Instalarea Islamului pe Teritoriile Romaniei

Introducere

Se știe că Dobrogea, pe lângă Transilvania, Bucovina și Banat reprezintă zona în care trăiesc cele mai multe etnii, astfel că putem spune că Dobrogea este locul în care fraternitatea nu ține cont nici de rasă, nici de culoare, nici de limba vorbită și nici de religie.

În acest colț al României trăiesc atât români, cât și turci, tătari, ruși- lipoveni, aromâni, greci, chiar și italieni. Însă, dintre toate națiile menționate, turcii și tătarii sunt cei care și-au lăsat amprenta cel mai mult.

Cu mândrie susțin faptul că alături de frații noștri majoritari, românii, noi, tătarii, trăim în respect și pace și suntem implicați în dezvoltarea economica, sociala și culturală a României. Trebuie să mulțumim statului român pentru sprijinul acordat și pentru respectarea drepturilor noastre, pentru susținerea noastră ca popor unitar, pentru respectarea limbii noastre, dar și a religiei.

Fără a dezamăgi, tătarii au luptat pe același front, alături de frații români pentru a apăra patria care i-a adoptat, devotamentul acestora fiind nobil, sincer, în același timp, tătarii având o conștiința sfânta. În razboaie, au dat dovadă de un patriotism autentic, fiind sprijiniți în mod egal ca și compatrioții lor, românii. Acest fapt este dovedit și prin documentul „Proclamație către locuitorii Dobrogei” adresat de către Regele Carol I: “Dreptatea României nu cunoaște deosebire de neam și de religiune. Credința voastră (musulmană), familia voastră, vor fi apărate deopotrivă ca și ale creștinilor. Afacerile religiunii și ale familei vor fi pentru voi încredințate apărării muftiilor și judecătorilor aleși din neamul și legea voastră”. Înca din vremurile trecute, poporul musulman a fost respectat și sprijinit de către poporul român la nivel înalt, încrederea și recunoștința fiind întotdeauna reciproce.

Un alt aspect ce evidențiază influența tătarilor asupra neamului românesc, este acela conform căruia cu un secol în urmă, majoritatea satelor și comunelor dețineau nume turcești-tătărești, existau dezvoltări rurale locuite doar de către musulmani, iar în altele, tătarii trăiau în pace alături de români. Încă o dată, cele doua popoare au trăit în pace, ba chiar fără niciun fel de rasism au existat căsătorii mixte și încă există care trăiesc în pace și în armonie fără ca aspecte precum religia, limba, obiceiurile și tradițiile să le strice buna conviețuire și fericirea unei familii împlinite.

De-a lungul timpului s-au creat diferite organizații care susțin păstrarea tradițiilor tătărești, culturii proprii, amintirea eroilor noștri, dar nu în ultimul rând încurajează tineretul, viitorul acestei națiuni. Desigur, din aceste organizații fac parte și foarte mulți români fascinați de cultura tătărească, orientală și participă la activități având aceleași drepturi cu toții.

În concluzie, tătarii au avut, au și vor avea o influență puternică asupra poporului român, asupra dezvoltării rurale, și nu numai. Dacă sute de ani s-a putut trăi în pace și armonie, așa va fi și de acum încolo, cultura neamului tătar va înflori la fel ca și cea a neamului românesc, obiceiurile și sărbătorile vor fi respectate reciproc, iar sentimentele de recunoștință și de admirație se vor regăsi atât în inimile musulmanilor, cât și în inimile creștinilor.

Capitolul 2. Influența tătarilor asupra dezvoltării rurale în România

Instalarea islamului pe teritoriile României

Marea invazie a tătarilor pe teritoriul României are loc în anul 1241 si vizează în același timp întreaga Europă. Sub conducerea lui Ogodai, cel de-al treilea fiu al lui Ginghis-Han, devenit Mare Han după moartea tatălui său, tătarii cuceresc pe rând Bistrița, Dej, Cluj-Napoca, Zalău si Oradea. De asemenea, ajungînd în Ardeal prin pasul Oituz, tătarii pun stăpânire pe Cetatea Sânzieni, Brașov, Țara Bârsei și Cetatea de Baltă. Nu după mult timp, în 1242, oastea tătărească începe să se retragă in Mongolia, dar nu datorită opoziției militare, ci din cauza veștii morții lui Ogodai.

In același secol, 20 de ani mai târziu, în 1262, nordul Dobrogei este populat de o armata turcă, în fruntea căreia se afla dervișul Sari Saltuk Dede. Scopul acestora era de a răspândi islamul, iar uitându-ne în prezent constatăm ca a fost atins. La acea vreme, Sari Saltuk Dede era numit “Baba”, fiind considerat tatăl, părintele comunității. Influența dervișului a fost atât de mare, încat așezarea Vicus Novus (latină), în traducere Satu Nou a căpătat denumirea de Babadag-“Muntele lui Baba”, dag însemnând munte.

În prezent, la Babadag, se afla mormântul lui Sari Saltuk , devenit monument de patrimoniu, construit în 1484 de sultanul Baiazid, tatăl lui Suleyman Magnificul, onorând dervișul care a răspândit islamul pe un tărâm nou.

Un alt conducător , Gazi Ali Pașa, își are mormântul la Babadag, acesta construind o geamie care îi poarta numele și care este înca vizitată atât de musulmani, cât si de români. Geamia este mărginită de cișmeaua Kalaigi, la care se răcoresc credincioșii musulmani care vin la rugăciune, dar și turiștii străini.

Între anii 1677-1678, Babadag devine capitala Dobrogei, fiind mutată de la Silistra, reședința pașalâcului. În acele timpuri existau peste 100,000 de locuitori pe acel teritoriu, numeroase prăvălii, școli, seminarii, dar și geamii.

După sute de ani de dominație, Războiul de Independență din 1877 a culminat cu ieșirea de sub dominație otomană, astfel că musulmanii și-au pierdut supremația și au fost supuși unui stat creștin.

2.2 Influența tătarilor din Medgidia

Un alt oraș cu influențe tătărești care a avut de suferit în urma Războiului de Independența este Medgidia. Cel care emite decretul de întemeiere a orașului Medgidia în anul 1856 este sultanul Abdul Medgid. Această decizie a fost luată cu scopul de a crește populația statului otoman, dar și pentru a le putea oferi locuințe tătarilor crimeeni. În urma recensământului facut la 10 ani după înfințarea Medgidiei, din cei 2112 persoane înregistrate, 2021 erau imigranți musulmani. Așa cum am menționat mai sus, Medgidia a decăzut foarte mult între anii 1877-1878, iar pentru a putea depăși acea criză s-a organizat un târg numit Panair-bâlci, unde negustori din toată țara se strângeau și își negociau produsele. Un rol foarte important în acele vremuri îl dețineau turco-tătarii din zonă, astfel că în anul 1880 Consiliul Local era format din 6 membrii, dintre care 3 musulmani: Zeedin Muteren, Kemal Agi Amet și consilier și primar în același timp- Abdul Cherim,. Nu după mult timp, în anul 1893, Kemal Agi Amet devine primar, Abdul Cherim- ajutor de primar (viceprimar), iar Consiliul Local este alcătuit de Gafar Vahit, Zecheria Zait, Velicu Curtof , plus doi români- Stan Sorescu și Ioan Gonides.

De asemenea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, musulmanii dețineau o foarte mare parte din terenul arabil din Medgidia, astfel că numărul proprietarilor turco-tătari era de 163 din 256 persoane.

Dacă privim în urmă, între anii 1878 si 1900, observăm că din cei 5 primari ai Medgidiei, 3 au fost tătari: Zeccheria Zait, Abdul Cherim și Kemal Agi Amet. Cel mai cunoscut dintre ei însă, rămâne Kemal Agi Amet, care s-a întâlnit cu Ministrul Cultelor din acea vreme, Tache Popescu și i-a cerut bani pentru a putea finaliza construcția bisericii ortodoxe „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, lăcașul fiind și astazi un loc de cult în Medgidia.

Așadar, musulmanii își pun amprenta pe una din zonele multietnice ale Dobrogei, aducând un aport însemnat la dezvoltarea și continuitatea unor relații sprijinite pe toleranță și îngăduință.

2.3 Primarii și conslierii tătari din România dupa anul 1880

În anul 1880 au avut loc alegerile pentru comisiile comunale și au rezultat următoarele situații: în Ocolul Constanța avem 5 primari musulmani din 9, în Ocolul Medigidia, 4 din 8 primari au fost musulmani, în Ocolul Mangalia, toate cele 13 comune au avut primari turco-tătari, în Ocolul Hârșova, 5 primari erau musulmani, din totaul de 14, iar în Ocolul Silistra Noua, 6 primari din 15 au fost musulmani.

Astfel, în Dobrogea, 56% din comune au primari turco-tătari (vezi anexă 2). În restul de 25 de comune, în care erau primari români, existau însă 11 în care existau consilieri musulmani, astfel că celor 56 de procente li se mai adaugă 18 procente, cele 18 procente reprezentând consilierii musulmani din comunele cu primari creștini.

2.4 Eroii tătari ai României (Războiul Balcanic și Primul Război Mondial)

Serviciul militar este un alt domeniu în care turco-tătarii din România și-au lăsat amprenta, luptând ca niște eroi, independența fiind o valoare dorită de toți cetățenii români, fie ei de religie musulmana sau ortodoxă.

Evidențele Societății Demobilizaților din Medgidia arată că dintr-un număr de 242 de ostași medgidieni, 28 sunt musulmani adică 12% din cei care au participat la Primul Război Mondial, ca reprezentan;i ai Medgidiei erau tătari.

Chiar dacă în acest capitol sunt prezentați doar câțiva tătari care au participat la războaie, trebuie să știm că sute de turco-tătari au luptat alături de frații lor români pentru a-și apăra țara, patria care le-a oferit aceleași drepturi.

Profesorul Nuredin Ibram , având acces la „Registrul Societății Demobilizaților din Medgidia. Cazier al membrilor ce compune Societatea” realizează o mică bibliografie a eroilor care au luptat sub drapel românesc. Documentul care îi omagiaza pe cei căzuți în luptă sau care reușesc să se salveze, unii întorcându-se sănătoși, alții cu răni grave primește numele de “21 de eroi musulmani sub drapel românesc în Războiul Balcanic din 1913 și Primul Război Mondial (1914-1918)”.

Dintre cei 21 de eroi se pare că doi erau necăsătoriți, iar restul de 19 având familii cu câte trei sau chiar patru-ciunci copii, fiecare soldat prestând meserii diferite, însă toți erau caracterizați prin seriozitate, fiind gata să lupte pentru statul roman, pentru patria lor. Majoritatea, la întoarcerea de pe front a primit medalii, unii au primit chiar și pământ. Din păcate, acest lucru nu a fost suficient, mulți dintre aceștia neavând o casă proprie și trăind în condiții destul de vitrege. Dintre cele mai importante distincții si medalii putem aminti Medaliile ”Crucea Comemorativă a Marelui Război Mondial pentru Civilizație 1916-1918”, “Coroana României”, “Steaua României”, “Meritul Comercial”, ”Bărbăție și Credință, clasele II și III”, ”Avântul Țării”.

Locurile unde au luptat eroii noștri sunt: Transilvania, Dobrogea și Carpați, Cosmești, Păueni, Muscel și Mărășești, Târgu Ocna și Nămoloasa. Pe aceste tărâmuri, unii dintre ei și-au dat ultima suflare, alții au rămas invalizi, iar alții au fost luați prizonieri. Dintre unitățile în care au partipicat cei 28 de eroi, dar doar 21 enumerați, amintim: Regimentul 34 și 74 Infanterie, Regimentul 9 și 25 Artilerie, Regimentul 2 Grăniceri, Regimentul 9 Roșiori, Regimentul 9 Călărași și Batalionul 9 Pionieri.

Cei care au luptat pe front cu vitejie sunt:

Abdul Moiun Chengi Amet a deținut funcția de sergent , făcând parte din Regimentul 34 Infanterie Constanța. Din păcate, în timpul bătăliilor de la Turtucaia a cazut prizonier. Înainte de Primul Război Mondial, în anul 1913 a fost decorat cu medalia „Avântul Țării”. În urma faptelor sale, acesta nu a fost împroprietărit și nici nu deținea pământ. Despre situația sa familială se știe ca era căsătorit cu Azize și nu avea copii. Meseria lui era de plugar și geambaș.

Abdul Gani Regep deținea funcția de sergent și a fost mobilizat în Campania 1916-1918 la Regimentul 9 Roșiori, fiind decorat cu „Crucea Comemorativă a Marelui Război”. Spre deosebire de Abdul Mouin, acesta a fost împroprietărit cu 2 ha de teren și deținea deja o casă. El forma o familie cu Zechie și împreună aveau doi copii: o fată, pe nume Nimet și un băiat, Geavid.

Abdul Septar Mubin a fost mobilizat în Campania 1916-1918 cu Regimentul 25 artilerie, având funcția de sergent. În urma bătăliilor pe care le-a purtat în Dobrogea, Oituz și Mărășești, acesta a fost decorat cu medalia “Crucea Comemorativă de Război”. La întoarcerea de pe câmpul de luptă Abdul a fost împroprietărit cu 2 ha de teren, având drept la loc de casă. Atunci când nu era în război, eroul nostru desfășura își activitatea de plugar, întreținându-și nevasta, pe nume, Alime și cei trei băieți: Kemaledin, Muniip și Gelaledin.

Abdul Gani Idris, de asemenea ocupa funcția de sergent, fiind mobilizat în Campania 1916-1918 la Regimul II grăniceri . El a fost decorat cu medalia “Crucea Comemorativă a Primul Război”, pentru luptele pe care le-a purtat la Târgu Ocna și Nămoloasa. Idris era căsătorit cu Mukades și împreună au avut trei fete: Ferida, Ferian și Narime.

Elmambet Ilieaș pleacă la lupta ca și sergent in Campania 1913, Regimentul 9 Călărași și posedă „Avântul Țării” și „Crucea Comemorativă”. Având meseria de plugar, el deține 56 ha de teren și mai primește încă două. Împreună cu Aișe are 4 copii: trei băieți- Șucri, Refic, Ismet și o fiică- Șucrie.

Iusuf Ablai este mobilizat în Campania 1616 la Regimentul 9 Călărași, dar și în campania 1916-1918, Divizionul 5 Transilvania, ca și sergent. Obține numeroase medalii printre care: ”Avântul Țării”, ”Crucea Comemorativă cu Coroana României”, ”Steaua României” și ”Meritul Comercial”. În ciuda medaliilor obținute, nu primește teren și își întreține familia, nevasta, Cadrie și pe cei trei copii, Mubian, Kemaledin și Rucnedin profesând ca și comerciant.

Memendula Feizula este singurul caporal care apare în „Registrul Societății Demobilizaților din Medgidia. Cazier al membrilor ce compune Societatea”. Acesta a făcut parte din Campania 1916-1918, Regimentul 25 Artilerie și a luptat atât în Dobrogea, cât și în Carpați și Mărășești, la final fiind împroprietărit cu 2 ha de teren. Feizula era de meserie plugar și era căsătorit cu Latfie, împreuna având 5 copii: Memet, Remzie, Kemal, Bedrie și Murat.

Gelil Ibraim Asir , soldat mobilizat în Campania 1916-1918 la Regimentul 34 Infanterie și căzut prizionier la Turtucaia. Are o casă proprie, însă nu primește pământ. De meserie tăbăcar, își crește cei 5 copii: Fethie, Rasim, Mucader și gemenii Feuzi si Feuzie alături de soția lui, Esma.

Giumadin Ismail, este mobilizat în Campania 1913 la Regimentul 9 Roșiori, primind medalia „Avântul Țării”, dar și în Campania 1916-1918, Regimentul 9 Artilerie Craiova, unde din păcate cade prizonier în luptele de la Corabia. Este căsătorit cu Revide și are doar un băiat, pe nume Kemal.

Veli Abdul Azis luptă la Cosmești, Diocheți și Mărășești, fiind mobilizat în Campania 1916-1918 la Regimentul 34 si este decorat cu medalia “Crucea Comemorativă a Marelui Război”. Acesta nu deține nici proprietăți și nici nu este împroprietărit, fiind căsătorit cu Catige cu care are 4 copii minori.

Mamut Abdula este mobilizat în Campania 1916-1918 la Regimentul 34, dar cade prizonier la Turtucaia. După ce a fost eliberat a reintrat în regiment în Basarabia, stația Ognița și a participat la cea de-a doua campanie. “Crucea Comemorativă de Război” o pierde împreună cu brevetul, însă primește medalia “Victoria”. Nu primește pământ și nici nu este căsătorit.

Șefchi Isleam, soldat mobilizat în 1913 și 1916, Regiment 34 Infanterie a luptat în Dobrogea și Carpați, dar din păcate a avut foarte mult de suferit în urma războialeor, primind carnet de invalid război. Nu a fost împroprietărit, având meseria de precupeț, iar împreuna cu Aișe a avut 2 copii: Cadrie și Sucri.

Omer Velula a făcut parte din Campania 19161918, Regiment 9 Pionieri, însă cu toate că a primit dreptul la împroprietărure, nu a primit nimic. Nefiind căsătorit, acesta avea meseria de cafegiu.

Iusuf Gani, soldat, contingent 1910, Regiment 34 Infanterie a participat și în Campania din 1916-1918 la același regiment, în urma căreia a primit medaliile “Crucea Comemorativă” și “Victoria”. Deși nu a fost împroprietărit, acesta avea o casă, fiind căsătorit cu Raime. Împreună, cei doi au avut 3 copii: Faredin, Ulfet și Șuchiuran.

Emin Mamut a fost mobilizat în Campania 1916-1918, la Regimentul 34 Infanterie și a luptat la Muscel și Mărășești. Eroismul lui a fost răsplatit cu medaliile “Bărbăție și Credință” și “Crucea Comemorativă a Marelui Război”, dar și cu 2 ha teren. Fiind căsătorit cu Nurie, Emin și-a crescut în pace cei 5 copii: Mumine, Șocrie, Amdi, Niazi și Nazie.

Gafar Vahid Omer, soldat mobilizat în Campania din 1916-1918 la Regimentul 25 Artilerie a participat la toate luptele de la Mărășești, Oituz, dar și din Dobrogea și a fost răsplătit cu medalia „Crucea Comemorativă de Război”, dar și cu 2 ha teren. A fost căsătorit cu Zahure și împreună au avut 4 copii: Gelaledin, Nijbadin, Senia și Rabia.

Cadâr Faic a făcut parte din Campania 1916-1918, Regimentul 34 ca și soldat. În urma luptelor de la Muncelu a primit medalia “Bărbăție și Credință”, iar la Mărășești a primit medaliile “Crucea Comemorativă ” și “Victoria Marelui Război pentru Civilizație”. În ciuda medaliilor primate, nu a fost împroprietărit, acesta câștigându-și existența având meseria de cizmar. Era căsătorit cu Cadrie, însă nu aveau copii.

Benlișea Elias Omer, soldat mobilizat în Campania 1913, dar și în Campania 1916-1918, Regimentul 34 este rănit în luptele de la Turtucaia și rămâne invalid de război, pierzându-și globul ochiului stâng. Va fi decorat cu medaliile ”Avântul Țării” și “Victoria Marelui Război”, însă nu va fi împroprietărit cu nimic. Fiind de profesie comerciant, deținea o casă în care locuia cu nevasta și cei doi copii.

Cadâr Asan, soldat, contingent 1906, Regiment 34 Infanterie, a făcut parte și din Campania 1913 la Regimentul 74, iar în Campania 1916-1918, același regiment cade prizonier în luptele de la Turtucai. Nu a fost împroprietărit, însă deținea o casă în care trăia alături de nevasta lui, Aișe și de fiul lor, Iusein. Merseria lui era de potcovar.

Abdul Soiun, soldat, contingent 1901,Regiment 34 Infanterie, a fost mobilizat atât în Campania 1913, cât și în cea din 1916-1918 la Regimentul 74 Infanterie. În războiul din 1913 primește medaliile ”Avântul Țării” și ”Victoria Marelui Război”. Nu a fost improprietărit, iar împreună cu Elmas, soția sa, a avut 4 copii: Aca, Niazi, Șucri și Usni.

Ali Osman, soldat, contingent 1907, Regimentul 34 Infanterie a fost mobilizat atât în Campania din 1913, cît și în Campania din 1916-1918, Regimentul 74 Infanterie și a fost decorat cu „Avântul Țării” în 2013 și cu “Crucea Comemorativa a Marelui Război” în Primul Război Mondial, luptând în Dobrogea și la Mărășești, fiind rănit la Turtucaia. Ali Osman a fost împroprietărit cu 2 ha de teren, având dreptul la loc de casă. Având profesia de cafegiu, este căsătorit cu Melek, însă nu au copii.

3. Studiu de caz

Comuna Peștera, Jud Constanța

Zonele rurale din România reprezintă nucleul țării, astfel că întreaga activitate economică este pulsată dinspre și către agricultură. Așadar, potențialul de creștere al acestor zone este foarte mare, dezvoltarea și susținerea acestora fiind vitale atât din punct de vedere social, cât și economic.

Conform Institutului Național de Statistică, 87,1% din suprafața țării este formată din zonele rurale, 47,2% din popoulația României trăind la sate, respectiv 8,98 milioane de locuitori.

Prelucrarea proprie a datelor

3.1 Așezarea georgrafică

Una din cele mai dezvoltate zone rurale, respectiv comună, care a fost influențată de turco-tătarii dobrogeni este Peștera. Comuna Peștera se regăsește în partea centrală a Dobrogei și are ca vecini: Deleni, Cobadin, Ciocârlia, Municipiul Medgidia, Mircea Vodă și Rasova.

“Comuna Peștera este alcătuită din 5 sate, respectiv Veteranu, Izvorul Mare, Ivrinezu Mare, Ivrinezu Mic și Peștera-reședință. Legătura între sate se face prin drumurile modernizate: DC 28 Izvorul Mare-Ciocârlia, DC 55 Peștera-Abrud, DJ 223 Peștera-Ivrinezu-Rasova și DJ Medgidia-Pietreni.

Suprafața comunei este de 19490 ha, satul Peștera ocupând cea mai mare parte, respectiv 9086,27 ha, fiind urmată de Izvoru Mare 4179,28 ha, Ivrinezu Mare 2838,05 ha, Ivrinezu Mic 2451,24 ha și Veteranu 934,71 ha .”

3.2 Populația comunei

Populația comunei a fost influențată de-a lungul anilor atât de condițiile naturale, sociale, cât și de referințele istorice ale zonei.

Recensământul din 2002/2011

Prelucrarea proprie a datelor

Prelucrarea proprie a datelor. Sursa datelor- Primăria Peștera

Atât din tabelul, cât și din graficul de mai sus, se observă că în prezent, locuitorii comunei practică și o agricultură de subzistență, întrucât numărul locuințelor și al gospodăriilor este aproape egal, ceea ce înseamnă că pe lângă casa propriu zisă, clădirea în care locuiesc, sătenii se ocupă și de gospodărie, crescând un număr relativ mic de animale, sau sădindu-și proprille legume, roșii, castraveți, ardei, ridichi, etc.

3.3 Influențele tătarilor asupra comunei Peștera

Deși numărul tătarilor din comuna este destul de redus, în trecut locuiau numeroase familii de musulmani. Acest lucru este atestat prin faptul că satul Izvorul Mare din prezent, era numit acum aproximativ 100 de ani Mamut Cuius (nume turcesc), care făcea parte din Plasa Medgidia. De asemenea, Mamut Cuius reprezenta atunci o comună și cuprindea și satul Amzali, iar Ivrinezu (Mic și Mare) purta denumirea de Idris-Cuis.

„Prefectul N.T. Negulescu, prezintă în lucrarea Județul Constanța anii 1916- și 1922-1923, comuna Peștera ca având satele component Alibei Ceair (Valea Lungă a lui Ali Bei) se formase pe timpul dominației otomane și poartă numele marelui proprietar Ali Bei; satul Mamut Cuius (Groapa lui Mamut) poartă numele unui Pașă, iar în satul Idris Cuius (Groapa lui Idris) se afla reședința comandantului cerchezilor. Localitatea Saidia purta denumirea guvernatorului Said Bei. În anul 1883 a avut loc un incendiu în Ivrinez, iar după ce satul a fost reconstruit , populația comunei a ajuns la 3178 locuitori în anul 1916, dintre care doar 21 erau tătari .”

Dacă ne raportăm la primul tabelul, observăm că diferența în cazul numărului de locuitori între anii 1916- prezent nu este atât de mare, în anul 1916, populația comunei fiind de 3178 locuitori, iar în prezent- 3203 locuitori. Așadar, putem constata o oarecare linearitate în rândul populației comunei Peștera.

Potrivit datelor Recensământului Populației și al Locuințelor din anul 2002, populația stabilă a comunei Peștera era de 3545 locuitori. Din analiza datelor se observă că în perioada 2002-2009 populația comunei a crescut cu un procent de 0,9% (+32) locuitori, iar din 2002 până în prezent s-a înregistrat o scădere de 9,64% (-342) locuitori.

Comuna dispune în prezent de 4 biserici ortodoxe și o geamie. În trecut, credincioșii musulmani aveau două geamii, cea din Mamut Cuius fiind construită în 1882. Din cauza numărului în scădere a locuitorilor musulmani din comuna Peștera, de-a lungul timpului geamia a căzut în paragină. Însă cu ajutorul primăriei Peștera, pe data de 6 mai 2015 a avut loc marea inaugurare a geamiei. Lăcașul sfânt a fost reconstruit din temelii, cheltuielile fiind suportate integral, 100% de către primarul comunei și primărie, cheltuieliile atinngând suma de 350,00 lei. Astfel că, deși numărul musulmanilor din comună este unul relativ mic, cultura musulmanilor este respectată și apreciată pe ținutul României, în special al Dobrogei.

3.4 Educația in comuna Peștera

Școala din Peștera a fost înființată în 1895 și a dispus de un loc propriu abia în anul 1899. De asemenea, în satul Mamut Cuius exista o școală cu 5 clase, înființată în 1885, dar cladirea proprie a primit-o abia în anul 1906. O altă școală își desfășura activitatea restrânsă în satul Idris Cuius.

În prezent, preocesul educațional are loc în patru grădinițe, patru școli cu clasele I-IV și Școala de Arte și Meserii Peștera (clasele I-X).

Școala din comuna Peștera poate concura cu școlile din marile orașe pentru locul celei mai bune școli din țară. Investițiile pentru renovarea școlii au ajuns la 1,5 milioane de lei.  Astfel că, școala se poate lăuda cu mobilier modular și scaune din piele ecologică, videoproiectoare în fiecare clasă, internet prin fibră optică, chiar și televizoare. De asemenea, nu este nevoie ca nicio firma de pază să-și desfășoare activitatea în incinta școlii deoarece fiecare clasă este dotată cu camere de supraveghere. Însă, ceea ce plasează școala în topuri este faptul că din anul 2012 abandonul școlar este 0.

Date preluate de la secretariatul Școlii din Peștera

De doi ani, un alt lucru minunat are loc în comuna Peștera: pe 1 iunie 2014, toți copiii comunei au primit cîte o bicicletă cadou și au avut parte de o petrecere de neuitat. La fel s-a întâmplat și anul acesta, 2015, însă de această dată copiii au primit câte o tabletă, la fel și profesorii ca răsplată a faptului că abandonul școlar este 0.

De asemenea în fiecare an, elevii școlii participă la diferite concursuri naționale, cât și internaționale, unde obțin rezultate foarte bune (Vezi anexa 1). La începutul fiecărui an școlar, fiecare elev primește suma de 800 lei pentru rechizite școlare, cei care participă la concursuri școlare sunt recompensați cu câte 100 de lei, de asemenea, fiecare profesor va primi aceeași sumă de 100 de lei pentru fiecare premiu obținut de către elevul său.

Începând cu anul 2008, o dată cu schimbarea primarului din comună, o serie de activități benefice tuturor locuitorilor a avut loc, astfel că până în prezent a fost realizată alimentarea cu apă a satului Ivrinezu Mic, a fost asfaltat drumul care leagă Ivrinezu Mare de Ivrinezu Mic pe o porțiune de 2,7 km, au fost renovate cele două biserici din satele menționate mai sus. De asemenea, în satul Izvorul Mare 3,2 km din străzi au fost reabilitate și s-au realizat și podețe de traversare.

3.5 Agricultura din comuna Peștera

Pentru a încuraja investitorii, în Peștera s-au creat diferite facilități precum exploatarea terenurilor agricole, a carierei de nisip, s-a permis concesionarea terenurilor, s-au promovat închirierile și schimburile de terenuri. Pe această cale,

„Comuna Peștera are o economie agrară. Activitatea specifică zonei este agricultura, culturile vegetale, viticole, legumicole și creșterea animalelor. Suprafața agricolă a comunei este de 17049 Ha, din care teren arabil 13308 Ha, pășuni 3321 Ha, fânețe 4 Ha, viile, pepiniere vititcole și livezi 416 Ha, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 1439 Ha. În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale ponderea cea mai mare revine culturilor: de porumb, grâu, orz, rapiță și floarea soarelui. Sectorul zootehnic a cunoscut o dezvoltare continuă, au fost inființate exploatații agricole în fiecare sat al comunei, ceea ce a dus la creșterea efectivelor de animale: bovine, ovine, caprine, porcine, cât și păsări. Produsele sectorului zootehnic sunt valorificate în piețele agroalimentare din Medgidia și Constanța .”

3.5.1 Cele mai importante societăți

56 de societăți comerciale și asociații familiale sunt active pe teritoriul comunei, unele ocupându-se cu producțiile industriale, comerț, servicii, iar altele, cele mai importante se ocupă în special cu agricultura (36). Printre cele mai importante societăți care au o pondere economică mai mare se numără Agro Star Company SRL, Matei Litoral SRL, Agrozoo Company SRL, Agroterra Import Export SRL, Cris Agro Grup, Edilprest SRL, Ferma Rom, Fortuna Farm, First Resort SRL, Grup Cereal Agrozoo.

Așa cum am menționat mai sus, Agrozoo Company SRL, înființată în anul 2003, face parte din firmele care aduc un aport foarte mare economiei regionale, astfel că mai jos vom analiza raportul firmei, analiza fiind făcută pentru anii 2006-2014. Agrozoo Company SRL face parte din categoria întrprinderilor mici și desfășoară activități mixte, adică se ocupă atât cu creșterea animalelor, cât și de culturile vegetale.

Prelucrare proprie a datelor- Sursa datelor: www.listafirme.ro

O altă firmă ce își desfășoara activitatea în comuna Peștera este SC Cris Agro Grup SRL. Aceasta a fost înființată în anul 12.11.2007, un an nu tocmai bun pentru lansarea unei afaceri având în vederea criza mondială iscată în acea perioadă. Domeniul în care firma acționează, și anume “Consultanță pentru afaceri și management” nu este foarte dezvoltat în zonă, astfel că nivelurile mici înregistrate de-a lungul perioadei analizate sunt justificate parțial.

Prelucrarea proprie a datelor. Sursa datelor- www. listafirme.ro

Pentru a putea înțelege mai bine evoluția companiei, mai jos avem un grafic în care sunt evidențiate atât profitul brut, cât și veniturile, cheltuielile, stocurile și datoriile pe o perioadă de 8 ani.

Sursa : www.listafirme.net

Din păcate începând cu anul 2009, SC Cris Agro Grup SRL nu mai înregistrează profit, iar în restul anilor, deși nu mai prezintă pierdere, profitul este destul de scăzut.

Ferma Rom SRL a fost înființată în anul 2006, iar conform datelor din Registrul Comerțului, firma se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase și este înscrisă în secțiunea “Ferme, combinate din domeniul agricultură, silvicultură și pescuit”.

Prelucrarea proprie a datelor. Sursa datelor-www. listafirme.ro

Agroterra Import Export SRL este o altă firmă ce participă în mod activ la economia regională. Ca și domeniu de activitate, firma se ocupă de cultivarea cerealelor. Astfel că din perioada în care s-a înregistrat-2005 și până în 2014, firma prezintă următoarea situație:

Prelucrarea proprie a datelor. Sursa datelor www. listafirme.ro

La data de 01,10,2014 existau 32 de familii beneficiare a ajutorului social, conform Legii 416/2001, însumând un număr de 63 de persoane. Comparativ cu numărul asistaților sociali din 2008, unde se înregistrau peste 200 persoane, în prezent numărul acestora este mult mai mic, scăzând de 3 ori. Peștera înregistrează în prezent, conform spuselor primarului, Valentin Vrabie, cel mai mare venit pe locuitor dintr-o comună la nivel național, numărul șomerilor fiind relativ mic, de numai 22 de persoane, 18 dintre acestea având vârsta cuprinsă între 18-40 ani, doar 2 persoane de peste 40 de ani fiind șomere. Raportându-ne la numărul locuitorilor, rezulă că doar 0,68% din populația comunei este șomeră.

3.6 Parc Eoliene Peștera

Prețurile foarte crescute ale energiei electrice au determinat mai mulți investitori să se dedice unor proiecte precum parcurile eoliene. Astfel că, datorită vânturilor puternice din Dobrogea și dorințelor invesitorilor de a crea o afacere atât bănoasă, cât și benefică și eficientă pentru ei însiși, dar și pentru locuitorii zonelor din apropierea parcurilor eoliene, zona Dobrogei se poate lăuda cu titulatura de „Cel mai mare parc eolian din Europa Centrală și de Est”.

În Dobrogea există mai multe sate în care s-au amplasat astfel de parcuri eoliene: Peștera, Cogealac, Fântânele, Independența, Chirnogeni, Siliștea, Târgușor și Crucea. În toate aceste zone au fost amplasate sute de turbine ce au o putere de 2,5 MV. Cel mai mare astfel de parc se gasește la Cogealac-Fântânele, unde există 270 de turbine, care au o capacitate totala de 600 MV.

În Peștera există în prezent 30 de tubine, însă s-au obținut autorizații pentru înca 270 de turbine. În momentul în care proiectul va fi finalizat, comuna Peștera va fi cel mai mare parc eolian din țară, capacitatea totală a turbinelor putând depăși 750 MV. “Parcul eolian cuprinde 30 centrale eoliene tip VESTAS V90, fiecare de 3 MW , având o putere totală de 90 MW cu instalațiile auxiliare aferente. Întregul amplasament se găsește situat în extravilanul comunei Peștera, Județul Constanța, pe un teren în suprafața desfășurată pe 1.200 ha.”

Companiile din domeniu sunt de cele mai multe ori cu capital străin și sunt din Cehia, Germania, Franța, Portugalia etc. Cele 30 de turbine funcționale din peștera au fost contruite de către Energias de Portugal (EDP), iar pentru restul de 270 de turbine se va colabora cu 7 investitori.

Investiția pentru cele 270 de turbine ar ajuge la aproximativ 2,000,000 Euro, comuna Peștera finanțând doar 2%, adică aproximativ 40,000 Euro, dar având în vedere faptul că în fiecare an, primăria cheltuiește circa 50,000 Euro doar pentru iluminatul public, investiția va fi recuperată în mai puțin de un an. În plus, pe lângă acoperirea cheluielilir cu iluminatul public, prin intermediul acestui parc eolian se urmărește asigurarea curentului pentru dispensar, pentru școli, dar și pentru încălzire. Astfel că, dacă proiectul propriu-zis va fi finalizat, Comuna Peștera se poate numi ca fiind independentă din punct de vedere energetic

Conform www.transelectrica.ro, în anul 2012, existau peste 1000 de turbine eoliene, care produceau circa 3% din energia țării, iar jumătate din turbine, apoximativ 500, se aflau în Dobrogea.

Potrivit angajamentelor asumate de către România în fața Comisiei Europene, în anul 2020 ar trebui ca 24% din consumul de energie electrica să provină din surse regenerabile. Însă, dacă privim în următorul tabel vom observa că la data de 31,05,2015 obiectivul a fost atins, 34,8% din energie provenind de la eoliene.

Prelucrarea proprie a datelor-Sursa: www.transelectrica.ro

Prelucrarea proprie a datelor-Sursa: www.transelectrica.ro

Așa cum am menționat mai sus, în comuna Peștera se produc aproximativ 90 MW, adică 2,63% MW din energia produsă de către centralele electrice eoliene racordate la rețeaua electrică de distribuție.

Dacă cele 300 de turbine din plan vor fi realizate si vor funcționa, comuna Peștera va avea un aport la buget de aproximativ 2,5 milioane Euro anual. În prezent, cele 30 de turbine contribuie anual la bugetul primăriei cu 250,000 euro, însă o dată cu punerea în funcțiune a celor 260 de turbine eoliene din program, veniturile comunei vor fi de 10 ori mai mari.

Din păcate, momentan, proiectul este amânat, deoarece la nivel național s-a decis amânarea acodării certificatelor verzi, din cauza numărului foarte mare de cereri și a lipsei infrastructurii la nivel energetic, centralele eoliene producând o energie mult mai mare decât cea prognozata.

3.7 Piorități-infrastructură publică pentru perioada-2014-2020

Cele mai importante proiecte asupra cărora primăria Peștera și-a îndreptat atenția sunt infrastructura rutieră, infrastructura apă-canalizare, infrastructura mediu și infrastructura sport și tineret.

3.7.1 Infrastructura rutieră

În cazul infrastructurii rutiere, secțiunea drumuri județene se dorește reabilitarea sau reparația capitală acolo unde este cazul a 10 km din DJ 223 și 15 km din SJ 222. Pentru drumurlie comunale, de asemenea se urmărește reabilitare sau reparația capitală a DC 28- 7 km, DC 55- 5 km, Peștera-Veteranu- 4 km și Peștera-Poligonul- 3 km.

Un obiectiv nou este construcția a 20 km trotuare, dar și a 80 km de rigole și șanțuri. De asemenea podurile și podețele din comună vor fi reabilitate sau reparate complet.

3.7.2 Infrastructura apă-canalizare

Unul din principalele obiective în acest caz este extinderea cu 15 km a rețelei de apa și modernizarea celor 40 km existenți, până în 2020 urmărindu-se funcționalitatea completa a celor 55 km rețea de apă.

Ca și obiective noi apar crearea unei stații de epurare și crearea a 35 km rețea de canalizare.

3.7.3 Infrastructura iluminat

În acest caz se vor moderniza cei 35 km existenți de iluminat public și în plus, se dorește extinderea iluminatului public cu încă 7 km.

Un alt obiectiv din această ramură este și modernizarea și extinderea electrificării, pe o lungime de 10 km.

3.7.4 Infrastructura sănătate

În această ramură a infrastructurii se dorește dotarea ambulanței existente în comună, dar și reabilitarea și dotarea singurei farmacii din Peștera.

3.7.5 Infrastructura învățământ

După cum am menționat anterior, la capitolul infrastructura în educație, școala din satul Peștera se poate lupta pentru cea mai dotată școală din România, concurând și cu cele mai mari școli din centrele urbane. Pentru perioada 2014-2020, obiectivele sunt următoarele:construcția unei creșe de copii, inexistentă în prezent, dotarea cu mobilier, dar și construcșia a unui gard împrejmuitor pentru toate cele 5 școli din comună, construcția nouă a unui centru after school, achiziționarea a două microbuze școlare noi, pe lângă cele două existente deja.

3.7.6 infrastructura culturală ????

3.7.7 Infrastructura socială

Pe parcursul anilor 2014-2020 se dorește de asemenea contruirea unei clădiri noi care să servească drept camin de bătrâni, dar și modernizarea și dotarea unității medico-sociale din comună.

3.7.8 Infrastructura ecumenică

În acest caz se dorește reabilitarea tutror celor 4 biserici din comună, din fiecare sat și reabilitarea geamiei de la Izvorul Mare, care de altfel s-a realizat, lucrarile terminându-se în luna mai 2015, costurile totale atingând suma de 350.000 lei, conform primarului Valentin Vrabie. Un alt obiectiv ar fi și reabilitarea celor 7 cimitire din comună.

3.7.9 Infrastructura mediu

În cadrul acesteia, obiectivele cele mai importante sunt împădurirea a 96 ha teren degradat, amenajarea unei noi suprafețe de 2 ha parcuri și modernizarea celor 0,7 ha deja existente. De asemenea, se urmărește amenajarea si decolmatarea a celor 7 km existenți de cursuri de apa, dar și amenajarea și decolmatarea a celor 150 ha existente ce alcătuiesc o baltă.

3.7.10 Infrastructura sport și tineret

În acest caz există cele mai multe planuri, putem spune și cele mai costisitoare, astfel că se dorește dotarea a celor 10.000 existenți ce formează terenuri de sport, dar și construcția nouă pe o suprafață de 6.000 pentru alte terenuri de sport. Printre obiective se numără și construcția nouă a unei săli de sport care să ocupe o suprafață de 800 , construcția nouă a unei baze sportive școlare pe o suprafață de 400 , construcția nouă a unei baze de agremente pe o suprafață de 10.000 , dar nu în ultimul rând, construcția nouă a unor terenuri de joacă, ce urmează să ocupe un total de 20.000 , în plan fiind 4 astfel de terenuri de joacă, fiecare cu o suprafață de 5.000

3.7.11 Infrastructura agricolă

Agricultura fiind principala activitate a zonei, este normal ca investiții masive sa aibă loc în acest domeniu, astfel că din cauza lipsei unui sistem de irigații, se dorește construcția unui astfel de sistem, care s-ar întinde pe o suprafață de aproximativ 150.000 . Islazul și pășunea publică existente în comună, ce ocupa 1475 ha urmează a fi reabilitate și modernizate, se dorește construcția une piețe agroalimentare de 3000 , astfel sătenii nu vor fi nevoiți să-și vândă produsele tocmai la Medgidia. De asemenea, se urmărește construția nouă a 2.000 solarii.

3.8 Principlalele propuneri de finanțare a obiectivelor de investiții pe anul 2015

Pentru ca majoritatea obiectivelor propuse și prezentate în capitolul precedent să fie și realizate, primăria comunei Peștera a demarat câteva solicitări de finanțare prin Programul național de dezvoltare locală a obiectivului de investiții. Lucrările ce vor fi prezentate mai jos sunt lucrări în continuare și nu sunt noi.

3.8.1 Modernizare drum comunal Peșterică

Valoarea totală a investiției (lei cu TVA) conform hotărârii consiliului local ar fi de 11.657.264,00 lei, iar valoarea totală a contractului de lucrări/ servicii, alte cheltuieli, inclusiv acte adiționale (lei cu TVA) ar fi de 99.200, 00 lei. Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiții atât de la bugetul de stat, cât și de la bugetul local este 0, însă valoarea totala necesară pentru finalizarea/ realizarea obiectivului de investiții (lei cu TVA) este de 1.657.264,00 lei, la care bugetul local ar contribui cu 98.166,00 lei, iar bugetul de stat ar contribui cu 1.559.098,00 lei, aceasta fiind și suma solicitată pentru finanțare în anul 2015.

3.8.2 Inlocuire conductă apă potabilă cu grad avansat de uzură în localitatea Izvoru Mare și achiziționare pompă apă

Valoarea totală a investiției (lei cu TVA) conform hotărârii consiliului local ar fi de 170.000,00 lei, iar valoarea totală a contractului de lucrări/ servicii, alte cheltuieli, inclusiv acte adiționale (lei cu TVA) ar fi de 170.000, 00 lei. Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiții este de 130.410,14 lei, din care 100.410,14 lei provin de la bugetul de stat, iat 30.000,00 lei provin de la bugetul local. Valoarea totală necesară pentru finalizarea/ realizarea obiectivului de investiții (lei cu TVA) este de 39.589,86 lei- buget de stat, aceasta fiind suma solicitată pentru finanțarea de la bugetul de stat în anul 2015.

3.8.3 Poduri rutiere și punți pietonale

Valoarea totală a investiției (lei cu TVA) conform hotărârii consiliului local ar fi de 8.447.317,00 lei, iar valoarea totală a contractului de lucrări/ servicii, alte cheltuieli, inclusiv acte adiționale (lei cu TVA) ar fi de 71.400, 00 lei. Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiții este de 71.400,00 lei, care provin de la bugetul local. Valoarea totală necesară pentru finalizarea/ realizarea obiectivului de investiții (lei cu TVA) este de 8.605.917,00 lei- buget de stat, aceasta fiind suma solicitată pentru finanțarea de la bugetul de stat în anul 2015.

3.8.4 Reabilitarea și extinderea sediului primăriei comunei Peștera

Valoarea totală a investiției (lei cu TVA) conform hotărârii consiliului local ar fi de 2.660.230,00 lei, iar valoarea totală a contractului de lucrări/ servicii, alte cheltuieli, inclusiv acte adiționale (lei cu TVA) ar fi de 50.932,00 lei. Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiții este de 50,932,00 leiîntreaga sumă provenind de la bugetul local. Valoarea totală necesară pentru finalizarea/ realizarea obiectivului de investiții (lei cu TVA) este de 2.609.298,00 lei- buget de stat, aceasta fiind suma solicitată pentru finanțarea de la bugetul de stat în anul 2015.

3.8.5 Amenajarea spații verzi în localitatea Peștera și Izvoru Mare

Valoarea totală a investiției (lei cu TVA) conform hotărârii consiliului local ar fi de1.418,710,00 lei, iar valoarea totală a contractului de lucrări/ servicii, alte cheltuieli, inclusiv acte adiționale (lei cu TVA) ar fi de 55.479, 00 lei. Valoarea totală decontată pentru obiectivul de investiții este de 50.932,00 lei, toată suma provenind de la bugetul local. Valoarea totală necesară pentru finalizarea/ realizarea obiectivului de investiții (lei cu TVA) este de 3.363.231,00 lei- buget de stat, aceasta fiind suma solicitată pentru finanțarea de la bugetul de stat în anul 2015.

Așadar, podurile rutiere și punțile pietonale necesită cea mai mare sumă de bani- 8.677.317,00, aproape de 4 ori mai mare decât următoarea investiție, cea de reabilitare și extindere a primăriei comunei Peștera. Singura lucrare la care valoarea totală decomtată provine de la bugetul de stat este înlocuirea contelor de apă potabilă cu grad avansat de uzura în localitatea Peștera și Izvoru Mare.