARO 264 – automobil realizat prin marirea ampatamentului de la 2350 mm la 2600 mm, ceea ce duce la o caroserie marita cu 250 mm, care va oferi usi mai mari, deci acces mai facil pentru pasageri cât si un confort sporit în habitaclu; transport persoane, 5 locuri, 4 usi.

3.5.9. Aro 266

 ARO 266 – ampatament de 2600 mm. O caroserie marita bazata pe caroseria ARO 246 si prin montarea în spatele banchetei a doua scaune rabatabile. Acest model era realizat doar la comanda speciala.

3.6. Aro 320

ARO 320 – automobil cu 2 locuri si pick-up. ARO 320 a fost produs in Portugalia sub denumirea PORTARO 320 CAMPINA

3.7. Aro 323 Sanitara

 ARO 323 Sanitara – automobil realizat în scopul deservirii unitatilor sanitare. Este dotat cu echipament sanitar necesar interventiilor medicale.

3.8. Aro 324

ARO 324 – automobil mixt ce poate fi echipat cu bena sau furgon, închis cu usa sau hayon.

3.9. Aro 328 Maxi

ARO 328 Maxi

3.10. Aro 328 Maxi Taxi

ARO 328 Maxi Taxi – destinat transportului de persoane in zonele cu drumuri greu accesibile in regim de maxi-taxi.

3.11. Aro 330

  ARO 330 – automobil pentru transport marfuri, realizat dintr-un autosasiu cu ampatamentul de 3350 mm s-a montat o bena cu dimensiunile de 2430x1690x700 (Lxlxh), automobilul este o autoutilitara foarte cautata pe piata interna; 2 locuri, 2 usi.
      ARO 330 BB (Bena basculabila) – utilitara dotata cu bena basculabila pe 3 directii si echipament de deszapezire. Bascularea se realizeaza cu ajutorul unui cilindru hidraulic si a unui distribuitor.
      ARO 330C (Cisterna) – vehicul cu autosasiu cu ampatamentul de 3350 mm pe care s-a montat o cisterna de combustibil cu o capacitate de 1000 l, avand toate autorizarile legale.
      Cross Lander CL-330 este varianta ARO 330 construita in America de Sud.

3.12. Aro 332

   ARO 332

3.13. Aro 335

  ARO 335 – automobil cu 2 locuri si pick-up cu roti jumelate spate.

3.14. Aro 338 TC

ARO 338 TC (Transport copii) – automobile destinate transportului de scolari în/din zonele cu drumuri greu accesibile.

3.15. Aro 429 TC

 ARO 429 TC (Transport Copii) – automobile destinate transportului de scolari cu caroserie tip furgon.

      ARO 429 TP (Transport Persoane) – automobil pentru transport urban în regim de maxi taxi. ARO 429 TP este realizat pe un sasiu cu ampatament 4200 mm si caroserie tip furgon pentru transport persoane.

3.16. Aro 350

  ARO 350 BC (Bena Coborata) – realizata pe un sasiu, cu ampatamentul de 3500 mm de constructie dreapta, si e joasa comparativ cu ARO 330 serie.

      ARO 35S (Ambulanta) – ambulanta cu un autosasiu cu ampatamentul de 3500 mm, si cu o caroserie tip furgon special amenajat pentru aparatura medicala si pentru interventii rapide în caz de accidente si catastrofe naturale.

      ARO 35M (Automagazin) – realizat prin montarea pe un autosasiu cu ampatamentul de 3500 mm a unui furgon special amenajat ca magazin destinat pentru desfacerea diferitelor marfuri in zone comerciale si in zone accesibile cu dificultate.

      ARO 33N (Platforma de lucru la înaltime) – autoutilitara dotata cu o platforma de lucru la înaltime, destinata activitatilor de întretinere a retelelor electrice de distributie, iluminat stradal, etc. S-au montat doua tipuri de instalatii: – pe un autosasiu cu ampatamentul de 3350 mm s-a montat o instalatie tip INREKA M 1407-2, import Cehia;- pe un autosasiu cu ampatamentul de 3500 mm s-a montat o instalatie mai usoara tip RAM Italia.

3.17. Aro Dragon

ARO Dragon – automobile realizate pe un sasiu cu ampatamentul de 2600 mm, destinate Ministerului Apararii Nationale pentru actiuni specifice acestui minister, putând fi echipate cu diferite dispozitive militare: AG, mitraliere, etc.

3.18. Aro 244

  ARO Cross Lander 244X este realizat de firma Cross Lander, ce cumparase ARO, modelul era echipat cu un motor Ford cu 5 cilindrii in V, Euro IV si cutie de viteze automata sau optional manuala in 5+1 viteze. ARO Cross Lander 244X are la baza caroseria lui ARO 264.

3.19. Aro Seriile 10

 Seriile ARO 10 au intrat in productie din 1980 ca automobile 4×4 echipate cu motoare produse de Dacia, de 1289 cmc cu o putere de 54 CP si o viteza maxima de 90 km/h si din 1984 echipate cu motoare 1397 cmc cu 65 CP si o viteza maxima de 118 km/h. In perioada anilor ’80 au avut un mare succes in export, dar a fost de scurta durata deoarece au aparut probleme de fiabilitate si dimensiunile reduse ale rotilor, fiind aceleasi ce erau folosite si de modelele Dacia, limitand astfel performantele off-road. Aro 10 a fost exportat in Marea Britanie sub numele de Dacia Duster, iar in alte tari si sub numele de Dacia 10.

      Seria a fost asamblata si in Italia de catre ARO-Ciemme (sub brandul de ACM) pentru a rezolva problemele de fiabilitate. Astfel a fost produs modelul Enduro x4, ce era un model ARO 10 imbunatatit si echipat cu motor Volkswagen 1.6 turbodiesel. Succesul modelului ARO 10 produs in Italia a fost mic, chiar daca era o masina fiabila, datorita impresiei slabe creata de modelul romanesc, astfel in anii ’90 productia italiana a fost oprita.

3.20. Aro 11.4

  ARO 11.4 – automobil mixt transport persoane si marfa.Din automobilul ARO 11.4, 4 usi – 5 locuri, prin montarea unui gratar în spatele banchetei spate s-a realizat un automobil „multiusage”, ce se încadreaza în categoria automobilelor mixte. Motorizare RENAULT DIESEL EURO III.

3.21. Aro 11.9

  ARO 11.9 – automobil mixt, 4 usi, 5 locuri si pick-up (bena).

3.21. Aro 10 Spartana

  ARO 10 Spartana – automobil la care partea superioara a caroseriei este realizata sub forma de prelata. Prin demontarea acesteia rezulta un automobil destinat recreerii si vacantelor în aer liber.

3.22. Aro 10 Super

  ARO Super 10 sunt automobile realizate cu caroserii din gama ARO 10 adaptate si montate pe sasiuri si mecanica de ARO 24.

4. Rocar

 Rocar – Constructia de autobuze a inceput in anul 1956, prin fabricarea primului autobuz de tip « M.T.D. », acesta fabricandu-se in serie din anul 1955 la uzina « Vulcan » din Bucuresti. Autobuzul era carosat pe sasiul camionului SR 101 si avea o capacitate medie de transport de 60 pasageri.

      In 1957, fabrica si-a extins gama cu : trolee, microbuze, ambulante, camioane mici, toate concepute de companie. Primele automobile s-au denumit T.V. (Tudor Vladimirescu), iar mai apoi a luat numele de Rocar (Romanian Car). Primele autobuze mici au folosit sasiul si motorul modelului Aro M-461. In 1962, aceste autobuze au fost echipate cu motoare de 70 CP. Doi ani mai tarziu, modelele TV-41 si TV-51 au fost lansate. Acestea dispuneau de o noua caroserie si diferite imbunatatiri tehnice. Incepand cu anul 1973 toate modelele TV au fost echipate cu motoare diesel D 127, folosite de asemenea la modelele Aro.

      In anii 1972 a fost produsa o gama de autobuze ce se bazau pe modelele MAN, aceste autobuze fiind dezvoltate in anii urmatori prin extinderea gamei de automobile de transport in comun.

      In anul 1958 la uzina Tudor Vladimirescu a inceput productia de autovehicule TV-4 si TV-5 destinat transportului de pasageri si marfuri de mic tonaj. Avand la baza modelul IMS M-461 au fost realizate mai multe derivate : microbuze, camionete, furgonete, autosanitare, etc. Autoutilitarele erau echipate cu motor IMS de 50 CP si viteza maxima de 80 km/h, iar din anul 1964 au fost echipate cu motor M-207 B de 70 CP si o viteza maxima de 100 km/h si eru denumite TV-41 respectiv TV-51.

      In anul 1973 a inceput fabricarea seriei TV-12 cu motor ARO L 125 de 80 CP si TV-14 cu motor Diesel D 127 si ARO L 127 ambele de 68 CP. TV-15 au intrat in productie din anul 1983 si erau derivatele modelelor TV-12 si TV-14 prin marirea sarcinei utile la 1500 kg tot in acea perioada au intrat productie modelele TV-35, Acestea sunt dotate cu roti jumelate la axa spate, marind sarcina utila la 1900 kg.

      Autoutilitarele TV au fost exportate in unele tari sub denumirea de TV TUDOR, deasemenea au fost produse si in Portugalia sub denumirea Tagus si in Italia sub numele de TV Ciemme.

4.1.    M.T.D. (Mao Tze Dun)

  M.T.D. (Mao Tze Dun) este un autobuz fabricat de uzinele Vulcan in anii 1955-1956. Caroseria din profile de tabla de otel era construita la Atelierele Centrale ITB si era montata pe un sasiu de camion SR 101 prelungit cu longeron suplimentar. Autobuzul astfel avea o lungime de 8,5 m, latime de 2,52 m, inaltime de 2,92 m si dispunea de un motor Zis 120 de 90 CP. Autobuzul putea transporta 60 de persoane, din care 28 ocupau loc pe scaune.

4.2. TV-1

    TV-1 a intrat in productie din anul 1957, dispunea de un motor de 85 CP fiind asezat frontal si este construit pe sasiul camionului SR 101. Avea o capacitate de transport de 60 de persoane, din care 26 pe scaune.

4.3. TV-2

TV-2 s-a produs in doua modele TV-2 U varianta urbana si TV-2 R varianta interurbana. Autobuzul era construit pe acelasi sasiu de camion SR-101 si avea o arhitectura mai moderna, iar motorul era dispus in spate. Primele modele din anul 1960 erau echipate cu motor de 95 CP, iar din 1962 cu motor SR-211 de 140 CP astfel marind viteza maxima de la 65 km/h la 80 km/h. Acest model s-a produs si ca troleibuz, sub numele de TV-2 E.

4.4. TV-7

     TV-7 erau modele interurbane de capacitate mica cu o lungime de 7 m destinate circulatiei de drumurile de munte, echipate cu motoare SR-211.

4.5. TV-20

     TV-20 s-au produs din anul 1969 avand o capacitate de 90+2 pasageri si o arhitectura mai noua cu un grad de confort mai ridicat. Acesta a fost varianta inbunatatita a modelului TV-2, astfel producandu-se in doua modele : TV-20 U si TV-20-R. Ambele erau echipate cu motor SR-211de 149 CP. S-a produs si sub forma de troleibuz cu numele de TV-20 E.

4.6. TV-71

TV-71 este produs din anul 1967 si este un model TV-7 modernizat conform cerintelor vremii. Era echipat cu un motor SR-211 si o capacitate de 29 de locuri.

4.7. Roman U112

 Roman 112 U este un model de 12 m lungime, echipat cu un motor Diesel MAN D-2165 HM6U (6 cilindri in linie, 192 CP) amplasat intre axe sub podea, suspensie pneumatica, servodirectie hidraulica si sistem de franare hidropneumatic. Autobuzul are o capacitate de transport de 110 pasageri din care 25 pe scaune. S-a produs si ca troleibuz, cu numele de DAC 112 E.

4.8. Roman 111

 Roman 111 RD este un model de 11 m lungime, echipat cu un motoarer Diesel MAN D-2165 (192 CP si 240 CP modelul TURBO) amplasat in spate. Are o capacitate de transport de 49+2 pasageri. Acesta se fabrica si in varianta ROMAN 111 RDT care avea diferite accesorii : aer conditionat, refrigerator, radie-casetofon, televizor, etc.

4.9. Roman 109

    Roman 109 RD este un model de 9 m lungime echipat cu un motor Diesel Saviem 797-05 de 135 CP amplasat in consola spate. Are o capacitate de transport de 40+1 pasageri.

4.10. Roman A8

 Roman A8 este realizat pe un Roman R 8135 echipat cu motor Saviem 797-05 (6 cilindri in linie, 5488 cmc, 135CP), cutie de viteze cu 5+1 trepte de viteza si tractiune 4X2. Are o capacitate de transport de 32 pasageri.

4.11. DAC 112

 DAC 112 UDM este un autobuz ce are la baza modelul 112 UD. Acesta are o lungime de 11,4 m si o capacitate de transport de 100 de pasageri din care 24-28 pe scaune. Acesta a fost fabricat si ca troleibuz sub numele de DAC 112 EM, fiind echipat cu motor electric TN-76.

4.12. DAC 117

 DAC 117 UD este un autobuz articulat cu motoare MAN D-2156 de 192 CP si 240 CP. Acesta poate transporta 150 pasageri dintre care 34 pe scaune. Acesta a fost fabricat si ca troleibuz sub numele de DAC 117 E, fiind echipat cu motor electric TN-76.

4.13. Rocar 109

 Rocar 109 RDM (Montana) este modelul ROMAN 109 RD modificat prin scurtarea caroseriei cu 50 cm si echipat cu axa-fata rigida, in locul axei-fata independente, pentru a suporta mai bine suprasarcinile. Este echipat cu motoare diesel SAVIEM 797.05 de 135 CP si 798.05 de 154 CP. Are o capacitate de transport de 30 pasageri.

4.14. Rocar 108

  Rocar 108 RD (Satelit) ce era produs 4X2 sau 4X4, deriva din modelul DAC 109 RDM prin scurtarea caroseriei la 7800 mm. Acest autobuz poate urca pante pana la 45% si trece prin vaduri de 0,5 m adancime, iar motorul poate functiona la temperaturi de pana la -35°C. Are o capacitate de transport de 37 pasageri.

4.15. Rocar 111

ROCAR 111 RDT sunt autobuze pentru curse extraurbane echipate cu motoare MAN D2156 192 CP sau supralimentat de 256 CP. Are o capacitate de transport de 43 de pasageri.

4.16. Rocar 112

ROCAR 112 RDT-LD si ROCAR 112 RDT-M sunt autocare de turism, destinate transportului pe distante lungi, fiind echipate cu motoare MAN D2156 de 215 CP, D-2536 de 270 CP si 1240-V8-DTA cu 8 cilindri in V de 320 CP. Acestea pot fi echipate cu instalatie de aer conditionat, chiuveta, toaleta, etc.

4.17. Rocar 212

 Rocar 212 E este un troleibuz ce este produs si in varianta articulata ROCAR 217 E, cu un motor electric TN 76 si TN 81.

4.18. Rocar 317

   Rocar 317 ET este un troleibuz asemanator modelului ROCAR 217 E, dar este inzestrat cu un echipament de economie a energiei electrice cu peste 30%.

4.19. Rocar 312

     Rocar 312 U si varianta troleibuz Rocar 312 E

4.20. Rocar 412

Rocar 412

4.21. Rocar de Simon

Rocar DE SIMON sunt autobuze, autocare și troleibuze produse de Rocar București, având la bază aceeasi caroserie construită sub licență De Simon (Italia).

4.22. TV-4 si TV-5

TV-4 si TV-5 sunt autovehicule destinate transportului de pasageri si marfuri de mic tonaj fabricate din anul 1958. Avand la baza modelul IMS M-461 au fost realizate mai multe derivate : microbuze, camionete, furgonete, autosanitare, etc. Erau echipate cu motor IMS de 50 CP si viteza maxima de 80 km/h. Diferenta intre cele doua modele era reprezentata de tractiune, care la variantele TV-5 era 4X4.

4.23. TV-41 si TV-51

 TV-41 si TV-51 s-au fabricat din anul 1964 si au fost echipate cu motor M-207 B de 70 CP si o viteza maxima de 100 km/h, iar modelul TV-51 avea tractiune integrala.

4.24. TV-12

  TV-12 au fost fabricate din anul 1973 fiind echipate cu un motor pe benzina ARO L 125 de 80 CP.

4.25. TV-14

    TV-14 au fost urmasii lui TV-12 fiind echipate cu motoare Diesel D 127 si ARO L 127 ambele de 68 CP.

4.26. TV-15

 TV-15 intrat in productie din anul 1983 si erau derivatele modelelor TV-12 si TV-14 prin marirea sarcinei utile la 1500 kg si alte imbunatatiri, ca anvelope cu balonaj marit si confort sporit.

4.27. TV-35

  TV-35 au intrat in productie din anul 1983, ca derivate ale modelelor TV-12 si TV-14, acestea fiind dotate cu roti jumelate la axa spate, marind sarcina utila la 1900 kg. Erau echipate cu motorul D 127 de 68 CP sau cu varianta acestuia, cu cursa pistonului marita, ce dezvolta o putere de 85 CP.

4.28. Rocar 33

  Rocar 33

4.29. Rocar 37

    Rocar 37

4.30. Rocar 40

  Rocar 40

4.31. Rocar 106

  Rocar 106 R echipat cu motorul D 127-115 avand tractiune 4X2 si o capacitate de transport de 18+1 pasageri.

4.32. Rocar 207

Rocar 207 T