Imperiului Babilonian

Conceptul de mediere are o istorie veche. Istoricii presupun utilizarea medierii inca din perioada babiloniana Imperiului Babilonian. Primele mentiuni istorice despre procesul de de mediere ne parvin din perioada Imperiului Fenician, unde era folosit in cadrul comertului. Procesuls-a dezvoltat ulterior, astfel in perioada Greciei antice apare mediatorul non-martial cunoscut sub numele de proxenetas.

In Roma Antica era recunoscut avantajul rezolvarii conflictelor inainte de a junge in fata instantei de judecata. Dreptul roman (incepand cu Digestele lui Iustinian 530-533) recunostea istutia medierii. Romanii aveau o serie de termini prin care defineau mediatorii: internuncius, medium, intercessor, hilantropus,interpolator,

conciliator, interlocutor, interpres și, în final mediator4.

In unele culturi mediatorul era o figura sacra, demna de cel mai inalt respect. Acest rol le revenea barbatilor in varsta, celor mai intelepti si in special sefilor de trib. Membrii comunitatilor locale se prezentau in fata acestora pentru a rezolva conflictele locale si nu numai. Aceasta metoda era ultilizata in deosebi in cultura chineza si budista inca din secolelel 5-6.

Confucius aprecia ca cea mai buna metoda de solutionare a conflictelor este intelegerea morala si negociera, nu constrangerea. Gândirea confucianista a subliniat învățătură și îndrumare morală , mai degrabă decât drept penal ca instrumente pentru guvernul poporului .Conform acestui tip de gandire numai prin predare ar putea un sentiment propriu de conduită virtuoasa sa fie insuflată în popor . Dreptul penal , deși o componentă necesară societatii, ar trebui "să fie utilizat pentru a suplimenta și consolida lecțiile obținute din învățăturile și îndrumările furnizate de conducatori si oficialitati". Prin urmare , legile morale și învățăturile morale erau mai importante decât legile penale și pedepsele . De asemenea traditiile budiste incurajau rezolvarea conflictelor prin comun accord in detrimentul exercitarii constrangerii. Aceste culturi promovau inainte de toate acordul considerand ajungerea la un process o pierdere pentru cei in cauza.

Delimitari conceptuale

Conceptul de conflict este la fel de vechi ca și omenirea . Scenele de conflict sunt urmărite înapoi la Vechiul Testament . Actele de conflict sunt furnizate de poeți greci și romane antice cu parcele bogate . Diplomația Renascentista a fost contestată de creștere a conflictelor internaționale . Conflictele regionale și luptele naționale au fost păstrate sub control atent de către sistemul de Războiul Rece a ordinii mondiale , precum au fost manipulate prin protagoniști pentru a servi scopurilor lor. Conflictul a fost o forță motrice pentru schimbări majore înpost- Cold

De război ordine mondială și până astăzi conflictul rămâne în centrul politicii , internațional și umană Relații , precum și orice interacțiune politică și socială în general . Natura și dimensiunile unui conflict variază de la context la context . Diversi factori și circumstanțe pregăti sol fertil pentru violență și face societăților predispuse la exemplul război pentru , state slabe , corupte prăbușit , care nu sunt în măsură să gestioneze în mod corespunzător religios , cultural , etnic sau

diferențe ; comunități active politic care se propagă mesaje ostile și dezbinare ; represiv și regimurile nelegitime , " statele paria " , " spoiler ", partidele și extremiști ; discriminare acută împotriva minorităților etnice și alte grupuri sociale ; moșteniri politice și economice ale colonialismului și Războiul Rece ; tranziții politice și economice abrupte ; lipsa de resurse , cum ar fi apa , arabil

teren , capital financiar ; furnituri mari de arme și muniții ; nemulțumirile de lungă durată , care sunt manipulate de demagog politic ; voință suprimat unui popor ; încălcarea fundamentale drepturile omului ; unele conflicte sunt peste separare de națiuni , iar altele sunt peste integrare a națiunilor .Cu toate acestea , provocarea unui conflict presupune a rămas aceeași de-a lungul istoriei , fiecare

conflictelor cere soluționare . Sfârșitul Războiului Rece a transformat situația de securitate din lume de către prezintă noi dileme . Amenințări la adresa securității internaționale provin nu numai din relații interstatale , ci , de asemenea, de la instabilitate și conflicte în statele care amenințare să se extindă în arena internațională . actual internațional mediu , lipsit de autoritate centralizată și normele universal acceptate , oferă un sol favorabil pentru erupție conflictelor și re – apariția .