Influente ale Stilurilor Culte In Arhitectura Targurilor Miniere din Cadrilaterul Aurifer

SUBIECTUL: Coagulate în jurul exploatării unei resurse care le-a modelat semnificativ de-a lungul secolelor, într-un cadru geografic extins, traversând aceleași framântări istorice și politice, târgurile miniere aurifere de pe tot teritoriul Munților Apuseni au cunoscut o evoluție asemănătoare, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social și cultural, mai ales de la începutul secolului al XVIII-lea și până în prezent. Impulsurile de dezvoltare au adus cu sine elemente străine structurilor comunităților tradiționale, dar care au fost preluate, integrate și adaptate contextului local. Arhitectura este unul dintre domeniile care reflectă cel mai bine aceste influențe, în care sinteza dintre stilurile clasice și tehnicile populare este clar vizibilă, chiar palpabilă, reprezentând un fond construit specific, care se degradează însă cu repeziciune.

Lucrarea își propune să expună condițiile istorice, economice și sociale care au dus la crearea cadrului pe care s-au grefat elementele arhitecturii culte, identificarea surselor și traiectoriei acestora, precum și surprinderea modului în care ele s-au materializat, de la scara macro, a texturii urbane, până la nivel de detaliu arhitectural.

DOMENIUL DE CERCETARE: Pentru a înțelege subiectul în totalitatea complexității sale, este necesară o abordare inter și multidisciplinară, care evidențiază în mod echilibrat aspectele istorice, politice, economice și sociale, cele etnografice și cele arhitecturale, deci se plasează la limita dintre domeniul Istoriei și cel al Istoriei Artei.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI: Tema propusă reunește ca preocupări, atât latura practică, realizată până acum prin participarea la diferite proiecte de restaurare și conservare a patrimoniului construit din zonă, cât și pe cea teoretică, oferind o bază de cunoștințe necesară în continuarea implicării personale în inițiative de acest tip. Astfel, este creată o legătură concretă între studiile întreprinse până acum în arealul istoriei (mai ales al istoriei mineritului) și al etnografiei ce cuprind Cadrilaterul Aurifer, și activitatea de pe șantierele de restaurare.

În ceea ce privește studiile menționate anterior, conținutul acestora este bogat și ușor accesibil, însă tratează izolat doar anumite subiecte (principalele aspecte ale istoriei zonei, istoria mineritului, mesteșuguri țărănești și arhitectura tradițională, obiceiuri și folclor), lăsând oportunitatea explorării suplimentare a unor surse. De aceea, un al doilea argument în favoarea alegerii temei îl constituie posibilitatea de a completa lacunele din cercetarea arhitecturii târgurilor miniere aurifere din Munții Apuseni, dar și de a aprofunda și sintetiza informațiile legate de cadrul istoric în care aceasta s-a dezvoltat.

Importanța documentării fondului construit fără statut de monument rezidă din calitatea și cantitatea informațiilor pe care el le oferă despre un anumit loc și o anumită epocă, și care îi conferă specificitatea. Din această perpectivă, demersul dorește să se înscrie în linia actuală a interesului crescut pentru patrimoniul arhitectural al satelor sau al micilor orașe din România – din regiuni multiculturale sau cu diverse particularități, interes manifestat atât prin publicarea de monografii, lucrări de sinteză, cât și prin inventarieri și operațiuni de reabilitare. O astfel de atitudine este necesară cu atât mai mult cu cât ritmul degradării și dispariției zestrei urbane cu valoare ambientală este uneori mult mai rapidă decat in cazul obiectelor de arhitectură deja protejate. În acest sens, abordarea pe care o propun are ca deziderat o sinteză a elementelor specifice arhitecturii din zona studiată și a modului în care ele au apărut, susținută printr-o topografie a posibilelor monumente, care ar putea constitui mai apoi o bază pentru extinderea Listei Naționale a Monumentelor Istorice, dar și pentru elaborarea cât mai urgentă a unor regulamente de protecție și de intervenție.

În plus fața de potențiala implementare a rezultatelor proiectului, doresc ca el să poată fi extins și continuat și prin orientarea spre domeniile sociologiei și antropologiei (deoarece mutațiile survenite în arhitectură au un corespondent și la alte nivele ale structurii târgurilor tradiționale), dar și prin lărgirea limitelor geografice, pentru a fi corelat cu alte acțiuni similare la nivel național sau internațional.

REFERIRI LA CERCETĂRILE ANTERIOARE: Așa cum am semnalat mai devreme, subiectul propus nu mai a fost tratat până acum, cu atât mai puțin dintr-o perspectivă interdisciplinară, aplicativă; de aceea, metodele de cercetare sunt inspirate de alte abordări moderne din domeniu. În această direcție, inventarierile monumentelor din comunitățile săsești, editate de istoricul de artă Christoph Machat sub forma Topografiilor Monumentelor din Transilvania trebuie neapărat menționate, precum și documentarea și analiza întreprinsă de jurnalistul Walter Konschitky privind stilul și ornamentica arhitecturii populare din Banat.

Făcând referire la disciplinele conexe care vizează subiectul și zona de studiu, sunt foarte relevante studiile întreprinse de istoricul Volker Wollmann privind patrimoniul industrial și istoria mineritului, cuprinse în mai multe volume referitoare la mineritul transilvănean de-a lungul secolelor, dar și cele ale lui etnografului Valer Butură, prezentate în articolele despre meșteșugurile țărănești din Munții Apuseni.

În domeniul arhitecturii și al istoriei arhitecturii, în zonă, cercetările sunt reprezentate de activitatea Asociației Arhitectură.Restaurare.Arheologie în Roșia Montană și de cele ale Asociației Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie la Bucium.

II. PROBLEMA DE CERCETARE:

PREZENTARE ȘI INTREBĂRI: Pentru buna delimitare a problemei e importantă clarificarea noțiunii de târg minier – care include atât localitățile a căror dezvoltare s-a întrerupt în plin proces de urbanizare, ca Roșia Montană, Săcarâmb, Băița și Baia de Criș, precum și micile orașe care păstrează o conformație apropiată de cea rurală, ca Abrud, Zlatna sau Baia de Arieș. Acestea au avut un parcurs istoric clar determinat de poziția geografică și de prezența resurselor aurifere, de exploatarea cărora a fost legată și evoluția lor economică, fiind caracterizate în primul rând printr-o structură ocupațională specializată, un număr de locuitori care nu a depășit 5000 de persoane (cu excepția Zlatnei) pe o intindere limitată de peisajul înconjurător, și cu un nivel cultural și economic relativ ridicat în momentele de avânt ale dezvoltării, care s-a oglindit și în infățișarea fondului construit.

Din acest motiv, după prezentarea contextului în care au apărut așezările enumerate anterior, este necesară o cronologie succintă a transformării lor până la începutul secolului al XVIII-lea, moment în care începe tranziția spre forme urbane a multora dintre ele. Ilustrarea fazelor urbanizării se poate face printr-o comparație între structura satului tradițional și cea a târgurilor miniere, prin prisma evenimentelor care le-au marcat: eficientizarea mineritului habsburgic după mijlocul sec. al XVIII-lea, schimbarea cadrului legislativ și al politicilor fiscale în sec. al XVIII-lea și al XIX-lea, modernizarea mijloacelor de producție în sec. al XIX-ea, avântul industrializării la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea).

În paralel cu dezvoltarea acestor localități, stilurile arhitecturale culte încep să iradieze din marile centre urbane, datorită mobilității crescute, amplificării comerțului și deschiderii pentru modernizare, dar și prin intermediul meșterilor care răspândesc elementele morfologice și ornamentale, uneori și cu ajutorul cataloagelor de modele și șabloane. Identificarea traseelor fluxului de forme noi, dar și al factorilor care îi influențează intensitatea reprezintă unul al doilea aspect al problemei de cercetare.

Rezultatul acestor influențe este o sinteză între elementele arhitecturii tradiționale din zonă și cele ale stilurilor clasice, care iau forme diferite, de la scara compoziției urbane, la cea a detaliilor de tâmplărie, regăsindu-se în aproape toate mediile de prelucrare – lemn, fier, piatră, tencuială.

În dorința de a evidenția cât mai bine sinteza, dar și de a inventaria patrimoniul arhitectural specific al acestor localități, Abrud, Roșia Montană și Zlatna au fost alese ca studii de caz, alegere justificată și de densitatea exemplelor valoroase care s-au păstrat în fondul construit.

O cunoaștere detaliată a arhitecturii târgurilor coroborată cu studiul comparativ al unor situații similare conduce la concretizarea unui răspuns la cel de-al treilea aspect al problemei de cercetare: modul în care s-a realizat sinteza arhitecturală și felul în care s-a exprimat.

Plasarea patrimoniului târgurilor miniere din Cadrilaterul Aurifer în contextul actual, evaluarea factorilor de risc, dar și al posibilităților de dezvoltare și punere în valoare conclude demersul științific.

METODA DE CERCETARE: Interdisciplinaritatea și multidisciplinaritatea acestei abordări implică o defalcare pe discipline, fiecare cu metoda de cercetare proprie.

Astfel, documentarea evoluției târgurilor miniere se va face utilizând metodele de cercetare în istorie, prin sintetizarea materialui accesibil din izvoarele inedite și edite, dar și din bibliografia de specialitate.

În cazul patrimoniului arhitectural, merită menționată aici metodologia de inventariere folosită de Direcția Monumentelor istorice din Renania în vederea elaborării listei monumentelor istorice, metodologie implementată în România pentru realizarea topografiilor monumentelor din Transilvania, reflectând o viziune mai largă a unor concepte cum ar fi cel de monument istoric sau de ansamblu istoric. Fiecare așezare în parte este prezentată printr-o Fișă de localitate, care conține datele istorice, ilustrează cadrul geografic și dezvoltarea urbanistică, și care este continuată cu descrierea spațiului construit, de la nivel macro, al rețelei stradale și al complexelor edilitare, la cel al elementelor constitutive ale țesutului urban – parcelele, gospodăriile și, apoi, al construcțiilor. Imobilelor inventariate le este alocat un spațiu restrâns, prin urmare informația se rezumă la aspectele esențiale: caracteristicile structurale și constructive și eventualele etapizări ale perioadelor de edificare, o imagine fotografică și, dacă e necesară, o piesă desenată relevantă.

SURSE: La fel ca în cazul metodei de cercetare, se impune o clasificare pe domenii și discipline.

Astfel, din perspectiva istoriografiei, intenționez să cercetez izvoarelor inedite din fondurile Serviciilor județene ale Arhivelor Naționale din județele Cluj, Alba, Hunedoara, care se referă la atât activitatea minieră, cât și la cea economică sau la aspectele administrative și statistici, și, în măsura în care este posibil și pe cele din Österreichisches Staatsarchiv (Arhivele Statului din Austria) și din Štátny ústredný banský archív Banska Stiavnica (Arhiva Centrală Minieră de Stat a Slovaciei din Banska Stiavnica), care conțin un amplu material cartografic și ilustrat despre mineritul transilvănean.

În ceea ce privește bibliografia specializată, un punct de pornire sunt Patrimoniul preindustrial și industrial în România – Volker Wollmann și, mai ales, Silber und Salz in Siebenbürgen – Rainier Slotta, Volker Wollmann, Ioan Dordea, dar și volumele Din istoria mineritului în România – Nicolae Maghiar, Ștefan Olteanu, și Industria aurului din România – Ilie Haiduc.

O lucrare pe care o consider utilă pentru modul în care este ilustrată evoluția târgurilor este Procesul de urbanizare în scaunele secuiești în secolul al XIX-lea – Judit Pál; iar referitor la zona de cercetare vizată, în primă fază: monografiile județelor sau localităților.

Pentru Istoria artei: Introducere în arhitectura comparată – Gheorghe Curinschi Vorona, volumele referitoare la ornamentică și istoria stilurilor arhitecturale, dar și aspectele metodologice prezentate in sesiunea de lucrări a colocviului din Nantes din 1992 cu titlul: Architectural heritage: inventory and documentation methods in Europe.

O sursă deosebită a fost: Arhitectura populară din Banat.Stil și ornamentică – Walter Konschitzky, care m-a inspirat datorită paralelilismului posibil cu tema de cercetare propusă, dar și datorită modului de expunere al subiectului.

Pentru partea de etnografie: lucrările care se referă la cele două subzone etnografice care se încadrează în aria de studiu, Subzona Minieră a Munților Metaliferi și Țara Zarandului.

III. ETAPELE DE REALIZARE ALE PROCESULUI DE CERCETARE

Etapa I – Identificarea surselor primare și secundare, parcurgerea și structurarea materialului referitor contextul istoric, în paralel cu documentarea pe teren – interpretare, conectarea datelor, sinteză, identificarea altor surse

Etapa II – Cercetarea izvoarelor inedite din arhive, documentarea in situ – interpretarea izvoarelor, conectarea datelor, acumularea materialului de construcție a lucrării

Etapa III – Sinteza intregului materialului obținut – redactare

IV. REZULTATELE POSIBILE ALE CERCETĂRII

CONTRIBUȚII PERSONALE LA CERCETAREA TEMEI: Aportul personal este constituit de abordarea multidisciplinară a temei, care nu a mai fost studiată în aceasta formă, de posibilitatea de a aplica in situ rezultatele cercetării, dar și de posibilitatea de extindere și continuare a ei. Prin urmare, răspunsurile la intrebările ridicate de problema de cercetare trebuie să se materializeze într-o prezentare sintetică a contextului istoric în care au evoluat târgurile miniere aurifere, o analiză a procesului de contopire a stilurilor arhitecturale culte cu arhitectura tradițională și o ilustrare a efectelor încă vizibile ale acestui proces prin inventarierea topografică a patrimoniului construit din localitățile alese ca studii de caz.

POSIBILITĂȚILE DE UTILIZARE CONCRETĂ ALE REZULTATELOR: Materialul acumulat în urma studiului ar servi la elaborarea unor instrumente de lucru cu caracter de reglementare, cum ar fi: delimitarea unor zone de rezervație arhitecturală și elaborarea – împreună cu comunitatea locală, a unui regulament de protejare al acestora, inițierea demersului de includere a unor obiective în Lista Națională a Monumentelor Istorice, dar și elaborarea unor îndrumare de intervenție, cu scopul final de a conserva specificitatea ambianței târgurilor miniere aurifere, dar și de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța zestrei urbane existente.

INFLUENȚE ALE STILURILOR CULTE ÎN ARHITECTURA TÂRGURILOR MINIERE DIN CADRILATERUL AURIFER

STRUCTURA PROPUSĂ

CUPRINS

INTRODUCERE – ARGUMENTAREA TEMEI ȘI METODOLOGIA DE CERCETARE

1.1. Argumente

1.2. Ipoteze

1.3. Scop

1.4. Surse

1.5. Metodologie

1. SCURT ISTORIC AL TÂRGURILOR MINIERE DIN CADRILATERUL AURIFER

1.1. Târgurile din Țara Zarandului și din Subzona Minieră a Munților Metaliferi – trăsături specifice care

definesc zona de cercetare

a.Caracteristici comune: dimensiuni, tipul de ocupație și nivelul economic, cultural, momentul

maxim de dezvoltare, relatiile existente între localități

b.Delimitarea zonei de studiu: Abrud, Roșia Montană, Zlatna, Baia de Arieș, Baia de Criș, (Băița),

Săcarâmb

1.2. Contextul geografic, istoric, economic și socio-cultural care a dus la apariția așezărilor

a. Determinisme – cadrul general, resursele materiale

b. Cronologia evolutiei așezărilor până în sec. al XVIII-lea

1.3. Tranziția spre forme urbane (sec. XVIII-XIX)

a. Satul minier și caracteristicile sale

Comunitatea – structura ocupațională și structura etnică și religioasă

Cadrul construit în ansamblu – așezarea în peisaj, minele și zonele de prelucrare a minereului, țesutul urban – strada, piața, nuclee sau ansambluri de clădiri, gospodăria

Casa

b. Elementele care au determinat urbanizarea – condițiile istorice, socio-economice și culturale:

câteva momente cheie (eficientizarea mineritului habsburgic in sec. al XVIII-lea, afluxurile

de populație, cadrul legislativ, industrializarea din sec. al XIX-lea etc)

2. APARIȚIA ELEMENTELOR DE STIL ÎN ARHITECTURA TÂRGURILOR MINIERE

2.1. Traseele și vectorii curentelor artistice în Transilvania

a. Medii de apariție și puncte de iradiere – arhitectura marilor centre urbane învecinate, arhitectura

ecleziastică, arhitectura industrială și instituțională

b. Mijloace de propagare: migrația meșterilor, școlile de arte și meserii, cataloagele de modele și

mulaje

2.2. Stilurile predominante și diferitele etape de răspândire – secolul al XVIII-lea

– secolul al XIX-lea

– începutul secolului al XX-lea

2.3. Identificarea posibilelor surse de influență în teritoriu – exemple din Turda, Cluj

3.SINTEZA

3.1. Semnificația preluării noilor elemente – rol de reprezentare sau rol funcțional?

3.2. Sinteza dintre stilurile arhitecturii culte și arhitectura tradițională

a. Formele de apariție – de la nivel macro (compoziție urbană) la nivel micro (detalii de arhitectură)

adaptări față de sursele originare, scara de punere în operă

b. Mediile de apariție

lemn – elemente structurale prelucrate prin cioplire (căpriori, grinzi, scări), tâmplărie

fier – feroneria tâmplăriilor, piese din fier forjat, piese turnate

piatră

tencuială

– aspecte tehnice privind modul de punere în operă

– ornamentică: morfologia, compoziția și cromatica, frecvența anumitor motive

amenajări interioare: decorație, mobilier

c. Meșteri

3.3. Studii de caz: Roșia Montană, Abrud, Zlatna – topografii ale monumentelor

4. COMPARAȚII CU ALTE SITUAȚII SIMILARE

a. Sinteze între arhitectura populară și cea cultă în târgurile din Transilvania

b. Sinteze de același tip în restul Europei

5. PLASAREA ÎN CONTEXTUL ACTUAL

a. Condițiile care au dus la declinul târgurilor – scurt istoric după 1945

b. Situația socio-economică după 1989

c. Factori de risc astăzi – megaproiecte inutile, dezvoltare urbană haotică, intervenții abuzive

Perspective

a. Posibilitățile de dezvoltare alternativă ale fostelor târguri miniere

b. Conservarea și punerea în valoare a patrimoniului, evidențierea particularităților sale în cadrul dezvoltării alternative – propuneri

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

SURSELE LUCRĂRII

IZVOARE

Izvoare inedite

Arhiva Națională – Serviciul Județean Alba (Fondurile: Primăria Abrud, Primăria Abrud-sat, Primăria Roșia

Montană, Primăria Zlatna, Societatea anonimă română “Mica”, Tezaurariatul Montanistic Zlatna)

Arhiva Națională – Serviciul Județean Cluj (Fondurile:Tezaurariatul Minier al Transilvaniei, Oficiul Minier

Superior Zlatna, Direcția Minieră Cluj, Camera de Comerț și Industrie Cluj)

Arhiva Națională – Serviciul Județean Hunedoara

Muzeul Etnografic al Transilvaniei – Arhiva documentară, Fototeca

Österreichisches Staatsarchiv – Hofkammerarchiv-Finanzarchiv: Montanableitung (Arhivele Statului din

Austria)

Geologische Bundesanstalt Wien (Institutul Federal Geologic, Viena)

Štátny ústredný banský archív Banska Stiavnica (Arhiva Centrală Minieră de Stat a Slovaciei, Banska

Stiavnica)

Hărți

POŠEPNÝ, Franz – Geologisch montanistische Karte des Goldbergbaureviers Abrudbánya-Verespatak,

1856–1859

Plan Topografic, Ed. Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului, 1974

FICHEUX, Robert – Esquisse morphologique du pays d’Abrud, Ed. Atelierele Grafice Socec & Co,

București, 1937

Colecții de fotografii

Aurarii din Munții Apuseni, fotografii de Basil Roman – Muzeul Mineritului Aurifer, Roșia Montană

Einblicke in eine unbekannte Welt: Fotografien von Arthur Oskar Bach, Albert Schotsch und Bazil Roman –

Deutschen Bergbau-Museum Bochum

INSTRUMENTE DE LUCRU

BEL, Matyas – Compendium Hungariae geographicum, Ed. Landerer, Posonii, 1753

CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain – Dicționar de simboluri, vol. I, II, III, Ed. Artemis, București, 1994

HALL, James, CLARK, Kenneth – Dictionary of Subjects and Symbols in Art, Ed. John Murray Publishing

Division, 1989

POPESCU, Mircea – Dicționar de artă, vol. I și II, Ed. Meridiane, București, 1995

SUCIU, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei R.S.R., București, 1967

WOLLMANN, Volker – Localități miniere din Transilvania, Banat și Maramureș, într-un atlas din secolul al

XVIII-lea, Ed. Honterus, Sibiu, 2013

Legislație

Lista monumentelor istorice din România actualizată – anexă la Ordinul Ministrului Culturii, nr. 2.361/2010,

publicat în Monitorul Oficial al României, anul 178 (XXII), Nr. 670 bis, vineri 1 octombrie 2010

Legea Nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata în temeiul art. V din

Legea nr. 259/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 3 iulie 2006

Ordin Nr. 2260 din 18 aprilie 2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidenta a

monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a

monumentelor istorice si a Fișei minimale de evidență a monumentelor istorice, publicat în Monitorul Oficial nr. 540 din 17 iulie 2008

Caiete de studiu

Coord. POSTĂVARU, Iosefina, HĂRMĂNESCU, Mihaela, BIANU, Ștefana – Repertoriu patrimoniu rural

Bucium, caiet II, Ed. RPER România, București, 2013

Ed. APOSTOL, Virgil, BÂLICI, Ștefan – Roșia Montană.Documente de arhitectură, caiet I, Ed. Simpara,

București, 2010

Ed. APOSTOL, Virgil, BÂLICI, Ștefan – Roșia Montană.Documente de arhitectură, caiet II, Ed. Simpara,

București, 2012

SURSE BIBLIOGRAFICE

ISTORIE

BEAUD, Michel – Istoria capitalismului (de la 1500 până în 2000), Ed. Cartier, București, 2001

BOCȘAN, Nicolae, GRÄF, Rudolf – Revoluția de la 1848 în Munții Apuseni – Memorialistică, Ed. Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003

col. autori DAICOVICIU, Constantin, PAȘCU, Ștefan, CHERESTEȘIU, Victor, IMREH, Ștefan, NEAMȚU,

Alexandru, MORARIU, Tiberiu – Din istoria Transilvaniei, vol. I și II, Ed. Academiei R.S.R., București, 1961

EDROIU, Nicolae, FELEA, Ioan – Țara Moților: studii, articole și comunicări, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca,

2006

GIURĂSCU, Constantin – Istoria românilor, vol. III, Ed. All, București, 2013

HAIDUC, Ilie – Industria aurului din România, ED. Imprimeriile Adevărul, București, 1940

HITCHINS, Keith – Studii privind istoria modernă a Transilvaniei, Ed. Dacia, Cluj, 1970

KÖLESERI, Samuelis – Auraria Romano-Dacica, iterum edita curis Joapnnis Seivert – Posonii; Cassovia,

1780

MAGHIAR, Nicolae, OLTEANU, Ștefan – Din istoria mineritului în România, Ed. Științifică, București, 1970

METEȘ, Ștefan – Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII-XX, Ed. Științifică, București, 1971

PÁL, Judit – Procesul de urbanizare în scaunele secuiești în secolul al XIX-lea, Ed. Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca, 1999

PASCU, Ștefan – Meșteșugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea, Ed. Academiei RPR, București,

1954

Coord. PAVEL, Teodor – Tradiție si modernizare în societatea transilvăneană – 1850-1919, Ed. Accent,

Cluj-Napoca, 2003

Coord. POP, Ioan-Aurel, NÄGLER, Thomas – Istoria Transilvaniei, vol. I, II, III, Ed. Centrul de Studii

Transilvane, Cluj-Napoca, 2003

PRODAN, David – Problema iobăgiei în Transilvania 1700-1848, Ed. Științifică și Enciclopedică, București,

1989

PRODAN, David – Răscoala lui Horea, vol. I și II, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1989

RIȘCUȚA, Cristina – Politici de investiții economice și social-culturale în mineritul aurifer românesc (1918-

1948): Societatea „Mica” Brad și Exploatarea Minieră Roșia Montană, doctorat, Facultatea de

Istorie și Filologie, Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba Iulia, 2008

SLOTTA, Rainier, WOLLMANN, Volker, DORDEA, Ioan – Silber und Salz in Siebenbürgen, vol. I-IX, Ed.

Deutsches Bergbau-Museum, Bochum, 1999

SCHASER, Angelika – Reformele iozefine și urmările lor în viața socială, Ed. Hora, Sibiu, 2002

TOTH, Zoltan – Mișcările țărănești din Munții Apuseni până la 1848, Ed. Academiei R.P.R., București, 1955

WOLLMANN, Volker – Patrimoniul preindustrial și industrial în România, vol. I, Ed. Honterus, Sibiu, 2010

WOLLMANN, Volker, ROMAN, Basil, SÎNTIMBREAN, Aurel – Aurarii din Munții Apuseni, Ed. Sport Turism,

București, 1982

Monografii

ARMEANCA, Ernest – Săcărâmbul.O monografie a parohiei, Ed. Tipografia Națională, Lugoj, 1932

Coord. BARA, Sebastian, TOMA, Denisa, LAZĂR, Ioachim – Județul Hunedoara, monografie, vol. II –

Economie și societate, Ed. Timpul, Iași, 2012

BOTA, Cristian, CIUGUDEAN, Horia, MIRCEA, Gabriela – Zlatna de odinioară, Ed. Alltip, Alba-Iulia, 2013

coord. LAZĂR, David – Din istoria regiunii miniere Certej-Sacaramb, Deva, 1971

Articole

BINDER, Paul – Abrudul medieval (1201-1720) în: Apulum, XVIII, 1980

ISTORIA ARTEI ȘI ARHITECTURII

CIORĂNESCU, Alexandru – Barocul sau descoperirea dramei, Ed. Dacia, Cluj, 1980

CURINSCHI VORONA, Gheorghe – Introducere în arhitectura comparată, Ed. Tehnică, București, 1991

CURINSCHI VORONA, Gheorghe – Istoria arhitecturii în România, Ed. Tehnică, București, 1981

DIPLICH, Hans – Barocke Formen des Bauerhauses in Südesteuropa (Forme baroce ale casei țărănești în

S-E Europei), Südostdeutsches Kulturwerk, Munchen, 1974

EKE, Zsuzsanna, GYONGYOSI, Edith, RUS, Ioana, BODOR, Eszter, CÂMPEAN, Ioana – Arhitectura

vernaculară în regiuni multiculturale, Ed. Utilitas, Cluj, 2009

GHEORGHIU, Teodor Octavian – Locuirea tradițională rurală din zona Banat-Crișana.Ghid de intervenție și

protecție (urbanism-arhitectură), Ed. Eurobit, Timisoara, 2008

HARRIS, Cyril – Historic Architecture Sourcebook, Ed. McGraw-Hill Book Company, New York, 1977

IONESCU, Grigore – Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R.,

București, 1982

JONES, Owen – The Grammar of Ornament, Ed. Bernard Quaritch, London, 1868

KOCH, Wilfried – Baustilkunde, Ed. Bassermann, 2000

KONSCHITZKY, Walter – Arhitectura populară din Banat.Stil și ornamentică, Ed. Fundația Interart Triade,

Timișoara, 2006

PETRESCU, Paul – Motive decorative celebre.Contribuții la studiul ornamenticii românești, Ed. Meridiane,

București, 1971

SALES MEYER, Franz – Ornamentica.O gramatică a formelor decorative, Ed. Meridiane, București, 1988

OPRIȘ, Ioan, PORUMB, Marius – Monumente istorice pe Valea Arieșului.Itinerarii culturale, Oscar Print,

București, 2001

RIEGL, Alois – Istoria artei ca istorie a stilurilor, Ed. Meridiane, București, 1988

ȚOCA, Mircea – Clujul baroc, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983

TRILLING, James – The Language of Ornament (World of Art), Ed. Thames and Hudson, Londra, 2001

SABĂU, Nicolae – Metamorfoze ale Barocului transilvan. Vol. I și II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002

SISA, József – Kastélyépítészet és kastélykultúra Magyarországon, Vince Kiadó, Budapest, 2007

VĂTĂȘIANU, Virgil – Metodica cercetării în istoria artei, Ed. Meridiane, București, 1974

VOITEC-DOREDEA, Mira – Renaștere, baroc și rococo în arhitectura universală, Ed. Didactică și

Pedagogică, București, 1994

Cultural Heritage Series no. 28 – Architectural heritage: inventory and documentation methods in Europe:

Proceedings – Nantes colloquy, France, 1992, Council of Europe Press

Topografii ale monumentelor

AVRAM, Alexandru – Topografia monumentelor din Transilvania – Municipiul Mediaș, Ed. Altip, 2006

GAIU, Corneliu, DUDA, Vasile – Topografia monumentelor din Municipiul Bistrița, Ed. Accent, Cluj, 2008

ed. MACHAT, Christoph – Topografia monumentelor din Transilvania – Județul Brașov, Arbeitskreis für

Siebenbürgische Landeskunde e.V. Heidelberg, 2002

ed. MACHAT, Christoph – Topografia monumentelor din Transilvania – Municipiul Sibiu.Centrul istoric, Ed.

Rheinland, Köln, 1999

ETNOGRAFIE

BĂNĂȚEANU, Tancred – Ornamentul în arta populară românească, Ed. Meridiane, București, 1963

BOGZA, Geo – Țara de piatră, de foc și de pamant, Ed. Litera Internațional, București, 2011

BUTURĂ, Valer – Etnografia poporului român.Cultura materială, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1978

BUTURĂ, Valer – Străvechi mărturii de civilizație românească. Transilvania – Studiu etnografic,

Ed.Științifică și Enciclopedică, București, 1989

CONSTANTIN, Veronica – Așezările din arealele miniere din Munții Apuseni. Studiu de geografie aplicată,

doctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea "Babeș-Bolyai", 2011

DUNARE, Nicolae – Ornamentica tradițională comparată, Ed. Meridiane, București, 1979

ERCHEDI, Nicoleta Maria – Țara Moților: studiu de dezvoltare rurală și de geografie socială, doctorat,

Facultatea de Geografie, Universitatea "Babeș-Bolyai", 2014

col. autori FLORESCU, Florea, PETRESCU, Paul – Arta populara românească, Editura RSR, București,

1969

FRÂNCU, Teofil, CÂNDREA, George – Românii din Munții Apuseni, Ed. Tipografia Modernă Gr. Luis,

Bucuresci, 1888

GIURESCU, Constantin – Contributii la istoria științei și tehnicii românești în secolele XV-începutul secolului

XIX, Ed. Științifică, București, 1973

HABERLANDT, Michael, DACHLER, Anton – Das Bauernhaus in Österreich-Ungarn und in seinen Granz-

gebieten (Casa țărănească din Austro-Ungaria și în zonele sale limitrofe), Osterreichischer

Ingenieur und Architektenverein Wien și Ed. Gerhard Kuhtmann, Dresden, 1906

HABERLANDT, Arthur – Volkskunst der Balkanlander (Arta populară a țărilor balcanice), Kunstverlag Anton

Schroll & Co Gmbh, Viena, 1919

KÁROLY, Kós, SZENTIMREI, Judit, NAGY, Jenő, HALAY, Hajnal, FURU, Árpád – Toróckoi Népművészet,

Ed. Kriterion, Cluj-Napoca, 2002

MAIER, Radu – Meșteșuguri țărănești tradiționale în spațiul românesc, Ed. Etnologică, București, 2009

MALONYAY, Desző – A magyar nép művészete (Cultura populară maghiară), Ed. Franklin/Tarsulat,

Budapesta, 1912

PAPAHAGI, Tache – Cercetări în Țara Moților, București, 1925

TOȘA, Ioan – Casa în satul românesc de la începutul secolului XX, ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2002

SĂCARĂ, Nicolae – Valori ale arhitecturii populare românești, Ed. Facla, Timișoara, 1987

STAHL, Paul – Planurile caselor țărănești, Sibiu, 1958

STAHL, Paul Henri, CONSTANTIN, Marin – Meșterii țărani români, Ed. Tritonic, București, 2004

VUIA, Romulus – Satul românesc din Transilvania și Banat – Studiu antropogeografic și etnografic – Le

Village roumain de Transilvanie et du Banat, Ed. Cluj, 1945

VLADUȚIU, Ion – Etnografia românească, Ed. Științifică, București, 1973

Articole

BADEA-ȚUȚUIANU, Adriana – Contribuții la o clasificare etnografică a așezărilor din Munții Apuseni în:

Apulum, 2001, 38, nr. 2

BUTURĂ, Valer – Contribuții la studiul fierăritului în Munții Apuseni, în: Apulum, X, 1972

BUTURĂ, Valer – Spălarea aurului din aluviuni și mineritul țărănesc din Munții Apuseni, în: Anuarul

Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 1969

DUNĂRE, Nicolae – Răspândirea satelor specializate în meșteșuguri populare pe teritoriul României, în:

Cibinium, 1967-1968

MAIER, Radu – Cercetarea așezărilor și arhitecturii țărănești din mai multe zone etnografice ale

Transilvaniei, în: Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 2002

MAIER, Radu – Contribuții etnografice asupra prelucrării lemnului în Munții Apuseni, în: Apulum, VII, II

MAIER, Radu – Vărăritul – o straveche ocupație a locuitorilor din Munții Apuseni, în: Apulum, VI

MIHĂILESCU, Vintilă – O hartă a așezărilor rurale din România, în: Buletinul Societății de Geografie, LIII,

București, 1934

MUREȘAN, Pompei – Contribuții la studiul unor probleme legate de semnificația aurăritului în Transivlania,

în: Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 1973

PĂDUREANU, Dominuț – Exploatarea milenară a aurului aluvionar al “Râului de Aur” Arieș, în: Anuarul

Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 2001

RUSSU, I. – Elemente autohtone în terminologia asezărilor și gospodăriei, în: Anuarul Muzeului Etnografic

al Transilvaniei, 1966

STOICA, Georgeta, POPOIU, Paula – Cercetări etnografice de salvare la Roșia Montană și Corna, în:

Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 2002

Similar Posts